Page 25 - Drumul_socialismului_1969_11

p r o le ta r i o in t o a t e ŢĂRILE, U N IŢI-VĂ ? Redacţia

şi administraţia

ziarului

DEVA, str. Dr. Petru Grota, nr. 33.

telefoane s redactor şef - 1588 ; re*
dactor ţel adjunct, secretar de redacţie
ţi administraţia - 2138 ; secţiile cui*
turâ-jport ţi probleme cetăţeneşti -
8317; secţia scrisori, documentare ţi
externe - 2317; secţiile industrie ţi viata
de partid — 1275 ; telefon de ser­
0BGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN H IUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN viciu între orele 16—24 - 1585.

DREPTUL $1 DATORIA COMUNISTULUI DE LA MINISTERUL
ÎNVAjAMlNTULUI

De la Ministerul Invăţimîa- TELEX
tului aflăm câ actualul an uni­
versitar va avea următoarea
de a milita ca hotărîrile structură :
Cursurile semestrului I vor
dura pînâ la 31 ianuarie 1970,
cu o vacanţă de iarnă intre 21
decembrie 1909 şi -1 ianuarie t PRODUSE LA EXPORT
1970, întreprinderea de comerţ
Intre 1—17 februarie se va
adoptate să (ie juste, realiste, desfăşura sesiunea de exame­ exterior „M aşincxpo rl" a l i ­
ne. iar perioada dintre 18—24
vrat ultim ele 50 dc vagoane
februarie va fi afectată pen­
contractului
osii, în cadrul
tru odihna. de m arfă acoperite pe două
Studenţii care doresc pot caro prevedea livrarea în
susţine între I şi 24 februa­ R.P. Ungară a 800 dc ase­
mobilizatoare si oportune rie şi un examen parţial, pe „Tohnoim pori** a liv ra t circa
menea vagoane.
La rtndul ci, Întreprinderea
baza opţiunilor depuse pînâ (o
data de 15 ianuarie.
Cursurile semestrului U vor 45 500 rulm enţi în A ustria.
Bulgaria, Cehoslovacia. R.D,
începe la 25 februarie şi se Germană, Franţa, Polonia,
vor încheia !a 30 mai Sesiu­ Spania şi Uniunea Sovietică.
Docum entele elaborate de genţa com u niştilor s-a rid ic a t nea de examene din vară so Dc ascmcnco, unor în tre p rin ­
către cel de-al X -le a Congres NICOLAE 2AMORA mai presus decît înseşi pre­ va organiza între I—28 iunie, deri din Cehoslovacia şi Po­
ol p a rtid u lu i relevă cu preg­ te n ţiile b e ne ficiarilor şi a­ Noua staţie de salvare din Deva. iar cen din toamnă mire 7 şi lonia Ic-au lost expediate a-
nanţă ideea exigenţelor spo­ secretar al Comitetului ceasta a făcut ca problem a 21 septembrie? proapc 300 000 bucăţi dc b i­
rite faţă de În d a to ririle co-, c a lită ţii să fie dezbătută cu o le dc rulm enţi.
m un iştilo r. Participarea co­ orăşenesc de partid Haţeg lună de zile m ai repede decît
m u n is tu lu i la pregătirea şi se stabilise. NOI M ĂRCI DE OŢELURI
dezbaterea unor măsuri şi ho- O analiză temeinică, în care
tâ rîri este nu pum ai un drept, Ansamblul DE CE BALANJA FURAJERA O ţcla rii şi lam inatorii de
ci în acelaşi tim p şi o înda­ Justeţea, rea lism ul şi o p o r­ s p iritu l c ritic şi au tocritic a ia Combinatul siderurgic din
to rire de mare răspundere. tunitatea sint — aşa cum se avut ro l hotârîtor, a dus la a ­ Reşiţa au asim ilat în pro­
D in locul central pe care ii ştie — a trib utele acelor m â r doptarea unor măsuri concre­ „Ţarina" ducţia industrială noi mărci j
ocupă m e m b rii de partid în suri şi h o tâ riri care au darul te, practice, urgente. R e zulta­ de oţeluri şi sortim ente dc
activitatea economică, pplitieâ de-a mobiliza, prin însuşi la Romos ÎNCLINA SPRE DEFICIT? laminate. P rin tre cele patru j
şi socială, derivă şi obligaţia c o n ţin u tu l lor, întreaga masă tu l ? Calitatea mobilei nu maî mărci noi recent elaborate
acestora de a m ilita ca hotă- de com unişti în rezolvarea rid ică nici un fe l de pro ble­ se numără şi oţelurile a lia ­
r ir ile adoptate în organizaţfa lor. me, nici chiar pentru co n tro ­ Duminică, 9 noiem­ te destinate construcţiilor
de bază să fie juste, realiste, lu l interfazic. , brie, cunoscutul ansam­ Cu toate câ acest an a fost metalice ale podului de la
m obilizatoare şi oportune. In Se ştie că trim e stria l, b iro u ­ blu artistic .Ţarina” va Cum stau insă lu c ru rile in pecliv fiin d aproape la fel de Vadul O ii-G iurgcnî. Dc ase­
m unca desfăşurată cu o rg a n i­ rile şi com itetele de p a rtid îşi Acesta e un caz. Au fost fi oaspetele sătenilor deosebit de favorabil pentru realitate ? substanţiale şi de data actu a­ menea, lam inatorii au rea li- j
zaţiile subordonate. C o m itelu i întocmesc p la n u rile de m u n ­ insă şi situ a ţii tot aşa de im ­ din comuna Romos. Pu­ producţia de n u tre ţuri, apare Din analiza balanţei fu ra ­ lă. Cu alte cuvinte, încă de la zat cinci profile noi, între
orăşenesc de p a rtid Haţeg u r­ că in care îşi stabilesc p ro ­ portante. sau poate chiar maî blicul' va avea ocazia o situaţie paradoxală în ju d e ­ jere, în ciuda co n d iţiilo r care intrarea an im a lelor în Derioa- care Şi „conlraşina U-49"
blemele ce vor constitui o rd i­
măreşte găsirea celor m ai bu ­ nea de zi a a d u n ă rilo r gene­ acute, care au tre cu t totuşi să-i vadă la „lucru" pe ţul nostru existînd peste 40 de au existat pentru a se asigura da de stabulaţie sint oferite sortim ent destinat m oderni­
ne căi pentru im prim area, la rale şi şedinţelor. Cele moi dansatorii şi soliştii de cooperative agricole unde de­ ch ia r o însemnată cantitate de slabe garanţii în p riv in ţa hrâ- zării reţelei căilor ferate.
organele de conducere ale a- m u lte d in tre ele reuşesc in ­ .neobservate" din partea u ­ muzică populară, din fic itu l din balanţele furajere n u tre ţu ri ca excedent, reiese n ir ii lor corespunzătoare pen­
eestora, a unui stil de muncă tr-a d e vă r să reflecte proble­ nor b iro u ri ale o rg an izaţiilor repertoriul cărora fac însumează zeci şî chiar sute că la principalele sortimente tru obţinerea unor producţii CHESON URIAŞ
a cărui aplicare in practică să de bază şi nu o dată aseme­ parte creaţii folclorice de tone de lin u r i şi suculente. — fin u r i şi suculente — d e fi­ sporite de lapte.
ducă Ja prim area răspunderii mele de bază cu im p o rta n ­ nea deficienţe s-a soldat cu specifice zonei pădure- Cunoscînd greutăţile în tîm p i- citul pe ju d e ţ reprezintă pe­ Cu totul de neînţeles sînt Un cheson cu dublă curbu­
oricărui com unist pentru în ­ ţă deosebită pentru dom eniul nate in anul trecut, cînd nu­ ste 50 000 tone. Aşadar s-a creat deficienţele în iîln ite in legătu­ ră, cu o suprafaţă de 45 mp
tărirea ro lu lu i său la locul de propus spre analizare. D ar u rm ă ri pentru soluţionarea nilor, văii Mureşului şi meroase un ităţi au fost nevo­ o discrepanţă serioasă între po­ ră cu asigurarea fîneţelor na­ — de cinci ori mai marc de­
producţie, pentru îm b u n ă tă ţi­ de m ulte ori via ţa pune d in - cărora a tre b u it să in te rvin ă Ţării Zarandului. Cu ite sâ cheltuiască zeci de m ii s ib ilită ţi şi realizări, ceea ce turale. Deşi în balanţa fu ra je ­
tr-o dată în faţa com u niştilor un legitim interes sînt cît a chesonului obişnuit — a
rea vie ţii interne de partid. com itetul orăşenesc de pa rtid de lei pentru procurarea fu ra ­ nu va influenţa decît nefavo­ ră întocm ită in luna septem­
urgenţa solu ţio n ă rii unor as­ aşteptaţi .căluşarii din fost produs pentru prim a da­
In şedinţele plenare ale co­ pecte care nu m ai p e rm it în- Romos", ce vor evolua pe je lo r din alte părţi, era de aş­ rab il asupra în d e p lin irii in d i­ brie a.c. la cooperativa ag ri­ tă în ţară la IPMC Constan­
m itetului. la transm iterea tîrzicri, cazuri cind in te rv e n ­ scena propriului lor că­ teptat să fie întreprinse m ă ­ c a to rilo r plan ulu i in sec­ colă din Dineu Mare apare un ţa. La fabricarea lui, prin
sarcinilor. în in s tru irile asi­ ţia c o m u n iştilo r şi adoptarea min cultural. to ru l creşterii anim alelor. de ficit de 249 tone fibroase, procedeul precom prim ării be­
gurate organelor conducătoare unei h o tâ riri constituie cel suri energice in scopul evită ­ Cum se explică o ast­ reprezenlînd jum ătate din ne­ tonului, se realizează o eco­
din organizaţii am re lie fa t ne­ mai eficace m ijlo c de rezo l­ r i i n e ajunsu rilo r semnalate. fel dc situaţie ? La suculen­ cesarul de fin u ri, nici pînâ la nomic dc metal de 30 la su­
cesitatea de a se asigura un vare. te deficitul se datoreşle în m a­ data de 20 octombrie nu se re­ tă. Totodată, tim p u l de mon­
asemenea clim a t de dezbate­ B iro u l organizaţiei de bază re parte lipsei de preocupare coltaseră furajele naturale de tare pe şantierele industria­
re. de em ulaţie. îneît fiecare a conducerilor C.A.P. pentru . pe •ntreaga, suprafaţă. Sâ nu le se reduce sim ţitor.
membru-ete--pertTd*-să devină de la secţia tîm p lâ rie a M L. ■rcaîîzâfttf "sarciniTor'îk cultu­
m a i,v o rb im de transportul nu ­
şi să fie un p a rticip a n t activ N âlaţi, dc pildă, stabilise ca rile duble (din suprafaţa de tre ţu rilo r din cîmp! Deşi nu f a b r ic a de parchet
şi cu m are responsabilitate în problem a c a lită ţii m obilei 5000 hectare prevăzută nu s-a
(sortim ent de bază al în tre ­ există nici un m otiv să cre­
întreaga activita te şi în mod prind erii), să fie analizată in insâm inţat nici jumătate), pre­ La Bocşa, im portant cen­
deosebit in adoptarea m ăsu ri­ adunarea din luna septem­ cum şi slabei organizări a ac­ dem câ Ic prisosesc fînurile. tru dc exploatare forestieră
lor şi a h o tâ rîrilo r. în în fă p ­ brie. La data cind s-a întoc­ ţiu n ii dc insilozare a altor nici cooperatorii din Clopoti­ a) jude ţu lui Caraş-Severin. a
tu ire a lor exemplară. resurse de furaje, inclusiv a va. Livadia. Roşcani. Şerel, fost dată în funcţiune o mo­
m it planul, această la tu ră a Sarmizegetusa nu s-au grăbit
O rganizaţii cum sînt cele a c tiv ită ţii nu prezenta u rg en­ cocenilor. Deşi cu-cîteva luni sâ term ine recoltatul înainte dernă fabrică de parchete
de la I.T.L., fabrica de conser­ ţă. Iotă însă că tovarăşii care în urm ă se cunoştea câ faţă de pentru duşumele. Noua fa b ri­
ve. din comerţ, de la coope­ se ocupă cu con tro lu l in te rfa - necesarul de suculente la co­ de data a m in tită ceea re a fă­ că este proiectată )a o capa­
ra tiva „R etezatul", spital etc. zic copstatâ o scrie de de fi­ operativele agricole din Vai- cut desigur ca o m arc parte citate anuală dc 400 000 mp
reuşesc să asigure m e m b rilo r cienţe. B e n e ficia rii nu refuza­ dei. Pricaz, Riu A lb . Peşteana, din producţie sâ se piardă La parchete.
lo r posibilitatea de a c o n tri­ seră încă nimic, dar nici nu Pui. Clopotiva şi altele de fici­ fel de păgubitoare este şi tă­
bui in mod eficient, pe rm a­ tul era de cîte 300-800 tone. răgănarea manifestată de con­ 4 000 TONE DE CIO CO LATA
nent şi practic la soluţiona­ trebuia permis să se ajungă
consiliile de conducere ale a­ siliile de conducere ale unor
rea problemelor. la o astfel de situaţie. E x i­ cestor un ită ţi nu au întreoi ins La Com binatul alim entar
mai nim ic în vederea ieşirii din Braşov a in tra t în func­
ţiune, cu întreaga capacitate,
din imnas, m in usu rile în re ­ KOW ÎIW IMU IN fAO ■ » *) o nouă unitate în care se fa­
gistrate la sortim entul res- brică produse de ciocolată.
Ea este dotată cu lin ii teh­
nologice şi agregate comple­
Dinamică In pagina a ll-a: xe. de un înalt nivel tehnic,
si
care asigură mecanizarea
procesului de
automatizarea
unitate,
producţie. Moderna
care încă dc la început Iu- j
crează la param etrii prevă­
paralelă Tăierea mecanică în abataje - zuţi în proiect, arc o capa­
citate dc 4 000 tone dc pro­
duse din ciocolată, realizate
un indicator care trebuie ridicat în 60 de noi sortimente.
Rind pe rind, acest timp tîia oară intr-un astfel de im ­ Fluxul tehnologic pe şon herul termocentralei Mintia a ajuns încă de pe acum la cel de TR AN SPLAN T DE R IN IC H I j
d e m axim ă şt concentrată e­ periu al lavei, unde sonorită­ al 3-lea generator. Brigada de dulgheri condusă de Kişfaludi Dionisie lucrează la decofrarea la adevărata lui valoare
fervescenţă, creator de bu­ ţile au in sine ceva din ga­ postamentului turbogeneiatorului. Foto t V. ONOIU Două femei, L illic Rogers
n u ri şt in aceeaşi m ăsură f ă ­ ma robustă, penetrantă a d ia­ şi Alice Stcphcnson, au fost
operate la B altim orc şi A t- j
urar de noi obirşii, a con sa­ logului fantastic dintre m a­ lanta, transplantindu-li-sc r i­
crat definitiv, printre altele, terie şt om. nichii aceluiaşi donator, Lee
două noţiuni — m ediu şi in ­ Mediu şt inteligenţă — c e ­ A lcxandcr, care a încetat din j
teligenţă, am b ele avind o re­ le două noţiuni au depăşit viaţă în urma unei răni la i
laţie bazată pe reciprocitate. sfera virtuală, creind in tr-u n cap. Starea sănătăţii ambe* j
Paralelismul acestora, nece­ tim p foarte scurt măsura m a ­ lo r paciente este satisfăcă- ;
vistă pe cave am avut prile­ O.C.L.
sar, a devenit in aceşti ani de tu rită ţii industriei noastre toarc.
industrializare intensivă o siderurgice. O trecere în re­ HlimentaraHunedoara amină pentru Noutatea operaţiei a con- |
condiţie m ajoră pentru dru­ stai în folosirea unui compu- j
mul pe care s-a înscris ţara, jul s-o fac prin halele lami- ter care a prelucrat datele
o condiţie pentru desăvîrşirea noarelor bluming 1000 şi 1300, medicale ale donatorului, du­
noastră in contextul produc­ mi-au dat prilejul să cunosc pă care el a propus numele
tiv mondial. Căci, nu m ai e pe acei tineri, să mă apropii la vară aprovizionarea satelor de munte ? celor două femei care, din
nevoie s-o spunem, Rom ânia de preocupările lor, să-i as­ punct dc vedere medical, e­
şi-a depăşit de mult statutul cult. Este un fapt — cum
aşa-zis consacrat, de produ ­ spuneam — că aceştia s-au rau cele mai apte să p ri­
cătoare în exclusivitate de născut, vorbind de biografiile In fiecare an com erţului îi lăsată în seama serviciului co­ se găseau m ari can tităţi de este plecată in concediu, toc­ cută de două o ii pe sâplâm l- mească rin ic h ii acestuia.
bunuri agrare, ea fiind astăzi, lor profesionale, o dată cu a ­ revine surcina deosebii de im ­ mercial, care la data de 2 oc­ paste făinoase, zahăr, sare etc. mai în această perioadă cind nâ, aici existînd un mare n u ­
in primul rind, prin produ ­ ceastă importantă unitate portantă dc a face din tim p a­ tom brie a.c. — m u lt mai tîr- şi i s-au repartizat în con ti­ ar trebu i să-şi pregătească m ăr de m u n cito ri forestieri. VIN ATO AR EA d e u r ş i a
sele pe care le realizezi in hunedoreană. provizionarea lo calită ţilo r în ­ ziu decît trebuia — l-a depus nuare ! m agazinul pentru iarnă. Ce In schim b — culmea — t r i ­ FOST O PRITA
diverse ram uri industriale, Mediu şi inteligenţă — ia depărtate, supuse izolării pe la filia la I C R A. Hunedoara. Puşi în faţa unei asemenea va vinde după ce se va în ­ misese, fără comandă, can tita­
ţara in care miracolul econ o­ tă aşadar sincronismul a că tim p de iarnă. Aceasta pentru A na lizind acest grafic, chiar situaţii, tovarăşii de la toarce din concediu ? tea de 28 000 kg făină neagră Vînătoarea de urşi din ves­
m ic şi m arca atitor produse rui dinam ică paralelă este )i ea in perioada sezonului f r i ­ un profan in tre b u ri de co­ I.C.R.A. Hunedoara au in tîm - M agazinul din B u n ila duce de grîu, produs nesolicitat în tul statului Massachuselts
înfăţişează lumii virtuţiile natizată la o cotă m axim ă guros lo c u ilo rii satelor de m erţ îşi dă seama câ a fost pinat m ari greutăţi, cteoarece lipsă şi de produse in d u s tria ­ această localitate ! Dar o da­ (S U A.) a luat s lîrş il a­
creatoare ale unui popor d o ­ Privilegiul de a te desâvirş munte, m u n c ito rii din parche­ întocm it din birou, fără a cu ­ gestionarii m agazinelor din le. Vase dc bucătărie e m a ila ­ tă greşeala fâculâ, trebuia... nul acesta mai devreme.
tat, priceput deopotrivă in o dată cu intîile tone de me tele forestiere să nu ducă lip ­ noaşte realitatea. stocurile satele a m in tite au refuzat sâ te, pahare, lingu ri, furculiţe, finalizată. Pentru vînzarea a­ M o tiv u l? Urşii sc îm ­
dom eniul făuririi bunurilor tal ce-au luminat acele bolţi sa principalelor produse şi ar­ existente in magaziile u n ită ţi­ primească unele m ă rfu ri, soli- găleţi, d ife rite sortim ente de cestei fâini s-a găsit o m eto­ bată !... m in ţin d mere pă­
materiale, ca şi in acela spi­ de sunet, este intr-adevăr un ticole de strictă necesitate. lor respective, fără a se face eilînd cu totul altceva. Faţă tricotaje, textile, încălţăm inte dă originală, con tra ră in stru c­ dureţe în cantităţi „indus,
ritual. drept la mîndrie, o carte de Pentru reuşita acestei acţi­ un studiu real al cererii de etc. Toate acestea se găsesc ţiu n ilo r aprobate p rin H C M. triale** care, fcrm cntindu-lc
Ion
din abundenţă in
depozite
In stomac, dau efectul bine­
1673/1967. G estio naru lui
Poate că acestea sint sen­ vizită singulară In felul ei. uni este necesar sâ se întoc­ consum. Nu au fost întrebaţi Cum sâ primească aceste m ă r­ A ng heluţâ i s-a dat dispoziţie cunoscut al beţiei. ,,A fost
timentele predom inante a ­ Căci consumul de inteligenţă mească din tim p grafice pe lo ­ nici măcar gestionarii maga­ fu ri cind comenzile din 20 ferm ă : nu vin zi m ălai fără văzut un cuplu de urşi în
tunci cind intri in incinta înregistrat şi dozat aici, m ar­ calităţi. cu cantităţile de pro­ zinelor respective ! Aşa s-a a­ IARNA BATE septembrie a.c. — ridicate făină neagră de grîu ! La 140 stare de „ebrietate**, declară
com plexului de lam inoare al cat apoi in supravegherea şi duse, sortimente, articole ne­ juns sâ se planifice şi sâ se personal de tovarăşul direc­ kg m ălai s-au v în d u t o b lig a­ James Shepard, directorul
Combinatului siderurgic din com anda unor agregate sau cesare asigurării întregului ducă m ă rfu ri în cantităţi foar­ tor Georgescu — n-au m ai a ­ to riu 80 kg făină neagră de Departam entului pescuitului
Hunedoara. P oate că din n e­ ansam bluri tehnologice co m ­ fond de m arfă pentru iarnă te mari, care depăşesc cererea LA UŞĂ! juns la destinaţie ? Ia r alte grîu ! Aşa se face că în n u ­ şi vînătoarci din Massachu-
voia de a găsi un num e cit plicate, s-a dovedit a fi pe Râu este câ nu toate organi­ de consum — la unele u n ită ţi comenzi (nr. 942— 949, din 14 mai cîteva zile m agazinul din setts. „Şî cum nu ar fi spor­
m ai adecvat acestui senti­ măsura incandescenţei m e ­ zaţiile comerciale tratează cu — iar altele au fost „a p ro v i­ octom brie a.c.), au fost t r im i­ B un ila a v in d u t peste 14 000 tiv să iinpuşcâm anim alele in
m ent eşti inclinat să recurgi talului insuşi. răspundere acestâ problemă. zionate" cu can tităţi care nu se de către serviciul com erci­ kg m ălai (140-210 kg la o fa ­ această stare, am ordonat ca
la com paraţii, la imagini. Mă gîndesc la acei tineri, a- In rin d u rile de faţă vom în ­ satisfac nici pe departe cerin­ dc această situaţie, tovarăşul al al O.C.L. A lim e n ta ra H u ­ m ilie) în tim p ce magazinele vînătoarea dc urşi să înce­
F aptele aparţin o a m e n ilo r ; a vind fiecare dintre ei cile cerca sâ redăm concluziile u­ ţele. M agazinul 114 din Bunila Gheorglţe Georgescu, directo­ nedoara la.. I.C.R,A,! Puteau din Ghelar, Teliuc, Hunedoa­ teze", a adăugat Shepard.
le surprinde şi numi este îna­ numai 25 de ani, proaspeţi nor controale pe această Iernă a p rim it cantitatea de 1 500 ru l O.C.L. A lim e n ta ra H u n e ­ aştepta lo cu ito rii din Bunila ra şi altele, au beneficiat de
inte de toate o datorie a fie ­ absolvenţi ai Institutului po­ în satele Bunila. Ruda. Vadu kg făină semi (cantitate din doara, a prom is câ va stabili sâ primească aceste m ă rfu ri, c a n tită ţi m u lt mai mici. C.C.E. LA BASCHET
căruia dintre noi. Spun a ­ litehnic din Timişoara, v e­ Dobrii. Izvoarele. Lelese, Ce- care nu se asigură desfacerea un nou grafic de ap rovizion a­ m u lt şi b in e ! Doar se ştiecâ Gravele deficienţe găsite în
ceasta gindindu-mă la sin­ niţi aici şl statorniciţi cu d o ­ risor şi Cerbâl. a căror apro­ nici pentru o lună, dar pentru re, da r acesta nu ajunsese I.C.R A. nu comercializează m odul de aprovizionare a sa­ La Tel A viv s-au în tîln it
cronismul de bun augur rea­ rinţa de a se realiza in c e­ vizionare de iarnă cu produse cin ci!), 4 000 kg sare vărsată; Ia I.C.R A. pînâ la 31 octom ­ vase emailate, lenjerie de telor de munte, care fac o b i­ în prim ul lo r joc din cadrul
lizat şi fructificat aici, între tatea oţelului, care şi-au fă ­ alim entare intră in sarcina din care 2 000 kg s-au v in d u t brie a.c., dată la care a p ro v i­ corp, încălţăm inte Iută pînâ ectul acestor rîndu ri. trebuie „Cupei cam pionilor euro­
zionarea satelor de munte unde poate ajunge superficia- • sâ constituie un semnal de a- peni" la baschet, form aţiile
ivirea halelor şi form area cut din priceperea lor un act O C .L. A lim enta ro Hunedoara in cîteva zile. Pe baza com en­ trebuia sâ se apropie de în ­ litatea unor salariaţi în a că­ larmâ pentru D irecţia com er­ fem inine llapocl Tel Aviv şi
concom itentă a cadrelor care de etică profesională, numele Ce măsuri a luat conducerea zilor ulterioare. I.C.R A. Hu-^ cheiere. D a to rită acestui mod ror obligaţie zilnică de servi­ cială a ju d e ţu lu i Dacă nu se Rapid Bucureşti. La capătul
lor fiind rostite aşa cum me- O C .L. A lim enta ra Hunedoara nedoara a liv ra t acestui maga­
le populează. Însem nele d ev e­ in acest sens ? A făcut un stu­ zin 25 000 kg făină semi. 10 000 de lu cru defectuos, nepăsării ciu se înscrie răspunderea va acţiona energic şi cit mai unui meci echilibrat, victo­
nirii alcătuirilor de metal ION ŢUGUI diu temeinic asupra c a n tită ţi­ kg sare, 10 000 kg făină albă şi lipsei de răspundere în asi­ pentru buna aprovizionare a urgent, u rm ă rile ar putea fi ria a revenit gazdelor cu
S-au întrupat o dată cu o a ­ gurarea produselor a lim e n ta ­ populaţiei ! d in tre cele mai neplăcute, iar
lor dc m ă rfu ri trebuitoare etc M ag azinului din Vadu Do­ re de bază pentru sezonul ier­ Pîine nu trimisese O C .L. la iarnă va fi greu sâ se mai scorul de 60-59 (33-28) Retu­
menii — iar aceasta nu este
populaţiei acestor sate, cunoaş­ b rii i s-au repartizat 300 kg nii. satele Izvoarele. Lelese. A lim e n ta ra Hunedoara de îndrepte ceva A demonstrat-o
o imagine, ci o realitate — te necesităţile, cerinţele oame­ săpun, deşi in stoc are 800-kg. Vadu D obrii, Cerişor, Ruda şi peste o sâplâmînâ la m agazi­ şi ia rna trecută ru l acestei partide sc va dis­
marea m ajoritate a acestora 3X313 nilor? Faptele vor răspunde cantitate ce asigură necesarul altele nu şi-au com pletat în ­ nul din Bunila. deşi. conform puta (a 13 noiembrie la Bu­
sint tineri, veniţi pentru în- acestor întrebări pe... doi ani 1 Nu s-a ţin u t cont că proviziile. In plus, gestio­ no rm elo r în vigoare, a p ro v i­ SILVIU NEAG cureşti.
întocm irea gra ficului a fost câ la magazinul din Cerişor nara m agazinului din Ruda zionarea cu pîine trebuie fă­ inspector comercial de stat