Page 2 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - SÎMBATA 1 NOIEMBRIE 1969

PREA ÎNCET SE ÎNALTA BLOCURILE | „Radiografia"

unei saptamim la tocm ai de aceea dăm atita a­
Cazul relatat nu e unic
şi
lucrărilor doar de patru *lle nerltmlce cu cele necesare, a tenţie re la ţiilo r dintre cetăţeni
şi
O ficiul
pensii
dm
de
Lucrările au fost otacale foarte slabei pregătiri e m aiştrilor şl Petroşani. Iată cc nc declară
tîrzlu şl In majoritatea tim pu­ multe alte probleme, care In şeful serviciului personal de la
lui s-a lucrat cu oameni puţini cadrul şantierului nostru nu
— circa ICO de oameni. şl-au găsit Încă rezolvarea. clubul devean E.M. Lupeni, Augustin Zbo-
Ne oprim pe la blocurile Gl — Hotârltoare pentru îndepli­ Vom preda blocul 2A2 peste rovshi :
şi G2, de cîte lio apartamen­ nirea planului anual sînt lucră­ 10—12 zile, însă n-o să putem — Noi întocm im din tim p
te fiecore, cu termene de pre­ rile din cartierul Dacia. De da căldură pentru că nu avem actele persoanelor cc urmează
dare la 1 şi 15 decembrie, ale ce nu a-au concentrat aici mal apă, nu este gata centrala ter­ A cunoaşte „via ţa '’ clu b u lu i pentru cincclub, sâ procure sâ se pensioneze Dosur i Ic
căror stadii fizice se află la zi­ multe forţe productive ? mică, lipseşte racordul la gaz. devean In in te rv a lu l lim ita t substanţele necesare, apara­ trim ite m complete, ia tim p,
dăria nivelului 2 şi respectiv 3. — Nu aş putea să vă dau un de p rim a şl a şaptea zi din- tele, sâ construiască el sin ­ dar „staţionează" lu ni dc zile.
Nu am Intlln it pe nimeni, nici răspuns satisfăcător, dar acum Prin urmare, se cunoaşte lan­ Ir-o sâptăminâ, înseamnă a gur, In tim p u l liber, un tanc ncluatc in scamă dc oficiul dc
din conducerea trustului şl nici lucrăm cu 335 de oameni. ţul slăbiciunilor, dar nimeni nu te id en tifica cu m e m b rii săi. de developare, care era abso­ pensii Să vă dăm cilcvri c-
a şantierului. Doar pe şeful de — Se manifestă neajunsuri In este 1n stare să Ia mâ9ur( de a cunoaşte izbînzile şi greu lut necesar, om ul care nc m ă r­ xcm p lc lV n tru Damian Radu,
lot. ing. Trifon Ungureanu. li folosirea timpului dc muncă, In îndreptare. Cine să facă acest tâ ţile ce colorează la tot pasul turisea nu fără m în d rle : „ îm i Constantin Pireu, David Ro­
cerem părerea. organizarea lucrului. De ce 7 lucru, tovarăşi de la trust şl a c tiv ită ţile cc se organizează, place sâ văd că iese ceva din tai u şi încă 13 persoane, am
— Eu am preluat conducerea — Din cauza aprovizionării şantier ? înseamnă a trăi a lă tu ri de munca mea, ceva care sâ sc în to cm it dosarele de pensiona­
conducerea c lu b u lu i tensiu­ vadă". C u vinte le dc ad m iraţie
nea, poale em oţiile reuşitei cc au în flo rit pe buzele tova­ re în lu nile apri)ie-m ai. le-am
fiecărei Încercări dc a in iţia răşului loan Lchoozky. condu­ (expediat im ediat complete
Oamenii aşteaptă apar şi organiza o activita te r it cătorul cin eclu bu lu i, la adre­ nici pinâ astăzi uaiv* aii nu
(|x- bază do semnătură),
dar
sa m un cii d ire c to ru lu i c lu b u ­
atractivă,
mai plăcută, m ai
cu un m a x im u m dc efect c lui. le-am găsit binevenite şi-au p rim it pensia (?!).
ducativ. Pentru că aici, in lo­ In urm ătoarele zile ale sâp- Duoă cum se vede tot din
calul c lu b u lu i, vin oameni dc lâ n u n ii activitatea la clu b s-a cazul relatat mai sus. lu cru rile
iamente, nu justificări! vlrstâ şi pregătire diferite, intensificat, u rm in d o curbă priveşte ar ele ro m ivii de ex-
nu stau bine mei ia coca ce
ascendentă d in a in te stabilită.
fiecare câulînd poate altceva
încadrarea
per li zii.
in tr-u n
în diversitatea a c tiv ită ţilo r ce
Jntilnim şi aici. ca şi in p ro­
se organizează : de la cercu­ cesul dc in vâ ţâ m in t. respec­ grad sau n ilu l in va lid ita te
ln lr-o discuţie purtată cu mal zionării în salturi cu materiale midă. betoane şi mortare. Nu rile de strictă u tilita te pra c­ tat acel p rin c ip iu dezbătut dc osie un act ec im p'ieâ m a x i­
mulţi secretari ai birourilor o r­ şl scule, din cauza slabei îndru­ fac excepţii nici celelalte mese­ tică. cum este cel do c ro ito ­ psihologi, al „curbei oboselii". mum do responsabilitate, dar
ganizaţiilor de bază şi membri mări şi sprijin iri a brigăzilor şi rii : instalatori. electricieni, rie pentru femei, pinâ la cău­ Au loc noi şi noi şedinţe ale eu toate acestea se întîm plâ
ai comitetului de partid de Ia echipelor Aducem oameni din lim pla ri etc. Cei care se ocupă tatele cercu ri de lim b i străine, cercurilor, trecute in pro gra­ adesea ea oameni perfect sănă­
şantierul de construcţii nr. I toate colţurile ţârii, ne îngrijim de aprovizionare In cadrul trus­ de la cercurile dc chita ră sau m ul sâplâm inal obişnuit. la toşi sâ fie jjon^innrţî eu un
Deva asupra cauzelor care au tâ se califice, iar cind poţi lu­ tului nu răspund solidari cu filatelie, pinâ la activitatea care sc adaugă dese re p e tiţii anume grad do invaliditate,
generat nelndeplinirea planului cra bine cu ei sint mulaţi de la muncitorii din şantier de soar­ inedită a cin eclu bu lu i nou în ­ la fo rm a ţiile de muzică şi iar alţii, bolnav i Li \d. sa fio
la predări de apartamente, pă­ o echipă la alta, de la un lot ta planului ? Nu este de loo fiin ţa t. de la cercul de g im ­ dansuri populare conduse (le „ p lim b a ţi" dc la o < omisi» dc
rerile exprimate de către tova­ la altul In felul acesta nici un normal, nu corespunde p rin ci­ nastică artistică pentru copii F lorin Foncşan şi respectiv oxoortizâ la alia
răşii Pelru Ormindean, secre­ lot nu-şi poate forma un colec­ piului socialist de retribuţie, ca pinâ la fo rm a ţiile de m u z i­ L iv iu Oros. muzică uşoară Vom mai am inti incă un
tarul comitetului de partid, A­ tiv bine închegat, unit, care să oamenii din aceste servicii să că şi dansuri populare, m u z i­ condusă de A d ria n Grcavu. caz : Coslieâ Potornc din L u ­
' cl Oozan. Nicolae Covaci, Ale­ fie in stare să facă faţă răspun­ primească salariul In întregime, că uşoară ctc chitară, condusă dc D u m itru
xandru Banyai, secretari de derilor In loc de sancţiuni, cum meritau, „C a u t ca întotdeauna sâ fiu Marius.
organizaţii de bază, Octavian Faptul că oamenii sînl tra m ­ pentru o muncă ce prejudicia­ acolo unde sc ivesc greutăţi, II adevărat, greutăţile aces­
Bănoasă, preşedinle al comite­ balaţi dc ici, colo, că pierd u­ ză realizarea planului 1 _De fapt, sâ cunosc dc aproape pc fie ­ tei sâplâm ini s-au dublat, in-
tului sindicatului, Emil Dancu- neori o jumătate de zi aştep- in practică, răspunderea mate­ care p a rtic ip a n t la a c tiv ită ţi", Iru c it au existat re p e tiţii în
lescu, secretarul comitetului rială pentru plan cade exclusiv ne relata tovarăşul Gheorghe vederea d e fin itiv ă rii p ro g ra ­
tind după materiale, face ca c- Aşa arată un bloc în care la 30 octombrie trebuiau sâ se
U.T.C., converg spre aceleaşi pe form aţiile de lucru. mute locatarii... Lu pan, d ire cto ru l clu b u lu i m u lu i pentru ju b ile u l Deva
chipele să nu-şi poată realiza
cauze. Una dintre acestea este P lanul a c tiv ită ţilo r de clu b 700 A u avut loc selecţii în
normele. De aici, clştiguri mici, Pe măsură ce te depărtezi de
lipsa de grijă pentru condiţiile e deosebit de vast şi num ai rin d u l soliştilor, re p e tiţii ale
nem ulţum iri şi p1nâ la urmă punctul de lucru, resjionsabili-
dc muncă şi viaţă ale construc­ o bună coordonare a acestora < o ru rilo r reunite Cu toate a-
oamenii pleacă pe alte şantie­ tatca se difuzează, devine o no­
torilor. Dacă In ceea ce priveş­ re, unde sint asigurate condiţii ţiune tot mai nebuloasă. Trus­ tul lor, la 15 noiembrie sint dă posibilitatea desfăşurării cosiea nu s-au ne glijat nici
te condiţiile de hrană şi cazare mai bune de muncă şi de ciş- tul şi şantierul dispun dc o arma­ gata sâ vă însoţesc pe şantier. Am ajuns Ia tovarăşul ing. lo r tn bune con diţiuni. Reve­ a c tiv ită ţile pc care noi le-am
te poate spune că sint m ulţu­ tig In discuţie s-a conturat tă de 57 ingineri, tehnicieni şi IWircca Ramba, vicepreşedin­ lator c fap tu l că şedinţele socotit deosebit de im p o rta n ­
te al C u nsiliu lui po p u la r ju ­
mitoare (deşi şi In acest dome­ pregnant ideea că oamenii se economişti şi alţi oameni care loan Ardelean, prim -secre- c e rc u rilo r de lim b i străine sc te, referitoare la tineret S-a
niu mai sint încă multe de fă­ adresează mereu cadrelor de s-au specializat in mînuîrca tar al C o m ite tu lu i m un icip al deţean. care răspunde efectiv ţin în afara clu b u lu i. în săli­ luat legătura cu şantierul dc
de întreaga a ctivita te de in ­
cut). nu acelaşi lucru se poate conducere ale şantierului şl hirtiilo r, In întocmirea de ra­ de partid, p rim a ru l m u n ic i­ vestiţii din cadrul ju d e ţu lu i. le Şcolii generale „D r. Petru con stru cţii pentru pregătirea
spune despre condiţiile de m un­ trustului spuntndu-le : poarte şi situaţii, in găsirea de p iu lu i Deva. A d e vă ru l este râ Groza". in lru e ît localul aces­ unei a c tiv ită ţi cu tin e re lu l
că ale form aţiilor de lucru. De De la bun început sintem tuia şi p ro filu l celorlalte ac­ p riv in d disciplina în produc­
— Noi am venit pe şantier justificări şi cauze „obiectiv»;” Intlrzie rca pe care toată lu ­
aici decurge un şir de lipsuri in v ita ţi sâ adoptăm o poziţie tiv ită ţi, in special cele ..zgo­ ţie — acţiune deosebită al că­
să muncim, nu să stăm, să ni pentru ceea ce nu fac : înde­ mea o constată astăzi, se d a ­
care se repercutează in mod conciliantă pentru că dezvă­ motoase" (fo rm a ţiile dc m u zi­ rei efect educativ sînlem s i­
6e dea de lucru, să ni se cree­ plinirea planului de stat, care torează unor deficienţe in o r ­
nefavorabil asupra întregii ac­ ze condiţii bune de desfăşurare ganizarea şi planificarea luirea re a lită ţilo r de pc şan­ că şi dansuri populare, m u z i­ guri că sc va resim ţi Tar sim-
tivităţi economico-financiarc a a activităţii. este lege obligatorie ! m uncii, In aprov izionarea teh­ tie ru l dîn Deva ar leza, c h i­ că uşoară, cercul do chitară bâlâ, conducerea c lu b u lu i, îm ­ peni a fost pensionul in !:ma
întreprinderii. Conducerile trustului şi şan­ purile, autoritatea şi capaci­ e le ) nu p e rm it însuşirea în preună cu biblioteca m u n ic i­ august a an ului acesta rm m l
Oamenii repetă mereu ace­ nico m aterială. în re a sig u ra ­ tatea dc m ob ilizare a cadre­ pală. cu com ite tu l m u n icip a l
Iată ce spune maistrul Ghcor- leaşi cereri fireşti. Se promite tierului, cadrele de specialişti rea forţei dc muncă calificate bune c o n d iţiu n i a acestor c u ­ s a prezentat la medii (A ,m i­
U T C au organizat o in ii In i-
ghe Călin de la lotul 4 : la nesfirşit, dar măsurile In tii- sa nu uite : oamenilor trebuie, la meseriile de bază, in slaba lo r de conducere de la şan­ noştinţe Conducerea acestor re eu tin e rii s criito ri deveni sia de expertiză l-a in i u l p«-
tier, trust şi consiliu popular.
— Toată lumea ştie că planul zic. Oare cum poate fi justificat In mod obligatoriu, să le dove­ asistenţă tehnică a fo r m a ţii­ M o b ilu rilc pentru care cercuri a fost încredinţată u ­ Iul iu Rodnic, Eugen I a u , Tra- bolnav in gradul I II de in v a li­
nor cadre didactice dc spe­
se face cu oameni. De ce nu faptul râ parchetarii. de pildă, deşti ce poţi, ce contribuţie lor de lucru. n-am da t curs in v ita ţie i rezi­ cialitate, tem einic pregătite, a icin F ilim on. Gheorghe C on­ ditate. cu drept de m u m ă S n
avem oameni ? De ce pleacă de n-au avut ce lucra timp de T im p u l a trecut, m ai avem dă suficient de cla r din an­ căror preocupare susţinută ii stantin N a idin, în care aceştia angajat din nou la mină dnr
pc şantierul nostru ? Vă răs­ două sâptâmlni. din lipsă de concretă aduci ca specialist, doar două lu ni pinâ la sfirşi- cheta de faţă N e-am adresat stim ulează pe cursanţi. Am au citit din creaţia lor in fa ­ n-a apucat sâ lucreze. După
pund tot eu : din cauza slabei parchet ? Zidarii, Ia rindul lor, conducător, în îndeplinirea sar­ tu l anului, cind practic, şan­ totuşi, tovarăşului vicepreşe­ văzut nu o dată şi oam eni ţa tin e rilo r <onducindu-i pe întocm irea form elor dc anga­
uigrnizâri a muncii, a aprovi­ aşteaptă ore întregi după cără­ cinilor I tie ru l este pus in situaţia să d ru m u rile d ific ile ale la bora­ ja re şi expirarea perioadei de
realizeze ju m ă ta te din planul dinte Ramba. cu clteva în tre ­ m a tu ri, cu m îin ile rid icate ca to ru lu i dor dc creaţie etc. in structaj (adică după două
anual In co n d iţiile date se bări : atunci cînd erau elevi, dorind A te n ţia ce se acorda acţiu­ sâptâm lni) s-n prezentat din
sâ răspundă la în tre b ă rile pro­
— De ce s a to le ra t chiar de
încearcă o masivă concentra­
Directorul vede în roz re de forţe pc obiectivele ca­ la începutul an ului perpetua­ fesorilor A lia Singiuan ( lim ­ n ilo r educative cu tin e re tu l e nou la comisia de e.xpei Im IN*
data aceasta.
ii a
comisia
Lviţa
ba franceză),
Dragoş.
lăudabilă Ea vine în in tîm p i-
rea situaţiei necoi espunzâtoa-
re se află In tr-u n stadiu mal
avansat, o regrupate dc forţe re ? De ce s-au tot consemnat M aria Glodcanu. O vidiu Mo- naron d o rin ţe i acestuia dc a schim bat decizia : omul a f »st
pensionat eu gradul II dc in
şi de re d is trib u ire dc sarcini deficienţele şi nu s-a in te rve ­ tora (engleză). cunoaşte mai m u lt despre la i- validitate.
si răspunderi, de stabilirea u ­ n it energic pentru curm area Pe lingă activitatea unor % ncle meseriei profesate, de­ Este posibil, oare. ca inodi ii
realităţile sumbre ale nor noi term ene pentru a se lor ? De ce cadrele de co n d u ­ cercuri dc lim b i slrâinc. z i­ ne disciplina în procesul de să-şi schimbe (hvizia in pen­
spre ceea ce trebuie sâ însem ­
cere n-au fost trase la răs­
ua de luni a mai cuprins şi
ieşi din impas
producţie despre
m u ltip le le
uncia şi
aceleiaşi
sionarea
neînde plini-
pundere pentru
m un icip al
de
C o m itetul
condus dc profesoara Erika
pa rtid a s p r ijin it şi s p rijin ă rea acestei elem entare o b lig a ­ cercul dc gim nastică artistică raţele ale v ieţii culturale, de­ persoane, peste noapte ? Pu­
conducerea şantierului, orga­ ţii dc serviciu, care este înde­ Drâgnn Aici. cop iii pătrund spre com portarea în societate, tem concepe ca unei persoane,
şantierului n izaţiile de pa rtid pentru ca ţie ? nastică artistică, d czvo llind u-şi ţă Te v iilo r se im pune ca a- care se consultă frceveni 1j
despre atitu din ea lor in v ia ­
plin ire a sa rcin ilo r de pro du c­
tainele e x e rc iţiilu r dc
g im ­
îndeplinite.
medic, sâ-i fie schim bai diag­
sarcinile să fie
ccslc acţiu ni sâ fie sporite, sâ
In acelaşi tim p un corp a r ­
C onstructorii au lucrat şi lu ­
nosticul, şi ca urm are grada!
Discuţia in ju ru l acestor în ­
O crează şi in zilele dc sărbă­ tre b ă ri a gra vita t vrem e de monios Interesantă ni s-n p ă ­ dezbată alte şi alte problem e dc in validita te , de la o romi.-uo
toare. peste program ul de lu ­ aproape două ceasuri, fără sâ ru t 1n această zi activitatea care frâ m in tâ tine retul nostru de expertiză ia alta. dc U o
Realităţile şantierului devean, pe unul din cele mai importan­ cină unor oameni incompetenţi cru. pentru a su p lin i lipsa dc obţinem de la tovarăşul vice­ cin eclu bu lu i, nou în fiin ţa i de astăzi. Acestea sâ fie inte-» zi la alta ?
m icit s-ar strădui emova să le te şantiere dc locuinţe din j u ­ şi necinstiţi e fe ctiv. preşedinte un răspuns clar, Cunoscind cu p rile ju l altor Răspunsul ni 1 dă tovarăşul
înfrumuseţeze, sint sumbre, deţ. D inlr-un lung şir de argu­ Cit priveşte documentaţia, ca E fo rtu ri s-au făcut şi nu fără cchivocuri, pe măsura vizite situaţia existentă, am grate şi ele im ediat în a c tiv i­ T.iviu Felea, directoru l D irec­
dure şi îngrijorătoare, punind mente, care probează netemei­ se referă ta microraionul „D a ­ puţine, situaţia însă se pre­ com petentei şi a fun cţiei ce o p u tu t sâ no dăm seama cum tatea generală, fiin d tratate
intr-o lumină total nefavorabi­ nicia justificărilor oferite dc cia1'. Fu a fost predată cu în- zintă aşa cum am arătat C o­ deţine la acelaşi mod, al m u n c ii pa ­ ţiei judeţene pentru probleme
la activitatea conducerii şantie­ tovarăşul Negruţiu, redăm d - lîrziere dar. aşa cum sc pre­ m itetul m u n icip a l dc partid pasiunea şi munca unui om sionate. de muncă şi ocro tiri s<* i;. c :
rului. Ar fi Insă iluzoriu să teva : cizează de forurile competente, n-a putut şi nu poale sta pa­ A m p rim it în schim b — şi au putut sâ creeze in tr-o fos­ — C om isiile dc expertiză 'a*
se creadă că, o dată lucrurile Minusul de efective. înregis­ nu prea lîrziii ca situaţia exe­ siv faţă dc această stare de consemnăm ca atare — ga­ tă magazie, două laboratoare M. BODEA -judeţ nc sint subordonate. Ir.
Împinse dincolo de limita ad­ trat In lunile trecute, n-a fost cuţiei să devină explozivă. lu cruri. Vom m obiliza şi mai ra n ţii că toate problem ele m ajoritatea cazurilor, „ . .. - 'i
misibilă, sint privite cu toată niciodată prea marc pentru a — Atunci, tovarăşe director ? m u lt org an izaţiile dc partid s-au analizat la toate n iv e lu ­ sia* e form ală <linlr-un medic
seriozitatea. Dimpotrivă, direc­ motiva ritm urile foarte slabe — Avem şi noi minusurile pentru a face lot re le stă in rile. s-a co n s titu it un com a n­ Şi o funcţionară. (N. H — dar
dament de coordonare.
s-au
torul şantierului, tovarăşul ing de execuţie. Risipire.i forţei de noastre. Să ştiţi insă râ planul in realitate, pc .ielele ctibi r.,m
p u tin ţă ca situaţia existentă
Teodor Negruţiu, discută despre muncă, pulverizarea ci fără dis- sc va realiza Numai în „Dacia" sâ fie redresată luat măsuri pe orizontală şi de „com isie". îşi pun parafa
restanţele faţă de plan. despre cernâmint la o infinitate dc vom preda 490 dc apartamente. pe verticală pentru im p u ls io ­ m ai m u lţi medici). C lim atul
uriaşul volum de muncă ce puncte de lucru, indicele foar­ Am luat măsuri, «c lucrează in ­ N O T A K N D A C 'l’IF I narea m uncii şi că. dre pt u r ­ cel mai propice pentru a b u ­
trebuie depus pentru realizarea te scăzut dc utilizare a tim pu­ tens. Din constatările noastre re­ mare. se observă o schim ba­ zuri. Dinsul nc-a dat e x p licm ii
integrală a planului la locuin­ lui productiv, stagnările din Dezarmant mod de a trece zultă ră în aciuata concentra­ re substanţială în bine am ple şi în legătură cu n z o l.
ţe, cu seninătatea omului care lipsă de materiale sau defecţi­ peste neajunsuri grave, socotite re de forţe, cit şi înainte, co­ rre e iză m că faţă de p e ri­ varca dosarului de petm. i,.;c
mal are la dispoziţie plnă la uni de utilaje, se manifestă i ro­ eu uşurinţă „minusurile noas­ m ite tu l m un icip al de partid a oadele anterioare, ritm u l de al cetăţeanului Nicolae Ki!i-
finele anului cel puţin un se­ nic pc .şantier. Productivitatrn tre". Ilar te suport real arc lost şi este ocolit. Ilo tă iîr ilc lucru in ii adevăr s a îm b u ­ pescu. Pînâ aici ţoale bune.
mestru, nu două luni muncii s-a îndeplinit pc trei promisiunea dumneavoastră, şi deciziile luate asupra p r in ­ nătăţit. Dar pinâ la R itm urile Păcat că acesta n-a pu tu i bo
— Este cazul, tovarăşe Ne­ trimestre numai In proporţie dc pentru că am văzut cit dc „in ­ cipalelor probleme nu sînl c- impuse de sarcini, mai este neficia ol insusi pinâ acum dc
gruţiu. să vă reamintim că dum­ 95 la sută, iar in august, lună tens" se lucrează ? labornte de către com ite lu i încă o cale lungă Dovadă că astfel dc lă m u riri din pai lea
neavoastră, conducătorul aces­ cu activitate de virf, realizarea — Intr-adevăr, nici acum nu m un icip al — p rin cip a lu l răs­ şi pe, luna octom brie se pre­ fu n c ţio n a rilo r de la O ficiul do
tui şantier, deţineţi un trist re­ este de numai 81,5 la sută. Un sînlem mulţumiţi de rezultate. punzător pentru înd eplinirea lim ina o nerealizare a p la n u ­ pensii din Petroşani.
cord : în 10 luni aţi predat abia raz aparte 11 constituie luna Am concentrat acolo forţe, flu ­ p la n u lu i de stat în (note u n i­ lui de producţie de circa 1.0 — De cite ori am cerul vreo
47 la sută din apartamentele septembrie, cinci efectivele au xul muncii nu mai urmează tăţile economico do pe raza lă m urire, am fost repezit de
planificate ? fost numai cu 10 muncitori mai cursul normal, nu nc-am rodat oraşului. m ilioa ne lei. fu n cţio n a ri, purtat pe d ru m u ri
— Ştim că stăm prost. Ne-a mici decît cele planificate, 'lo ­ încă. — mărturiseşte om ul rezemat
lipsit forţa de muncă, n-am a­ tuşi, productivitatea nu s-a rea­ Aşadar, acum se discuta de­ in baston.
vut documentaţia la timp. lizat, ceea ce a determinai ea spre „rod aju l" cai c. dc lupt tre­ D E L A C A P Ă T :
planul valoric să nu se îndepli­ După cum se vede. c ir c u lu i
— Numai la atît se rezumă buia să fi lost făcut in vară Pe pe care-l face un dosar dc
cauzele acestei alarmante râ- nească decît In procent de 84.8 cind atunci ritm uri cu adevărat pensionare pentru boală de la
mtneri In urmă ? ]a sulă. rapide dc lucru ? Spre sfîrşitul ® M ai sînl in acest an 60 de zile num ărate, in ca­ serviciul personal al în tre p rin ­
Făclnd însă abstracţie chiar şi
— Da, acestea sînl. de «ceste grave neajunsuri, tre­ anului, cind nu se mai poate re trebuie c o m p rim a i lot cc nu s-a la cu l în J0 luni. de rii pină la decizie e destul
A firm aţiile directorului nu co­ face nimic ? Greu. Io a n e greu. dar Ircbuic. Sini 687 de fa m ilii care dc greoi de parcurs in Valea
respund decît in parte. Ele vin buie precizat că directorul şan­ Răspunsul II vom afla la 15 aşteaptă locuinţele promise de constructori ! •Jiului Dar c o m p lica ţiile se
tierului. deşi reclamă lipsa de
să deformeze adev ărata stare de noiembrie, dată la care tovară­ $ Forţele şi m ijloacele necesare sini desfăşurate pe nasc din însuşi m odul dc a l u ­
muncitori, a privit cu o con­
lucruri de pe şantier, să mas­ damnabilă superficialitate asi­ şul Negruţiu nc-a promis so­ fro n tu l recuperării restanţelor. Folosirea lor cil m a­ cra al unor salariaţi din două
cheze grave neajunsuri In con­ gurarea forţei dc muncă nece­ lemn un alt tablou mai tra n ­ x im u m de randam ent depinde acum de „strategia" organisme aflate in subordi-
cadrelor de conducere, pc întreaga filieră, dc la lo turi noa Direcţiei judeţene pentru
ducerea şi coordonarea muncii sare. Incrcdinţînd această sar­ dafiriu al şantierului. pînă la conducerea trustulu i. problem e de muneâ Noi am
© A sădi in sinul fiecărei fo rm a ţii dc lucru, in con­ arătat, s p rijin in d u -n e a firm a ­
EscaSadînd ierarhia ştiin ţa fiecărui salariat al şantierului, d o rin ţa dc a de mobilă a întreprinderii de industrie locală din Brad este demnă ţiile pe fapte concrete, cum
Fantexia muncitorului loan Faur de la secţia lîmplârie de
pune întreaga pricepere şi strădanie — iată ce se ce­
stau lucrurile. M ai răm ine ca
com u niştilor
re acum organizaţiei de partid, tu tu ro r
dc pc şantier de admirat. Din mîinile lui „se nasc" frumoase obiecte de arti­ Direcţia judeţeană a m in lilâ
sâ cerceteze In
am ănunţim e
© A ten ţie m axim ă Ia fro n tu l dc lucru pentru ia r­ zanat mult căutate in (ară şi peste hotare. Foto : V. ONOIU activitatea respectivelor orga­
răspunderilor asigură acum I nisme şi acolo unde o nevoie
nă. C o n d iţiile pentru munca intensă din anul v iito r se
sâ in m ăsu rile cuvenite.
Limpezirea amalgamului de realiza m ai m ult. un ii d intre v em un şantier râu. Faptul că
probleme şi incertitudini, care şefii noştri au găsit că o mai n-n predat apartamentele are. restanţei ? O parte din culturi cont de creşterea vitelor, de
mai de care mal Inctlcile, ne-a bine sâ plece in concedii, dc* după cum ştiţi, multe cauze. La au fost com prom ise Dor b a ­ aceea e producţia slabă, vitele
determinat sâ batem la uşi mai parcă de realizarea plan ulu i începutul anului, capacitatea dc lanţa a fost întocmită cu vreo sint bătrine şi lotul de numai
înalte, să escaladăm pieptiş ie­ nu răspundeau ei 1 producţie a fost redusă, iar două luni tn urmă, după cu­ 180 faţă de 100 stabilit. Prin
rarhia răspunderilor legate, 1n- Se apropie sfir.şitul anului. planul nu a crescut proporţio­ noaşterea situaţiei loturilor plan trebuia să cu m părăm 38
tr-un fel sau nitul, de evoluţia F o mare fierbere. V in şefi şi nal cu aceasta, ci după necesi­ com prom ise. Mai mult nu pu­ de vite şi am cum părat 9" Cit
anemică a şantierului devean. inspectori de toate felurile, tăţi In plus. pe parcursul fi­ pătrunjel, iar la varza de v a ­ stantin Covaci, secretân d co ­ tem afla... Doar din discuţii despre şansele de a realiza
N-a fost o treabă uşoară. Pen­ to ţi se întreabă acum, 1n a nului s-au executat o seric de ră, la vinete şi cartofi tim pu­ mitetului com unal de partid, colaterale. S-au mai efectuat planul... slabe speranţe. „Se
tru că, aici la Deva, forurile şi 11-a lună a anului, ce-i dc fă­ obiective importante şi s-a rea­ rii au scos ochii celor de la l/te Hădulca. preşedintele con retribuiri ale cooperatorilor va proceda la o fu rajare de
organele implicate In domeniul cut. Şi-au adus. in sfirşit, a- lizat un volum de investiţii centrul de lequm e şi fructe cu siliului popular com unal, Ti- înainte de cunoaşterea produc­ grajd mai bună, tn orice caz
construcţiei de locuinţe, se su­ in inte că planul sc rea lize a­ proprii de circa 5 milioane lei. ]>redat o tonii, m orcovi — 75 nişte cantitA.fi derizorii, tn tus Pârău, locţiitonil secreta- ţiei totale, se pare că s-au mai planul nu-l vom realiza“ —
prapun ca Intr-o impresionantă ză totuşi p rin tr-o bună orga­ Apoi, clteva luni de zile n-a r- lone şi s-au predat 18 tone, p ă ­ schim b vor da mai multă t ar- rnlui comitetului com unal de valorificat şi la piaţă etc. precizează tovarăşul Covaci
coloană a in finitu lui : punct de nizare şi aprovizionare a lo ­ xistat forţa de muncă necesară, ză de toam nă jw t i d şi T eofil Muntean, p re­ Planul dc 80 tone por uml> Restanţa de 22 d e ]>orci va fi
lucru, lot, şantier, trust, consi­ c u rilo r de muncă I iar pentru microraionul „D a ­ trunjel — 5 torte, nu s-a p re­ Ctim răm ine insă eu tonele şedintele C A P Şoimuş. contractat a fost redus prin predată in cursul lunii n oiem ­
liu popular municipal, direcţii In tim p u l zilei, m aistrul si cia", documentaţia şi ampla­ dat nimic. Ielină — 8 tone. livrate pc hirtic, tovarăşe p re­ Dinlr-un încejmt vom nota balanţă la 32 tone De ce ? S-a brie şi atunci sc va realiza
de resort la consiliul popular şeful dc echipă sau brigadă samentele s-au predai cu în lîr- încă nu s-a recoltat, vinete — şedinte Voica Dumitru ? Nu ti că ieri dim ineaţă, pină la sosi­ planificat o producţie d e 2000 planul şi chiar depăşi cu 1-2
judeţean etc. sînt, practic, scoşi din pro du c­ ziere. 3 tone. s-au livrat 100 de k i­ sc pare că cifrele sint c a m ... rea tovarăşilor Covaci şi Ră- kg la hectar, s-a estimat la capete
Rcspcclînd ordinea, vom lua ţie pentru a da e xp lica ţii şi Acestea fiind chestiuni de o r­ lograme, spanac — 6 tone. s-au obeze 7 Aveţi vreo altă p ăre­ du/ea (navetişti pe ruta Deva 1400 k g /h a şi s-a realizat
ca bază părerile exprimate de lă m u riri )a toţi cei care vin din obiectiv, nu pol să trec cu livrat 0,1 tone, cartofi dc rară re ? 1 100 kg. Dc aici, greutatea cu — Cum sfcaff cu an g ajam en ­
muncitorii constructori. Iată cc c h ip u rile sâ ne ajute în m u n ­ vederea lipsurile dc organizare, — 10 tone, s-au livrat 8.0 tone, — $oim uş) am încercat să le­ care pină la ora vizitei noastre tul luat în întrecerea lansată
relata deunăzi, In adunarea ge­ că ; şi nu sînt pu ţini ! Toţi aşa cum le-aţi arătat, la n i­ cartofi de toam nă — 05 de to ­ găm citcva vorbe cu tovarăşul se onoraseră 31 lone, răm inînd de cooperatorii din S im eria 7
nerală « comuniştilor de la lo­ au caiete m ari cit cataloage­ velul punctelor de lucru, Iotu­ ne, nu s-a predat nimic. Total Pârău, venit mai d ev rem e la un rest de 1000 kg, ce urmau — Păi, cum vedeţi . O să
tul nr. 4. tovarăşul : le, vin, notează. p ro m it şi rilor, şantierului şi <il nostru. lequm e şi zarzavaturi ; 38 to­ s . sediu. să fie trimise in bază ieri. mai dăm ceva... In tot cazul,
pleacă, ia r eu n-am cofrag, Personal sînt nemulţumit eă ne — N-aş putea să vă dau rut vom face tot posibilul să fie
11ie M lhai, zidar, şef do e­ n-am beton, n-am cărămidă. timpul de lucru nu este folosit De la fabrica de conserve răspuns pentru că cu, practic... Din cele 115 tone legum e şi onorate contractele.
chipă : „A n u l acesta pe şan­ Ce fel de ajutor mai e şi cum trebuie. Din neenstâ cau­ din Haţeg, tovarăşul Nicolae ŞOIMUŞ (transmite N. Stan- Intre timp au sosit şi secreta­ fructe nu fost predate doar 12 — Cum ?
tone, fără i>osibUitatea de
a
tie ru l nostru s-a m uncit de­ ăsta ? Tn asemenea situaţie se ză şi productivitatea muncii Stoica ne-a inform at : C A P. ciu). Cooperativa agricolă de rul de partid şi preşedintele — Am avut şedinţe, am
fectuos Pină prin m a i— iunie poate face planul ? Cu notiţe este redusă şi faţă dc plan şi Hătău vp-a livrat 0 tone de producţie Sohnuş s-a obligat consiliului popular. Tovarăşul mai fi predat m ăcar un m or­ constituit colective de com u ­
s-a lu cra t cu încetinitorul şi cu prom isiuni n-a făcut n i­ faţă dc posibililâţi In legătură cast) aveţi. 10 foite fasole păs­ prin plan să jn edea la contrari Covaci nc spune : cov. Dc f(i])t morcovii recoltati nişti, am discutat... G reutăţile
Toată lumea era liniştită, nu meni pc lume pinâ acum bloc cu cadrele dc ((inducere, ele tăi şi 3 tone dc qoqoşari. u rm ătoarele cantităţi de pro — Cu grîul, cu chiu cu vai, an fost trecuţi la fu rajarea n- sînt mari. Datorită ne rea Uză­
se agita nimeni, dc parcă to­ de locuit Degeaba discutăm sint bine pregătite şi rnnlâm Unde o fi diferenţa jună la d u s e : griu 24 t o n e ; porum b o s-o scoatem la capăt, şi să nhnalc/nr. Situaţia este dis]>e- rilor de producţie av em o si­
tu l ar fi mers ca la carte Nu în şedinţele de tot felul, fa ­ pc capacitatea lor. Avem, e n- 70 <fe tt'ne dună evidenţa con ­ 80 tone. cantitate redusă In 32 dăm şi cct a plus faţă dc plan rafilă şi, bineînţeles, nx])l.icată : tuaţie grea la contractări In
le întreba nim eni cc-\i trebuie cem propuneri, adresăm c r i­ dcvârât, şi din aceia care nu-şi tabilă - a cooperativei (nirienle ..Mureşul a fost m are Apa b ă l­ lot cazul in vreo două săptă-
ca sâ faci planul, cum lucrezi, tici. Totul se consemnează în îndeplinesc saronile. Din para­ 1(,nc i» in balanţă : cartofi 58 Din cele 58 tone dc cartofi tea la nij'elul grădinii A m pla­ mini rezolvăm şi aceste pro­
cum te descurci. Vremea a procese verbale şi acolo ră- le. nu ne putem lâfni cu ei şi cele 72 dc tmic d muu a firm a­ /oue. legume 11.5 to n e : lapte contractate s-au predat in total sarea grădinii este nejudîci- blem e.
lic e u l, nerealizârile s-au adu­ mine Vreau sâ precizez că de cît- ţia preşedintelui ('onsiliului 1170 h i : porci 50 capete. A- 42.7 tone. Sc mai predau 1,5 oasă" (n n. Consumatorii sint Cam aceasta este situaţia lo
nat de la o lună la alta şi ia- va timp mă ocup special dc a- popular al comunei Hă rău ? prnapc tonte aceste cifre sînt tone şi se va atinge suma (ie vină 7). C A P Şoimuş şl deloc linişti­
tâ-nc acum in tr-o situaţie din Cerem tovarăşului ing. Str- rcsl şantier, h ajut să-şi rezol­ După e»du sn ohsnrră e v i­ realizate doar parţial. unele m axim ă posibilă : <1,2 tone. Tovarăşul ('m aci remarca toare In schim b se ţin şedin­
< are eu nu văd cum vom ieşi. linn Popcscu. directorul Trus­ ve toate problemele, peni ru că denţa p rrd ă ‘ ii ohli<ial;:lnr rn:i- chiar la diferenţe mari (car­ „Mai mult nu p v tcn r nl se despre situaţia product ici (Ic ţe. se discută, se analizează şl
cu toate părerile optimiste ale tului local dc cnnslnn(ii. să-şi sirlem Intr-o situaţie prei-anlă tractuolr este cit sc poate de tofi. letptmc, lo)>icl. Supunem !apt' (548, 12 hl predaţi în 0 porum bul curge printr-o sp ăr­
conducerii noastre In toiul spună punctul dc vedere. Masuri am luat înii-adevăr şi clară (sic !). spre anatiză această situaţie precizează dc către tovarăşii luni din planul anual de 1170 tură, m are ett carul, a h a m b a ­
verii, cind se putea lucra şi — Socotesc că la Deva nu a- pentru a vedea mai real efee- TtTtt e-a predat un gram de îngrijorătoare tovarăşilor Con­ Covaci şi. Muntean. Cauzele hl) că : „an- de an nn s-a fin u t rului..