Page 26 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBAîA 8 NOIEMBRIE 1969

T Ă IE R E A m e c a n i c ă î n a b a ­

t a j e - U N IN D IC A T O R C A R E
El face parte din cu totul
pare
(UIMAIC wn mo. n . altă filieră, dar mi se profi­
reprezentativ pentru
T R E B U IE R ID IC A T L A A D E V Ă ­ lul profesional şi etic al a ­
rită etaloanele de prestigiu. cestor tineri. Unul dintre a ­
ceştia, poliglot, şi-a făcut din
Aceşti tineri sint Braisch descifrarea altor lim bi o pre­
Dieter şi Dan Petrescu. F i­ ocu pare nu a orelor d e răgaz
R A T A L U I V A L O A R E reşte, li s-ar putea adăuga in sine, ci a alcătuirii viitoa­
acestor num e multe
altele,
cunoscute sau m ai puţin cu­ relor form u le magice, acelea
care vor prefigura poate un
noscute. Nu aceasta imi pro­ intreg proces tehnologic, o
In ultimii ani, la minele funcţionare, a căror veridici­ timpul total cît combina a face sau a fi, există încă un pun. Im portant este şi defin i­ nofuă cotă la care m etalul se
din Valea Jiului, prin intro­ tate poate fi totuşi contesta­ fost în inventarul minei Pro­ decalaj simţitor care se cere toriu faptul că acel consum va ivi ca dintr-o naştere lu­
ducerea combinelor In abata­ tă, la numărul zilelor lucră­ ductivitatea realizată a fost de urgenţă înlăturat. Altfel, de inteligenţă devine o con ­ m inată d e gtndul şi ingenio­
jele frontale, respectiv prin toare, rezultă cifra 5,3 ore pe de 6,89 tone pe post faţă de disproporţia greu de înlătu­ tinuare firească a vocaţiei, zitatea omului Este însă îna­
mecanizarea tăierii, progresul zi Capacitatea orară a combi­ 4,48 tone pe post cît s-a ob­ rat şi mai ales de justificat dincolo de anii de şcoală, inte de toate un ex em p lu de
tehnic a primit noi valenţe nei, realizată, a fost de 28,1 ţinut înainte de introducerea dintre capacitatea teoretică şi spiritul de născocire — atit viaţă, d e seriozitate şl perse­
de înnobilare. Reducerea e­ tone. combinei, obţinîndu-se o vite­ cea reală a utilajelor din dota­ d e bine numit in popor — verenţă.
fortului fizic, sporirea posibi­ In aceeaşi perioadă, vitezele ză de avansare de 27,3 ml pe re riscă să stinjeneascâ obţine­ aflindu-se in elem entul sdn, Se spune că faptele m ari
lităţilor de a organiza la un de avansare obţinute au fost, lună, cu 3,3 ml pe lună mai rea unor rezultate pe măsura adică inscriindu-se in acel sînt alcătuite din am ănunte
grad mai înalt procesul de în ordinea lunilor in care a mult decît în perioada ante­ posibilităţilor şi implicit a ce­ m ediu prielnic de afirm are şl aparent insignifiante. Am a ­
extracţie în abataje trebuie, funcţionat combina, de 19 rioară. De menţionat faptul rinţelor. autodepăşire. dunat, pe cit mi-a stat în m<-
cum e şi firesc, să fie urmate ml pe lună. 23,5 ml pe lună că zilnic combina a funcţio­ Oricum, progresul tehnic $i, o ştie oricine, nu este linţâ. cîteva am ănunte care
de sporirea indicatorilor de­ şi respectiv 16,7 ml pe nat circa 10 ore, realizîndu-se trebuie să aibă calea liberă, uşor să oficiezi naşterea oţe­ orchestrează cele mai m ulte
pendenţi de complexitatea lună, cifre inferioare vi­ o producţie lunară de 45,6 to­ să i se asigure toate condiţii­ lului cu priceperea şi m ăies­
mecanizării. Este vorba de tezelor de avansare în con­ ne, dublă faţă de cea obţinu­ le, să fie canalizat oportun şi tria izvorite num oi din m a ­ biografii ale tinerilor ingineri
productivitatea muncii şi vi­ diţiile abatajelor fără combi­ tă la mina Vulcan. Producţia eficient înspre verigile cheie rile tradiţii, nu este uşor ca de la grupul lam inoarelor.
tezele de înaintare. ne. In aceeaşi ordine de idei zilnică a sporit, de asemenea, ale procesului de producţie. acest metal să capete form e F,le poartă un singur n u m e.
In acest context, conjugarea trebuie să amintim că pro­ de la 165 la 280 tone. Simplul fapt, deloc simplu, ce im plică rigori geom etrice, num e de uoem, dar şl de sin­
eforturilor tuturor factorilor ductivitatea realizată în con­ Rezultă, deci, cu destulă de-a menţiona in diferite ra­ teză a adevărului — din am i­
— incepind de la şeful de bri­ diţiile amintite a fost de 4.95 claritate, că deşi valoarea in­ poarte existenţa unui număr nu este. in fine, uşor să-ţi că paralelă Este plăcut să
gadă în seama căruia era da­ tone pe post, de asemenea in­ dicatorilor obţinuţi în abata­ mereu crescînd de utilaje creezi acei echilibru constant vezi cum o dată cu ingenioa­
lă combina — în acelaşi ferioară celei realizate in a­ jele minei Paroşeni în cazul este la ora actuală mai mult ca potenţial, care duce spre sele m ecanism e cresc şi o a ­
slop, utilizarea ei la capaci­ batajele mecanizate. După o lucrului cu combina n-a a­ decit ridicol dacă nu este sus­ asimilarea tradiţiei însăşi, re­ menii, paralelism ul dintre
tatea maximă era dezideratul îndelungată perioadă de ex­ tins încă valori care să mul­ ţinut ferm şi de rezultatele percutată ţn fen om en u l cre a ­ mediu si inteligentă devenind
major al zilei. Dar, aşa cum perimentare, mai bine de un ţumească. totuşi, comparativ pe care de altfel le impune. Aspect de la blumingul de 1 300 mm al C.S. Hunedoara. ţiei o constantă a realităţii noas­
rău ne-am obişnuit, la început an, combina a fost transfera­ cu cei obţinuţi la Vulcan, deşi In acest sens, generalizarea Am în faţă un alt aspect. tre socialiste.
a fost experimentarea, care tă la mina Lupeni, fără ca a­ nu in aceleaşi condiţii, sînt experienţei pozitive, instrui­
între noi fie vorba, continuă numite concluzii clare să fie net superiori. Să se fi ma­ rea multilaterală a brigăzilor
încă pe ici pe colo, rezultatele trase cu o anume siguranţă nifestat aici o mai multă pe mina cărora este dat uti­
de valoare, de adevărată va­ spre folosul viitoarelor încer­ preocupare, treeîndu-se mai lajul respectiv, pregătirea ce­
loare, care să confirme cu cări. Rezultă deci că in acest convingător, mai hotârît pe­ lor mai corespunzătoare fron­
certitudine eforturile făcute caz combina n-a întrunit aş­ ste atît de mult bătuta cale turi de lucru in care combi- .
în scopul achiziţionării utila­ teptările, funcţionarea ei a experimentului ? Poate. nele să se adapteze in timpul LINIŞTE „MONUMENTALĂ"
jului in cauză. întîrziind să se fiind întreruptă dintr-o cauză Cert este că sporirea produc­ cel mai scurt posibil, sînt
facă pe deplin simţite. sau alta, randamentul real ţiei în viitorii ani se preco-, ciţiva factori ce pot influen­
De ce ? Credem că con- obţinut fiind departe de cel nizeazâ a se realiza in mare ţa in bine realizarea unui Restante
sideraţiunile făcute cu pri­ echivalent capacităţii ei teo­ parte pe seama progresului progres evident in acest sens.
vire ia utilajul respectiv retice tehnic. In acest sens. dotarea Desigur, cuvîntul competent
de către diferitele categorii de La mina Paroşeni, in opt va spori şi ea in aceeaşi mă­ al specialiştilor din cadrul In­ PE SOCLUL PASIVITĂŢII
specialişti nu sint convergen­ luni, faţă de 25 000 tone pla­ sură. Dar pentru ca eficien­ stitutului de cercetări şi pro­
te Că intre teorie şi practică nificate a se extrage cu tăie­ ţa ei să ajungă la valori cît iectări de pe lingă Centrala
apar, acolo în abataje, diver­ re mecanică, s-au realizat mai apropiate de cele obţinute cărbunelui nu trebuie să se
genţe care pinâ să fie puse de doar 14 259 tone. Planul, după pe plan mondial în condiţii lase prea mult aşteptat. Mer­ negli­
acord se sacrifică timp, cu cum ne-a relatat inginerul similare, este mai mult decit sul înainte al mineritului, Căminul cultural este şcoala seori consemnate. Dar pe ici, menţinerea curăţeniei". Ter­
prea multă amabilitate sînt Flaviu Teodorescu. şeful ser­ necesară o revizuire generală sarcinile majore privincf creş­ ' de bazâ pentru educaţia şi cul­ pe colo... men permanent. Adică, pen­
primite rezultatele încă slabe viciului tehnologic, n-a putut a opticii, a unghiurilor din terea producţiei de cărbune turalizarea adulţilor, reprezen­ ..Căminul cultural din co­ tru a lua contact cu consiliul
de pînâ acum. se acordă prea fi îndeplinit din cauză că in care este încă privit progre­ pretind acest lucru cu priso­ tind in lumea satelor funcţia muna Pui „patronează" cămi­ popular comuna] din apropie­
multe circumstanţe atenuante lunile februarie, martie şi a­ sul tehnic, folosirea intensivă sinţă. majoră de a fi pentru toţi un nele din Ruşor, Bâieşti, Şerel, re e nevoie de o lună şi ju­
la stabilirea indicatorilor de prilie. mina nu a fost dotată şi extensivă a utilajelor Căci, ? şantier de manifestare artisti­ Hobiţa, Uric, Riu Bărbat. Po­ mătate ; becurile şi mâlurile
plan tehnici privind tăierea cu combină — în vreme ce între presupuneri şi Intre a Ing. RADU SELEJAN jabile i că. El nu este numai o con­ nor şi Galaţi şi este condus de sint „de scurtă durată" şi mai
mecanică, se fac prea multe combina de la Vulcan stătea strucţie mai mult sau mai pu­ tovarăşul L. Turcu. Aşezat la aflăm câ menţinerea curăţe­
concilieri specialiştilor che­ in expectativă — iar în au­ ţin utilată pentru manifestări drumul mare, acest lăcaş dc niei este o „treabă permanen­
maţi să pună degetul pe ra­ gust, abatajul frontal nr. ocazionale sau periodice, ci o cultură face impresia unei case tă" (fic-ne scuzată ironia).
nă, pentru ca într-adevăr. 0 151, din stratul 15, blocul V, instituţie, care pune in mişca­ părăsite. Apa scursă de pc a­ Totuşi, remarcăm la unele
combinele să producă la ade­ prevăzut cu tăiere mecanică, Intre produsele ce se pre­ re oameni capabili de acţiuni coperiş se prelinge pe pereţii cămine afiliate, cum ar fi cele
vărata lor capacitate, cea pe a fost privat de aceasta. iau la fondul de stat pen­ sociale şi care oferă energiilor exteriori. La intrare, vitrinele din Galaţi sau Bâieşti, existen­
care s-a scontat la achiziţio­ In prezent, exploatarea dis­ tru aprovizionarea indus-] disponibile scopuri vrednice pentru afişaj. unde ar trebui ţa şi activitatea unor formaţit
nare. Cifrele statistice care pune de două combine din triei uşoare, lina este una | sâ fie servite din toate pute­ sâ se găsească programul sâp- artistice de teatru, dansuri lo­
exprimă o stare de fapt la un care una funcţionează în aba­ din materiile prime de ma- j rile. tâmînal de activitate, sînt goa- cale. care se încumetă chiar
moment dat sînt luate aşa tajul 6 151. iar a doua, culmea re necesitate. Cu toate a- | Fâcind abstracţie de com­ sâ evolueze pe scenele vecine
seci. fără să fie disecate, în­ ironiei, nu funcţionează din cestea, se Intîlnesc scrioa- ]
toarse pe toate feţele pentru cauza lipsei de echipament se restanţe la îndeplinirea j plexitatea problemelor care şi nu neglijează nici domeniul
a scoate la iveală adevărata metalic dc susţinere Cine a- planului stabilit în ceea ce ] determină şi contribuie la sta­ Relaţia cămin râspîndlrii cunoştinţelor Ştiin­
stare de lucruri. Să încercăm sigurâ oare corelaţia dintre priveşte livrarea produsu- l bilirea căminului cultural ţifice. Bineînţeles, meritul re­
în cele ce urmează o succintă combine şi echipamentul de lui respectiv de către gos- j drept centrul spiritual al sa­ vine în exclusivitate eîtorva
radioscopie a unor cifre care susţinere necesare? Nu de podâriile cooperatorilor şi f tului, ne vom opri asupra unor învăţători şi profesori inimoşi
se străduiesc să reflecte ra­ alta, dar amortismentul utila­ ale ţăranilor individuali. ] relaţii de organizare, pe verti­ cultural de cen­ şi nicidecum directorului de
zele unui palid adevăr. jului care stă. considerăm cală, a aşezărilor de cultură, centru.
La mina Vulcan, o combină noi, datorită lipsei de discer­ Râmînind la periferia ] mai precis relaţia dintre cămi­ Situaţia de la Pui ar trebui
de tipul 2 K 52-M. cu o ca­ nământ. şi celor care trebuie preocupărilor unor consilii ) nul cultural de centru şî cele tru—cămine sâ constituie un semnal de a-
pacitate de 40—fiO tone pe oricum să asigure condiţii populare comunale, care au I afiliate lui larmâ pentru consiliul popular
oră, a funcţionat in perioada optime de funcţionare combi­ considerat, probabil, in ] Ca ultimă verigă din filiera comunal. De fapt. dintr-o dis­
ianuarie — iunie 1969, 402 nei. ar putea fi cel puţin par­ mod cu totul nejustificat câ I culturală, căminele afiliate îşi afiliate cuţie avută cu tovarăşul A.
ore. reallzîndu-se o producţie ţial recuperat Prea mulţi onorarea sarcinilor de pre- j desfăşoară activitatea, condu­ Rotaru. preşedinţie 'coasili#-
de cărbune de 11 295 tone, fa­ bani curg in albia larfă a dare a linii constituie o | se de un director subordonat lui popular coWiH^ajhflLrttor
tă de lfl 600 tone indicator justificărilor problemă de mai mică im­ directorului căminului din nut nemulţumirea sa justifi­
stabilit prin planul tehnic. In Din abatajul 6123, stratul portanţă, realizarea planu­ centrul de comună. Acesta ie Deoarece căminul cultural
această perioadă, combina a 18, s-au extras intre 5 mai şi lui ridică acum multe sem­ din urmă fiind salariat, are din Pui nu are formaţii artis­ cată privind activitatea de di­
funcţionat realmente doar lf> iunie circa 14 259 tone. deci t O ultima verificare efectuata de electricianul Pavel Popo« ne de întrebare. Bunăoară, ca sarcină principală îndru­ rector a tovarăşului L. Turcu
vreme de trei luni. respectiv mai mult docît, la Vulcan în- viei şi Aurel Vitan de la taho graful maşinii de extracţie de la In comuna Lâpugiu nu s-a marea unităţilor culturale din tice proprii (de altfel acest (care fiind navetist. în ziua de
in ianuarie, aprilie şi mai. tr-o perioadă de aproape şase mina Deva. Şi, din nou cablurile înfoşurîndu-se pe toba*motoare preluat nici 25 la sută din subordine precum şi coordo­ lucru a mai fost semnalat în 4 noiembrie nici la ori 10 nu
Raportînd numărul orelor de ori mai mare, considerînd vor ridica la suprafaţa alţi vagoneţi încărcaţi cu minereu. cantitatea prevăzută, iar în ziarul nostru), singurele spec­ sosise încă la Pui), şi promi­
comuna Buceş, restanţa în­ narea activităţii din zona res­ tacole sint cele ale unor echi­ siunea câ se va ocupa perso­
sumează nu mai puţin de pectivă. pe artistice în trecere pe aici nal de remedierea lipsurilor şi
1 450 kg lină. Diferenţe Deoarece la cursurile de Şi asta cind in comună există deficienţelor semnalate.
mari între prevederile de instruire şi perfecţionare or­ un efectiv de peste 20 de inte­ Preocuparea pe care o m a­
REPTUL ŞI DATORIA Prestigiu \ plan şi preluările efective, ganizate periodic de către Co­ lectuali şi un tineret cu nimic nifestăm astăzi în dom eniul r i ­
| reprezentind cîte 400—1 000
mai prejos decît tineretul din
mitetul judeţean pentru cultu­
d ic ă rii n iv e lu lu i de cu ltu ră al
J kg lină, se Intîlnesc, de a-
{ semenea, în comunele Blâ- ră şi artă, participă directorii alte locuri!... m aselor nu poate fi in cid e n ta ­
de centru, aceştia trebuie să
Şi atunci, pe bună dreptate,
lă, făcută e m p iric sau fo rm a l,
jjeni, Bulze.şti, Bâiţa, Bucu- facă, la rîndul lor, informări ne întrebăm cum se desfăşoară ci trebuie sâ se s p rijin e pe un
clădit pe
Ra-
reşci, Bunila, Romos,
COMUNISTULUI ] poltu Mare etc. de natură metodologică activi­ acţiunile culturale in cadrul suport ş tiin ţific , pe o sin cro ­
ştilor culturali din satele apar­
căminelor afiliate, dacă la cel
nizare tem einică în tre d ife ri­
Se pune fireşte intreba-
hărnicie I rea : preşedinţii şi comite- ţinătoare. Totodată, ei ajută la de centru situaţia este aşa cum tu ra le de la toate n iv e lu rile .
tele v e rig i ale in s titu ţiilo r c u l­
întocmirea planurilor de mun­
este.
I tele executive ale consilii-
i lor populare comunale a- că şi în ultimă instanţă se o­ Dar sâ „ridicăm cortina" şi Pe de altă parte, se im pune ne­
rourile şi comitetele de partid sia de organizare ştiinţifică a Muncitorii, tehnicienii şi in­ cupă de aprovizionarea şi do­ la căminul cultural din Bâ­ cesitatea a firm ă rii şi de zvoltă­
angajează cu regularitate con­ producţiei şi a muncii sâ ia j mintite ca exemple >ncgati- tarea căminelor afiliate cu ieşti In primul rînd, dovada r ii tot m ai intense a a u to n o m i­
sultarea largă a comuniştilor problema în studiu. Concluzia ginerii de la întreprinderea j ve au uitat câ răspund di­ materiale şi aparataj de prac­ lipsei de indrumare a directo­ ei creatoare în organizarea şi
în alegerea şi apoi dezbaterea la care aceasta a ajuns, a „Vidra" Orâştie işi făuresc cu I rect dc îndeplinirea tuturor tică culturală. rului de centru o constituie un desfăşurarea v ie ţii s p iritu a le a
celor mai însemnate proble­ subliniat încă o dată utilitatea sirguinţâ un binemeritat pres­ i sarcinilor economice care Inşirînd aceste sarcini, tre­ fie că ru i sat. p o triv it persona­
sau alte organe Considerăm me. in stabilirea şi adoptarea părerilor comuniştilor, buni tigiu, atit prin calitatea supe­ I stau în faţa acestor eomu- buie sâ menţionăm câ munca plan de muncă pentru întrea­ lită ţii sale distincte.
însă că răspunderea nu le re­ celor mai corespunzătoare cunoscători ai locurilor lor de rioară a produselor de blănă­ I ne? ga perioadă de iarnă, 1 octom­
vine numai birourilor respec­ măsuri şi hotârjri. muncă. Ca urmare, situaţia rie purtînd marca „Fovior", cît Fiind investite cu atribu- cultural-educativâ de masă, brie 1969 — 1 martie 1970, în­ D iversifica rea a c tiv ită ţii a r­
tive, ci — in egală măsură — Trebuie să spunem insă câ sc cerca sâ fie dezbătută şi şi prin rezultate economice ; | ţii largi privind realizarea după o perioadă scurtă de di­ tocmit superficial. Vom oferi tistice şi cu ltu ra le , e vid e n ţie ­
şi acelor comunişti care sînt mai sînt şi organizaţii ca cele intr-o adunare generală. de valoare. ! planului la fondul de stat, letantism, a devenit o muncă în acest sens o mostră rea sp e cificu lu i local al fie ­
membri ai comitetului orăşe­ Aici. comisia ce sc ocupase De la începutul anului pi- j [ consiliile populare comuna- serioasă, competenţa devenind extrasă din sus-amintitul căru i sat sau com ună, p re te n­
nesc şi îşi desfăşoară activita­ de la şantierul dc construcţii. dc studiu, a informat despre nâ în prezent, colectivul a de- I | le au datoria de mare râs- necesară şi in acest domeniu. „plan". 1 „Luarea legă­ ţiile to t m ai rid ica te pe n tru
tea în rîndurile organizaţiilor I.R.E.H., brigada a Il-a Sil- situaţia aflată, propunînd în­ păşit constant toţi indicatorii ! Vorbind de competenţă, facem turii cu Consiliul popu­ ca lita te , a b e n e fic ia rilo r de
respective, şi in acelaşi timp v.iş a cooperativei agricole şi locuirea butoaielor cu bazine de plan. La producţia globală, ! I pundere sâ asigure recupe- cuvenita deosebire între acti­ lar comunal Pui. pentru apro-‘ cu ltu ră , fac necesară co lab ora­
membrilor biroului orăşenesc altele, unde birourile nu în­ celulare (aeriene, din beton i rarea tuturor restanţelor în vistul cultural de profesie şi vizionarea cu combustibil a rea tu tu ro r fa c to rilo r care
de partid care răspund de a­ tocmesc şi nu supun spre armat), coca cc ar duce la sporul faţă de prevederi se ; { cel .mai scurt timp posibil, j ccl voluntar, cu toate câ nici căminului cultural". Termen, concură la desfăşurarea m u n c ii
dezbatere planuri cu măsurile
ceste organizaţii. recomandate şi nici nu adoptă uşurarea muncii, la cî.ştigarea apropie de 3 milioane lei, la j j onorarea obligaţiilor ecD- j voluntarul nu poate fi străin 15 noiembrie. 2. „Aproviziona­ de rid ic a re a n iv e lu lu i c u ltu ­
productivitatea
de I
muncii
Participarea masei membri­ holâriri care să prevadă înlă­ unui mare spaţiu caro ar pu­ 2 670 lei pe salariat, iar livră- j î nomiee constituind de alt- j de ceea ce e obligat sâ cu­ rea eu obiecte de scurlâ du­ ra l al lo c u ito rilo r satelor
lor de partid la alegerea pro­ turarea neajunsurilor consta­ ica fi folosit in alte scopuri, rile la export - misade ham- ( noască profesionistul. rată (becuri, mături etc.)". Ter­
blemelor ce trebuie analizate tate. la ridicarea gradului dc igie­ steri şi mânuşi velur - insu- j j fel unul din principalele I men, 1 noiembrie. 3. ,JSc vor noastre.
şi soluţionate este o reflecta­ In faţa comitetului orăşe­ nă. precum şi la îmbunătăţi­ I criterii de apreciere a efi- j Fără îndoială, majoritatea
re a climatului creat pentru rea calităţii produselor şi meazâ 2,6 milioane lei. j cienţei activităţii pe care o j activiştilor culturali care lu­ lua măsuri permanente pentru CAROL DROZD
organizarea dezbaterilor, pen­ nesc. a biroului său, rântine creşterea productivităţii mun­ Aceste succese conferă co- j j desfăşoară pentru îndepli- I crează în cadrul aşezăminte­
tru valorificarea posibilităţii şi pe mai departe sarcina de cii. In plus. înlocuirea butoa­ lectivului de la „Vidra" un )
comuniştilor de a indica te­ a imprima in stilul de mun­ ielor cu bazine celulare ar a­ loc de frunte între unităţile : i nirea sarcinilor trasate de j lor săteşti — fie de „centru"
mele cele mai potrivite şi că al organelor dc partid me­ sigura şi obţinerea anuală a economice ale judeţului nos- î ] partid. î sau „afiliate" — desfăşoară o
deci de a putea pregăti tere­ toda ca in tonte adunările să unor beneficii suplimentare tru. : muncă intensă, rodnică şi re­
concrete
se propună soluţii
nul pentru hotârjri competen­ pentru înlăturarea neajunsu­ de circa 800 000 lei, ceea cc zultatele obţinute au fost dc-
te şi eficace. La cooperativa rilor. să se manifeste maxi­ ar face ca construcţia bazine­ Balanţă furajeră
orăşenească de consum, de mum de atenţie în consulta­ lor sâ se amortizeze în ccl
pildă, după ce biroul stabilise rea unui cît mai mare număr mult doi ani. Dogarul Andraş
problema pe care s-o pună în Simion. maistrul de fabrica­
discuţia viitoarei adunări ge­ dc membri dc partid, care ţie Jrina Ri 11, tehniciană Lu­
nerale, consultarea membrilor să-şi exprime deschis opinia cia Popa sint eîliva din co­ şi în anii cu condiţii climate­
de partid a dus la schimbarea faţă dc sarcinile menite să şi muniştii care in adunare nu NICI 0 ÎN1ÎRZIERE EA EXECUTAREA (UtMAIf DIN FAQ. «I rice favorabile, şi Ia C.A.P,
le asume organizaţia respec­
lucrurilor. Tovarăşul Senck tivă în adunarea generală. luat cuvîntul şi au susţinut Bejan, unde deficitul la fibroa­
Carol, contabilul şef al unită­ cu tărie hotârîrea pe care o se totalizează 195 tone, Zam,
ţii, a propus să se dezbată Oportunitatea măsurilor şi impunea situaţia. cooperative în privinţa trans­ Romos, Sibişel, Batiz. Riu Alb
problema grijii faţă de avutul a hotârinlor a fost oglindită Una din prevederile hotârî- portării şi depozitării fura­ etc.
obştesc. Au fost consultaţi şi de flecare dală in interesul cu rii obliga conducerea admi­ ARĂTURILOR DE TOAMNĂ! jelor. In timp ce la C.A.P. Bă- Pasivitatea şi lipsa de răs­
alţi comunişti, iar propunerea care membrii de partid nistrativă sâ aducă la cunoş­ cia şi in alte unităţi întreaga pundere faţă de asigurarea
s-a bucurat de sprijin una­ au participat la stabilirea tinţa ministerului de resort cantitate de furaje se află la ■furajelor au lăsat amprente
nim. Ce se întimplase ? O sc­ conţinutului problemelor asu­ rezultatul studiului întreprins fermele de animale, evitin- serioase şi la cooperativele a­
rie de membri de partid care pra cărora urma sâ se hotă­ şi in acelaşi timp părerea or­ du-sc orice risipă, la coopera­ gricole din Bâieşti, Banpotoc,
aveau răspunderea unor ges­ rască. ganizaţiei de partid Ca ur­ Una din principalele lucrări de executare a arăturilor pe arat doar „de ochii lumii" cî- tivele agricole din Sibişel, Be- Bretea Strciulul, Hârâu, Şoi­
tiuni, uitaseră că avutul ob­ La fabrica de conserve a- mare, recent s-a aflat vestea care condiţionează soarta re­ terenurile destinate însâmin- le 23 şi respectiv 93 de hecta­ riu, Pui, Orâştioara de Sus, muş. Riu Bărbat etc. La fie­
ştesc şi proprietatea persona­ vcm o organizaţie numeroasă câ pentru anul 1970 există dc- coltei viitoare este executarea târilor de primăvară nu depă­ re. Situaţia intîlnitâ la C.A.P. care din aceste unităţi defici­
lă erau lucruri distincte şi că şi în fruntea ei se află un bi­ .ja premise ca una din cele ogoarelor de toamnă. Acum, şeşte 61 la sută în C.A.P. şi 48 Bobîlna şi Totia este şi mai Leşnic, 11 ia, Riu de Mori etc. tul de finuri însumează cîte
în nici un caz nu se pot con­ rou caro dovedeşte multă ini­ două fabrici de conserve din oînd în agricultură volumul la sută în I.A.S.-uri. gravă, la aceste unităţi înce­ o mare parte din finuri şi co­ 400-300 tone. Intr-o astfel de
funda. A lţii sâvlrşiserâ alt ţiativă (secretar Traian* Pâ­ ţară, care va beneficia dc de muncă s-a redus simţitor, In cooperativele agricole, perea lucrării fiind încă sub ceni se deprcciazâ in cimp sub situaţie îngrijorătoare apare
gen de abateri de la discipli­ râu). Colectivul de muncă dc construirea unor astfel de ba­ sînt create condiţii ca tractoa­ unde terenul s-a eliberat din semn de întrebare. Nu cunosc privirile binevoitoare ale pre­ cu totul inexplicabilă liniştea
nă. aici s-a menţinut tot timpul zine, sâ fie cea din Haţeg rele sâ fie folosite cu randa­ vreme, iar mecanizatorii au oare consiliile de conducere şi şedinţilor. brigadierilor şi co­ cu care consiliile de conduce­
In adunarea generală, pre­ anului fruntaş, îndeplinin- Exemplele citate sint doar ment sporit, ziua şi noaptea, dovedit mult interes şi răspun­ inginerii câ neglijenţa este operatorilor. Surprinde Insă re privesc soarta nutreţurilor
gătită cu multă atenţie de că­ du-şi sarcinile la toţi indica­ cîtcva din cele care vorbesc la arături. dere pentru îndeplinirea sar­ scump plătită, datorită neexe- faptul câ în multe din unită­ fibroase şi grosiere aflate încă
tre biroul organizaţiei de ba­ torii, cu mult înainte de ter­ de la sine despre rolul deose­ Urmărind modul în care se cinilor ce le revin, rezultatele cutârii la timp a arăturilor, ţile amintite nutreţurile sînb pe cîmp.
ză, au fost criticaţi cu tărie men. Existau deci motive ca bit de important pe care co­ desfăşoară lucrarea, se consta­ obţinute sînt mulţumitoare. producţia la hectar puţind sâ nctransportate de pe cîmp, în Toate deficienţele semnala­
Francisc Feher, Viorel Suciu, atît organizaţia, cit >i condu­ muniştii îl au in contextul tă câ în cooperativele agricole Printre unităţile unde acţiunea scadă cu 10-20 de procente sau vreme ce cantităţile asigurate
Constantin Drăguţ, Ioan Bâr- cerea administrativă a unită­ măsurilor pentru ridicarea e- în ultimele 7 zile s-au arat a- de executare a arăturilor de chiar mai mult ? nu satisfac nici pe departe ne­ te oglindesc şi lipsa de ferm i­
boni şi alţii, care manifestau ţii să fie mulţumite de starea ficicnţei activităţii de partid. pronpc 1700 hectare. Rapor- toamnă s-a bucurat de o aten­ Iată un argument care în­ cesarul. Procedînd astfel, la tate a organelor agricole jude­
abateri de la disciplina dc lucrurilor. Dar nu s-a intim- Documentele Congresului al tind suprafaţa respectivă la ţie sporită se numără C.A.P. deamnă la reflecţii şi la mă­ deficitul de 159 tone finuri ţene pentru aplicarea măsuri­
partid, iar unii dintre ci oo- plat aşa. Comuniştii au fost numărul dc tractoare disponi­ Sîntandrei, Şoimuş. Simeria şi suri hotârîte pentru ca arături­ existent la C.A.P. Pui se vor lor stabilite în planul întoc­
miseserâ fapte cu responsabi­ cei dinţii care au sesizat că X-lea au creat un puternic bile existente în unităţi. re­ altele. La fiecare din aceste le de toamnă sâ fie termina­ adăuga desigur şi alte zeci de mit referitor 3a îndeplinirea
litate penală. Hotârîrea pc ca­ cele 18 000 dc butoaie care climat întregii noastre activi­ iese câ randamentul pe tractor cooperative, pinâ ieri. s-au a­ le în cel mai scurt timp pe tone. datorită proastei gospo­ indicatorilor în sectorul zo­
otehnic şi la asigurarea bazei
re adunarea generală a adop­ .inundă* incinta fabricii cre­ tăţi. un stimulent cu multiple nu este de nici un hectar rat pentru însâmîntârile de toate suprafeţele planificate. dăriri a producţiei de nutre­ furajere, unde se arată câ „re­
ţuri.
tat-o în unanimitate, s-a do­ ează multe greutăţi şi neajun­ valenţe pentru întărirea mun­ pe zi ! Un ritm la fel de ane­ primăvară cîte 170-280 hecta­ In acest scop sc impune ca După ce în anii trecuţi co­ coltarea furajelor se va face
vedit aptă dc a îndrepta lu­ suri. De circa 2 000—2 300 din cii noastre în scopul dc a ne mic s-a înregistrat şi în T.A.S.- re. ceea cc reprezintă realizări atît comitetele dc direcţie ale operatorii dîn Unirea au chel­ în timpul optim, iar transpor­
IM.A., cît şi consiliile de con­
crurile. Principalul c că în ele e într-ndevâr nevoie, dar perfecţiona neîntrerupt stilul uri. unde intr-o săplâminâ. eu cu cîtcva zeci de procente pe­ ducere ale C.A.P. sâ colabore­ tuit sute de mii de lei pentru tul se va realiza în 10-15 zile
pcsle 100 de tractoare, s-au n-
ste media înregistrată pe judeţ
foarte mare măsură manifes­ dc la acestea şi pină la cele şi metodele, dc a valorifica rat abia 000 hectare. Folosirea la lucrarea respectivă ze îndeaproape pentru a asi­ procurarea furajelor, înregis­ după cosirea lor". Necesitatea
tările de indisciplină şi aspec­ existente c foarte mare dife­ ceea ce am cîştigat mai bo­ cu randament scăzut a trac­ Ignorînd insă însemnătatea gura mecanizatorilor front de trează şi în acest an un minus intervenţiei, măcar în ceasul
nl doisprezecelea, cu
măsuri
tele de delapidare au fost renţă. gat in experienţa noastră, toarelor explică dc ce viteza ogoarelor de toamnă, la unele lucru corespunzător în vederea de peste 500 tone finuri. De­ concrete în scopul crefrii unor
asigurarea
ficienţele privind
curmate La propunerea biroului or­ confirmînd în aecsl fel forţa zilnică la arături nu reprezin­ cooperative agricole realizări­ îndeplinirii sarcinilor ce lc re­ nutreţurilor din producţie pro­ condiţii cit mai bune dc hrâ-
vin privind pregătirea in cele
Acestea sînt cazuri petrecu­ ganizaţiei do bază comitetul <le care este in stare numai tă nici jumătate din cea posi­ le sînt loial nesalisfâcâtoare. mal bune condiţii a bazei re­ prie se perpetuează aproape nîre a animalelor pc timpul
te în organizaţiile în care bi­ dc direcţie a hotârit ca, comi­ gîndirea şi munca colectivă. bil de realizat, de ce procentul La C.A.P. Bcjan şi Deva s-au coltei anului viitor. cu precizie matematică, chiar iernii nu mai necesită nici un
alt comentariu.