Page 18 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG, 2 as DRUMUl SOCIALISMULUI « JOI 6 NOIEMBRIE 1969

C O M U N I Ş T I I AU S P U S

semnează m in usu ri ap reciabi­
le, ce se ridică la 9 680 mc
buşteni, 4 270 mc lem n pentru
L U C R U R I L O R P E N U M E mină.
celuloză şi 11 640 mc lemn de
Faţă de această situaţie, dar
mai ales avind în vedere ne­
cesitatea încheierii anului cu
un b ila n ţ pozitiv, ne socotim o ­
Cu p rile ju l adun ărilor gene­ cerii exagerate a po sturilor de faţă de cei care au îndrăznit actuale. D in această cauză sînt bligaţi sâ in te rven im energie,
rale pentru dă ri de seamă, o r­ regie care a conturbat nu o d a ­ să facă observaţii critice la n- m em bri de pa rtid care nu răs­ cu prioritate în sectoarele de
ganizaţiile de partid din zona tă activitatea brigăzilor de m i­ dresa conducerii. S-au arătat pund la sarcinile ce li se în cre ­ muncă deficitare, pentru a lc
a ll-a de la m ina P etrila şi-au neri. şi alte aspecte ale a titu d in ii dinţează, iar u n ii (cum e cazul aduce la normal. Conducerea
adaptat structura organizatori­ La râmînerea In urm ă a con­ lipsite de condescendenţă, de tovarăşului V ian L o rin ţ) nu-şi com b in atulu i nostru consideră
că noii stru ctu ri lelinico-ad- trib u it însă în mare măsură desconsiderare din partea unor îndeplinesc înd a to ririle ele­ că anii care au trecut, ca şi cu­
m in is tra liv c realizată de citcva şi starea de indisciplină, a b ­ cadre care organizează şi con­ mentare ce le incumbă calita­ lc 10 luni din anul iri curs
lu n i in cad rul exp lo a tă rii in senţele nemotivate şi folosirea duc producţia faţă de oameni, tea de m em bru de partid. Au sint o perioadă prea lungă de
con textul m ăsu rilo r aplicate de fo n d u lu i de tim p de lucru faţă de cerinţele lor. fost c ritica ţi aspru un ii m em ­ vrem e pentru a mai am ina in ­
perfecţionarea organizării pro­ doar în proporţie de 87,5 la In perioada ce a trecut de bri de partid — tov. loan K o - tr-u n fel sau a ltu l redresarea
ducţiei. A u fost constituite or- integrala a sectorului forestier.
sută, precum şi neajunsurile la începutul an ului au fost vacs, loan Ardeleanu, Gheor-
ganizotii dc bază pe schim buri, Această operaţie atît de ne­
din asistenţa tehnică datorită sancţionaţi pe linie adminis- ghe Feraru, loan Tânase, D u ­
iar la nivelul zonei com uniştii m itru Panţucu, care şi-au ne­ cesară, dar deloc uşoară, tre ­
au ales un comitet de partid. buie făcută ur gent. Eînâ la l i ­
g lija t sarcina statutară de a-şi
In con diţiile noi, în faţa orga­ nele an ului zilele sînt n u m ăra­
ridica pregătirea politico-ideo-
nizaţiei de partid se ridică sar­ logicâ, iar a lţii — tov. M ircea te. iar sarcinile mobilizatoare.
cini m u lt sporite, impuse de Adunări de dări de seamă Lehaci, Vasile Ghişcâ, Nâstasc Pe total combinat, va trebui
fap tu l că zona arc o pondere sâ mai realizăm un volum d?
Z a m fir — pentru că nu se stră­
de 45 la sută în producţia e x ­ duiesc sâ-şî completeze stud i­ Cîţiva din membrii brigăiii conduse de Antal Gheia de la E M. Vulcan. Lucrind la săpareu producţie globală şi mar
ploatării. în organizaţiile de partid ile. să-şi îmbogăţească bagajul unei galerii de pregătire cu profil dublu, brigada îşi depăşeşte zilnic sarcinile de plan cu peste vîndutâ şi încasată de aproape
Adunarea generală a organi­ de cunoştinţe generale — ne­ 20 la sută. Foto : D. CORNEL 45 m ilioane lei. In plus, va tre ­
zaţiei de partid din fostul sec­ cesitate obiectivă pentru solu­ bui sâ asigurăm depăşirea p la ­
tor IV (care in tră în com po­ ţionarea sa rcinilor m u ltip le ~e nului cu 2,5 m ilioane lei. a
nenţa zonei) s-a desfăşurat toc­ neadaptării organizării proce­ tra tiv â 52 ele salariaţi, din ca­ cad în competenţa m e m b rilo r p ro d u c tiv ită ţii m uncii cu 230
mai pe fu n d a lu l acestor e x i­ sului de producţie la cerinţele re 15 m em bri de partid, iar de partid. lei pe salariat, recuperarea res­
genţe noi, dezbaterile pe m ar­ noii stru ctu ri tchn ico-udm inis- y cadre din corpul tehnic. Era A dunarea a e x p rim a t liotâr Iarna bate la uşă ! tanţelor la sortim entele de ba­
ginea dă rii de seamă fiin d stră­ tra tiv e firesc ca pentru abaterile sâ- rîrea com uniştilor de a în v in ­ ză, depăşirea plan ulu i la e x ­
bătute de responsabilitate şi Dezbaterile din adunarea ge­ virşite, pentru sancţiunile da­ ge greutăţile, de a m obiliza port cu 350 000 lei şi economii
com bativitate pa rtinică p ro ­ nerală, criticînd aceste de fici­ te sâ se stea de vorbă cu cei colectivul zonei la remedierea la dotaţia dc stat de m in im u m
prie de altfel m a jo rită ţii co­ enţe, au analizat stările de in cauză, a ara la t tovarăşul cauzelor — frîn ă în calea rea­ 1 150 000 lei.
m u n iştilo r acestei organizaţii. lu c ru ri p rin prisma a c tiv ită ţii loan Bodenlosz. Insă, conduce­ liză rii sarcinilor de plan. In Depozitele de combustibil
Această orien ta re a fost ge­ ce a desfăşurat-o organizaţia rea a d m in is tra tiv ă nu a in fo r­ acest scop. ea a cerut noului
nerată şi de realitatea că, spre de partid, com uniştii pentru m at organizaţia de p a rtid de­ com itet de p a rtid al zonei, b i­
deosebire de anii precedenţi, m obilizarea colectivului, sti­ spre sancţiunile date m e m b ri­ ro u rilo r o rg an izaţiilor de bază
— cînd dă rile dc seamă au mularea in iţia tiv e i şi h o tâ rîn i lor de p a rtid spre a fi luaţi pe schim bu ri sâ adopte un Industria
constituit m otiv de satisfacţie în muncă a brigăzilor în ve­ in discuţia com u niştilor pen­ stil de muncă corespunzător
pentru rezultatele caro au si­ derea învin ge rii g re utăţilor şi tru abaterile lor. In acest fel, cerinţelor actuale, să-şi exer­ ramin... rec
tuat colectivul în n n d u l celor realizării ritm ice a sarcinilor general, combaterea in d is c i­ cite cu competenţă dreptul de
fruntaşe, — de astă dată da­ de plan. Mai m u lţi vorb itori, plinei s-a redus la sim ple mă­ control în vederea îm b u n ă tă ­
rea de seamă a com itetului de între care tovarăşii Nicolac suri adm inistrative, nu a fost ţ ir ii clim a tu lu i de muncă, in - lemnului,
partid a tre b u it să se oprească Atanasc. loan Dună. Emano- însoţită de o muncă politico- sistînd cq toate cadrele de A cum se dă asaltul in de­ acestora mai multe. . de ficie n ­ loc de orele 7? In ziua con­
mai m u lt asupra ne ajunsu ri­ il Diaconu, au critica t com ite­ educativâ susţinută. conducere sâ dovedească m a x i­ pozitele de com bustibil ! O a­ ţe, pe care vom încerca să le trolu lu i. Nicolac Predau, din
lo r care ou de term inat o râ m î- tul de partid, b iro u rile orga­ A mai reieşit din analiză eâ mă receptivitate şi preocupare m enii se gîndesc tot mai g ri­ redăm. doar. doar. factorii răs­ Vinerea, aştepta dc la orele
nere în urmă de la începutul nizaţiei de bază pentru pasi­ fostele b iro u ri ale organizaţi­ faţă de cerinţele şi p ro p u n e ri­ j u lii la gerul ie rn ii şi se pre­ punzători sc vor trezi acum !). cu un camion taxat cu 200
an ului fată de sarcinile dc plan vitatea faţă de deficienţele ilo r de bază şi com itetul de le oamenilor, pentru soluţio­ gătesc in consecinţă. Sâ aibă în ceasul al doisprezecelea... Ici. iar Ana Albu, din Vaidci o ramură
de peste 5 000 tone de cărbu­ din stilul de muncă al unor ca pa rtid nu au m un cit cu su fi­ narea acestora. focul cu ce înroşi sobele la Norm ele în vigoare prevăd ni a i de dim ineaţă, tot cu un
ne. dre tehnico-inginereşti, care cientă stăruinţă pe ntru lă rg i­ iarnă. Lemne, cărbuni. N u m ai râ lemnele nu se pot vinde cam ion taxat Bineînţeles că
n-au reuşit sâ se apropie su­ rea r in d u rilo r organizaţiei. De I. DUBEK că depozitele oferă în locul fără cota aferentă de cărbuni. au p u tu t să-şi ia lemnele n u ­
In tre cauzele care stau la b a ­
fic ie n t de oamenii pe care-i la începutul an ului au fost p r i­ D ar de unde sâ-i vinzi dacă m ai după venirea şefului, a-
za nerealizării sarcinilor de conduc, nu s-au strădu it sâ m iţi în pa rtid abia G m em bri, nu-s. Şi u n d e ? Tocmai la de­ dicâ după ora 12. fiin d ne­ dinamica
plan au fost relevate m ai ales deşi există p o sib ilită ţi în acest pozitul din. . Petroşani ! La voiţi sâ aclm e taxe in plus
greutăţile întîm p in ate în p r i­ asculte cu răbdare şi sâ solu­
ţioneze cererile. pro p u n e rile sens. ccl din O râşlie m ai erau c itc ­ pentru reţinerea autocamion
vinţa ap rovizionării cu m a­
m in erilor, ceea ce a slăbit c li­ C om uniştii loan Floca şi va sute dc kilogram e, iar la nclor. Dc cînd .procedează"
teriale a fo rm a ţiilo r de lucru, depozitul din S im cria lipseau în felul acesta şeful de pozitu­
m atul dc muncă în cadrul zo­ loan D ună au ară ta t că nici
a dotării tehnico-materiale, cărb un ii brichete. Unde duce lui ? Nu putem preciza eu c- Desigur, dacă ovem în ved'
nei. exigenţa faţă de calităţile p ro ­
neasigurârii din tim p a fro n ­ această neglijenţă în asigura­ x a ctita lc Spunem doar că a­ re faptul că pe parcursul aces­
A fost criticat şi inginerul fesionale şi m oral-politîce a
tu rilo r de lucru, a plasării d e ­ A r g liir Păcuraru, care a m a n i­ celor p rim iţi nu a fost în to t­ rea cu cărb un i a depozitelor? nul trecut eu ocazia con tro a­ tui an fostele I F.-uri nu au
La înşelăciuni şi ilegalităţi
lelor au fost constatate ace­
fectuoase a efectivelor şi re d u ­ festat a titu d in i netovărâşeşti deauna la înălţim ea cerinţelor leaşi deficienţe ! Ce măsuri realizat încă un asemenea vo­
Astfel, Ia depozitul din O- lum de producţie în lr-u n tim p
râşlic, casiera Ana Păcurar ii i. au fost luate, sc vede. din atît de scurt, observăm că ni
in urm a dispo ziţiilor p rim ite m om ent ce de un an, aceleaşi se cer e fo rtu ri deosebite, e x ­
de la şeful depozitului, E m il nereguli persistă ! cepţionale chiar, pentru a ra ­
Ştefâncscu. a v in d u t lemne Slabi gospodari am In tîln it porta îndeplinirea integrală a
fără a da şi cărbunii, d o r nu şi la depozitele din Sim cria, obiectivelor stabilite. De aceea,
PRESTIGIU CLĂDIT PE a... uitat să reţin ă dc la fie ­ Brad. Câlan. La depozitul din conducerea com b in atulu i a tre­
S im cria peste G00 tone
de
cut neîntîrziat In luarea unor
care cum p ără to r con tra va lo a ­
lemne aştepthu sâ fie stivuite. măsuri energice In toate com ­
rea acestora, fără a elibera Aşteptau aruncate peste că r­ partim entele producţiei.
bon. chitanţă sau alt act ! N u ­ buni. degradindu-se Şefii de­ f n t r u c itla ora actuală slnlcm
mai în perioada 12— 25 sep­ pozitelor a m in tite sint ce r­ de ficitari la forţa de muncă,
TERENUL DURABIL AL tem brie ac., a .r e ţin u t’' pen­ 2340/19G0 Num ai aşa sc e x ­ acţionăm ca pînâ la noiembrie,
taţi şi cu
prevederile STAS
sfirş ilu l
prim ei decade din
tru cărb un i G 54G dc Ici Bani
plică faptul că au p r im ii şi să asigurăm u n ită ţilo r circa
încasaţi fără form e legale şi
pus în vînzare lemne ncto- 1 500 m uncitori, efectiv care
nedepuşi la casierie. Pentru
rcspunzătoarc calitativ, sub este hotârîtoi pentru acoperi­
această abatere a fost sanc­
re.i plan ulu i pe onul in curs şi
SUCCESELOR ţionată. urm înd ra organele d iam e tru dc 5 cm In plus, crearea stocurilor pentru p r o ­
l.i depozitul din Brad şi n-
ducţia lui 197Q. _
cazul
de resort sâ elucideze
provizionnren era foarte sla­ In scopul u tiliz ă rii raţionale
pină In capăt. Dacă nc gîndim
bă Doar 20 de tone mai erau, a u tila je lo r şi mecanismelor şi
că m u lţi cum părători şi a ­
ceea ce înseahmâ o zi dc vin- rid ic ă rii gra du lui de m ecani­
La in tervale de tim p bine v iito r o fuziune trainică, so­ să lucrăm în v iito r fără nici tunci cînd sînt cărbuni achită zare. Dar dintre acestea... 15 zare, am in te rve n it la M in is ­
definite, de pe bancurile de lidă. un rabat la calitate. Este o costul lor dar nu-i ridică, g ra­ tone erau nceorespunzâloarc terul Ind ustriei L e m n u lu i pun-,
lucru, din strlnsoarea fo r ­ — Avem oameni m in u ­ po sibilitate pe care nu avem vitatea abaterii creşte ! tru suplim entarea cotei de
m elor metalice sin t scoase naţi, rem arca tovarăşul Dio- d re p tu l să o neglijăm . Tot la acest depozit din O- c u liL itiv piese de schim b şi sporirea
piese din fontă fie rb in te ce nisie M untean, preşedintele — Remarca tovarăşului Ia rn a bale la uşă. Mai este n u m ă ru lu i de tractoare, fie ­
degajă abur cu miresme în ­ com ite tu lu i sindical de sec­ M untean are numeroase răşlie s-au mai constatat şi tim p pentru remedierea şi p u ­ răstraie mecanice şi alte m e­
ţepătoare. In alte puncte de ţie, care nu de puţine ori c o n firm ă ri — ne spunea şe­ a lic nereguli : lemnele nu sint nerea la punct a gravelor nea­ canisme. Elanul de prouucţie
lucru m iin i îndcm înaţice au făcut dovada înaltei lor fu l secţiei, ing. A u re l M itro - stivuite pe categorii dc c a li­ operativ pe această luna a fost
pregătesc tip a re încăpătoare p ro b ită ţi profesionale, au fan. A m să mă refer la un tate şi preţuri. Se vînd In ju n s u ri care persistă in de ­ defalcat din tim p pe secioure,
pentru m etalul lich id captat răspuns cu tot elanul la i n i ­ exem plu. Dacă in dom eniul grămadă. Ştie şeful depozitu­ pozitele de com b ustib il ? Este fabrici, secţii şi parchete a-
din c u b ilo u rilc înalte. R ig u ­ ţia tive le organizaţiei dc a p lică rii no ului din tehnică o întrebare pe care o pune vindu-se in vedere în mod deo­
rozitatea, sincronism ul m iş­ partid. Ion Stânculea. Ilîsic am făcut unele progrese — lui dc ce şi r i t este dc. a v a n ­ populaţia ju d e ţu lu i şi la care sebit lichidareu tu tu ro r p a r­
cărilor le-a permis tu rn ă to ­ Burduş, Sabin Dan, Dezidc- practicarea unor metode noi tajos acest mod de a înşela chetelor. creşterea vo lu m u lu i
r ilo r secţiei nr. 1 din Câlnn riu lenei sint doar cîţiva legate de m odificarea fo n te ­ oamenii. Dc fapt. sâ nu g re­ arc datoria şi obligaţia sâ răs­ de producţie neterminatâ la
sâ înregistreze ecu mai m a ­ d in tre ei. L u n a r titlu l de c- lor cu fero-silie iu lichid, şim ! Cine arc tim p să sc ocu­ pundă neîntîrziat, eu fapte, nivelu l im pus de nevoile p la ­
re producţie orară din u lti­ vid en ţiat in intrecere îl p r i­ form area în b io xid de ca r­ In pragul iernii, mijloacele de transport auto sint revizuite cu întrep rind erea .C o m b u s tib i­ nu lu i şi recuperarea restanţe­
m ii ani. In fiecare oră se mesc a p ro x im a tiv 250 dc to­ bon etc. — nu acelaşi lucru atenţie de către mecanicii D R.T.A. In fotografie, mecanicul Re- pe de buna desfăşurare a tre­ lu l". lor, folosirea completă a forţei
obţin 15.20 tone de d ife rite varăşi. se poate spune despre res­ mus Nicola, de la autobaza Brad, verifica sistemul de frînare al b u rilo r depozitului, dacă E­ de muncă şi a tim p u lu i de lu ­
piese turnate. E un record — Consideraţi acest n u ­ pectarea neabătută a tehno­ unui autobuz. m il Şlcfânescu vine la s e rv i­ SILVIU NEAG cru.
propriu, cu care oam enii de măr ca fiin d corespunzător? lo g iilo r în cauză. Controlul, ciu zi de zi după orele 12, in inspector comercial de stat
aici se mîndresc, ţin la el. — C rite riile întrece rii re ­ îndrum area, a ju to ru l concret Cunoscind d in tr-o practică
nu pentru că nu ar putea fi glează. evident, n u m ă ru l e- vor tre b u i dublate în v iito r mai veche că redresarea ra p i­
depăşit D im p o triv ă D a r a \ id e n ţia ţilo r, al frunta şilo r, de creşterea cunoştinţelor dă a unui sector sau altu l nu
fost o b ţin u t in con diţiile în dar dacă abordăm problem a profesionale. Este o acţiune este posibilă fără o m axim ă
care strădaniile, căutările, din un gh iul de vedere al de durată, dar în con d iţiile concentrare şi responsabilita­
e x p e rim e n tă rile fe b rile au n u m ă ru lu i de m u n c ito ri ca­ în care avem acoperită cu te a cadrelor de conducere şi
solicitat e fo rtu ri punind la re nu stâpinesc în totalitate comenzi o bună parte din © p i n i i p r i v i n d a c t i v i t a t e a tehnico-inginereşti, am lio tc rît
încercare am biţia, răbdarea, şi bine tainele meseriei, p u ­ pro ducţia an ului v iito r, asi­ ca fiecare m em bru nJ colecti­
stăruinţa, probitatea pro fe­ tem face rem arca că o rg a n i­ gurate unele materiale, u ti­ velor de conducere sâ fie re ­
ştim
sională zaţia sindicală trebuie să laje tehnologice, deci făcui, pa rtizat pc locuri de muncă
concret ce avem de
In u ltim ii ani au fost asi­ iniţieze m ai m ulte acţiu ni creşterea c a lific ă rii va putea precise şi sâ răspundă efectiv
de realizarea plan ulu i
Noi
m ilate sortimente de im p o r­ pe lin ia creşterii n iv e lu lu i c e r c u r i l o r ş t l i n ţ i IC C
fi legată n e m ijlo c it de cerin­ considerăm aceasta drept o b li­
tanţă deosebită pentru r a ­ tehnieo-profesiona) al tu rn ă ­
ţele reale ale producţiei, co- gaţia de serviciu fundam entală
m u rile de bază ale econo­ to rilo r. Noi am organizat a fiecărui cadru de conducere
borîtâ din sfera abstractului,
m iei naţionale : c ilin d ri de cursu ri de creştere a c a lifi­ sau specialist, iar im p e ra tive ­
cum se mai în tîm p la în tre ­ d i n s c o l i le actuale ale economiei nu ne
la m in o r pentru Hunedoara. cării. dar ele nu şi-au tră it
cut, la necesităţile impuse îngăduie sâ facem nici o con­
Roman, piese mecanice spe­ viaţa aşa cum trebuie In
dc dezvoltarea viito are a ac­ cesie, sau sâ procedăm altfel.
ciale pentru industria con­ anul ce vine, producţia Desfăşurarea m un cii în ca­ biecte, în care activează Deşi po rnim la d ru m de pe
tiv ită ţii cconom ico-financia- dornici sâ obţină rezultate de învâ ţâ niînt superior, o u-
structoare dc maşini clc. noastră la c ilin d ri dc la m i­ dru l cercu rilo r ş liin ţifie c pe 4 34U de tineri din şcoli, au deosebite. nilale de cercetări şi o m u l­ baze insuficient consolidate
re a secţiei
Răsfoind agenda rea liză rilo r nor şi piese mecanice creş­ obiecte din şcolile dc cultură ob ţin u t rezultate satisfăcătoa­ A lte cercuri, pc parcurs, ţime de cadre inginereşti. La sîntem încre d in ţa ţi că p rin -
D iscuţiile purtate eu e vi­
putem consemna că la aces­ te cu 1 500 tone şi, in d ife ­ generală şi profesionale asi­ re, datorită fa p tu lu i că ele nu abandonat activitatea în ­ a ju to ru l lor s-a apelat foarte tr-o activitate competentă, p l i­
denţiat şi alte aspecte ale gură realizarea cu succes dc şi-au desfăşurat activitatea cepută, deşi sc puteau preve­ puţin, chiar la unele şcoli nă de răspundere şi dăruire,
te piese de mare dificultate, rent dc rezultatele pe cm c
m uncii tu rn ă to rilo r. A m re­ către m em b rii org anizaţiilor pe baza recom andărilor ela­ dea rezultate bune în pers­ cu caracter tehnic (Brad, Pe­ vom redresa în cel mai scurt
planul perioadei a fost sub­ Ic-am o b ţin u t pină acum, a­ U.T.C., aju ta ţi şi îndrum aţi borate de CC . al U.T.C. şi troşani, Deva, Lupem), ca de tim p industria hunedoreanâ a
ţin u t hotârîrea lo r ferm ă de pectivă. Acest lucru s-a în-
stanţial depăşit. Palmaresul vem da toria de a trece dc permanent de cadrele didac­ M in is ic n it 1 nvâ ţâm întulu i. tîm p la t în special în şcolile altfel şi in liceele cu caracter lem nului, ridieînd-o la e fic i­
a utiliza m ai bine spaţiile
succeselor (Îndeplinirea a n ­ urgenţă la reactivizai ea tice de specialitate, a p rin c i­ Rezultate deosebite au o b ţi­ cu caracter tehnic. Conducă­ teoretic. enţa şi dina m ism ul ra m u rilo r
de fabricaţie, utilajele, t im ­
g a ja m entului anual la ra d ia ­ cursurilor, la organizarea u ­ palelor obiective u rm ă rite : nut in special cercurile de torii acestor cercuri n-au în ­ Cei care au păşit in p rim e ­ de frunte alo judeţului nostru.
pul de muncă, încit angaja­ lim bă şi lite ra tu ră română, ţeles că tineretul, astăzi mai le clase ale lice u lu i au încă
toare şi piese turnate), dar nor schim bu ri de e xp e rie n ­ educarea politico-ideologică,
m entul de a realiza preve­ matematici, fizică. chimie, m u lt ca oricind, iubeşte noul, vie în m in te activitatea des­
cu deosebire preocupările ţă in tre cclc 11 brigăzi şi -11 patriotică şi m oral-celâţe- cărora comitetele U.T.C. din
derile plan ulu i anual la 25 dar descoperirea lui înseam­ făşurată in cercu rile p io n ie ­
pentru soarta viito are a p ro ­ de echipe, încit rebutul sâ ncascâ. stimularea interesu­ şcoli le-au acordat o atenţie nă muncă plină de perseve­ reşti din şcoli, sau de la ca­
decembrie sâ devină re a li­
ducţiei vădesc g rijă şi răs­ fie redus la lim ita m inim ă, lui pentru corectarea ş tiin ţi­ mare. iar activitatea lor a renţă, răsplătită cu satisfac­ sele de pionieri, de care nu
tate. fost organizată mai atractiv. dc m u lt s-au despărţit Intre
pundere, interes susţinut de iar la unele produse cum fică proprie ele Pe de altă parte, subliniem ţie, uneori abia după ani de această activitate şi cea pe
a realiza între prezent şi sint piesele mecanice simple A. NAGY Cele 238 de cercuri pe o- faptul că în activitatea căutări în frig u ra te ! care o încep trebuie sâ exis­ Ritmuri accele­
Nu s-au bucurat de atenţie
cercu rilo r nu au fost încă e­ din partea m e m b rilo r org an i­ te o continuitate, o legătură
puizate toate p o sib ilită ţile pe zaţiilor U.T.C. din şcoli u­ care pină acum a lipsit. Poa­
care con diţiile specifice ale nele cercuri (biologie, psiho­ te ar fi bine dacă activitatea rate în domeniul
ju d e ţu lu i nostru le oferă. O logie. filozofie, istorie, eco­ cercu rilo r ştiin ţifice pe o b i­
analiză a situaţiei ne dezvă­ nomie politică), care deşi par ecte ar fi stim ulată şi p rin
luie faptul că numai unele a avea un caracter teoretic, introducerea unor form e ca : investifiilor
cercuri au avut activitate şi pot sâ stea la baza unor sesiunea ştiinţifică, buletinul
nu întotdeauna acelea care cercetări cu caracter a p lica ­ de in fo rm are ştiin ţifică, în
aveau con diţii oplime. Există tiv. Sc ştie că. fără cunoaşte­ care sâ fie publicate cele mai Şantierele industriolc şi
chiar şi şcoli în care nu ac­ rea legilor generale ale dez­ reuşite lu crări concepute de social-culluralc ale Judeţu­
tivează nici un cerc ştiin ţific vo ltă rii na turi! şi societăţii, p a rtic ip a n ţii la cercuri. lui au cunoscut în (una oc­
pe obiecte, cum este Şcoala nu este posibilă înţelegerea In coordonarea şi în d ru m a ­
comercială din Petroşani, sau proceselor com plexe care au rea a c tiv ită ţii ce rcu rilo r şti­ tom brie o intensificare a r i t ­
cu cercuri foarte puţine, ra loc in prezent, şi cu atît mai inţifice din şcoli, comitetele m u rilo r de lucru. Ca u rm a ­
g ru p u rile şcolare de construc­ puţin prevederea celor care U.T.C. şi cadrele didactice re. pc ansam blul ju d e ţu lu i
ţii şi m in ie r din Deva. G ru ­ vor avea loc în viitor. Aceasta trebuie sâ pornească de la s-a executat un volum dc
pul şcolar m in ie r din Brad constituie raţiunea de a fi n premisele impuse de actua­
şi altele acestor cercuri. litate : exigenţele sporite în investiţii de peste 210 m i­
De foarte m ulte ori. unele Cercurile cu caracter teh­ procesul m odernizării şî pe r­ lioane lei, iar ta construcţii
cercuri, cu sau fără voia con­ nic aplicativ sînt chemate sâ fecţionării în vâ ţâ m în tu lu i, m on ta j un volum dc 124.H
ducerii lor .ştiinţifice, se crească şi sâ descopere pc cerinţele de cadre ale econo­ m ilioane Ici, ajungîudu-sc
transform ă în ..cercuri de v iito rii inovatori. De aceea miei socialiste, adoptarea
m ed itaţii pentru elevii râmaşi considerăm pozitivă ideea p ro filu lu i cercu rilo r la speci­ astfel la 84,1 la sută din p la ­
în urm ă" sau cuprind în com­ creării unor cercuri de radio- ficul vie ţii economice a ju d e ­ nul anual.
ponenţa lor pe elevii cu no­ tehnicâ, mecanică auto, con­ ţului. In acelaşi tim p, trebuie Cete mai înalte r itm u ri dc
tele cclc mai bune îa obiec­ strucţii, metalurgie, le gum i­ îm b u n ă tă ţit nivelul general
COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA - LAMINORUL BLUMING 1 300 MM. Cu un on în urmă a intrat parţial în tul respectiv. Din păcate, l i ­ cultura, zootehnie, po m icu l­ execuţie se înregistrează pc
funcţiune laminorul bluming de 1 300 mm, cel mai mare şi mai modern agregat de acest fel din ţară. înzestrat cu un calculator nele cercuri, ru m ar fi cclc tură. adecvate p ro filu lu i j u ­ al a ctivită ţii din cercuri, şantierele Termocentralei
sporită
p rîn tr-o preocupare
electronic, instalaţie de televiziune industrială şi olte utilaje care oferă posibilitatea dirijării şi supravegherii automate a procesu­ de In liceele din Haţeg. Glie- deţului nostru Dar lista ior M in lia , la noile mine Llve-
lui de prelucrare a metalului, laminorul bluming de 1 300 mm se număra astăzi printre cele mai moderne agregate de acest gen din lar sau Certej nu nu reuşit poate fi completată cu faţă de con ţinu tu l, eficienţa, zenî şi Bârbătenî. la ajusta-
gradul de atrae tivitale şi u ti­
Europa. Insuşindu-şi intr-un timp scurt tehnico avansata de manipulare a instalaţiilor, muncitoiii, inginerii şi tehnicienii care de­ sâ depăşească cadrul progra­ cercuri de siderurgie, m in erit
servesc noul agregat au depăşit parametrii de producţie ai laminorului. mei şcolare, fiindcă încă de Nu trebuie uitat faptul că litate al a cţiu n ilo r organizate Jcle com plexului de lam i- '
Concomitent, in incinta sectorului bluming se construiesc alte şase cuptoare adinei de mare productivitate, ostiei incit ca­ la recrutarea p a rticip a n ţilo r tocmai în judeţul nostru se cu elevii — v iito ri specialişti noarc de la Hunedoara şi în J
în form are
pacitatea actuală de laminare a acestui important obiectiv va spori cu circa 500 000 tone de blumuri pe an. nu au fost cuprinşi în ele e­ află cclc mai mari în tre p rin ­ Prof. I. RAJIU, secretar construcţia de locuinţe din
In fotografie : Postul principal de comandă al cajei blumingului de 1 300 mm. Foto : C. CIOCAN Valea Jiului.
levii talentaţi, cu reale a p ti­ deri din tară din acest do­ al Comitetului judeţean U.T.C.
tud ini tn dom eniul respectiv, meniu, alături de un in stitu t Prof. E. FIRCZAK