Page 28 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 28
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBAtA 8 NOIEMBRIE 1969
Parada militară şi demonstra PREZENTE O ficiul Naţional de Turism ziţie cu lu cră ri ale a rtiş tilo r
din România. La discuţii a
ROMANEŞTI luat parte Vasilc Pungan, am fotog rafi din România. E x
poziţia, care cup rin de 78 de
basadorul României in M a
lucrări, a fost inaugurată de
ţia oamenilor muncii P g Ş T E H D T P I R E rea Britanic. preşedintele Asociaţiei a rtiş
tilo r fotog rafi din Iugoslavia,
In aceeaşi zi, preşedintele
O .N .T.-ului a avu t o întreve Predrag Gataliţa. A u p a rti
dere cu lo rd u l Thomson, c u cipat m em b ri ai co rp u lu i di Citind informaţii provenite din Seul, agenţia ACTC anunţă
L O N D R A 7. — Corespon noscut om dc afaceri b rita plom atic acreditaţi la B cl- câ joi, la închisoarea «lin Seul au fost executaţi prin spîniu-
din Moscova cu prilejul de ntul Agerpres, L. Rodescu. nic. A u fost discutate cu a crad şi un numeros public. rarc alţi doi patrioţi sud-coreeni, membri ai Partidului re
transm ite : Alecsandru Soba-
★
voluţionar unificat din Coreea de sud.
ru, preşedintele C olegiului O cest p rile j probleme or ivind B E R L IN U L O C C ID E N T A L împreună cu alţi patrioţi, ei au fost judecaţi şi condamnaţi
Dosibilitatea inte nsificării re
fic iu lu i Naţional de T urism laţiilor turistice şi realizarea 7. — Corespondentul A g e r în baza legii privind „securitatea naţională", la care apelea
d in România, a fost p rim it unor acţiu ni de cooperare c- pres, St. Deju. transm ite : ză regimul dc la Scul pentru a înăbuşi orice mişcare dc opo
zilei de 7 Noiembrie (joi dc G oron w y Roberls, m i conomicâ între O .N T. şi fil La .Europa Centcr" s-a des ziţie. După cum subliniază agenţia citată, noile crime de In
nistru de stat la M in isterul
chis vin eri expoziţia „ M ă r
mele de turism din
cadrul
C om erţului, cu care a p u rta t cru p u lu i Thomson. fu ri dc export din România", Scul au stlrnit un puternic val de proteste în rindul poporu
discuţii asupra unor proble ★ organizată sub auspiciile lui coreean.
M O SC O VA 7. — Corespon tu n u ri de d ife rite calibre şi cin tâ to r amestec de culoare, me p riv in d dezvoltarea t u
dentul Agerpres, L a ure ntiu vestitele „K atiuşa". O im p re vigoare şi sănătate. Trec t i rism u lu i. prEx:um şi posibi B E L G R A D 7. — Corespon .S erviciulu i dc e xp o ziţii- din
B e rlin u l occidental. Un nu
Duţâ, tra n s m ite : La 7 noiem sie deosebită produce d e fila neri cu căşti de cosmonaut, a- lită ţile de realizare a unor dentul Agerpres. N. Plopea- m âr dc 12 în tre p rin d e ri de In cursul luptelor ce au a nea, ambasadorul României în
brie, în m om entul in caro cea rea u n ită ţilo r de tancuri. Un vin d însemnele U.R.SS.. sim acţiu ni de cooperare econo nu, transm ite : In cadrul p ro comerţ exterior din România vut loc sâptâmina trecută Sn Finlanda, dr. M. Bâlânescu, şi
sul din tu rn u l Spaski al K re m mare interes a s tîrn it parada bol al succeselor obţinute de m ică In domeniul tu ris m u g ra m u lu i de colaborare cui prezintă produse din d ife rite Vietnamul de sud au fost u membri ai ambasadei.
lin u lu i anunţa ora J0,00, in u n ită ţilo r de rachete. Ea este turalâ româno-iugoslav, la cişi 83 m ilitari americani, iar
Uniunea Sovietică în cucerirea
Piaţa Roşie d in Moscova a în deschisă ■ de rachete antiae Cosmosului, care alegorice re- lu i in tre firm e britanice şi Belgrad s-a deschis o exp o ra m u ri industriale. alţi 724 au fost răniţi — in Senatul american a aprobat
ceput parada m ilita ră in c in riene şi tactice şi încheiată de prezentînd cuptoare electrice, formează agenţia United Press eu 58 voturi pentru şi 9 îm
stea celei de-a 52-a aniversări dife rite tip u ri dc rachete stra fu rn a le şi spice, care în tru International, citind declaraţia potrivă proiectul de lege p ri
unui purtător de cuvjnt al co
a M a rii R e vo lu ţii Socialiste tegice. P rin tre acestea se nu chipează roadele m u n cii popo mandamentului forţelor S.U.A. vind acordarea unei sume de
din Octombrie. mără şi rachete autopurtate ru lu i sovietic pentru con stru i Un purtător dc cuvint al 20,7 miliarde dolari reprezen-
La tribu na Mausoleului lui cu com bustibil solid şi cu ra m rea com unism ului. Impas în Conferinţa celor 0 declaraţie a administraţiei de la Saigon a tînd partea din bugetul Pen
V.Z. Le nin îşi fac apariţia pe de lansare, mobile, ca şi începe apoi demonstraţia comunicat câ în aceeaşi pe tagonului pe anul în curs des
Leonid Brejnev, secretar ge uriaşele rachete in tercontinen oam enilor m uncii din capitala rioadă au fost ucişi fn lupte tinată achiziţionării de noi c-
neral al C C al P.C.U.S., Ale- tale cu trei trepte a căror la n sovietică, care s-a desfăşurat 9 emirate din Golful Persic 245 m ilitari din rin d u l' torţe chipamente şi armament. Jn
xei Kosighin, preşedintele sare se face de pc rampe a tim p de peste două ore. lor sud-vietnameze, iar alţi această sumă sînt incluse, de
C o nsiliu lui de M in iş tri, Ni- m enajate în p u ţu ri speciale. Tn toate capitalele re p u b li A B U D H A B I 7 (Agerpres). tendinţe stim ulate din um bră guvernului 758 sînt răniţi. asemenea, fondurile pentru
kolai Podgornîi, preşedintele Parada m ilita ră ia sfîrşit c ilo r sovietice, in m arile ora — C onferinţa conducătorilor de interesele c e rc u rilo r m o construirea sistemului de ra
P re zid iu lu i S ovietului Suprem Un cerc de steaguri, ca o u r i şe ale U.R.SS. au avut loc. celor nouă em irate din G olful nopoliste pe troliere care e x chetă antirachetâ „Safegu-
al U .R S S , a lţi conducători aşă floare de mac apare în de asemenea, impresionante Persic, care a început in u r ploatează imensele resurse de In ultim ii 10-15 am, oraşele ard", precum şi alocaţiile des
de partid şi de stat sovietici. faţa trib u n e i Mausoleului Pe dem onstraţii ale oam enilor mă cu peste două sâptămîni „a u r negru" din această re R. D. Vietnam din Silezia inferioară au cu tinate continuării războiului
In trib u n a de lîngâ Mausoleu, talele se desfac încet, şî din m u n cii în cinstea m a rii săr la A bu Dhabi, sc află în pre giune. noscut o dezvoltare deosebit din Vietnam.
rezervată delegaţiilor străine floare apare un uriaş balon re bători. zent în tr-u n impas total. î n + de intensă, anunţă agenţia ♦ O *
S06ite Ja Moscova pentru a se înalţă spre cer. purtînd tre ru p tă tim p de m ai m ulte Bazele acestei fe d e ra ţii au PAP. Dacă în 1954, în aceste Epidemia dc gripă care a
participa la fe stivită ţile con portre tul lui V la d im ir Ilîci După-amîazâ. la palatul zile, pentru a da posibilitate fost puse în cursul prim e i H A N O I 7 (Agerpres). — oraşe locuiau 534 000 de oa bîntuit recent regiunea Pa-
sacrate aniversării lui O ctom T>enin. conducătorul M a rii congreselor din K re m lin a a- p a rtic ip a n ţilo r la cea de-a conferinţe a e m irilo r şi şeici- G uvernul R epublicii Demo meni, în 1006, numărul lor a pua din Insula Noua Guinee,
brie, se afla, de asemenea, de R e voluţii Socialiste din Oc vnjt loc o mare recepţie o fe ri patra sesiune a C o n siliu lu i su lor m ie ilo r state din regiunea crate Vietnam p dat p u b lic i tingea 1 milion. O explicaţie provocînd moartea a aproxi
legaţia C o nsiliu lui general tombrie. întem eietorul p rim u tă dc Consiliul de M in iş tri al p e rio r al federaţiei sâ ajungă G o lfu lu i Persic, ţinu tă în fe tă ţii o declaraţie p riv in d dis a acestei creşteri spectaculoa mativ 2 000 de persoane, ame
A.R.L.U.S, condusă de tova lu i stat socialist al m u n c ito ri U R S S în cinstea celei de-a p rin discuţii neoficiale la un b ru a rie 1960. după ' anunţarea cursul din 3 noiem brie al pre se o constituie industrializa ninţă în prezent să se extin
răşul T raian Pop, adjunct al lor şi ţăranilor. 52-a aniversări a M a rii Revo compromis, con ferin ţa s-a a- de către Marea B rita n ie a in şedintelui Statelor Unite, Ni- rea rapidă a voievodatului, dă in Irian ul de vest — au
m in is tru lu i in v ă tă m ln tu lu i din începe parada sportivă. In- lu ţii Socialiste din Octombrie. m in a t sine dic. Cauza : pro tenţiei sale de a-şi retrage xon, asupra pro b le m a vietna acţiune care continuă şi în anunţat autorităţile medicale
cincinalul în curs,
România. blem a rep a rtiză rii celor 13 trupe le staţionate la est de meze. din Port Moresby.
p o rto fo lii în v iito ru l guvern Ş tiri de ultim moment,
Mareşalul U n iu n ii Sovietice al federaţiei. A ctua la criză a Suez pînă la s firş itu l anului In discursul său, se fpune ♦ O * transmise de agenţia UPI, a-
A n d re i Greciko. m in is tru l a- 100 milioane de imagini fost agravată şi de in te rv e n 1971. Aceste em irate totalizea in declaraţie, preşedintele Sta Ministrul peruvian al eco ratâ câ un mare număr de
pârârii al U.R.S.S., rosteşte o ţia rep reze ntan tu lui brita n ic ză un te rito riu în suprafaţă telor Unite a declarat câ po nomici şi finanţelor, genera decese au fost înregistrate la
scurtă cuvîntare. Panfara into Sntr-una din şedinţe, caro a de 106 212 km p şi au o popu litic a sa in problema v.etna- lul Francisco Morales Bermu- graniţa dintre Papua şi Iria
nează apoi im n u l de stat al pe secundă de term in at părăsirea de către laţie ce nu m ără a p ro x im a tiv me2â constă in „căutarea pâ dez, a reafirmat câ obiectivul nul de vest.
U n iu n ii Sovietice, în tim p ce trei e m iri a lu c ră rilo r confe 400 000 de locuitori. P rin c ip a r ii", prin realizarea _ planului fundamental al guvernului în
răsună salvele de artilerie în la lo r bogăţie o constituie dc vie lnam izare" a războiului. domeniile economic şi finan
rin ţe i. petrolul, a căru i extra cţie a ♦ 0 +
semn de salut. L E N IN G R A D 7 (Agerpres). — Z boru l g lo n ţu lu i pe tra depăşit c ifra de 30 de m ilio a Statele Unite, sc menţionea ciar este de a asigura „inde După cum anunţă surse o
Parada m ilita ră este deschi iectorie, v ib ra ţia coardelor vocale, dezvoltarea m icro orga D ivergenţele ivite în actu ne tone anu^l, fiin d - într-o ză in declaraţie, var sâ-şi re pendenţa absolută" a ţării. A ficiale din Djakarta, peste 230
să de coloanele academiilor nismelor, tainele fo rm ă rii sarcinilor electrice sau mişcarea ala reu niune sint generate în continuă creştere, da torită tragă trupele cu interm itenţe, ceasta nu înseamnă, a adău dc persoane au m urit in In
m ilitare, de cele ale in fa n te p a rtic u le lo r elementare vor putea fi in v iito r film a te cu special de lupta pentru do descoperirii un or noi zăcă fără a fix a o dată pentru re gat el. câ Peru doreşte să se donezia în urma unor puter
riei. grănicerilor, trupe lo r de a ju to ru l ap ara tu lui creat de un grup de specialişti d in Le m in a ţie in cadrul fe d e ra ţie i— minte. tragerea lor totală, adică v:»r izoleze de anumite organisme nice epidemii de variolă şi
desant şi de in fanterie m a ri ningrad, aparat care poate film a 100 de m ilio a n e de im a sâ prelungească pe un termen internaţionale, ci doreşte să holeră Alte 000 de persoane
nă, care trec in tr-o aliniere gini pe secundă ! ne d e fin it războiul. E'e decla fie înţelese problemele sale, sînt In prezent afectate * de
impresionantă. In tim p u l film ă rii, pelicula răm îne nemişcată. Razele ră câ nu vor retrage decîl fo r probleme ale unei ţâri tn cele două maladii, cu toate câ
reflectate de obiectul film a t sint captate de aparat şi o ri LA 15 NOIEMBRIE ţele terestre, adieâ doar o par curs de dezvoltare. au fost instituite măsuri sa
Apoi, prin fata tribu ne lor entate spre o oglindă care se roteşte în ju r u l propriei-axe. nitare severe pentru eradica*
trec u n ită ţile motorizate, cele fco din trupele americane, lâ- rea lor.
autopurtate şi de a rtilerie Citeva sule de m icroobiective refilm enză im a g in ile refle c sînd restul sâ ocupe Vietnam ul
tate de oglindă, în felul acesta pelicula com plctîndu-se cu La invitaţia conducerii U
M aşini uriaşe trag după ele cele mai m ici detalii. „MARŞUL ASUPRA WASH NGTONULUI" de sud pentru o perioadă în niversităţii din Helsinki, cu ♦ O *
delungată. G uvernul american
noscutul romanist suedez, Pe un teren viran din m a r
„exercită o presiune m ilita ră
W A S H IN G T O N 7 (A ge r ziarul „W ashington Post". A m a xim ă " pentru a-şi asigura prof. Alf Lombard, doctor ho- ginea oraşului Rîo de Janei-
ro a fost găsit corpul
unei
noris causa al
Universităţii
In favoarea restabilirii m ericane continuă pregătirile fost elaborat un plan în de cieri. pune con diţii pentru re din Cluj, întreprinde un tu r persoane a cărei asasinare es
pres). In numeroase oraşe a
„o poziţie de forţă" în nego
taliu de direcţia po liţie i din
Pentru organizarea în vederea organizării unor capitala Statelor Unite. Un tragerea tru p e lo r americane. neu de conferinţe în Finlan te pusă pe seama faimosului
noi m anifestaţii a n tiră zb o i nu m ăr de 3 HOO dc po liţişti vor Poporul vietnamez, se arată da Cu acest prilej, prof. Lom „F.scadron al m o rţii1*. In u r
drepturilor legitime ale unei conferinţe nice, programate pentru z i fi gata să in te rvin ă în orice f'Mc ho târit să-şi intensifice la Universitatea din Helsinki constatat că, înainte dc a fi
ina examinării cadavrului s-a
bard a ţinut două conferinţe
în continuare tn
declaraţie,
lele de 13, 14 şi 15 noiembrie.
m om ent
pentru restabilirea
fost
europene O rganizaţiile pacifiste au a ord in ii. In apropierea capita lupta pînă la dobîndîren drep despic importanţa şi trăsătu împuşcată. victima a cînd
rile caracteristice ale limbii
strangulată. Din 1958,
n u nţat câ la New Y ork va a
R. P. Chineze la 0. N. li. vea loc o dentonstraţie de ma lei vo r staţiona 10 090 de sol tu rilo r sale naţinnate leg’tiiue. române La prelegeri au par cadronul m orţii" are la ac
şi-a început activitatea. „Es-
daţi ei arm atei regulate. Co
ticipat numeroase cadre uni
Orice soluţie corectă a uu.blcv
să îm p o tr iv a ' războiului din m andam entul gărzii naţionale versitare. lingvişti şi studenţi tivul său aproximativ l 000
BONN 7 (A g e rp ie i). - Infr-un mei vietnameze trebuie sâ se
interviu ocordot (io tu lu i veiCger- Vietnam , după care va fi o r din districtu l Colum bia a a tvizeze pe respectul acestor Au fost prezenţi, de aseme de asasinate.
NEW Y O R K — Corespon In încheiere, ambasadorul mort „F ro n k lu tle i Rundiehou", ml- ganizat un marş spre Washing nunţat câ 1 200 de persoane
dentul Agerpres, C A le xan - Gh. Diaconescu a arătat că nistrul da fiile tn e ol M o rii B rita ton. O bservatorii politici apre vor fi în stare permanentă de d re p tu ri şi a dre ptului popu
laţiei sud-vietnameze sl dis
droaie, transm ite : In plena România este ferm convinsă n ii, M ichoel Stow oil, s-a pronunţat ciază că „M arşul tsupra Was alarmă. A fost crcnt un „Cen
in fovoareo o rg o n iio ril unei con
ra A d u n ă rii Generale a că restabilirea d re p tu rilo r le ferinţe In problem o securităţii eu h in g to n u lu i" dc la lo noiem pună de soarta sa StaU-’e U-
O N U . continuă dezbaterile gitim e ale R.P. Chineze la N a ropene Stewarl o sugerat in iţie re a brie ar putea fi cea mai mare tru operativ de comandă" pen nile trebuie să înceteze agre
in problem a re s ta b ilirii d re p ţiu n ile U nite constituie un e unor tro latlve prealabile, a lit b i m anifestaţie antirăzboinică tru coordonarea a c tiv ită ţii de siunea. sâ retragă fâ r* co n d i
da
laterale, cit ji Intre grupuri
tu rilo r legitim e ale R.P. C h i lem ent esenţial pentru în tă ţâ ri, asttel ca aceasta conferinţa taşamentelor de poliţie, a tr u ţii din V ietnam ul de sud mate
neze la O.N.U. A râ tin d m o ti rire a acestei organizaţii, pen sâ tio bine pregătită j i so-ji a tin din istoria S.U A trupele americane şi eem ale
vele pentru care R om ânia s-a tru creşterea efica cităţii şi gă scopul propus. P o liţia americană a luat pelor regulate şi a u n ită ţilo r ţâ rilo r străine cu cure >înt a-
asociat in calitate de coa u prestigiului acesteia in lume. m ăsuri fără precedent, scrie gărzii naţionale. liatc.
tor, la proiectul de rezoluţie
a fla t în dezbateri, p riv in d
urgenţa ce o prezintă rezol
varea acestei probleme, a m „ftpolîo—12“ va instala pe Lună
basadorul Gh. Diaconescu, re in Camera Comunelor. pre
prezentant perm anent al PIAŢA COMUNA m ie ru l W ilson a m enţionat
R om âniei Ja N a ţiu n ile Unite, câ, deşi noi avem un contact
Pieţei comune, o „centrală" atomoelectrică
a s u b lin ia t necesitatea de a se strîns cu guvernele ţă rilo r
m em b re ale
pune capăt unei in ju s tiţii co
mise faţă dc R.P. Chineză, cîndu-le cu 8,5 la sută, P ia succesul cererii noastre nu va
Partenerii R. F. a
mare putere, stat m em b ru ţa comună a acceptat acorda fi o b ţin u t p rin inoportunarea CAPE K E N N E D Y 7 (Ager- com bustibil a p lu to n iu lu i 238
fon dator al O N.U şi m em rea unor subsidii a g ric u lto ri m e m b rilo r co m u n ită ţii. „Cei Dres). — A stron auţîi Charles a fost preferată, in tru e ît a-
bru perm anent în C onsiliul de Germaniei îi vor lo r din R F C . Valoarea a şase" ştiu unde ne aflăm şi Conrad şi Alan Bean vor in ccsta nu poate provoca o e x
Securitate De 20 de ani — a cestora se ridică Ja 5.39 m i de asemenea, cunosc c o n d iţii stala în solul lunar, în cadrul plozie nucleară. Dar ca o r i
spus v o rb ito ru l — marele po liarde m ărci şi vor fi p lă ti le pe care noi le-am fo rm u m is iu n ii „A pollo-12'‘ , un ge ce izotop al p lu to n iu lu i, el
por chinez, care constituie a acorda acesteia te eşalonat pînă la 30 iunie lat in declaraţia din iulie nerator nuclear ce va folosi fiin d extrem de periculos,
de-a
1967, cu p rile ju l celei
proape o pă trim e din popu 1973. Cea m ai mare parte din doua cereri brita nice adresa drept com b ustib il plutonîul. s-au lu a t toate m ăsurile dc SUEDIA. - Institutul de cercetări al apărării naţionale al
laţia globului, este îm pie dicat unele subsidii această sumă va fi suportată te CEE. Noi sîntem gata să Acest generator în form ă c i securitate. C o m bu stibilul nu Suediei din Stockholm a pus la punct un nou aparat pentru mă
sâ-şi exercite d re p tu rile şi a- de bugetul vest-german. luăm in discuţie orice răs lindrică, cu înălţim ea de 45 clear va fi transportat i n surarea poluării aerului. Pinâ în orezent exista un aparat care
tr ib u ţiilc care ii sînt con feri Pe de altă parte, Comisia puns. cm, va transfo rm a căldura tr-u n conteiner special m on indica existenţa compuşilor hid rocarburiîor sau a altor particule
te p rin Cartă în cadrul N a B R U X E L L E S 7 (Agerpres). CEE a propus ca 12,5 la sută degajată prin fisionarca plu- tat pe unul din cele pa tru „ p i din aer în număr citeva secunde. Noul aparat numit „detector
în tre b a t dacă n-ar fi bine
ţiu n ilo r U n ite şi al a lto r o r — P o triv it p ro pu nerii C o m i din suma respectivă sâ fie u- ca el sâ aibă întreve deri cu to n iu lu i 238 în energie elec cioare" ale m o d u lu lu i lunar. de hidrocarburi", poate detecta şi aerosoli slabi şi particule in
ganizaţii internaţionale. Pe siei CEE, cei cinci pa rte ne ri chitatâ din F ondul European m e m b rii Pieţei comune şi trică ce va fi folosită pentru Conteînerul este con stru it ast stare lichidă. Măsurîndu-se poluarea aerului din capitala sue
locul cuve nit Chinei sînt m en ai R e pu blicii Federale a G e r de O rientare şi G arantare A - sâ-î avertizeze câ orice regle alim entarea unor aparate ca fel in cit să reziste la orice deză s-a găsit cifra de 25 de miligrame de substanţă gazoasă
ţinu te persoane care nu au m aniei din Piaţa comună ar gricolâ, fond la care R.F.G. re, la rîn d u l lor. v o r fi lăsa şoc te rm ic şi mecanic in tim pe un metru cub de aer, ceea ce nu bucură pe suedezi, cu-
urm a sâ suporte a p ro x im a tiv m entare p rip ită a p re ţu rilo r a- te de astronauţi pe sup rafa pul lansării.
nici un fel de calitate de a co n trib u ie cu 31 la sută. noscînd că in oraşele americane Chîcago şî Washington cifrele
10 la sută din suma destinată grieole com unitare ar* p re ju ţa L u n ii în vederea efectuării
vorb i în numele poporului dicia şansele negocierilor cu Va fi sarcina astronautului sînt mult mai mici - 14,9 şî respectiv 14,5 miligrame substanţă
chinez. Dacă această stare de sâ compenseze pierd erile a- Anglia. W ilson a respins o a- de experienţe ştiinţifice. Se A lan Bean sâ scoată combus gazoasă la metru cub de aer.
lu cru ri, pro fu nd dăunătoare g ric u llo rilo r vest-germani pro Anglia nu va bate semenca propunere. N u este presupune câ „uzina " atomo- tib ilu l nuclear din conteiner In foto : „Detectorul de hi drocorburi" funcţionând.
pentru organizaţia noastră şi vocate de reevaluarea m ă r bine ca guvern ul b rita n ic să electricâ în m in ia tu ră va p ro şi să-l introducă în genera
îndeosebi pentru ro lu l şi ac cii. Propunerea exe cutivu lui la uşă am eninţe m e m b rii CEE în le duce m in im u m 63 w a ţi, fap t tor. Pentru aceasta, e) se va
tiv ita te a C o n siliu lu i de Secu c o m u n ita r va fi luată în dis gătură cu problemele lor in ce va pe rm ite fun cţiona rea a folosi dc un cleşte cu coada
ritate. a fost m en ţinu tă pînă cuţie la 11 noiem brie de m i L O N D R A 7 (Agerpres). — terne, a rep lica t prem ierul. cestor aparate tim p de un an foarte lungă, pentru a se afla
în prezent, a su b lin ia t Gh. n iştrii a g ric u ltu rii ni „celor P rim u l m in istru britanic, Ha- In ceea ce ne priveşte, a de zile, neîntrerupt. la o distanţă cit m ai m are de
Diaconescu, fa p tu l sc datorea şase", care sc vor în tru n i la rold Wilson. a declarat jo i că conchis Wilson. noi sîntem Este ştiut 'eâ seismograful conleinerul cu plutoniu. Ge
ză num ai un or interese u n i Bruxelles. A n g lia nu va bale la uşa P ie gata sâ luăm parte la masa instalat pe L u n ă de p rim ii ne ratoru l cîntâreşte 19.5 kg şi c u m - C U R I E R
In tru e ît acţiunea reevaluă astronauţi funcţionează nu este pentru p rim a dată cînd
laterale, care nu au n im ic de ţei comune şi nici nu va face tra ta tiv e lo r cu „cci şase", de
r ii s-a repercutat negativ a mai pe tim p u l zilei lunare, a- pe Lu nă sc va instala o ase
a face cu adevăratele in te re anticam eră la fiecare din ..cei îndată ce aceştia vor ajunge
supra p re ţu rilo r produselor vînd ca sursă de energie c ă l menea „cen tra lă " atomoelec-
se ale N a ţiu n ilo r Unite. agricole vest-germane, redu- şase" pentru a in tra în CEE. la un acord asupra o p o rtu n i
Răspunzînd unor in te rp e lă ri tă ţii începerii tratative lor. dura solară. Folosirea drept tricâ de către om.
Jn mesajul tronului, pre rtnd mrelaţiilor sp eciale*
zentat parlamentului in sep dintre cele două ţări, c o n
tem brie cu ocazia inaugură IN F L A Ţ IE I cretizate printr-o accentuată
rii sesiunii legislative de dom inaţie a firm elor a m e ri
toam nă, guvernul canadian cane asupra econom iei ca n a
aprecia că dacă inflaţia con diene. Ilustrativă este statis
tinuă să avanseze în ritmul tica întocmită d e săptăm îna-
actual, ca ar putea deveni anul 1966 de fen om en u l in provincii producătoare dc Dat fiind consecinţele a- pe toate dom en iile de activi lul canadian, „The Financial
„dezastruoasă" pentru ţară. grlu — Manitova. Sasckat- ccstor stări de lucruri, g u tate începind cu reducerea Post”, din care rezultă că
Primul ministru, Pierre ElioLt flaţionist al „supraîncălzirii" chew an şi A lberta — este a vernul de la Ottawa a a cheltuielilor militare şi sfir- prim ele 100 de firm e înregis
Trudeau, a declarat in re p e econom iei. Astfel, pînă în meninţată din cauza redu ce doptat încă din 1968 o seric şind cu cele ale alocaţiilor trate in C an ada sint „deţi
tate rînduri că obiectivul august a.c preţurile crescu rilor exporturilor de cerea de măsuri de austeritate m e pentru fam iliile cu mulţi co nute în întregim e sau con
principal al p o litic ii interne seră într-un ritm an u le. „Criza griului" înregistra nite să contracareze spirala pii. însuşi aparatul guverna trolate efectiv de corporaţii
a guvernului constă in c o m al mediu de 5,1 la sută, m ental urm ează să fie reor străine". Cunoscutul cotidian
baterea inflaţiei, calificată iar şom ajul s-a menţinut con ganizat, urm ărindu-se să se am erican „The New Y ork T i
drept „pericolul nr. 1 pentru stant în ultimii trei ani la un obţină suprim area a a p ro m es' susţine că firm ele nord-
naţiune'1. Raportul anual al nivel mediu de aproxim ativ C O M E N T A R I U xim ativ 25 000 de posturi. am erlcan e controleoză, direct
Consiliului E conom ic al C a 5 la sută din totalul forţei dc Rezultatele acestor măsuri sau indirect, activitatea e c o
nadei, publicat în septem brie, muncă Situaţia este şt mol restrictive au fost însă nesa- nom ică a Canadei in propor
avertiza în acelaşi sens că gravă dacă se iau in consi tisfăcătoarc şi, în con secin ţie de 60 la sută. In con se
spirala preţurilor, şomajului derare disparităţile de dez ta pe piaţa internaţională în inflaţionistă. Au fost astfel ţă, guvernul a ajuns la con cinţă. Canada se află in si
şi creşterea costului vieţii au voltare şi condiţiile econ om i ultimul an a avut drept re m ajorate im pozitele fe d e r a aluzia că sint n ecesare o se tuaţia fn care rezultatele
atins „un nivel inacceptabil ce din diversele regiuni ale zultat blocarea în stocuri a le şi provinciale pe venituri rie dc noi acţiuni. Printre a- nrnprîei sale politici de a d u
de înalt" şi diminuează multe federaţiei. Provinciile allan unei cantităţi record de gria iar taxa de scont a fost r i cest.ea, pe linoă efectuarea u- cere a inflaţiei sub control
din realizările econom ice o b tice — N ewfoundland, N oua canadian, pentru exportarea dicată succesiv pînă la nive ne.i reform e fiscale, el in ten depind, în m are măsură, de
ţinute în ultimii zece ani. Scoţia, Prince Edword Is căruia nu se întrevăd posibi Iul record de 8 la sută. Bu ţionează să obţină în gheţa succesul măsurilor sim ilare
D in toate părţile se face au landn, New Brunsu'ick — $i lilăţi fav orabile nici. in p r i getul financiar pe anul in rea voluntară" a salariilor. adoptate dc guvernul de la
zit deci. un sem nal dc alar Q uebec mai slab dezvoltate ma jum ătate a anului viitor. curs a fost definit in m od o - Sindicatele au respins insă Washington.
mă. Cum s-a ajuns fa aceas din punct de vedere econ o Deosebit de afectate dc aces ficîal drept un Intact al „bă cererea eonsiderînd-o a fi R ăm lne de văzut care vor
tă situaţie ? mic. au fost mult mai greu te fen om en e inflaţioniste sînt tăliei îm potriva inflaţiei'1 „total in accep tabilăm. fi rezultatele acestor măsuri,
Canada se află în ai nouă lovite de inflaţie. nivelul şo păturile sociale cu venituri fiind caracterizat printr-o Politica antlinflaţionîstă a singurul fant cert este că tn
lea an de expansiune econ o majului fiind, de exem plu, o m ici şi mijlocii, ceea ce arc „reducere drastică’ a ch eltu Canadei, ca şi fen om en u l in am b ele ţări politica de a d u
mică neîntreruptă, înregis- dată şi jum ătate mai ridicat drept rezultat creşterea n e flaţionist propriu-zis, prezin cere a Inflaţiei sub control
trînd un ritm mediu anual m ulţum irilor in rindul popu ielilor guvernam entale în tă o seric de similitudini cu nu a dat, cel puţin d eo ca m
de dezvoltare dc 5 la sută. decît m edia pe federaţie. In laţiei, intensificarea mişcări scopul lichidării deficitului ceea ce se petrece în S.U.A.
Dar această expansiune a în acelaşi timp, stabilitatea eco lor greviste şi a conflictelor cronic din ultimii ani. Aces Faptul nu este întlmplător. dată, rezultatele aşteptate.
ceput să fie grevată încă din nomică a principalelor trei de muncă. te reduceri au afectat a p ro a
BELGIA. - Imagine din Bruxelles. El se datorează tn primul PAUL DIACONU
TIPARUL t întreprinderea poligrafică Deva.
I I 06S