Page 20 - Drumul_socialismului_1969_11

r * u . « n r n — H i .............................. ..................... .. ii i ■■■ DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 6 NOIEMBRIE 1969 e m m m
> ■ — — — — ^ — a — — — — » — — > ■ •nOTBnfMWM — »■»
VIZITA TOVARĂŞULUI — g g g W O T T B t T B m T U m U g > - ~ * .

NICOLAE CEAUŞESCU
VEŞTI D IN U N IU N E A S O V IET IC A

ÎN MUNICIPIUL BRAŞOV mare a intrării in funcţiune ţiei industriale a RS.S. Ucrai­ talelor — de aproape 18 ori,
KIEV 5 (Agerpres). — Ca ur­
nene a crescut de 7 ori. Pro­
a peste 6 000 de noi întreprin­ ducţia de energie electrică a extracţia de ţiţei de 34 de ori MOSCOVA - date şi cifre
şi de gaze naturale de 103
deri industriale, în anii de sporit de 0 ori, construcţiile ori.
după război, volumul produc­ de maşini şi prelucrarea me­ D espre M oscova s-au scris lină, fiecare al patrulea fri­
bricii, discută despre rezulta­ unitară a dezvoltării turismu­ O cărţi intregi, dar este greu gider, al cincilea televizor,
tele obţinute de această între­ lui pe întreaga ţară. ALMA ATA 5 (Agerpres). tA-ţi im aginezi capitala Uniu­ al treilea aspirator.
«JIWUC OCN PAC. n prindere. Locuitorii Braşovului au fă­ In Kazahstan a fost termina­ nii Sovietice — a cărei întin­ In capitală există sule de
In încheierea vizitei, tova­ cut oaspeţilor o călduroasă tă construirea celei mai mari d ere este de cinci ori m ai m a ­ instituţii de invăţămint su­
răşul Nicolae Ceauşescu, şi primire ovaţionînd pentru po­ linii de înaltă tonsiun» din re decit inainte de R evolu­ perior şi de institute de c er­
mit cu multă căldură de mun­ soţia, asistă la prezentarea litica marxist-leninistâ a partea răsăriteană a U.RS-S. ţia din O ctom brie — dacă nu cetări ştiinţifice, mii de
citoare. Tovarăşul Nicolae noilor modele realizate aici. partidului şi statului nostru, cunoşti unele date referitoa­ şcoli, magazine, zeci de pala­
Ceauşescu stă de vorbă cu Se apreciază Jinia mo­ pentru Partidul Comunist Avînd o tensiune de 500 000 re la viaţa oraşului gigant. te de cultură, stadioane, o
harnicele lucrătoare din sec­ dernă, sobrietatea contex­ Român, pentru Comitetul Cen­ volţi, noua linie se întinde pe Cindva, graniţele Moscovei sută de cinem atografe, 20 000
ţia confecţii. Elisabeta Trim- turilor şi culorilor, calitatea tral, pentru secretarul gene­ o distanţă de peste 400 kilo­ erau delim itate de zidurilo de taxiuri. Capitala sovietică
biţaşu, una din cele mai bune superioară a produselor. ral al partidului, tovarăşul metri, încheind veriga siste­ Kremlinului, care m ăsoară a ­ fa c e com erţ cu 60 de ţări.
muncitoare ale secţiei, oferă Nicolae Ceauşescu. Oamenii mului energetic din nordul proxim ativ 2 km ; apoi gra­ Ce ar m ai fi oare de spus ?
flori oaspeţilor şi le urează ★ muncii din oraşul Braşov şi-au Kazahstanului Acest sistem
bun venit in mijlocul colecti­ După vizitarea Fabricii de exprimat hotârîrea de a urma deserveşte un teritoriu pe care niţele oraşului au fost cuprin Cîteva cu riozităţi: cele 4,5
vului fabricii. Secretarul ge­ tricotaje din Braşov, oaspeţii neabătut politica partidului, locuieşte aproximativ o Jumă­ se de inelul Bulvarnoe, cu lun­ mii de străzi şl pieţe ale.
neral al partidului ii reco­ se îndreaptă spre complexul consacrată înfloririi patriei, tate din populaţia RS.S. Ka- gim ea d e 9 km , m ai tirzlu de Moscovei, puse cap la cap,
mandă să împărtăşească tine­ turistic de la Poiana Braşov. cauzei socialismului şi păcii. zahe şi unde funcţionează sute S adov oe K olţo, cu lungimea s-ar întinde pe o distantă de
relor muncitoare bogata sa Aici le sînt prezentate de că­ Vizita în unităţile econo­ de întreprinderi industriale şi • de cca. 16 km. In prezent Iun- 2 700 km. C ea mal lungă
experienţă, să contribuie ast­ tre ing. Mircea Suman, mice din oraşul Braşov a to­ cîteva mii de colhozuri şi sov­ qim ea perim etrului M oscovei stradă este Bulevardul L e -
fel la ridicarea productivită­ directorul D.SA.P.C — Bra­ varăşului Nicolae Ceauşescu a hozuri. este d e 109 km. Diametrul o* nln, care m ăsoară 20 km, iar |
ţii întregii secţii. şov, proiectele de dezvoltare reprezentat un prilej de dez­ roşului m ăsoară 40 k m de la cea m ai scurtă — strada Ve-
a acestei staţiuni turistice. nord la sud şi 30 km d e la neţianov, d e 48 metri.
In timpul vizitei, tovarăşul batere aprofundată a proble­ O
Nicolae Ceauşescu, şi soţia, a­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu melor economice locale, un sti­ MOSCOVA 5 (Agerpres). — est la vest. Suprafaţa lui to­ In M oscova locuiesc 100 000
preciază buna calitate a tri­ recomandă ca in elaborarea mulent puternic pentru mo­ Primele trenuri electrice au tală este de 87,5 mii hectare de Ivanovi, din care 1 000
cotajelor, diversitatea mode­ planurilor de dezvoltare să se bilizarea energiilor creatoare început sâ circule pe calea şl include cinci foste oraşe şl sint Ivanov Ivan Iv an ov ici;
lelor care pot satisface exi­ aibă în vedere perspectivele ale oamenilor muncii din în­ ferată Magnitogorsk-Karagan- cîteva zeci de com u n e şi sate. 15 locuitori ai capitalei so­
genţele eumpârâtorilor, reco­ turistice, să se valorifice cit treprinderile municipiului în da (1 200 kilometri), care lea­ care au dispărut înghiţite da vietice se numesc A lexandr
mandă să sc persevereze , pe mai bine condiţiile naturale vederea îndeplinirii planului gă centrele industriale din su­ noile cartiere. Este rezultatul Puşkin, 18 Nl.kolal Gogol, iar
această linie, să ţină pasul deosebite pentru ca în scurt de stat pe anul In curs şi a dul Uralului cu noile regiuni faptului că numărul locuito­ 7 sint Lev Tolstoi
cu evoluţia cerinţelor benefi­ timp Poiana. Braşov să devină sarcinilor întregului cincinal, agricole de pe pămînturile rilor M oscovei se apropie in Dar Moscova trăieşte nu
ciarilor, atît din ţară cit şi o staţiune de nivel european. a transpunerii ia viaţă a desţelenite din Kazahstan E- drc.zent de şapte m ilioane numai la suprafaţă, ci şi în
In M oscova există 1 500 de
de peste hotare. Secretarul general al Partidu­ măreţului program de dezvol­ Icetrificarea acestei răi ferate întreprinderi. L a ora actu a­ subteran, unde există un al
Ce
doilea oraş — metroul.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu lui a insistat asupra necesi­ tare multilaterală a societăţii va permite sâ se transporte lă, ea este un puternic cen ­ reprezintă m etroul ? M ilioa­
arc apoi o lntilnire cu tăţii încadrării activităţii tu­ socialiste, adoptat de Congre­ cu o mai mare rapiditate o tru al industriei grele, pro- ne de kilom etri de şine, ca ­
cantitate dublă de mărfuri ce
colectivul de conducere al fa­ ristice din judeţ în concepţia sul al X-lea al partidului. prezintă o mare importanţă ducind oţel, maşinl-unelte. bluri, can ale care asigură
rul­
autom obile,
aparate,
U.R.S.S. - Se implinesc 2 ani de la obţinerea (luxului de pentru economia celor două menţi, ceasuri, televizoare şl funcţionarea neîntreruptă a
Reportaj realizat de : protoni cu o energie de 76 miliarde eledron-volţi în cel mai pu­ regiuni: cărbune, cocs fontă, multe altele. L a Moscova se trenurilor subterane.
Aţi vrea să vedeţi M osco­
LUCRĂRILE CONSILIULUI CHEORGHE SECUIU, NICOLAE ternic accelerator al Institutului de fizica energiilor inalte din laminate de oţel. cupru. griu. produc ap roap e 40 la sutfl va ? Dacă da, atunci
In prezent, lungimea căilor
DRAGOŞ, MIRCEA IONESCU,
regiunea Moscovei.
NICOLAE MOCANU, In fotografie : Una din părţile acceleratorului inelar elec­ ferate electrificate din Uniu­ din ţesăturile de m ătase din v-aţi num ăra printre cei
400 000 000 călători care trec
întreaga
Uniune Sovietică,
F. A. O. TRAIAN CATINCESCU tromagnetic. nea Sovietică este dc 30 000 20 la sută din ţesăturile de prin ea anual.
kilometri.
ROMA 5. — Coresponden­ trîndu-se in acest scop şi m ij­
tul Agerpres, N. Puicea, trans­ loacele financiare necesare. Reuniunea primilor
mite : La sediul Organizaţiei Participînd la discuţiile re­ reşte. în ., citito r. Pi-ln simpla
Naţiunilor Unite pentru ali­ feritoare la relaţiile F.A.O. cu Colocviul Asociafiei Europene miniştri ai ţărilor CURIER • CURIER apăsare pe un buton, televi­
mentaţie şi agricultură alte organizaţii economice in­ » • zorul oferă pro prie tarului sâ»
(F A.O.) se desfăşoară lucrările ternaţionale, delegatul român nordice principalele ş tiri ale ziloj,
consiliului in cadrul cărora Eugen Buciuman, secretarul de Istorie Contemporană com entarii, in fo rm a ţii sui;
se analizează, în principal, o­ Comitetului Naţional român STOCKHOLM 5 (Agerpres). m entarc cu p riv ire la em isiu­
rientarea şi strategia organi­ pentru F.A.O., a sprijinit a­ Reuniunea primilor miniştri nea de televiziune pe care o
zaţiei in problemele alimen­ cordul intervenit între F.A.O. ai ţârilor nordice, care a a­ urmăreşte, ş tiri cu p rivire Ia
taţiei si agriculturii mondiale, şi O N U D I. (Organizaţia Na­ PARIS 5. — Coresponden­ elaborarea unui ghid referitor vut loc la Stockholm. s-a în­ starea vrem ii sau cotele la
tul Agerpres, Al. Gheorghiu,
programul său de activitate ţiunilor Unite pentru dezvol­ transmite : La Strasbourg s-au la stadiul actual n) cercetări­ cheiat. Timp de două zile, şe­ P rcşcdinirlc R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a so­ bursă Toate acestea pe o ban­
lor în istoria europeană con­
pe următorii doi ani. precum tare industrială), menţionind fii guvernelor Danemarcei, Is- sit la Alger in tr-o vizită oficială de cinci zile în Republi­ dă de h îrtie lată de aproxi­
şi rapoartele unor comitete în câ agricultura şi industria tre­ încheiat lucrările Asociaţiei temporană. landei, Norvegiei, Finlandei ca Algeriană Democratică şi P o p u la ri m ativ 30 cm.
vederea conferinţei F.A.O.. ce buie sâ evolueze armonios in Europene de Istorie Contem­ Participanţii ta colocviu au şi Suediei, precum şi conducă­ La sosire, oaspetele Iugoslav a fost întîm pinat de Houari
porană. In cadrul dezbaterilor,
se va deschide la 8 noiembrie. procesul general de dezvoltare dezbătut, de asemenea, în torii unor organisme ale Con­ Boumediene. preşedintele C onsiliului Revoluţiei şi de ♦ O *
Participă delegaţii din cele 34 economică a ţârilor membre prezidate de prof. Jean Bap­ cadrul unei mese rotunde, pro­ siliului Nordic, au examinat alte persoane oficiale. . Un grup de lucru al Senatu­
de ţări membre ale consiliului. ale organizaţiei. tiste Duroselle. de la Sorbona. blema securităţii europene. Vi­ planul constituirii Uniunii E- In cursul vizitei, cel doi preşedinţi vor avea convor­ lu i şi Camerei reprezentanţi­
Ţara noastră este reprezentată şi Nicolae Fotino, director itorul colocviu al Asociaţiei eonomice Nordice — „Nordek". biri cv p riv ire la unele probleme internaţionale actuale lo r din S.U.A. a elaborat o
de o delegaţie condusă de Ia- Lucrările Consiliului F.A.O. ştiinţific al A.D.I.R.I., partici­ Europene de Istorie Contem­ Potrivit comunicatului publi­ şi aspecte ale re la ţiilo r bilaterale, anunţă agenţia Taniug. soluţie de compromis în legă­
cob Ionaşcu, ambasadorul ro­ continuă. panţii la dezbateri au hotârît porană va avea Ioc Ia Paris cat după reuniune, participan­ tură cu proiectul de lege p ri­
mân la Roma. Intervenind in In noiembrie 1071. cu tema ţii nu au putut soluţiona toate vind ach iziţiile de armament
discuţiile pe marginea progra­ „Anul 1871 şi consecinţele sale problemele legate do consti­ ale Pentagonului In anul fis­
mului de activitate, ambasa­ Defecţiuni în mecanis­ în secolul XX". tuirea acestei uniuni. La Academia de ştiinţe a A fost dată in exploatare cal In curs, propunind în a­
dorul Iacob Ionaşcu a subli­ R.P. Bulgaria a avut loc o a­ prim a lin ie a fu n icu la ru lu i c» cest scop 20,7 m iliard e dolari.
niat necesitatea intensificării duna re festivă consacrată ani­ se construieşte pe cel mal A n te rior, Senatul a propus
acţiunilor F.A.O. şi sporirii e­ versării a 100 de ani de la în­ în a lt pisc european — Elbrus. 19,9 m iliarde dolari, iar Ca­
ficientei lor in dezvoltarea a- mul agrar al Pieţei Ciocniri în fiinţarea şcolii bulgare din Staţia de plecare este situată mera reprezentanţilor 21,4 m i­
liarde dolari.
Bucureşti.
griculturli mondiale, concen- la înălţim ea de 1 870 m etri, ia r
Un cuvint dc salut a fost cea finală la cota 2 960. Ca­
bina, în care pot sta comod 32
ro stii cu această ocazie de că­
comune tre Nicolae Blcjan, «ambasado­ de persoane, parcurge distan­ ♦ O * M arii
P rim u l m inistru al
Ecouri la discursul Orientul Apropiat ru l R epublicii Socialiste Româ­ ţa In aproxim ativ 7 minute. B rita n ii, H arold W ilson, va
nia in
In prezent se lucrează la
BONN 5. — Corespondentul luării mărcii vest-germane, Bulgaria Republica Pooularâ cea de-a doua linie a fu n ic u ­ vizita luna viitoare Statele
U nite pentru a avea o se ritM
preşedintelui Agerpres, M. Moarcâş, trans­ măsuri cu caracter naţional CAIRO 5 (Agerpres). După dăugat câ unitatea egipteană la rulu i, care va atinge cota de convorbiri cu preşedintele |
mite : Reevaluarea mărcii care au răsturnat mecanismul 3 470. A treia lin ie şi ultim a Richard Nixon, au declarat
vest-germane începe sâ aibă agrar al Pieţei comune şi, im­ cum a anunţat un purtător de s-a reîntors la bază fără să fi va urca pînă Ia înălţim ea do surse diplom atice din Londra.
S. U. A. efecte negative asupra agri­ plicit. au pus in cauză existen­ cuvint militar egiptean, citat suferit pierderi. După două săptămîni de ten­ 4 100 m etri. Ştirea a fost confirm ată şl de
culturii RF a Germanici, ţa „dolarului verde", monedă de agenţia MEN, miercuri di­ siune şi nelinişte, calm ul con. către cercuri ale Casei Albe,
WASHINGTON 5 (Ager­ dat fiind scăderea veni­ fictivă de calcul in care sint mineaţa o unitate a forţelor TEL AVIV 6 (Agerpres) - tinuă să revină Ireptat la citate de agenţia UPI.
pres). Senatorul William Ful- turilor obţinute în acest sec­ exprimate preţurile la produ­ speciale ale R.AU. a traver­ După cum anunţă agenţia B eirut ca şi în celelalte p rin ­
bright şi-a anunţat intenţia de tor în urma schimbării pari­ sele agricole. De aceea, paie sat Canalul de Suez şi a ata­ France Presse, un purtător de cipale oraşe ale ţâ rii. După ♦ O *
a Începe audieri consacrate tăţii monedei. Pentru a înlă­ întru totul justificată afirma­ cat o patrulă israelianâ. dis­ cuvint militar Israelian a de­ cum menţionează surse oficia­ Mişcarea grevistă, declanşa­
problemei vietnameze in Co­ tura aceste consecinţe. Consi­ ţia ziarului „Die Welt" care trug) nd sau avariind trei vehi­ clarat câ un grup de coman­ le libaneze, in te rd ic ţiile de tă joia trecută In A sturia de
I-A SEUL a fost cxccu-
misia senatorială pentru pro­ liul ministerial al Pieţei co­ scrie câ „noi toţi (contribua­ cule militare Un ofiţer şi opt do egiptean a atacat o patrulă circulaţie au fost complet sus­ j tat m arţi Kwon Jai m in erii bazinului carbonifer
blemele externe, ca urmare a mune a adoptat, după cum se bilii şi agricultorii) trebuie sâ soldaţi israelieni au fost ucişi israelianâ într-unul din sec­ pendate în capitală şi pa rţiul Nalon, continuă sâ se e xtin ­
condamnat
Hyok,
discursului de luni al preşedin­ ştie, o scrie de măsuri pro­ plătim daunele pentru faptul iar un soldat israelian a fost toarele din sudul Canalului de in oraşele Sidon şi T rip o li, ; ; moarte in luna mai a a­ la dă. Peste 3 000 de m ineri spa­
vizorii pe o durată de
şase
telui Nixon. Astfel, după cum şâptâmini care îngăduie Bonn­ câ ne-am lăsat antrenaţi în făcut prizonier, a menţionat Suez la aproximativ 10 kilo­ unde in tim pu l crizei interve­ ; cestui an dc aşa-zisa nioli se află în prezent In gre­
sistemul „dolarului verde".
comentează agenţia UPI, „ar­ purtătorul de cuvint care a a* metri de portul Tewfik. nite între Liban şi forţe pa­ i Curte supremă sud-corc- vă Aceştia au pornit acţiu­
mistiţiul tacit încheiat între ului să aplice taxe protecţio- lestiniene au avut loc tulb u­ : cană, relatează agenţia nea lo r revendicativă In semn
niste la importurile de produ­
Congres şi administraţie în ce se agricole din ţările membre ră ri serioase. : France Presse. Kwon Jai de solidaritate cu m uncitorii
priveşte criticarea politicii ale CEE. In acest timp, R.F. i Hyok a fost acuzat câ a de la m inele „S orriego" şl
duse în Vietnam pare sâ sc a Germaniei va râmine prac­ : organizat acţiuni im p o tri- „E ntrego", care aparţin m arii
fi încheiat". tic in afara Pieţei comune a­ Poziţia Franţei intr-o serie de : va regim ului dictatorial companii „Hunosa**. concediaţi
Subliniind câ preşedintele grare. Regiunea p la to u rilo r centra­ sud-corecan al lu i Pak recent în urma deciziei luată
Nixon nu este îndreptăţit să Partizanii integrării econo­ le din Vietnam ul de sud a C ijan Hi. de conducerea societăţii de a
ereadfi „că majoritatea popo­ mice vest-europene au crezut fost In ultim ele 24 de ore sce­ închide mai m ulte mine.
rului american sprijină politi­ câ prin fixarea unor preţuri probleme internaţionale na unor lupte grele între fo r­
ca sa de război'*, Fulbright a comune la produsele agraro ţele patriotice şi trupele ame-
relevat că audierile din Comi­ vor determina şi politica con- ricano-saigoneze. Luptele s-au Ploile torenţiale neîntrerup­
desfăşurat în apropierea tabe­
sia senatorială pe care o con­ Juncturalâ şi pe cea valutară PARIS 5 Corespondentul A- ziţie, s-ar putea pune la rilor Intre cele patru mari pu­ rei m ilita re speciale am erica- ♦ 0 4 te tim p de cinci săptămîni au
duce vor permite „dezvălui­ a „Celor şase" în sensul „ar­ gerpres, Georges Dascal, trans­ punct un program comun al teri în problemele Orientului no-saigoneze de la Duc Lap. provocat pre ju dicii deosebit
rea unor fapte reale privind monizării" lor. Ei insă au „ui­ mite : Vorbind în Adunarea „celor şase" in vederea lăr­ Apropiat, ministrul francez a Specialiştii de la concernul de grave economiei republicii
acest război*' şi vor stabili da­ tat" câ statele membre ale Naţională Franceză cu prile­ girii Pieţei comune afirmat câ „aceste convorbiri Tot în ultim ele 24 de ore. electrotehnic „M atzusita" din Tunisia. Ziarele tunisiene, n-
că afirmaţiile preşedintelui CEE continuă să elaboreze, ju l dezbaterii bugetului de­ Refcrindu-se la unele pro­ au demonstrat încă de pe a­ un convoi m ilita r american a Japonia au croat un nou tip nalizînd propo rţiile dezastru­
„sînt sau nu justificate" Ho­ fiecare în parte, politica fi­ partamentului său, ministrul bleme internaţionale de actua­ cum posibilitatea unei apro­ căzut in tr-o ambuscadă orga­ de televizor, de dimensiuni lui, apreciază câ inundaţiile
nizată de pa trioţi, pe şoseaua
târîrea senatorului Fulbright nanciară şi agrară pe plan na­ de externe al Franţei, Mauri- litate, ministrul de externe pieri": In fine Maurice Schu­ ce leagă oraşele P lciku şi Kon- puţin mai m ari, prevăzut cu o sînt cele mal grave din u lti­
m ii 100 de ani P o triv it c ifre ­
a fost susţinută imediat dc ţional. Aceasta a ieşit în evi­ ce Schumann. a definit în li­ francez a subliniat câ, în opi- mann a propus ca Nigeria şi tum instalaţie specială, care per­ lo r oficiale. 500 de persoane
liderul majorităţii democrate denţă cu prilejul devaloriză­ nii mari poziţia ţârii sale in­ Biafra sâ găsească o soluţie m ite captarea in fo rm a ţiilo r şi-au pierdut viaţa, 132 000 an
din Senat, Mike Mansfield. rii francului francez şi rccva- tr-o serie de probleme inter­ de tip confederal, după ce va radiofonice şi tipărirea lo r pe
naţionale. El a vorbit despre interveni o încetare a focului o bandă de hîrtie. In acest rămas fârâ adăpost, iar pagu­
necesitatea extinderii cooperă­ Discursul rostit de şi vor fi desfăşurate convor­ fel, telespectatorul se poate bele p ricinu ite economiei se
rii dintre statele europene cu ministnţl de externe al biri fârâ condiţii prealabile. Noile o ficia lită ţi somaleze, ridică la cifra de 35 m ilioane
sisteme social-politice diferite, Franţei Comentînd discursul rostit care au preluat puterea In u r­ transform a, atunci cînd do­ de dolari.
exprimind părerea câ propu­ Maurice Schumann in Adunarea Naţională de mi­
sa conferinţă cu privire la nistrul de externe francez, ma lo v itu rii de stat de la 21
securitatea europeană trebuie Maurice Schumann. oficiosul octombrie, au, asigurat Etio­ In cursul zilei de m arţi, în oraşul Dacca, capitala pro ­
precedată de pregătiri detali­ nia guvernului său. problema La Nation notează : Europa pia că intenţionează să men­ i vinciei de est a Pakistanului, , au avut loc noi incidente
ate. vietnameză poate sâ-şl găseas­ ar fi incompletă fără partea ţină re la ţiile de bună vecină­ | între com unităţile bengali şi hindi, soldate cu rănirea a
Cu privire la Piaţa comună, că soluţia finală prin accep­ sa răsăriteană Rezultă deci tate cu ea — informează i şase persoane. In cele patru zile care au trecut de la
el a relevat câ „pentru Fran­ tarea de către toate statele necesitatea pentru continentul declanşarea acestor incidente , provocate de nem ulţum i-
ţa, caracterul ireversibil al din Peninsula indochînezâ a nostru de a stabili echilibrul cercuri diplom atice de la Ad- i rea populaţiei hindi faţă de /oloslrea exclusivă a Iim -
Pieţei comune industriale es­ unui statut de neutralitate, în­ său, la adăpost de orice hege­ dis Abeba citate de agenţia ; bii bengaM în form ularele de recensâmînt, nouă persoa-
te legat de caracterul irever­ soţit de garanţiile corespun­ monie şi într-o independenţă Reuter, De asemenea, preci­ i ne au fost ucise şi {jcaCe 150 rănlte.
sibil al unei politici agricole zătoare. In problemele Orien­ regăsită. Actualul şef al di­ zează Reuter, asigurări sim i­
comune". Piaţa comună agri­ tului Apropiat, Franţa se va plomaţiei franceze reia şi el
colă — a spus el — trebuie abţine in continuare de la ac­ acţiunea predecesorului său lare pare sâ fi p rim it Kenya.
realizată în termenele prevă­ ţiuni care s& agraveze încor­ Michel Debre în sensul destin­ In legătură cu aceasta, se
zute, dificultăţile de aplicare darea şi sâ intensifice cursa derii, cooperării şi înţelegerii. menţionează câ în trecut So­
care au urmat recentelor re­ înarmărilor in regiune şi va In această direcţie, dl. Schu­ malia a avut o serie dc di­
manieri monetare neputînd fl apăra dreptul inalienabil al mann a definit o politică de CURIER • CURIER
invocate pentru justificarea tuturor statelor din regiune deschidere, în funcţie de un vergenţei» te rito ria le cu Etiopia
unei aminâri. Abia după a­ la existenţă independentă şi dialog simultan cu Lumea şi Kenya.
profundarea relaţiilor în CEE, suverană. nouă şi cu Europa răsăritea­
ce ar urma perioadei de tran­ Evidenţiind rolul consultă­ nă".
OWERRI 5 (Agerpres). — prinse, deşi fum ul este extrem
A cţiun ile m ilita re par sâ îl de dăunător pacienţilor** —
cedat locui unei adevărate o­ spune sora Gcrtrude.
fensive diplom atice pentru so­ Sora Gertrude, o irlandeză
luţionarea pe cale paşnică a Subnutriţia face ravagii in Biafra din Dublin, îngrijeşte bolna­
co n flictu lu i federalo-blaîrez. v ii din încă şase aşezări sim i­
dar, cu toate acestea, în ju n ­ lare Sick Bay-ului. A proxim a­
glele bîafreze continuă să tiv 4 000 de copii binfrezi sc
moară de foame bărbaţi, co­ unde se poate asigura un tra­ neral, nu prea are cu ce sâ-l m u lţi dintre ei suferă de kwa- La Sick Bay sînt tot atît»-) află în tabăra de la Gabon,
pii şi femei — relatează co­ tament medical în această re­ ajute. Mult» dintre ei sînt a- shlorkor — o boală provocată copii cît şi adulţi. Dar alte unde sînt în g rijiţi de kwashi-
respondentul agenţiei Associa­ giune care adăposteşte ap ro xi­ tit de slăbiţi in cit nu pot su­ de lipsa proteinelor, tubercu­ cîteva m ii aşteaptă să fie p ri­ orkor sau alte boli V ieţile a l­
ted Press in tr-u n reportaj m ativ 136 000 dc refugiaţi ce pravieţui nici măcar unui loză, frig u ri sau alte m aladii m ite aici deşi adesea, dat fi­ tor cîteva m ii ar putea fl sal­
suferă de foame Insă doar drum de două orc pînă la cel tropicale Sugarii şi copiii
transm is din O w crri, capitala ind lipsa de spaţiu sau de a li­ vate dacă ar reuşi să ajungă
provizorie a fostei regiuni es­ 300 din cei mai grav bolnavi, mai apropiat spital a/la t in mici, cu ochii imenşi din cau­ mente, trebuie să facă cale în­ pînă acolo ; numai câ plecări­
tice nigeriene. datorită subnutriţiei, pot gă­ localitatea O w crri, în even­ za febrei sau a foametei, cu toarsă. le sînt lim itate din cauza lip ­
„Sora G crtrude a reuşit să si adăpost aici, in tr-u n fel de tualitatea fe ricită că aici s-ar abdom enurile um flate grotesc Tuşea uscată a celor bolnavi sei de spaţiu şi de alimente.
trim ită de la Sick Bay 20 de co rturi fârâ ferestre. U nii au mal găsi un pat liber. Şi to­ oferă o privelişte cutrem ură­ de plâm ini sau plînsetele co­ In plus, m ulte mume speriate
copil, bolnavi şi înfom etaţi norocul să obţină nişte paturi tuşi ei sînt consideraţi p riv i­ toare. A lă tu ri, o m ulţim e de p iilo r înfom etaţi pătrund In de necunoscut preferă sâ nu
de bambus, a lţii sc mulţumesc legiaţi, căci, spre deosebire dc mame scheletice se învîrtcsc
deopotrivă, la Umuoye Etche, întunericul înecat de fum a) se despartă de copii; cu riscul
de unde urmează să plece cu rogojini sub ţiri aşezate d i­ restul re fu g ia ţilo r care p ri­ în ju ru l unui cazan de fier colibelor de la Sick Bay. „E
FRANJA. - Manifestanţi in faţa sediului U.N.E.S.C.O, din spre Gabon pentru un tra ta ­ rect pe podea. De obicei, doc­ mesc o masă Ia două zile, bol­ plin cu rădăcini, ţinînd în foarte frig aici şi nu avem de a m uri lingă ele decit sâ-î
Piaţa Fontenoy din Paris, protestînd împotriva roiboiului din ment ce i-a r putea salva U- torul işi vizitează pacienţii o navii de la Sick Bay pot m ln- niîini câni sau fa rfu rii spar­ altceva de făcut decit sâ ţi­ trim ită departe dc pâmîntul
Biafra. Pe pancarte se poate citi : „Opriţi masacrul" şi muoye Etche este singurul loc dată pe săptămînâ dar, in ge­ ca de trei ori pe zi. Cei mai te pentru a-şi prim» raţia. nem toată noaptea focurile a- natal.
„1 000 000 de morţi".
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza or. 35. telefoo 23 17, 12 75, 15 85. — TIPARUL: Întreprinderea poligrafici Hunedoara—Deva. 44 065