Page 21 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 21
Anul XXI PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V Ă ! Redacţia
Nr. 4618 şi administraţia
ziarului
Vineri
DEVA, slr Ur Pctiu (A o ;a nr ÎS
7 noiembrie telefoane: «edaclor şef - 1303 I
dactot şef adjunct, secretai de i«dcjrţtfc
şi administiaţio — 2138 ; secţiile cul-
1969 tură-sport şi probleme cetăţeneşti -
8317 ; secţia scrisori, documentele si
externe - 2317; secţiile industrie şi viaţa
de partid — 1275 ; telefon de ser
I PAGINI, 30 BANI
viciu între orele >6-24 - 1585
Trimestrul Uf - notarilor pentru iniaptulrca sarcinilor economice
Adunarea feştilă
Premise favorabile
din Capitală eu prilejul
pentru perfecţio
narea producţiei de aniiersării Marii Reio Iuţii
minereuri neferoase Socialiste din Octombrie
Casa prieteniei româno-so- M arii Revoluţii Socialiste diu cureşii ai R R Albania. K.P.
H.S. Cehoslovace,
Bulgaria.
Ing, AUREL LAPUŞCA violico din Bucureşti a găz Octombrie*. I I P Chineze. R.P.D Coreene.
direc*or general duit, joi dupâ-umiazâ. aduna In prezidiul adunării au luat K D Germane. R S.F Iugosla
rea festivă organizată de Co loc tovarăşii Ghcorghe Pană.
nl Centralei minereurilor neferoase Deva via R T Mongole. R T Polo
m itetul m unicipal Bucureşti GhcorRhe Râtluloscu Emil
al PC.IC. C onsiliul Central al Drâcânescu. Gheorghe Stoica, ne şi G uve rn ului R evoluţionar
Com plexul dc sort ini şi măsuri penii u m odorni- U n iu n ii Generale a Sindicate losif Banc. Ion Miescu. M ilia il Provizoriu al Republicii V ie t
/mroo şi nclicrirt'.i eficientei economici n a tiu n u lr lor. C om itetul de Stat pentru Roşianu. preşedintcle Consi na m ului de .Sud : însărcinaţii
slabii ile dc Congresul al X -lra al pa rtid u lu i. \ izc.i- C u ltură şi Artă. Com itetul liu lu i General A.R.L l\S .. M i cu afaceri ud-înterim ai Repu
direct şi industria e xtra ctivă a m in e re u rilo r nefe C entral al U n iu n ii T in e r e lu liţii Marin, adjunct al m in is blicii Cuba. R P Ungare şi
roase In principal, ansam blul acestor măsuri u rm ă lu i Com unist şi Consiliul Ge tru lu i afacerilor externe, ge R D Vietnam : m em
reşti o mai bună gospodărire a fon dului do rezerv* neral A.K .L U.S.. eu prile ju l nere-!-colonel S tciia n Ţuvâ. brii ambasadei U R.SS şi alţi
gco'ogicc îm bunătăţirea procesului d r ex'lractie care celei de-a .77-a aniversări a adjunct al m in is tru lu i forţelor m em bri ai corp ului d ip lo m a
aibă ea efect valorifica rea superioară a zăcâmin- M a rii K cvo lu ţii Socialiste din armate. Dan M arţian, secretar tic. Erau. de asemenea. pre
telor dc m in e re u ri In acest context sc înscrie si în zenţi m e m b rii delegaţiei A-
Octombrie. al C-omilcUdui m unicipal Bu
fiin ţa rea Centralei m in e re u rilo r neferoase Deva. a Pe fundalul scenei r.c aflau cureşti al P.C.R.. Nicoiac Ga sociaţici de prietenie sovieto-
< ăi ei ac tivita te arc ca obiect extracţia dc m in ereu ri po rtretul lui Y la d im ir Bici vrilescu. secretar al C o n siliu română şi ai delegaţiei c u ltu
neferoase, executarea unor lu cră ri de deschideri m i lu i-C e ntral al V. G S R . Truian rale sovieiire. sosiţi in ţara
niere, eo n sti-iM n şi re p a ra ţii dc utilaje miniere, Lenin. încadrat dc drapele de
st.it ale R epublicii Socialiste Steîâncscn. « e r e la r ,d CC . al noastră cu acest prilej
precum şi cercetări, proiectări şi prestări dc servicii
aferente nreşlur a c tivu ă li. C.‘a form ă organizatorică, Triajul minei Deva. Pe aici sint rulaţi zilnic mii de vagoiveţi cu minereu cor® iau drumul România şi U n iun ii Sovietice, ILTJ.C.. preşedintele Lf.A.SP . Au fost intonate im n u rile
fort Simion. m uncitor zeţar la
centrala cuprinde cinei un ită ţi economice cu ges uimei de preparare. precum şi urările : „Trăiască dc stat ale L’ n iu n ii Sovietice
tiune economică p ro p rii' şi <1 u n ită ţi cu gestiune eco Foto ; V. ONOIU prietenia româno-sovietică” . CotmbiiTatul poligrafic „Casa si R epublicii Socialisto R om â
nomică internă „Trăiască a 52-a aniversare a Seinleii" şi Gheorghe Şorbâ- nia
nescu. student la In s titu tu l po
În fiin ţa re a Centralei m in ie re in această im p o r Adunarea festivă a fost des
tantă zonă m in ieră va asigura o cunoaştere m ai lite h n ic din Bucureşti. chisă de tovarăşul Dan M ar
am ă nu nţită a p rin cip a le lo r asprele ce le ridică a c ti L a masa prezidiului au luat ţ ian
vitatea operativa, crcîndu-sc con diţii pentru o mai TRE1ERIŞIJL TRIFOIULUI - LUCRARE lo c .1 de asemenea A V. Bo- Despre sem nificaţia celei
bună îndrum are, rezolvarea operativă a unor p ro sov.l ambasadorul L’ niun ii So de-a ăl?-a aniversări a M a rii
bleme de dotare şi in special, asigurarea unui con vietice l.i Bucureşti, si A M R e voluţii Socialiste din O c
tact perm anent ru fiecare unitate in parte Centrala, ■Jdatiov. ad ju nct al m in is tru tom brie a v o rb it tovarăşul To-
in ba/.n a trib u ţiilo r c r-i ie \in . este in măsură să asi lui fîotvolului al U RSS., con sîf Bane. m em bru supleant al
gure întocm irea unor program e dc exploatare care ducătorul delegaţiei Asociaţiei C o m ite tu lu i Executiv al C C
să eondurâ la mai buna utilizare a cap acităţilor dc URGENTĂ, DE MARE ÎNSEMNĂTATE de prietenie sovid o română, al P C R . vicepreşedinte al
producţie existente, u rm ă rin d adoptarea unor mă in vita tă pentru a participa la
suri generale la specificul fiecărui zâcămînt in p a r m an ifestările ce au loc în ţa C o nsiliu lui de M in iştri. A luat
apoi cu v în lu l A.V, Bnsov'. a m
te. ra /noastră eu p rile ju l a n iv e r
In scopul v a lo rific ă rii superioare a resurselor m i O mare pondere în structura ţă de trifoi. Dc la C.'.A.I*. iv i- In cooperativele agricole un treierat, le folosesc cu randa sării zilei dc 7 Noiem brie basadorul U n iu n ii Sovietice
planteloi- de nutreţ cultivate de eaz. Sinlămăria-Orlea, Itomos şi de preşedinţii. brigadierii şi ment scăzut, lucrarea fiind slab Ja Bucureşti.
niere. cen tra le i îi revine ca sarc ină prin cip a lă spo fnl sală se aflau conducători
unităţile agricole din judeţul Haţeg, din cele 4-f> tone nm- inginerii au manifestat răspun organizată cu toate va in unităţi
rirea bazei dc rezerve, c a ic sc realizează prin lu cră ri nostru, datorit,! valoni n u triti trnctrdo nu s-a livrai nici un dc in s titu ţii ^renlrale şi orga In repetate rin d u ri. asisten
geologice (le m arc am ploare extinse no m ari p e ri derea cuvenită pentru organiza există suficiente Iurte disponi nizaţii obşteşti, reprezentanţi ţa a sub lin ia t cu v în lâ rile cu
ve ridicate şi condiţiilor favo gram de să nunţii ! rea temeinică a acţiunii res bile. Serioase întîrzieri se sem
metre. fărînd posibilă astfel valorifie arcn zăcă m in rabile obţinerii unor cantităţi nalează. dc asemenea, la C A.l* aî v ie ţii ştiin ţific e si culturale, vlî şî puternice aplauze.
I’entru anul viitor cooperaţi-
telor cu c o n ţin u t redus în metal. S p ic exemplu, ză- sporiţi' de proteină la hectar, o vele agricole nu snntina să c o l-’ pective, treieratul trifolicnoJor Bat!,:,* It uşi. VoîdcI. dVşti.şu Mie. oamoai aî m uncii .din , î.ntrr- Adunarea festivă consacrată
câm înlul de metale com plexe de la Muneelu M ie deţin ti ilolicnele — respecţi v tive trifoi şi lucerna pe 4 ă00 s-Tf Terminat ’s’ÎKî"fle ''âjVrbpîe Ifu " Sintamaria-Or-lea şi în alte o- l>rind,erile şi in stitu ţiile Ca aniversării M a n i R e v o lu ţii So
prezintă la ora actuală o oarecare d im in u a re a con stîrşit. Itâmîne doar ca aceste pitalei studenţi, ziarişti români cialiste din O ctom brie s-a în
trifoiul şi lucerna. hectare, în acest scop fiind no- unităţi să predea la Agrosem nilăţi unde trifolienele de pe
ţin u tu lu i de m d a !, fapt care în vechiul cadru orga zeci de hectare destinate pen şî străini. cheiat cu un program artistic.
nizatoric. ar fi creat o serie dc greutăţi în în d e p lin i Apare lircsc şi necesar deci L,J adunare au pa rticipat
ni acestor culturi s.î li se acor tru săminţă aşteaptă să fie tre
rea sarcinilor de plan pe 1D70. In c o n d iţiile exis ambasadorii acreditaţi la Bu- (Agcrprcs)
de o deosebită grijă din partea ierau*. Itămîneiea în urmă a a-
tenţei centralei sc pot stabili măsuri de reaşezare a
< onduceriloi . cooperativelor n- cc.slci lucrări, rare se poate sol
sarcinilor la planul dc extracţie, ţinîntl eoni de ca
gricole şi ladrelor tehnice din da eu pierderi irccuprrabîle de
pacităţile de prelucrare de care dispune cen tra lii In Drum spre
unităţi. Contrar aşteptărilor in zeci şi chiar sute de mii de
prezent, asigurînd minei M uneelu M ir o capacitate lei, nu se datoreşte lipsei m ij
sup lim entară de pre lu cra re în scopul recuperării să. an dc an culturile furajere loacelor mecanice sau forţei de
m inusului l.i extracţia de metal. amintite au ridicat serioase pro incinta minei
bleme, înccpînd cu realizarea muncă, ci doar deficienţelor or TELEX
Existenţa în cadrul centralei a unui centru de ganizatorice şi slabului interes
cercetări dotat eu im p o rta n te m ijloace m ateriale v a supialeţelor planificate', creşte manifestat dc conducerile unor
polariza în ju ru l său rele mai competente cadre de rea productivi la hectar, recol « o p e ra tive faţă de soarta pro M un citorii T.C.M M. din }
specialişti în vederea soluţio nării unor problem e de tarea şî obţinerea seminţelor. ccxnre circă Pfi tone de s.îmîn- cantităţile contractate şi să re ducţiei de seminţe Valea Jiu lui au iuchciat o ;
im portantă capitală, p riv in d creşterea p ro d u c tiv i Numai în anul trecut, spic e ţa. In plus. o cantitate inse în ţină sămînţa necesară acoperi Necesitatea înlăturării nea nouă lucrare : d riim u l dc ac- j
tă ţii pe seama perfecţionării metodelor de explo.i- xemplu. deşi cwisiau posibilii,iţi oată de săniinţa trebuie restitu rii nevoilor proprii, care să fie junsurilor inţîmpinnte în anii cos ce face legătura şoselei ; t \ NO 4 IIP f)l
tare. reducerea co n s u m u rilo r m ateriale si de forţă ('a in trrg necesarul de săminţă ită şi livrată în contul con (lecii.s( iitală şi pregătită din trecuţi, impune ca în fiecare Petroşani — Lupem eu in- j Alt A G A /
de muncii, optim izarea p ro g ra m ă rii şi realizării pro să se asigme pe plan local, coo tractelor la Agrosem Faptul că timp în vederea însăminţăni C A I* , pi eşedinţii. brigadierii si chita nunei L'ricani-ost.
(luetici im b iin â lâ ţire a gra du lui de cunoaştere c a li perativele agricole din judeţ unităţile .şi-au rezervat suprafe ('a exemple pozitive pot li a inginerii să traga învăţăminte Deşi au avut de in lim p i- j ludrin nulcM-a ,,i Sc|i-
tativă a rezervelor geologice ele. au cheltuit aproape o jumătate ţe curespunzăluu re îndepl io iru mintite C A I’. Sirl>i. Boz. M es le cuveniţi1, să organizeze in nat numeroase d ific u ltă ţi, j Icmhrie'* din Saiu Aîoi o
acestei sarcini permite să apre- teacăn. Ilia, Brad şi altele, un limdmc un nou lin dc 3-
dc milion de lei pentru procu mod temeinic: treieratul tnl'oli- datorită terenului acciden- j
rarea acesteia din alte părţi. c irm ca neajunsurile manifesta de treieratul Iril'olienelur s^a enclnr pentru a nu se înregis tal. V iciă ln rii T.C.M.M au j ragaz. proiectat dc spe
tCOMMliai |M MO. » t oŞ Ba mai mult., unităţile coopera te in anii trecuţi privind asi încheiat eu multe zile în urmă. tra nici o pierdere şi a înche făcut dovada hărniciei şi cialiştii fabricii. Noul tip
tiste nu rămas datoare faţă de gurarea seminţelor de Infolicnc Subapreciind însemnătatea ac ia acţiunea în timpul cel mai corn pet ('nici profesionale, csle prevăzut cu 1 şi i o-
Agrosem eu 100 de tone sfîmîn- put şi trebuie să lie evitate. ţiunii amintite, o seric de coo scurt posibil rca lizin d pe o in fin d c iv de cluiiri. arc un aspect li n-
Dc aceea treieratul trifoiului perative agricole tărăgănează miis Şi dispune de pnra-
şi lurernei obţinute de pe lotu in mod nepermis desfăşurarea 1.5 Rin nn drum nou, eon- niebi lerninlelmici supe
rile de săminţă se impune ca n Ti La C A I*. Deva. Sintandici Ing. MIRCEA SILVESTRU stmir. din pat de h j i a s l . im- riori luluKir tipurilor fa-
lucrare dr prima necesitate şi şi Bri/.nic. de pilda, deşi uni director adjunct al Direcţiei pănafi cu piatră coneasată. bricale pină acum : arză
urgentă tăţile au utilaje proprii pentru agricole judeţene toarele pliici au flacără
a uiost abili /.antă, ceea ce
îi cnulciă un grad de si
guranţă ii i u J i mai mare,
iar mii ol dini re ;ii/ă(oa-
ic. dcsliuoi fierberii ra
Consfătuiri cu deputaţii, organizate pide. ore o capacitate
marc1
Noul produs se reali
zează, totodată, cu un
consum de metal mai mic
de IH-I2 hg pe bucală,
consiliile frontului Unităţii Socialiste anul 1*77(1, labriea urmea
lajă de vechile lipuri. In
ză a produce 150 000 «Ir
asemenea maşini de că
ii L
LA BRAD consiliilor populare organizate de consiliile locale ole Frontului p n n li'c car,: A rb lie ă Spătarii. C F /a I I A id FIM\ I XI)
In aceste zile au loc in inbegul judeţ consfătuiri cu deputaţii
A xcn le Viţionescu M aria Mc-
Unităţii Socialiste. drea. Corne lin Artenic. L iviu Ml UNITATEA IX
In cadrul acestor consfătuiri, consiliile Frontului Unităţii So M o ra rii Foi)o Lucian şi alţii I'A M 'D IS M
Ieri ii .iV u|. Inc n con cialiste analizează activitatea depusă de deputaţi in circumscrip au adus o c o n trib u ţie insem
sfâi iirc urguniz.ilâ dc Con ţiile electorale, modul in care îşi îndeplinesc mandatul încredin mită la buna gospodărire a Cercelări le privim) î-
siliul nrâşcncsi B m d ul ţat de alegători si angajamentele asumate în ţaţa acestora şi ,i oraşului si Aii m obilizat m a munilalea în paludism, e-
F ro n tu lu i I n ilă ţii ’v ic iu h s - le stabilesc sorcini pentru perioada următoare sele tic cctâtcBi la diverse ac fecltiale la Institutul dc
lr Cu uccsl prilej o fosi Redăm unele aspecte din consfătuirile care au fost organi ţiu n i obşteşti.’ A preciind ca igienă din laşi s-au dez
unulizuiă u e li\ iliiieu depusa zate in cursul zilei de ieri de către consiliile locale ale Frontului binevenită consfătuirea o rg a voltai in ultim ii uni prin
dc depui.iţi în c irc u m s c rip ţii Unităţii Socialiste din oraşele Brad şi Haţeg. nizată dc Frontul U n ită ţii So oduplarea unei noi meto
le doctorale, modul in care ei cialiste. deputaţii Szabo Ca- de de cercetare, denumi
îşi îndeplinesc m andatul în rol. Lucian Fona, Maria Mo-
Imagine inedită din geometria industrială o Hunedoarei Foto : N. GHENA cre d in ţa t d r alegători, stadiul drea. B u m Sigismund si a lţii tă imnnolluoi escenţă. Me
toda este practicată deo
în fă p tu irii p ro p u n e rilo r făcute Ir asprele negative. Din cau au v o rb ii despre experienţa camdată dc on număr re
de cetăţeni, a angajam ente za form alism ului, acţiuni in LA HAŢEG do blndită în munca lor şi s-au dus de institute de spe
lor asumate in cadrul a c ţiu n i teresante de înfrum useţare în angajat ea în v iito r să de pu cialitate din lume. Intro
r lor patriotice. noul ev arlal al oraşului nu au P a rtic ip a n ţii la consfătuirea nă o activitate V a i rodnică dusă în practica Secţiei
In fo rm a re a prezentată, p a r fost finalizate, un ii deputaţi organizată de Consiliul orăşe pentru a răspunde m a n d a tu de paraz.itologie a insti
Avansează construcţia noii Prevederile planului la lucrări tic ip a n ţii la discuţii au rele din Mesteacăn Valea B ra d u nesc al F ro n tu lu i G n ilâ th So lui încredinţat de alegători. tutului ieşean, noua meto
au
M ajo rita te a vo rb ito rilo r
vat însemnătatea deosebită a lui nu ţin cvi regularitate cialiste Haţeg ,iu analizat l i su b lin ia t necesitatea în tă ririi dologie de cercetare a
fabrici de oxigen gospodăreşti şi edilitare acestei noi forme de l u m i ea con sfătuirile eu alegătorii, nu nele aspecte p riv in d a c tiv ita ro lu lu i pe caro-l au deputaţii fost aplicată in condiţii
se interesează de rezolvarea
re reflectă adineirea
de m o
le specifice zonei noas
tea depusă dc deputaţi dc la
cra tism u lu i socialist, s-au re operativă a cererilor şi sesiză alegerile din m artie şi pină a in viaţa socială si mi făcut tre. aviml largi evaluări
L u c ră rile dc extindere a fab ricii dc o x i au fost depăşite fe rit pe larg la succesele o b rilo r juste ale oam enilor cum si au sta b ilit ( itev a pro propuneri pentru per-fer Dona epidcmiologicc.
gen dc la C om binatul siderurgic Hunedoa ţinute. au id en tificat noi po m uneii etr. bleme im portante caro tre b u rea le gă tu rilo r lor cd mase Rezultatele obţinute de
sib ilită ţi de a stim ula p a rtic i Consfătuire.i a relevat ne le de cetăţeni L.i con
ra au in tra t in tr-o nouă clapă. A început ie rezolvate in lunile u rm ă sfătuiri' ,i luat cjivîntul to specialiştii români an fosl
montarea u tila je lo r la ec) dc-al doilea Fină la Ol oclom brie ac., din fondurile parea largă a maselor la în cesitatea ea toţi de p u ta ţii să toare Luind cm intui la a- comunicau1 Diviziei de
bugetare puse la dispoziţia Consiliului făptuirea sarcinilor eco n o m i cunoască temeinic legile sta varăşul Gilicorghe Călincscu. paludism din O.M.S. F ir
grup cere va produce în fiecare oră l i 501) ecasiă consfătuire, tovarăşul
mc de oxigen ce se va utiliza ca intensi populai m unicipal Deva. s-au e x e ru u l lu co, politico şi cultu rale t r a tului. să desfăşoare in rinelul Nicoiac Zamora. secretar al secretarul C onsiliului judeţean au suscitat interesul a
sate de pa rlid şi guvern, la
al F rontu lui L n ilă lii Socialis
ficator in procesul dc topire şi elaborare crări gospodăreşti edilitare si dc în fru m u soluţionare,i operativă a pro oam enilor o temeinică muncă C o m ite tu lu i orăşenesc ITaţeg cestui for şi plin in te r
seţai e in valoare de 4,4 milioane lei. educativă. să le e x p lirc al P C IL . preşedintoie Consi te care <i fărut unele re c o mediul lui. specialiştilor
a oţelului Pină acum au si fost aşezate şî blem elor obşteşti şi conduce cu răbdare sensul. c o n ţi m andări p rivin d activ ilatca din întreaga lume. Cer
centrate pc fu n d a ţii carcasa metalică a La în tre ţin e ri si reparaţii de străzi, fotă rea tre b u rilo r publice. nutul I întăririlor, sa-i m obili- liulu i orăşenesc al F rontului con siliului orăşenesc al F ro n cetările oamenilor de
blocului de separare a oxigenului din acr de valoarea planificată de .11)71)0*10 ici au /.r/c l.i înfăptuirr-a lor in cit I n ilă ţil Social iste. a arătat ( â tu lu i I n i t ă l i i Socialiste si şti i 111 â români creează
şî separatorii de azol. La gazomelrul de fost executate lucrări in valoare de Activitatea plină de răs in oraşul ITaleg s-au o b ţin u i munca de pu ta ţilo r
pondere a m a jo rită ţii de problemele legale de dezvol im p ortan te realizări d a to r ilă premise pentru elucida
20 000 mc sc montează ultim a virolă a re 1 22-1 000 lei. putaţilor. (la n u l şi dragostea tarea economiei locale, a în rea unor aspecte insufi
zervorului. m un cii depuse de d e pu ta ţi şi £
La în tre ţin e ri şi extinderi de zone verzi cu c.-ire au particip at cetăţenii v ăţă m în liilui. c u ltu rii, o c ro ti alegători. Anul acn.sln. a a ră F rin m odul în care s-au cient cunoscute piuă n-
S-au term inal de executat postamentele la acţiu nile organizate au n u rii sănătăţii, ap ro vizio n ă rii şi tat vo rb ito ru l, s-au executai cum privind imunitatea
si plantaţii s-au executat lucrări in v a desfăşurat ro n s fâ ln irile orga
pe care urmează să fie instalate maşinile meroase co n firm ă ri O ilu s tra deservirii populaţiei să în re lucrări obşteşti, prin munca nizate de către C onsiliile o ră in malarie şi deschid noi
rotative, com prcsoarrle dc introducere a loare de 1 IIÎ1 000 lei. faţă de 1 120 000 lei re a hărniciei, a do rin ţe i lo gistreze niv c11iri pc măsura po- patriot ică in v a luare ele şeneşti Haţeg si Brad ale căi de abordare a cerce
acru lu i în blocul separator şi bunrărele planificaţi. c u itu rilo r de a schimba tot s iln lilă ţilo r a cerinţelor im 1 I 77 ud!) lei I V in tre cele mai F ro n tu lu i U n ită ţii Socialiste tărilor în zone întinse do
de rulare. Concomitent cu lucrările dc Tn cadrul acţiu nilor in iţia le au fost o- mai m ult fata oraşului găsim puse <le deZVolLarca oraşului sem nificative lucrări cfeclua- au constituit nu num ai un pc glob bîntuite de mala
şi in volum u l economii lor rea m in e rilo r — Panel. i < ■ se n umără modern iz.irea .< p rile j de reliefa re a e x p e ri rie. precum şi de eva
construcţii si m o n la j efectuate la noul xcciifato plombări si reparaţii de axfa11 luare a eficienţei unor
grup de oxigen, s-a instalat aproape un lizate la m uncile p a trio tic i1. In încheierea lucruri lor con 2 2hh metri pătraţi de străzi sj enţei dobhulite in activitatea
pe străzi in suprafaţă de 10 800 mp. a fosi Suma ra p o rt.uă se ridică la măsuri practice de com
k ilo m e tru de conductă cu diam etru dc -t Ohtl 0d0 de lei depă<indu-se sfătuirii. a luat om intui tov a 1 rol i ia re. i 1 ‘! «ararea a 70 IKIO con siliilo r populare respecti batere in cadrul progra
răşul loan ('iis iiu . prim-secre-
2 200 nim caic va servi la alimentarea fa refăcut asfaltul po trotuarele1 de pe stră avtfrl. substanţial prevederile m etri pa îra li întreţinerea u ve'. dar si o chemare adresa mului mondial de eradi
tă deputaţilor, do a lucra <lm
b ric ii cu m aterie prim ă — aer capiat din zile 21 August, Baril iu, Dr. Petru Ciroza planului şi angajamentele tar al C o m itetului orăşenesr nor d ru m u ri si extin de re.i zo ce in ce mai bine pentru a care a paludismului.
nelor verzi ele.
Uăsponziiul
Br.ul al P.C.IC preşedinte al
atmosferă. Horia şi altele. asumate. Pe bună dreptate, C onsiliului orăşenesc al F ro n m an da tu lui ineredinţal de a- îndreptăţi ineredcrca ce li s-a
însă, au fost critica te si une- tu lu i L'nilă ţii Socialisto. legăiuri, o seric de deputaţi acordat do către cetăţeni.