Page 24 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 24
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 7 NOIEMBRIE 1969
Lucrările sesiunii a 12-a CU PRILEJUL ANIVERSĂRII MARII REVOLUŢII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE PREZENTE
a Comisiei miile romano- F » E Ş X
R O M A N E Ş T I
iugoslave Adunarea festivă R E A L IZ Ă R I DIN IJ. R . S. S. PARIS 6. — C orespon
ghiu, tran sm ite: La teatrul
AL TREILEA O lO AN T SIOERURGIC lo le a fo despre proiectul unei nave Ire oiţele, de o veritabila „cu in ă dentul A gerpres, Al G heor-
B E I.G R A D 6 — Corespon crearea c o n d iţiilo r d ă rii in originale - ve ritab ilă dană p lu ti electrică*, avind două moloore e „Luccrnaire" din Paris, a
de ntul Agcrprcs, N Plopea- exploatare; a sistem ului la In ajunul celei de-a 52-a anitrer. toare — cu un deplasam ent de 23 000 lectrice, unul cu o putere de 100 avut loc m iercuri s<.ara p re
nu, transm ite: In tre 3 şi C n o term enul s ta b ilit şi la p a ra son o M a rii Revoluţii S tx ia liile din tone fi cu lungim eo de 162 m In fcW, îor o ltul de 125 kW m iera piesei „lon a” a scrii
Noul comples va fi expediat in
O elom bde, la m orele com binai s i
iem brie s-au desfăşurat Ja m e trii prevăzuţi de proiecte. de la Moscova derurgic din N ijn e lo g h il (U ral) o cadrul acostai navQ-boxo pentru a luno decembrie intr-o mină din torului rom ân Marin So-
flo tilă de pescuit va e iis ta un de-
Belgrad lu c ră rile sesiunii a L u c râ ril6 sesiunii, care s-au losl p u i in funcţiune al tre ile a g i- posti frig o rific cu o capacitafo de Kuibos, unde i; i «a începe a c ti rcscu, in interpretarea lut
12-a a Comisiei m ix te rom â- desfăşurat în tr-u n sp irit de gonl lid e ru rg ic din Uniuneo Sovie 5 000 tone. cisterne cu com bustibil vitatea. In g in e rii ou calculat că Rotând Husson şi in regla
product ia com binei in 24 da o>c
no-iugoslave pentru P o rţile deplină înţolcgere. au fost M O SC O VA ti — Corespon tica — furnalul in a ll cu un volum pentru întreaga flo tilă , în sta lo fii va egata pe cea a unei întregi
pentru prelucrarea
locuri
p o fte lu i,
u til de 2 700 metri cubi. Aiem oneo
de Fier. Pe ordinea dc zj «i conduse de Hasan Ş ilia k pre dentul Agcrprcs. L a u re n ţiu ju ite de aniv ersai ca a 52-a a ogregote u rioţe ole siderurgiei mai speciale pentru acostarea pescadoa mine, in aceloşi intervol de timp. lui Radu Penciulescu. Piesa
sesiunii au fost problem e le şedintele grupei iugoslave a Duţâ. transm ite : In a ju n u l ce re v o lu ţie i din octombrie, p r in e iitta la com binatele siderurgice relor, un hotel pentru m uncitorii a obţinut in 1068 Prem iul
gate de realizarea sistem ului Comisiei m ixte. Delegaţia ro lei dc-a 52-a să rb ă to riri a tre care şi delegaţia C o nsiliu din Ceropovet fi Krivoi-rog. pescorî fi m orinari. C ercetările au CREAREA UNOR S T A ţll ORBITALI pentru dram atu rgie decernat
LOCUITE
dem onstrat că o astfel de novă re
P articularitatea noului obiectiv in
hidroenergetic şi de navigaţie mână a fost condusă dc A M a rii R e vo lu ţii Socialiste lu i general A R L U S condusă dustrial consta in aceoo că produ lis tă foarte bine la furtuni, a m p li d c Uniunea Scriitorilor din
de la P o rţile dc F ie r C o m i d ria n Georgcscu, preşedintele din O ctom brie, Moscova a dc T ra ia n Pop. ad ju n ct al m i ce nu fontă sim plă, ci fontă cu tudinea tangajului f i ru liu lu i la fu<- In lr un a rticol p u b licol de siarul R om ânia
sia m ixtă a evide nţiat în mod grupei rom âne a Comisiei îm brăcat haine de sărbătoare n is tru lu i in v ă ţă m în lu lu i din conţinui de vanadiu. Noul gigonf tuni de grodut 0-9 fiind ca la cel? „S o cia li itic e ik a ia Industrio*, cosmo Ziarul C om bat publică o
nautul sovietic V lad im it Şotolav, re-
a fost construit intr-n secţie a com
de gradul 3-6.
deosebit succesele o b ţinu te de m ixte. Joi seara, in P a la tu l con R epublica Socialistă România. b in a tu lui oflotâ deja în (uncfluno ferindu-se la modul in care se rea- avancronică, în care vrezin-
con stru ctorii rom âni şi iu go ★ greselor de la K re m lin , m ii de A lu a t cuvîntu) N iko la i f i care nu şi-o întrerupt procesul do lize a io in Uniunea Sovietică pregă tă publicului francez opera
slavi cu ocazia lu c ră rilo r dc A m basadorul R e pu blicii So reprezentanţi ai oa m en ilo r Podgornii care a evocat pe producţie El se distinge prin inol- C O M BIN A COMPLEX „Km-120* tirea creării unor staţii orbita le lo tui Marin Sorescu, m enţio-
cuite, su b lin io io eâ aceste sta ţii vor
tul grad de mecanizate şi ou rom o
închidere a albiei D u n ă rii şi larg d ru m u l glorios parcurs li montate chior în Cosmos dintr-un nînd că nu m ele lui este d e
r ia liste Rom ânia la Belgrad. m un cii au p a rtic ip a t la adu dc popoarele U n iu n ii S ovieti tito re a proceselor de producţie. lo U tino cipe rim en tolo de u tila j
dă rii în exploatare a ecluzei Vasile Şandru. a o fe rit cu a narea festivă organizată dc ce în cei 52 de ani pentru pentru industrio cărbunelui din M aln- mare număr de secţiuni plasate pe ja cunoscut aici din ,.A nto
de pc m alul sting. PROIECTUL UNEI NAVE ORIGINALE hove (lin g ă Moscova) au început p ro orbită de rachete. „N u este deporle logia poeziei ro m â n e”, a p ă
cest p rile j un cocteil A u p a r S ovietul clc de pu ta ţi ai oame construirea socialism ului şi a bele tehnologice ole unui adevora' tim pul, scrie oulorut, cind in Cos
S-a aprobat planul dc exe tic ip a t Jakşa Pctrici. a d ju nct n ilo r m u n cii din Moscova şi com u nism ului, form area pri Constructorii sovietici de nave uriaş ol industriei cărbunelui : com mos va funcţicno o mare xlo jie de rută tn 1008 Ia Paris, sub
cercetări jliin ţilie e , ior novele cot
cuţie pc anul 1070 şi s-au lu at al secretarului de stat pentru C o m itetul orăşenesc al P.C.U.S m u lu i stat al m u n c ito rilo r şi consideră că voiele de salvcrc, ce bina com plei ,.Knv120" Im presio mice, deeolind de pe Pomint, vor conducerea poetului Afain \
le destînole '.ercetâtifor
ştiin ţific» ,
afaceri externe, m e m b rii g ru — Moscova in cinstea celei ţă ra n ilo r, marca in flu e n ţă pe pescuitului şi a ltor scopuri trebuie nantă p iin p ro p o rfiile ei, combino aduce to bordul staţiei alim ente, o- nosquet.
măsuri în legătură cu execu
pelor română şi iugoslavă ale dc-a 52-a aniversări a lui care a avut-o asupra întreg ii so fie construite d in doua corpuri are o productivitate e ilte m de ma porate ştiinţifice , noi cercetători •Cr
tarea lu c ră rilo r dc apărare a pcnlru înlocuirea celor care s-au
Comisiei m ix te şi alte persoa octom brie o m e n iri R evoluţia Socialistă R efotindu-ie fa această problem ă, re : 12 13 tone de cărbune eslros }i o fla t in Cosmos tim p moi îndelun D U n iJN 6 (A gerpres) —
te re n u rilo r riverane, pentru ne oficiale. In prezidiu au lu a t loc din O ctom brie storul „Cconom iceskaia G o ic ta ” re- încărcai pe m inul Eo dispune, prin g a i" Lutnd cuvfntuî fn cadrul
Lconid B rejncv. secretar ge lucrărilor cetei de o 21-a
neral al C C . al P.C.U.S.. N i- Adunări G en erale a l'nh/nii
O rganism e
Conferinţa cvadripartită de la kolai Podgornii. m em b ru al N aţionale a d e Turism
C C . al Vizita delegaţiei Consiliului general
P olitic
al
B iro u lu i
lor
Oficiale
P.C.U.S.. preşedintele P re zi (U.I.O.O.T.) de ia Dublin,
Paris în problema Vietnamului d iu lu i S ovietului Suprem. A A.R.L.U.S. în Uniunea Sovietică A lecsandru Sobaru, pre
al
leksci Kosigliin. m em b ru
şedintele Colegiului Oficiu
B iro u lu i P olitic al C C . al lui Naţional d e Turism din
P.C.U.S., preşedintele Consi România, a subliniat
P A R IS G (Agcrprcs). — Joi ad m in istra ţie i de la Sai^on. liu lu i dc M in iş tri al U.R.S.S.. M O SCO VA 6 — Corcspon ţiilo r Sov ietice dc prietenie si necesitatea transform ării
a avu t loc la Paris a 4l-a şe O bservatorii politici ' din a lţi conducători de pa rtid şi dentul Agcrprcs. L. Duţâ re la ţii c u ltu ra le cu ţările
dinţă a C o nferinţei cva d rip a r- capitala F ra n ţe i sînt de păre dc stat sovietici, veterani ai transm ite : Delegaţia C o nsiliu străine. ,.U I.O.O.T.* într-o organi
tite în problem a V ie tn a m u re că şedinţa de jo i nu a \dus P.C.U.S.. cosmonauţi lu i general A R LU S . condusă Cu acest p rile j. m e m b rii zaţie inter guverna mentală
lui Referindu-se la discursul la realizarea unui progres\ în In sală se aflau numeroase de T ra ia n Pop. a d ju n ct al delegaţiei au avut o c o n v o r d e turism, pc baza princi
rostit recent dc preşedintele dezbaterea problem ei v ie tn a delegaţii străine in vita te să m in is tru lu i in v ă ţâ m in tu lu i din bire cordială cu N A. Pankov. piului universalităţii, hi con
Statelor Unite, R ichard N i- meze. pa rticipe la fe s tiv ită ţile p rile R epublica Socialistă România, vicepreşedintele u n iu n ii A u form itate cu rezoluţia C on
xon. şeful delegaţiei R e p u b li care a sosit în Uniunea So pa rticip a t m em b ri ai condu ferinţei interguvernam enta-
cii Democrate V ietnam , X u n n vietică pe ntru a p a rticip a la le, care a avut loc 'a Sofia
Thu.v, a apreciat că acesta nu fe s tiv ită ţile cu p rile ju l celei c e rii centrale a Asociaţiei <lo In luna m ai a c
a adus n im ic nou ..Nu se va de-a 52-a aniversări a M a- prietenie sovielo-române. A Adunarea generală a
putea înregistra un progres Şedinţa direcţiunii P.C. Italian rii R e vo lu ţii Socialiste din fost. dc asemenea, dc faţă D u „U.I.O.O.T.- a hotăril să
spre obţinerea păcii, a lita O ctom brie, a avut jo i o în m itru Lupaş. .secretar al A m invite toate statele să par
tim p cît S U .A vor vo rb i de ticipe in 1070 la o con ferin
spre o nşa-num ilâ ..retragere trevedere la U niunea A socia basadei române la Moscova ţă extraordin ară interguver-
reciprocă" şi nu despre o re • R O M A G — C orespondentul Agerpres. N Puicea. na m en tală. care să adopte
tragere necondiţionată a t r u transm ite : La Roma a a v u t loc o şedinţă a d ire c ţiu n ii statutul viitoarei organiza
pelor americane din V ie tn a P a rtid u lu i Com unist Ita lia n , cate a e x a m in a t a c ţiu n i ţii.
m ul dc sud. şi cît voi- susţine le de luptă ale maselor \ m uncitoare pentru un trai Largi acţiuni greviste Comisia regională d e tu
a d m in istra ţia fantom ă de la mai bun In tr un c o m u n ica t dat p u b lic ită ţii Ia G no rism pentru Europa din ca
Saigon". a spus cl Conducă ie m brie se condam nă po litica p a tro n a lu lu i dc respin drul „U.I.O.O.T.”, ale cărei
toarea delegaţiei g u ve rn u lu i gere a re ve n d ică rilo r avansate de sindicate, s u b lm iin - i n F r a n ţ a lucrări au luat sfirşit la
re vo lu ţio n a r pro vizo riu al Re du-se: totodată, pro blem a esenţială pentru orice Dublin. a ales în funcţia
p u b licii V ie tn a m u lu i de sud. forţă politică cu adevărat democratică este aceea d e a d e vicepreşedinte al săv. pe
Nguyen T h i B inli, a arătat acţiona pentru satisfacerea problem elor puse de P A R IS G — Corespondentul în tre p rin d e ri ale com paniei Eunen Nicolescu, director ol
că „vie tn am iza rca răzb oiu m un citori Agcrprcs, Georges Dascal Dassault. Oficiului National d e Tu
lu i" constituie de fapt „c o n ti tra n s m ite : In unele sectoare G reva m u n c ito rilo r de la
de activita te economică din Uzinele ..Peugeot" din S aint rism din România
nuarea şi intensificarea războ
Franţa se înregistrează în a- Etienne a in tra t in cea de a
iu lu i dc agresiune".
Şeful delegaţiei Statelor U eeste zile largi a cţiu n i g re patra zi. ea u rm a re a lipsei
viste Cei 30 000 de salariaţi un ui progres in tra ta tiv e le
nite la C onferinţa cva d rip a r-
litâ. H c n ry Cabot-Lodgc a (cercetători, fu n c ţio n a ri şi duse in tre rep reze ntan ţii m u n Consiliul permanent al N.A.T.O.
prezentat discursul preşedin m u n c ito ri) de Ja şapte centre c ito rilo r şi cei ai a d m in is tra
telui N ixon ca fiin d o dova ale C o m isa ria tu lu i pentru c- ţie i p riv in d îm b u n ă tă ţire a sa
dă a d o rin ţe i sale dc pace". nergia atomică au declarat jo i la riz ă rii O grevă a fost de
I n punct dc vedere s im ila r a 0 grevă de 24 ore. G re viştii clanşată m ie rc u ri şi dc cei
1 500 dc lu c ră to ri de la s e r
fost e x p rim a t şi de delegatul cer garantarea lo cu lu i de v iciile de gaze şi ele ctricita te şi-a încheiat lucrările
m uncă şi respectarea con tra c
telor colective. G re v iş tii se ale ora şului Toulousc. u n u l
Grupurile de guerilă pronunţă, de asemenea. îm d in tre cele mai im p o rta n te B R U X E L L E S G (Agerpres). vor fi secrete. Nu au fost h- ral a d ju n ct a) N A T O . pen
cred itelor
potriva red ucerii
centre in d u stria le ale F ra n
1 oca Ic deocamdată
destinate cercetări) ş t iin ţifi ţei. G reviştii cer sporirea sa — C onsiliul perm an ent al speciale, dar u lte rio r fo n d u ri tru problemele ştiin ţifice.
palestiniene părăsesc ce cu p rile ju l discu tă rii In la r iilo r în ra p o rt eu creşterea N A T.O.. în tru n it la B ru x e l m em bre vor fi chemate să Gunnai Handcrs. com itetul
statele
în fiin ţa t joi ar urm a să dea
A dunarea N aţională Franceză costului v ie ţii les eu pa rticip area unor m i ofere c o n trib u ţii ,.o nouă dim ensiune" a lia n
n iş tri de exte rn e sau a ad
teritoriul Libanului a bugetului pe ntru acest sec Tn numeroase lo calită ţi r u ju n c ţilo r lor, şi-a încheiat jo i P o triv it secretarului gene
tor. rale sînt organizate m itin ţei atlantice
B E IR U T G (Agcrprcs) A lu cră rile . în a in te de a sc des
La Paris, sc desfăşoară săp- g u ri şi de m on stra ţii ale ţă ra părţi. p a rtic ip a n ţii au adop
genţiile dc presă relatează eâ tâm îna de acţiune a m u n c i n ilo r francezi îm p o triv a p la
g ru p u rile de guerilă palesti n u lu i guvern am en tal p riv in d tat. la sugestia S.U.A.. hotâ-
to rilo r din in d u stria m e ta lu r rire a de a în fiin ţa ..Comite
niene aflate pe te rito riu l L i raţio na liza rea a g ric u ltu rii. Es
gică in apărarea d re p tu rilo r tul cu p riv ire la pro vocă rile
ba nu lui au început jo i să pă te vorba de un plan care pre 0 ziaristă albă a trăit
lor sociale. M ie rc u ri a avut societăţii m oderne" (CPSM). A
răsească lo calită ţile pe care lc\ lor în capitală o dem onstraţie conizează lichidarea unui cest com ite t ar urm a să stu
ocupau S-a an unţat că în u r m a rc nu m ăr de gospodării dieze d ife rite problem e re fe ri
la care au p a rticip a t peste
mătoarele două zile aceste o ţărăneşti şi micşorarea sup ra toare la fun cţiona rea defec şase luni ea o
peraţiuni, care se desfăşoară 1 500 dc m u n c ito ri din tre i fe ţe lo r cultivate. tuoasă a un or sectoare ale
in con form itate cu acordul în v ie ţii m oderne şi să im p u ls i
cheiat între a u to rită ţile lib a oneze cercetările asupra cau
neze şi O rganizaţia pentru E Convorbiri zelor şi rem e diilo r. S.U.A >negresă“
liberarea Palestinei, se vor s-au o fe rit să efectueze cerce » 1
termina. tă ri asupra efectelor creşterii
In acelaşi tim p A.F.P. sem Houari Boumediene-I.B. Tifo n u m ă ru lu i au tom ob ile lo r, po WASHINGTON 6 (Agerpres). povesteşte apoi cum a lost a-
nalează că la T rip o li, unde lu ă rii a e ru lu i şi co n tro lu lu i O tinbro ziarista olbo din restotâ sub acuzaţia de „tulbu-
g ru p u rile de comando pales cata stro fe lor naturale. S.U.A., Grace Hoskell. corc a rore o ordinii publice" pentru
tiniene ocupă încă citadela o A L G E R — Corespondentul p u b lic ii A lgeriene D e m o cra ti Noul organism, ce va fi trăit şose luni ca „negresă" că insistase să folosească un
raşului acestea refuză să pă Agerpres. C. Benga, tra n s m i ce şi Populare, şi lo sip Rroz subordonat C o nsiliu lui perm a vopsindu-şi pielea cu ajutorul telefon public dintr-o staţie dc
răsească lo calită ţile sub pre te : Joi au început co n vo rb i Tito, preşedintele R e p u b licii nent. .sc va în tru n i p c n lru unor substanţe chimice, poves autobuze.
textul că nu au p rim it ordin Vedere aeriană din oraşul Helsinki. rile d in tre H o uari B oum edic- Socialiste Federative Iugo teşte în cartea sa intitulată După cum o anunţat îinâro
ne, preşedintele C o n siliu lu i slavia, care sc află în tr-o v i p rim a oară la B ru xe lle s la 8
in acest sens de la Organizaţia „Seul Sister" (Soră de su ziaristă, eo s-o hotârit $ă în
pentru El liberarea Palestinei. N a ţio n a l al R evoluţiei al Re zită oficială la Alger. decembrie. L u c ră rile sale nu flet) viaţa pe care o trebuit treprindă aceostâ experienţă
să o ducă în nouo so postură. după ce o citit corleo lui John
Eo o început prin a Lăî în Howard Grilfin, „Block like
Harlcm. unde s-a angajat in mc" (In pieleo unui negru),
Launsse, comandantul forţe dem onstraţia va avea un ca Comisia CEE a adoptat tr un spitol pc un soloriu de corc tăcuse acelaşi lucru în
lor armate U riburu au c- racter paşnic şi nu u rm ă re ş m o d a lită ţile unui nou sistem mizerie şi unde • s-ou refuzat 1959, înfruntind nu numai rigo
şi
argcnlinienc,
generalul
curier- curier ne înţele ge ri care am e ninţau te nici un fel dc p re v e n irii ec vor fi aplicate im p o r tu r i O cameră dc tele vi opoî îngrijirile de cobe un rile segregaţiei. dor şi peri
p ro vizo riu de taxe vam ale
acţiuni
internist alb. După oceeo, co
x is ta t dc m aî m u ltă vrem e
violente.
colele pe care oceostă expe
Sub p re te xtu l
lo r vest-germ anc
pe ntru a
să ia form e vio len te unor incidente, Pentagonul a contracara efectele re e v a lu ziune în culori, supusă o petrecut treî luni în Missis rienţă le implica pent.j sano-
sippi, lucrind ca servitoare lo
Griffin,
toleo sa Intr-odevăr,
4 0 * dispus dislocarea în zona ă rii m ărcii în sectorul a g ri m ie rc u ri unor nrobe teh diferite familii de albi. Aici. care folosise aceleaşi metode
L n ju r iu in te rna ţiona l, nu W ash in g to n u lu i a 3 000 de col A re st sistem va fi v a la nice la centrul spaţial linăro ziaristă o trebuit să su
m it de UNESCO, a decernat puşcaşi m a rin i In m otivarea bil pînâ la 8 decembrie, d u Cape K cnn cdy pentru a fere numeroose umilinţe şi vi pentru a - şi vopsi pieleo. sufe
La fe l ca şi in alte ra m u ri de activitate, in do p re m iu l „K a lin g a " sa va n tu m ăsu rii s-a arătat că aceste pă care p re ţu rile produselor se verifica utilitatea ci cisitudini. Ea descrie cum se- ră in prezent de concer ol
m en iu l e d ito ria l s-.iu o b ţin u t succese rem a rcab ile în lui englez G avin dc Boci* A tru p e vor in te rve n i în cazul agricole vest-germane ar u r în cadrul m isiu n ii spa gregoţia în locurile puolice, cu poncreosului, co urmore a ab
cei 25 de ani ai pu terii populare in A lb ania. In p re cest pre m iu a fost creat în în care p o liţia şi G arda N a ma să revină in mod a u to ţiale „ApolIo-12", a tre toate că a fost desfiinţată prin sorbirii diferitelor jubstonţe
zent sc tipăresc 3,5 cărţi pe cap de lo cu ito r pc an Ca 1951 de către indu striaşul ţională nu vor putea c o n tro m a t la n ive lu l celor c o m u n i cut u ltim u l examen. lege, continuă să fie aplicolâ ch imice pentru a-şi activa pro
urm a re a m ă su rilo r luate In acest dom eniu de a c tiv i indian B îjoya na nd Patnailc la situaţia şi păstra ordinea. tare, ia r fe rm ie rilo r să li se In probele anterioare, ducţia de melonină in orqonism
tate. este posibilă editarea în nu m ai 10 zile a unui şi poartă num ele unei stră După cum se .ştie, a u to rită acorde compensaţii. funcţionarea acestei ca cu rigurozital? Grace Hoskell necesorâ înnegrim pielii.
n u m ă r de c â rti mai m a rc decît in tot anul T930 vechi c iv iliz a ţii indiene ţile au permis d o a r o rg a n i Concom itent, Comisia P ie mere dc televiziune nu
In acoaslâ perioadă, cartea îi cunoscut o largă Pjrtâ în prezent. acest zarea u n u i „m a rş sim b olic", ţei com une a au torizat Re a dat satisfacţie, lapt ce
ră s p in d irc In ţară există peste 30 de bib lio te ci de pre m iu n fost a trib u it unor p re te xtin d că doresc să e- pu blica Federală a G e rm a determinase pc specia Pregătiri în vederea startului navei
stat eu un n u m ă r total de 1 658 000 exem plare. Pe lin cunoscuţi oameni de ştiinţă, v itc posibile incidente cu a- n ic i să aplice taxe speciale liş tii de la N.A.S.A. să
gă acestea au fost create m ii de biblioteci pc lingă p rin tre care : B e rtra n d Rus- eest prilej. la im p o rtu rile p rin c ip a le lo r ia în consideraţie în lo
in s titu ţii dc educaţie şi cu ltu ră «cl, Jean Rostand, Ixvuîs dc ♦ 0 4 produse agricole şi. totodată, cuirea ci cu o alta .a lb - „ApoBlo—12“
In u rm ă to rii 5 ani urmează să sc construiască un Broglie, Paul Couderc. Din nou consternare în să acorde subsidii e x p o rtu ri negru". Remedierea de
m are cen tru p o lig ra fic a căru i capacitate va fi ega ♦ 0 4 rin d u l a u to rită ţilo r vest ger lor. P o triv it listei executi u ltim m om ent a defec CAPE K E N N E D Y 6 (A g e r lu c ră to rilo r dc la Cape Ken-
lă cu a tu tu ro r p o lig ra fiilo r existente în prezent in A p ro x im a tiv 800 dc per mane Un alt avion de tipul v u lu i de la B ruxe lle s, demi ţiu n ilo r sale tehnice face pres) D irectorul zborului „A -
soane au decedat in u ltim e nedy pentru orele s u p lim e n
ţară. „S ta rfîg h tc r", a fla t in d o ta să g u v e rn u lu i de la Bonn, posibilă dotarea astro- pollo-12", W alter Kapr.yan. a
le două sâptâm îni în P akis tare. pe care ci urm a u să lc
rea fo rţe lo r aeriene ale n a u ţilo r Charles Conrad
ta n u l de est din cauza e p i nu se acordă subsidii la ex ordonat începerea eu 31 do efectueze sîmbâtă.
In urm a c o n v o rb irilo r care dem ici dc holeră, a an un ţa t R F C . — cel dc-al 102-lea p o rtu l fru cte lo r şi legum e şi A la n Rcan cu o ca orc mai devreme a nu m ă ră Fn acest tim p pc rampa dc
au avut loc la Sofia in tre co tid ia n u l ..Azacl". pinâ in prezent, s-a prăbuşit meră dc televiziune în to rii inverse în vederea la n lansare sc fac pre gă tiri in ve
delegaţiile gu vernam entale Izbucnirea unei asemenea m ie rc u ri în apropiere dc lor. ia r la im p o rtu ri sc a p li culori, care va asigura sării navei, adică v in e ri l.i derea s ta rtu lu i navei spre Lu
In Uniunea Sovietică ale R.P. B ulgaria şi R.D. epidem ii a fost favorizată Schlcswig-Holstein. Din fe ri că taxele respective num ai transm iterea în direct ora 17,00 G.M.T., in loc de nâ Tehnicienii de la N.A.S.A.
a început producţia în Vietnam au fost semnate a- de secetă. cire, p ilo tu l a scăpat nevă cerealelor, produselor la c ta dc astfel de im agini ale simbătâ ora 24.00 ( U I T. El a au instalat la bordul navei
tăm at Va avea oare acelaşi
serie a unor costume ro r d u r i eu p riv ire la schim ♦ O * noroc şi la zborul u rm ă to r ? te şi zahărului. Sistem ul es L u n ii şi proiectarea lor precizat că aceasta nu va a- o cameră dc televiziune în cu
speciale de scafandru, b u rile de m ă rfu ri şi de plăţi Fostul prem ier libanez. Ca u rm a re a acestor acci te s im ila r celui folo sit în pe m icile ecrane. feeta în nici un fel program ul lori. ceea ce va reduce posi
destinate stingerii incen pe anul 1970 şi ele acordare Rnshid K ara m e, a fost însăr dente înregistrate in u ltim ii de zbor, iar lansarea râinine bilitatea ap ariţiei pc ecranele
d iilo r în subteran. Cos de către R P. B ulga ria a u- cinat din nou dc pre şed inte ani, 54 de p ilo ţi vest ger perioada cursu lu i flo ta n t al fix a tă pentru 14 noiem brie la
tu m u l perm ite efectua u u i cre d it pe term en lung le Charles H elou cu fo rm a m an i şi-au pierd ut viaţa. m ărcii. ora 1G,22 G M.T. M o tivu l a- televizoarelor a unor umbre,
rea de lu crări în galerii pentru liv ră ri dc m ă rfu ri şi rea gu vernului. eeslci măsuri, a a firm a t K a - aşa cum s-a în tîm p la t în t im
de obiective complexe. P o triv it agenţiei France + 0 *
invadate dc gaze pe ri pryan. este dc a economisi fo n pul tra n sm isiu n ilo r de la b o r
m em bre
„Cele şase state
culoase, chiar Ia tempe P o triv it aco rdu lui pentru Presse, K aram c. care a ac ale C o m u n ită ţii Economice Un g ru p de oam eni de ştiin ţă am e rican i au a n un d u rile ee urm au să fie plătite dul lui * A p o llo -l I
ra tu ri de plus 150 gra schim bul de m ă rfu ri şi de ceptat însărcinarea, a decla
plăţi B u lg a ria va liv ra R D ra t eâ va începe im ediat Europene trebu ie ea la co n ţat că au reuşit r.a pună la pu nct un procedeu prin
de Celsius.
Vietnam , in anul 1970, p ro consultările cu diversele fe rin ţa la nivel în a lt de la care se obţine ţiţe i d in gunoi. In urm a un or e xp erien
P u rtă to ru l costumului duse alim entare, metale, m a g ru pă ri parlamentare. El s-a Haga să-şi fixeze dre pt ţel ţe, aceştia au produs d in tr-o tonă de gunoi aproape
are în spate un rezer şini utilaje, m ijloa ce de a ră ta t încrezător in po sib ili precis lărgirea c o m u n ită ţii", un ba ril de ţiţei.
vor eu 10 li t r i dc aer transp ort tatea dc rezolvare. după a declarat în Bundcstag m i Această descoperire, se arată in tr-u n com u nicat
lichid. Ia tem peratura A c o rd u l cu p riv ire la a- peste şase lu n i dc încercări nistru l a fa ce rilo r externe al al D e p a rta m e n tu lu i m inelor, va face ea in tr-o zi „ g u
de minus 180 dc grade, eordarea de cre d it prevede eşuate, a crizei guverna R F . a G erm aniei. W a ltc r noiul şi deşeurîle de liîrtie să devină m aterie prim ă
care asigură răcirea liv ra re a către R D V ietnam mentale. Aceasta ca u rm a re Scheel pentru obţinerea de benzină şi u le iu ri".
necesară. a unor m ă rfu ri obiective a acordului interv en it recent Sclieel a atras atenţia a- Descoperirea a fost făcută de chimî.şti în tim p ec
C reatorul noului cos com plexe şi acordarea dc a- între o fic ia lită ţile libaneze şi supta u rm ă rilo r un ui eşec al e xp erim e ntau calea de ob ţinere a ţiţe iu lu i din c ă r
tum, V ik to r K arpekin. ju lo r teh nico -ştiinţific. org an izaţiile de rezistenţă re u n iu n ii la n ive l in all. „D a bune Ei au încercat la o sugestie să trateze gu noiul
precizează că, spre deo palestiniene că noi nu vom reuşi, a spus cu m on oxid de carbon la o a n u m ită presiune sub a-
sebire de cele vechi, care Revista arg en tinia nâ ..A- cl. să dăm un nou im p uls huri. iar rezultatul a fost : 40 la sută ţiţei şi G0 la sulă
nalisis" relevă că. în cursul O rganizatorii „celui de-al p o litic CEE. vom avea de apă
puteau rezista la tempe
ra tu ri de 100 dc gra sâptâm înii trecute, a fost doilea m ora to riu pentru făcut faţă un or tim p u ri
dejucat planul unei încer V ie tn a m " an u n ţa t pcn lru z i foarte grele..."
de, dar asigurau o pro
cări de lo vitu ră dc stat, pus lele dc 15 şi 1G no ie m brie — R cferindu-sc la greutăţile
tecţie eficientă tim p de actuale din sectorul agrar al
num ai trei minute, in la cale de un gru p de m il i şi-au e x p rim a t speranţa că
ta ri în fru n te cu generalul vor reuşi să antreneze la n- Pieţei comune. m in is tru l
venţia sa perm ite salva
Edgardo U rib u ru , comandau ccastâ m anifestaţie m ai m ult vest-german şi-a e x p rim a t
to rilo r să lucreze astfel in tre in tr-o criză care să C U R I E R - C U R I E R
tul C o rpu lui de armată. dc 500 000 dc p a rticip a n ţi. In părerea că CEE ar putea să
îm brăcaţi tim p de o oră.
Revista m enţionează că d e cla ra ţiile pc caro ic-au fă
intre generalul A lcjandro cut. ci au sub lin ia t fa p tu l că ducă chiar la dizolvarea sa. RD GERMANA - Dislocarea prin explozie a calcarului
la Exploatarea de calcar a Uzinelor Riibeland, Magdeburg.
TIPARUL: întreprindere* poligrafică Deva. S â M X >