Page 22 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 7 NOIEMBRIE 1969 B 8 B K 9 R V D B B B I5 W I 3

noastre". V a la b ilă şi la E M .
AGITAŢIA VIZUALĂ U rleani sau „Vîscozn" Lu- a p r im it cu deosebită satis­ Generalizarea expenm rii beneficiile suplimentare', a
Colectivul fa b ric ii noastre
peni !
parc eu toată claritatea a m ­
O asemenea ag ila lie vizu a­
lă nu serveşte la nimic. Ka facţie şi interes rceenta ho- ploarea ('fo rtu rilo r pe care
arată un singur lu cru : că ne­ lâ rire a C o nsiliu lui de M i ­ pa rtidu l şi statul nostru le
fac pentru a asigura fiecă­
n iştri p riv in d generalizarea
eu
LA PERIFERIA p riv ire la reîmprospătarea a- şi m ajorarea s a la riilo r în sistem de salarizare şi m ajorarea ru i om al m uncii v e n itu ri
num ăratele in d ic a ţii date
noului sistem dc salarizare
pe măsura ce rin ţe lo r unei
g ita ţici vizuale in lu m in a sar­
c in ilo r reieşite din docum en­ ram ura chimiei. Fiecare din vieţi demne de epoca pe
tele Congresului ul X -len al cei 1 700 de salaria ţi ai fa­ salariilor în industria cfurnica care o străbatem.
P rim in d
cu entuziasm a-
b ric ii noastre consideră ho-
P.C.R. nu au căpătat curs.
PREOCUPĂRILOR vizuală arc un caracter ge­ lâ rire a (a o nouă şi deose­ ecastâ h o tă rirr, colectivul
Cu unele excepţii, agitaţia
nostru este an im a t de d o r in ­
bit de convingăloare dova­
neral, lozincard şi înve chit şi dă a g r ijii p a rtid u lu i şi sta­ ţa dc a m unci fără preget
In m inele Aninoasa, Lonea şi tu lu i nostru pentru rid ic a ­ pentru obţinerea unor re ­
la altele din Valea J iu lu i La rea necontenită a n ive lu lu i PUTERNIC IMBOLD PENTRU CREŞTEREA zultate economice de pre sti­
giu S in lcm h o lâ riţi ea pinâ
COMITETULUI R M . Aninoasa m ulte panouri «il poporului. la finele an ului să asigurăm
ele tra i m aterial şi spiritua l
din in cintă sînt înnegrite de
p la ­
depăşirea p re ved erilor
In con form itate cu preve­
vrem e şi de praf. Gazeta de
perete este şi aici un decor, de rile acestei ho târiri. fa b ri­ nu lu i dc stat eu circa 10 m i­
lioane lei la producţia glo­
cu articole vechi. La E.M. L o ­ ca noastră se înscrie in tre VOLUMULUI CI EFICIENTEI PRODUCŢIEI bală să realizăm 3 m ilioane
ra m u rile preferenţiale. M a ­
DE PARTID? re" a p a n o u rilo r (încred in ţa­ jo rarea s a la riilo r pe ansam ­ lei be ne ficii su p lim e n ta re
nea operaţia de „îm prosp ăta­
iar sporul fo n d u lu i dc sala­
sută.
blu fiin d de l ’J.U la
tă sindicatului), a d u ra i a-
proapc un trim estru. P rin aplicarea ei de la 1 de­ in gin erilor, va fi s ta b ilit în ţie Pentru m u n c ito rii din riu sâ-1 acoperim inlegral
A g ita ţia v izuală este şi ea n cembrie. m un citorii. te h n i­ funcţie directă de cantitatea, sectorul mase plastice care M u n c ito rii dc la sectorul din econom iile obţinute pe ­
m a triţcrie -scw lă ric se Înscriu
— Cum sluţi cu agitaţia v i­ ploalurc eu o pondere rid ic a ­ parte componentă a m uncii cienii. in g in e rii şi c e ila lli calitatea şi răspunderea în ocupă ponderea dc bază in în creşteri de 14.3 pînâ la ste prcveidcri la preţul de
cost. In acest fol, colectivul
zuală ?... tă a producţiei din stra tu rile de partid, a m un cii politice an ga jaţi ai fa b ricii be n e fi­ muncă a fiecăruia, şi strîns activitatea în tre p rin d e rii se 111.4 la sulă în fu n cţie dc nostru îsi aduce partea de
ciază in u ltim a lună a a n u ­
— A g ita ţia vizuală cslc a fa ­ sub ţiri. Coeficientul dc pre­ dc masă. Ea nu este un s im ­ legate de rea liză rile în tic prevăd creşteri substanţiale. calificare, i e v cn in d u -lc lu c o n trib u ţie la înfăp tu irea
ră... Sc poale vedea.. zenţă a scăzut l«i (13.0 la sulă. plu decor, ei o necesitate La lui de un fond sup lim e ntar prind erii. nur înţre 21 fi şi 343 lei.
nu mai suferă şabloane şi lo ­ dc salarii dc peste -Că 00(1 Astfel m aiştri de categoria p ro g ra m u lu i economic trasat
Întrebarea a fost adresată to ­ Absenţele nemotivate s-au M ajorarea s a la riilo r f;t\ o* a V I -a beneficiază de un de ecl dc-al X -le a Congres
varăşului loan Chcrcchcş. sc- trip la t in trim estrul III faţă zinci generale « are nu spun lei. iar in anul v iito r aresta ri/cazâ in mod special pe spor la salariu peste veni Dacă avem in vedere spo­ al p a rtid u lu i, la în flo rire a
vai spori la peste 3 m ilioane
t rc la ru l co m ite tu lu i de parlid dc p rim u l trim estru M otivcie nim ic. D im p o trivă , cerc să fie m u n cito ri s lim u lin d u -i la in iviri Ic actuale de 15.5 la s u ­ ru rile pe ntru vechimea ne ­ patriei.
în tre ru p tă în muncă, fondul
de hi K M . 1‘c lrila . Răspunsul ra re se invocă — schimbarea perfecţionată, in pas cu c e rin ­ lei. Apreciem ca deosebit ele dcp lin ire a exem plară a sar­ lă, iar cei din categoria a dc prem iere de 3 la sulă pe
ii aparţine. ponderii producţiei pe s tra ­ ţele noi ale m un cii politice, im p o rta n t şi s tim u la to r fa p ­ c in ilo r ele plan, la ridicarea V III- a specială, de llM la chimist IONEL CULHON
C orcctind agitaţia vizuală tu ri şi lipsa de efective — nu ic r e e fo rtu ri dc in ven tivitate, tul că prin noul sistem de continuă a c a lific ă rii şi spe­ sulă. «oca cc echivalează cu întregul an pentru în d e p li­ şeful serviciului organizarea
de la această m ină constaţi, explică această înrăutăţire a prospeţim e şi mai ales com ­ salarizare n ive lu l s a la riilo r cializării. la perfecţionarea sporuri efective dc 17lî şi nirea inlegralâ a p re ve d e ri­ muncii de la Fabrica chimica
lor p la n u lu i dc stat precum
că este... „in afa ră ". In afara a c tiv ită ţii economi'-e. fără bativ ilatc m u n cito rilo r, teh nicienilo r si întregului proces de produc­ respectiv 330 Ici pe lună şi g ra tifie a tiile acordate din
preocupărilor com uniştilor, precedent in u ltim ii ani la a- Nu am vrea să dăm soluţii Oroţtie
ale colectivu lui de m un citori, roaslă mină. pentru că are ( ine să gîndcas-
in gin eri si tehnicieni, in a fa ­ Cum s-a acţionai in afară râ. N i s-ar fi părut lotuşi o-
ră de caracterul m ilitant, co n ­ dc discuţiile in adunările de p o rlu n ea la m ina P ctrila. a-
cret şi operativ pe care tr e ­ partid sau dc sindicat. de gilaţia vizuală să arate clar
buie să 1 aibă m unca politică m u m a de la om la om. pen­ m u n cito rilo r. in g in e rilo r şi
teh nicienilo r că in loc
de
dc masă. în afară de orice tru a m enţine trează răspun­ realizarea obiectivelor eu r a ­ RĂSPUNSUL GOSPODARILOR
critică. derea com uniştilor. rolecti-
Organizaţia dc partid dc la vultu faţă de angajamentele re colectivul a chemat la în ­
K M P c trila cslc in itiatoarea lu a lc in întrecere ? Pl in agi­ trecere. sc înregistrează zi ele Un milion
întrece rii între organizaţiile taţia vizuală — în oprite ca/, zi râm înori in urm ă Să le Cind au constatnt cri perim conductele — s-a scu­ mc dc părui ut Cind lu cră­
de pa rtid dc la exp lo a tă rile nu. pună mereu în tre b ă ri : Ce fa­ blocurile D 4, D 5 şi D 0 din zat şeful sectorului I.G.L. torii sectorului I.G.L — Or>
m in iere din Valea J iu lu i. D u ­ Gazeta de perele publica In cem eu cuvîn tu l de onoare Vulcan au răm as fără apă Vulcan. Eniest Oancea. Nu taoian Sim ota, loan Dubles,
pă un dem araj bun in prim a sfirşitul lu nii octombrie cele dat in faţa p a rtid u lu i ? Ce fa­ caldă, cîţiva locatari au p ica avem forţă de lucru... G hcorghe Panica fi A lex an ­
ju m ătate a anului. în rare mai „ n o r 1 articole din. jiî iu­ cem eu planul, cu pregătirile? mers, cum era firesc, la sec­ — Dar dacă punem fi noi dru Osneqa — au depistat lei economii
s-au extras tilîlu tone dc c ă r­ lie'. C) altă gazetă. „T ine relu l M ai tolerăm m u lt balastul a b ­ torul I.G.L. din localitate. umărul ? — a întrebat unul defecţiunea, oam enii erau
bune peste plan. ia r angaja­ — pro du cţia-1 avea un articol senţelor ne m o tiva te ? Idem şi Specialiştii au venit, au dintre oameni. mulţumiţi Şi Alexandru
m en tu l in iţia l a fost ree va­ din m artie şi altu l din iulie. l.i m inele Lonea, Aninoasa, constatat, dar defecţiunea — Ne-aţi fi de mare aju ­ Crcfu şi loan Mari naş, Vic­
luat. in trim e s tru l 11! şi in I.a panoul cu angajamentele D ilja sau U rieani Adică, p rin iiu putea fi depistată pină tor. tor Incze, Puiu ‘l'omuţa.
luna octom brie a u rm a t o l i ­ se arată numai angajamentele, adrese directe, să-i determ ine nu se săpa o porţiune a p re­ — Păi. uite ce e, tovarăşe Iile Brăiiaru, Nico/ae Din- l.n cole ctiv de in o v a to ri a lcă tu it din lo va ră şii F ra n -
dere de p ro p o rţii in e x p lic a b i­ nu si rezultatele Grafie ui pe oameni să gindeaseă. să se ciabilă din zona verde, sub Oancea, a continuat omul. conescu, Nicolae Frincu şi cisc K a tra . C ornel D ehelcanu şi C onstan tin Dan, dc
le )a producţie, pregătiri, sta­ cu realizările brigă zilo r o g lin ­ frăm înle, să le solicite o p i­ Miinc e duminică. Ne înţe­ toţi cei .70 de bărbaţi care la secţiile cuploare in d u s tria le şi o lc lă ria M a rtin II
rea discip lin a ră ele «are pu ­ dea. la încheierea lu n ii oc­ niile. propunerile. Şi. desigur, care erau montate conduc­ legem cu locolarii şi la ora au renunţat, fără să ezite la
ne sub sem nul în tre b ă rii în­ tom brie. situaţia din- 30 sep­ să ev idenţieze pe cei harnici, tele. 9 ne prezentăm la lucru. dim ineaţa zilei de odihnă din (Î.S. H unedoara, au adus o îm b u n ă tă ţire co n stru c­
deplinirea pla n u lu i şi a a n ­ tem brie ! O lozm ră spune : experienţa do bindilâ de colec­ — Va dura citeva zile pi­ pentru a rem edia d efecţiu ­ tivă la cam erele regeneratoare ale cu p to a re lo r dc m a­
gajam entelor In num ai două „Oameni iii m u n cii! -Să luptăm tivele de muncă fruntaşe. nă vom executa lucrarea. După ce s-au sfătuit între nea rc capacitate de la n ţe lă ria M a rtin II. A c rn s la a p e r­
luni (iulie şi august), plusul pentru creşterea eficienţei q. ei, responsabilii celor trei — De fapt pe noi ne-am mis în lo cu ire a că ră m izilo r silica cu cără m idă şam olă
dc producţie acum ulat prin e­ conomicc a în tre p rin d e rilo r I. MiRZA pentru că trebuie să d esco­ blocuri — loan Nislor, M a­ ajutat, tovarăşe Oancea — a
rin P alade şi Gheortjhe Popa la zid ire a p e re ţilo r cu p to a re lo r, fapt cc a condus şi la
fo rtu ri susţinute a fost pur -i replicat simplu şi firesc li­
sim p lu .lichidat, pentru ea in — au stat de vorbă cu lo­ nul dintre locatari atunci reducerea con sum u lui specific de m a te ria le re fra cta re .
lu n ile urm ătoare m ina să î n ­ catarii. In ziua următoare, cind şeful sectorului I.G.L. V aloarea e co n o m iilo r anle calcu la to , ea u rm a re a a p li­
registreze un m inus conside­ 50 de bărbaţi aşteptau in f a ­ i-a sh în s mina. c ă rii in p ro d u cţie a inov a ţie i, depăşeşte im p o rta n ta su­
rabil. ba pregătiri. situaţia
este alarm antă pentru o ex- ţa zonei verzi. Tim p de â Si nu avea om ul d re p ta ­ mă de un m ilio n lei anual.
ore şi jum ătate au muncit, te ?
continuu, sâpînd peste 30 LUCIA LICIU
loilB
DISPOZIŢII I I I Ă I I I W [
de la ne-au adresai în tre b ă ri in le ­ puns — obliga la mai m ultă z iţii legale p rivito a re la d i­ rească d e fin itiv ă ca purii' î-
P entru că mai m u lţi cetăţeni
m a tu rita te de gind ire pe cele
gătură cu m o d ific ă rile aduse două p â rli care contractau o vorţ Astfel. prin acest decret pant la săvîrşircu in fra c ţiu n i­
a fost introdus in Codul dc
lor enum erate in u ltim u l a li­
d is p o z iţiilo r legale p riv ito a re căsătorie sau. dim po trivă , in ­ procedură r jv ilâ artico lu l neat. a tras foloase de pe u r ­
la d iv o rţ, am rugat pe to va ­ tenţionau să desfacă o căsăto­ ti 13 1. C onform acestuia nu se ma lor. ;i se ul'lă intru» situa­
Piteşti şedintele T rib u n a lu lu i ju d e ­ rie. D ispoziţiile privitoa re la mai acordă tim p de g in d ire ţie sim ila ră eu a p irjiu lu i nu
răşul N IC O L A E S T ÎN E A . pre ­
d ivorţ din decretul
de ii Ioni respectiv un an. in
a m in tit
i se aplică prevederea eu pri-
prevedeau că o căsătorie nu
ţean. să dea c itito rilo r uncie
lă m u riri în legătură cu p ro ­ poate fi desfăcută prin hotâ- cazurile in care soţul îm p o ­ v ire la term enul do gindire.
triv a căruia s u intentat ac­
râm ine
T e rm e n u l de g in d ire
blem a care-i interesează. rire judecătorească deci! u- ţiunea de divorţ : în acest caz cel prevăzut în
M odificarea a rtic o lu lu i 3G al tim ri cind ra p o rtu rile dintre — suferă de alienaţie m in ­ decretul 77'.i JDLL
.leuni cîleva zile, pe platfor­
Codului fam iliei, p rin Decre­ soli deveneau a lîl dc grav şi tală cronică sau do debilitate Dacă aci imn a de d ivo rţ <­
ma industriala pileşteană a in­ ire m ediabil vătămate din m in ta lă cronică : m otivată de una din acevp-
ii at in producţie o noua fi tul nr 770 1 iiiîiî — ni s-a răs- pricina soţului p in i. incit — este declarat dispărui situaţii, atonei laxa r|c : ■•-
m oderna rafinărie. Prin p ro ­ continuarea căsătoriei era vă­ prin hotărîre judecătorească bru e de numai J0U Ic; iar
cesul său tchnoloqic com plet d it im posibilă pentru soiul c a ­ d e fin itiv ă ; renii-sul m in id iK inv.i-l » a
automatizat rafinăria se dis­ re cerca d iv o rţu l r-hin acelaşi — este plecat din ţară de se n lin lci de a d m ile re a i n
tincte pe intreaqa ram ură de decret se stabilea o procedură cel puţin 2 ani. pârâsindu-şi nn (le divorţ cslc scoţii ce
prelucrare a petrolului ; în in ­ Premise favorabile pentru perfecţiona­ de conciliere în lic soţi. con- fa m ilia : laxa de iim liru da<u prin el
stalaţiile ei m oderne se t a p re­ stind din termene dc gind ire — a fost condam nai pentru sc cere menţinerea (âsâ|(lî->i.
lucra anual o cantitate de ţiţei dc ii Ioni pentru soţii fără tentativă şan c o m p liciia te la Taxa | icnI r 11 .a \ inn iîc de
dc 5 milioane dc tone. copii şi de un an pentru soţii tentativa de om or îm p o triva divorţ m otivate cu una din
Cc produse se vor obţine ? cu copii. Deschidereo a cţiu n ii soţului reclamant, pentru in s ti­ situa ţiile dc mai sus acu iei.*
IU ferite tipuri dc benziml eu rea producţiei de minereuri neferoase de d iv o rţ sc prevedea a fi ta ­ gare la om orul acestuia, pen­ pînâ la 7 octom brie Lui!) nu
cifre orfam cc ridicate, hid ro­ xată în funcţie d r silu n lia tru n rd rn u n ţa re a faptelor dc se restituie
m aterială a soţului rare so li­
carburi pentru industria pe­ cita d iv o rţu l, cu o laxă dc această natură ori pentru fa ­ Prin um anism ul dc i jr-.*
trochimică. motorine speciale 3 000—ii 00(1 lei. După trei ani vorizarea acelora care le au este p â iiu n s prin s p in tu i sân
sâ virvit. a
condam nat
fost
cu indici ca lita tivi superiori de aplicare, efectele acestor pentru incest sau re la ţii se­ realisţ, nou! d e iie l va c o n tri­
ele rea liză rii sa rcin ilo r de plan Dală fiin d accentuarea ac­ mare atenţie colectivelor din măsuri de ocrotire a căsăto­ bui la n v o ’ \ arca mai -»oc‘ a-
pentru anul 1%‘J. precum şi ţiu n ii dc mecanizare a p ro ­ fiecare un itate m inieră. să xuale cu persoane de acelaşi tivâ în c o p tliţiu n ile : ti'-nîu-
lată succint cum arată pro­ pM-egâtirea co n d iţiilo r pentru ceselor de producţie, de per­ stimuleze in iţia tiv a acestora riei sini pozitive Iile sc re ­ sex ; lui :i;i din r o d u l fonul »e: a
cesul de producţie. Sosit prin anul 3*J7U. Sînti-m d r aseme­ fecţionare a tehnologici şi o r ­ şi să asigure m ijloa cele nece­ flectă în scăderea accentuată — a fost condam nat la pe­ c e re rilo r unoi soli ear«-, dm
lunqi conducte, asem enea lia­ nea preocupaţi de îmbunată ganizării mai raţio na le a sari' v a lo rific ă rii in tr-u n grad a n u m ă ru lu i a c ţiu n ilo r c iv ile deapsă eu închisoare do cel pricino unor m olive grave,
nelor exotice, ţiţeiul este d ep o ­ .Stabiliica p rin c ip a le lo r ma- ţireu c o n d iţiilo r de lucru pen­ numen, un rol de seamă ii sporit a te n d in ţe lo r de p ro ­ dc divorţ. p u ţin 3 ani pentru in fra c ţiu n i im p utab ile soţului p i lii ajung
zitat în rezcrcoarc uriaşe De M in cc* v izează activ il.il oh in tru m uncitori, asigurind astfel are ridicarea continuă a c a li­ gres din fiecare mină Tot pr parcursul a p lică rii contra s rc u rilâ lii statului, in situaţia de a ră m in r căsă­
nici, „aurul n eq n i~ est re tras perspectiv ă a nunelor rev ine o creştere substanţială a p ro ­ ficării tu tu ro r cadrelor m u n ­ Arest deziderat poale fi rea­ lor. insă s a constatat că o- contra pâ rii si o m e n irii, pen­ to riţi pur foi mal
.şi introdus in instalaţiile de ca .sarcină dc bază eo n siliu lu i d u c tiv ită ţii muncii. Acest o citoreşti .şi tehnice din ren lizat eu s p rijin u l permanent xistâ s itu a ţii grave, in care tru omor. pruncucidere, pros­ In aplic.irea acestui decret,
distilare atm osferică .şi desa- de a d m in istra ţie al v e n tra le i bieeliv, de altfel, arc o im ­ trală In acest sens va trebui ul org a n iza ţiilo r dc partid, al căsătoria a incot.it a mai exista titu ţie . furt. lilh â rie 'înşelă­ însă instanţelor dc judecară
linnm şi. transformat in produ ­ In etapa re urm rn zL, care portanţă capitală p c n lm toa­ să ne preocupăm mai m u lt com u niştilor ce lucrează in u- în fapt, dar ea nefiind desfăcu­ ciune. in fra c ţiu n i de fals. De le revine sarcina de a a d m i­
se se m ifa b rica te: ajioi el este r ^ e foarte importantă* prin te explo atările noastre Care pentru n traduce în viaţă sar­ tă. dă naştere la co m p lica ţii asemenea, dacă a fost con nistra toate probele necesare
supus unor noi procese de p re­ sem nificaţia sa, la nivelul sint de ficitare eu forţa dc cinile dc mare răspundere n ilă ţile miniere, ra re pină a ­ grave pentru unul sau altu l d i n ­ da m na t la mai m ulte pedepse sta b ilirii adevă rulu i >i dc a
lucrare obţinindu-sc, la tem p e­ C o n siliu lu i de a d m in is tra ţie muncă D r arera. trebuie a c ­ ce stau în faţa noastră. C en­ cum au dem onstrai că sînt in tre soţi Ha2at pe ateste reali pentru m otivele mai sus m en­ aprecia eu toată e x ire n la m o­
raturi şi presiuni destul dc ri­ al Centralei m itu-rcidrilor ne­ ţionat energic in acest sens. trala, prin aparatul său. tre ­ măsură să m iliteze pentru lăţi. C onsiliul de Stal al Re­ ţionate si care totalizează cel tivele de d ivo rţ indicate, in
dicate. produsele amintite mai feroase Deva vor fi <|czbălute folosind cu moi m ultă p ric e ­ buie să creeze în u n ită ţi un realizarea celor mai im p o r­ pu b licii Socialiste România a puţin ire i ani. scopul de a nu da p o sib ilita ­
sus. Subliniem că inlregul pro­ si rezolvate o seam-j d r p ro ­ pere toate m ijloacele pe caic cadru şi un clim at de muncă tante obiective pe ra re viaţa emis în 7 octom brie lhdti D e­ Tn cazul în care soţul re­ tea n in unuia d in tre soţi. ea
ces de producţie este in intre- bleme re se ridică Iu vederea statul ni le pune la dispoziţie. intensă, acordînd cea mai *,c ridică cretul nr. liflO, care m odifică cla m an t a fost si el co n d a m ­ fără m olive temeinice, sâ o b ­
ciimc „opera" instalaţiilor dc sau completează unele dispo­ nat p lin hotărîre judccălo- ţină d ivorţul.
înaltă tehnicitate, rolul m u n ­
citorilor, dc altfel, extrem dc
puţini, limitindu-se mai mult
la obserrarea dc la pupitre de
com andă a mersului utilajelor.
fn contextul de mai sus, tre­ PORTUL RO M ANESC ÎN Z O N A
buie privită şi productivitatea
muncii pe cap de salariat ca­
re este de 050 000 lei. 00 la
suiri din produse m erq la e x ­
port, iar restul se folosesc ca
materie prim ă la com binatul CETĂŢILOR DACICE (I)
petrochim ic situat in aceeaşi
rană industrială a Pileşliufui.
Rafinăria este prevăzută să a -
i inc/tl un înalt c/rail de ren ta- Xona etnografică rt Orastici v inel aceleaşi îndeletniciri, pâs- nat din piele de oaie cu mai sub braţele corpului pentru a lui era încă uzitat şi frecvent,
hiliiato, fapt ce creează posi­ cuprinde o bogată zestre artis­ torilul şi agricultura. puţine cusături. Kl poale fi în­ uşura mişcarea braţelor 1n e- în satele l.udeşli, Coste,şti şi O­
dezvoltată
tica, continuei! şi
fundat. inchcindu-se sub braţ
bilitatea ca investiţiile să fie neîntrerupt ,n numeroase loca­ Portul bărbătesc de azi nu <r sau dc.sdii.s în faţă şi încheiat xecuUrcn muncilor agricole. coliş.
amortizate in circa 3 ani deosebeşte cu mult dc cel de Mijlocul corpului cslc încins I'iciorul cslc înfăşurat cu u-
lităţi cu specific propriu. .\- atunci, bărbaţii se îmbracă cu nasturi. cu o (cuca a cărei lăţime d i­ biele din lină ţesute la război
In nona şi m oderna unitate couslâ zestre artistică reflectă simplu şi tocmai această sim­ Cusătura reprezintă forme feră şi care este de multe ori in Grste sau «lungi, care sc
econom ică sînt Incorporate un dezvoltat simţ al frumosu­ plitate, cu albul ci imaculat, florale foarte concentrate in frumos lucrată şi împodobită in potrivesc în străvechea opincă
25 000 tone utila je şi 150 km lui şi cslc expresia liclelă a u­ «la o nnta «Ic sola ictatc şi n<»- regiunea pieptului şi lateral nasturi dc alamă. Această curea şi sc leagă cu acele cunoscute
dc cabluri electrice Privirile nor concepţii izvurilc din tra­ bloţe portului l«>r. deasupra buzunarelor. Are şi uneori are o înfăţişare artistică „ n o iiţ c \ înfăşurate simetrie în
călătorului care intră din orice diţiile milenare ale poporului Klemcntclc principale de îm­ pe margini cusătură care cu­ şi e lucrată cu mult gust din jurul gleznei şi pulpei de jos *
parte cu trenul fu Piteşti sînt nostru. Jr satele din munţii O- brăcăminte sînt : laibărul lung prinde şi partea din spate pe­ piele colorată in verde, cu mo­ piciorului.
reţinute dc coloşii arc/intii răştici. tild e sc nl'lă impresio­ >au scurt, cioarecii pentru iar­ ste întreaga «ircumforinţâ. liste tive şerpuite. din (are motiv sc Costumul bărbătesc este com­
fsfere şi rczen :oare cilindrice), nantele vestigii ale «etăţilor na şi pantalonii din pinza pen- un pieptar bărbătesc specific numeşte „şerpar". Acest şerpar pletat cu un element im por­
dc coloane sem eţe înalte de strămoşilor cuci, ca şi in comu­ lru vara. şuba «le lină. piepta­ zonei, (are era lucrat dt* cojo­ este specific zonei Orăştici. tant, folosit ca apărător al cor­
multe zeci dc metri. Spre mîn- nele şi salcie de la poalele lor. rul, cămaşa din pinza, şorpu- carii şalelor şi de cei din O. Astfel de piese de îmbrăcămin­ pului In timp dc iarnă şi in­
dria harnicilor muncitori ai in­ s-H păstrat oiiginalul pori ul rul, zis şi curea, colopul sau răstit*. te se lucrau de către meşterii temperii Kstc vestita „gluga
dustriei constructoare dc maşini străbunilor, care oglindeşte o pălăria, obidele şi opincile eu Cămaşa dc pînzâ dc in sau corelări dc Ut oraşe şi consti­ dacică", (arc apare la grupurile
marca m ajoritate a utilajelor minunata îmbinare a frumosu­ nojilc. mai «Ies clin cînepâ. cslc folosita tuie un clement de îmbrăcă­ «Iacilor imortalizaţi în scenele
rafinăriei este realizată în în­ lui cu utilul. Laibărul lung sau scurt este la acoperirea corpului, avind minte la bărbaţi, (are dă suple­ de pe Columnă. Această piesă
treprinderi din ţară. Intre al­ Pe Columna Truiană, luptă­ i roit după un model adecvat minccilc largi. Kn are un guler ţe şi armonic !n complexul îm­ «le îmbrăcăminte, care a stră­
tele este vorba de Uzina .,In­ torii daci sînt prezentnţi. aşa Incului, câzînd oblic in j o m i I îngust, pe care sînt cusute mo­ brăcămintei. bătut mileniile, apare astfel cu
tive mărunte. Se strînge in ju ­
un document istoric şi social,
d ep en d en ţa“ Sibiu. Uzina „1 cum au losl văzuţi în cele două ««ti pului, avînd mîncci introdu­ rul gîtului «u chctori împletite Le cap se poartă „oolupul" confirmînd continuitatea şi tra­
Mai* Ploieşti. Uzina „Vulcan" războaie purtate de împăratul se, din caic cauză se mai nu­ sau pălăria cu boruri miei. n
Troian, pentru cucerirea Dadei din aţă colorată sau cu piesă confecţionată dc aseme­ diţiile străvechi ulc poporului
Bucureşti, Şantierul naval basoreliefurile de aici sînt o meşte .şi „minecar". Cioarecii sc „bum bi" dc culori diferite şi nea «Ic meşterii pâlăricri de la nostru. I’icsu este purtată .şi de
Giurgiu. (roiesc după forma corpului şi
mărturie grăitoare a inlâţişâ- «opci. Intre motivele cart* o i- «naş Iarna se poartă originala femei.
In perspectiva cincinalului sc lasă strîns pc picior pînă la
rii bărbaţilor daci şi n femeilor, namentea/â gulerul se află mai căciulă dacică, care. in «leiursol In ansamblul lui. costumul
viitor, marca rafinărie de ta care şi-au apărat cu dîrzenic glezne. La mijloc se leagă cu ales cele denumite „sfădit»* -- veacurilor, a primit unele bărbătesc din zona cercetată
Piteşti va fi şl mai dezvoltată pâmintul strămoşesc. înfăţişări­ o sfoară şi in unele cazuri cu «> « ruci — sccrruici şi ( oi nul bor- transformări ro formă este o veridică confirmare,
şi modernizată. Profilul şi le Columnei sc deapănă şi azi «urca subţire Pantalonii clin hccului“ . Gura cămăşii arc cci- I.a porlut bătrînesc sc remar- continuare şi reluare a străve­
prestigiul ei vor creşte prin in faţa ochilor noştri, cind cu­ pînzâ sînt purtaţi şi confecţio­ ^'.Uiri tolerate in gatben-nişu «ă pălăria cu boruri largi, râs- chiului costum dacie, cu uncie
jierfccţionarea continuă a pre­ treierăm zona dacică din mun­ naţi în aceleaşi condiţiuni şi se şi mult negru. Cămaşa sub braţ l'rinte în sus. (n „jin o a ic " dc adaptări dc mai tir/.iu, care in ­
ţii Orăştici. Sc parc că ace­ poartă vara. .Şuba dc lînă eru şi peste umăr are choiţă, iar culoarea aurului, aşezată peste să nn au schimbat cu nimic
lucrării superioare a ţiţe­ purtată «Ic ambele sexe în timp de-a lungul mînocii pină jos pletele lungi ale capului. Astăzi fondul lui original.
iaşi daci. de anim două mile­
iului. de iarna Azi sc mai poartă in are dungă dc cusătură c ir c în­ nu sc mai găsesc bărbaţi cu
nii, apar în laţa noastră, p lu ­ salul Ocoliş. Pieptarul In băr­ cadrează şi gura dc jos a mine- plete lungi Înainte cu 40—ju ION VALERIU TODEA
GH. CIRSTEA tind aceeaşi îmbrăcăminte şi a- baţi este simplu şi e confecţio­ cll. Ea este croită eu elinuri ani, acest obicei In pârul capu­ Muzeul de artă populară Oroştie