Page 29 - Drumul_socialismului_1969_11

p r o l e t a r i d in t o a t e t a r il e , u n i ţ i-v a ! Redacţia
Anul XXI

Nr. 4620 şi administraţia

ziarului
Duminică
DEVA, str. Dr. P etru G rota, nr. 3S

9 noiembrie telefoane : redactor şef — 1588 | re»
doctor şei adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia — 2138 j secţiile cui-
1969 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
8317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 2317; secţiile industrie şi viaţa
de partid - 1275 ; telefon de ser­
4 PAGINI, 30 BANI
viciu intre orele 16-24 - 1585.

Generalizarea experimentării noului
V iz it a t o v a r ă ş u lu i Productivitatea muncii sistem de salarizare şi majorarea

în dinamica am plificată salariilor în ramura metalurgiei feroase
N ic o la e C e a u ş e s c u î n î n t r e p r in ­ al actualului cincinal, industria Combinatul siderurgic Hune­ Instrument stimulator in
la
octombrie cu 17 la sută,
In cursul acestui an hotârîtor
judeţului nostru înregistrează o
F.C, Orăştie cu 25 la sută. A­
dinamică amplificată a pro­ doara cu 10,3 la sută, iar la
ductivităţii muncii, datorită va­ ceste succese se datorează in dezvoltarea şi perfecţionarea
lorificării marilor resurse de ca­
principal creşterii gradului de
d e r i d in m u n ic ip iu l B u c u r e ş t i re dispun intreprinderile hune- înzestrare a întreprinderilor cu
mijloace
productive moderne,
dorene. Faţă de prima lună a
anului, forţa productivă a mun­
muncă, ridicării calificării a­ producţiei de metal
lor de producţie şi a forţei de
cii a crescut în (una octombrie utilizării intensive a capacităţi­
pe ansamblul industriei judeţu­
lui cu 8,3 la sută, fiind supe­ cesteia, precum şi promovă­
rioară prevederilor planului pe rii metodelor ştiinţifice de or­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de întreaga perioadă de 10 luni ganizare şi conducere a pro­ Inccp ind dc la 1 decem brie, In v irtu te a p re v e d e rilo r ho-
tă rîrii. un m u n c ito r s id rru r-
Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al cu 2460 lei pe salariat. Aceas­ ceselor de producţie. s a la ria ţii din co m b in a tu l si­ gist din sectoarele a m in tite ,
u n ită ţi
de ru rg ic şi celela lte
Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. ta se concretizează intr-o creş­ Ascensiunea dinamică a a­ a p a rtin in d C e n tra le i in d u s­ înca drat in categoria a 4-a
al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., au făcut în cursul zilei de sîmbâtâ o vizită in tere efectivă a volumului pro­ cestui indicator de bazo al tria le H unedoara vor b e n e fi­ va putea beneficia de nn sa­
mari întreprinderi industriale ale Capitalei, ducţiei globale cu aproape 90 planului de stat capătă o deo­ cia de recenta H o lâ rîre a la riu ta rifa r" cu p rin s in tre
milioane lei peste sarcinile pla­ sebită voloore economică dacă C o n s iliu lu i de M in iş tri p ri­ I 640 Ici la n iv e lu l de bază şi
In vizita făcută în întreprinderile constructoare de maşini — Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie", Uzina de nificate. se are in vedere câ in luna oc­ vin d generalizarea e x p e ri­ ] 786 Ici pe treap ta a I TT-a.
maşini grele. Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante şi Uzina „23 August"-conducătorii de partid şi de stat au Remarcabil este faptul câ tombrie a acestui an, producti­ m e n tă rii n o u lu i sistem de sa­ M u n c ito rii de categoria a 6-a,
fost însoţiţi de Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, de secretari ai Comitetului municipal de partid productivitatea muncii deţine vitatea muncii pe un salariat la riza re şi m ajorare a s a la rii­ respectiv p n m -to p ito rii, p rim -
Bucureşti. ceţ mar accentuat dinamism in industrial depăşeşte prevederi­ lor. P rin aceasta se co n firm ă la m in a to rii cte.. vor putea fi
ramurile hotoritoare ale econo­ le medii lunare stabilite pen­ consecvenţa cu care se în ­ re trib u iţi cu un s a la rili ta r i­
Inscriindu-se în practica obişnuită de lucru a conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in miei. Astfel, la minele din Va­ tru ultimul an al actualului făptuiesc h o tă ririlc p a rtid u lu i fa r cu p rin s in tre 2 190 şi 2 543
preocuparea permanentă de a lua contact direct cu realităţile sociale şi economice, de a cunoaşte la faţa locu­ lea Jiului, productivitatea a cincinal în industrio hunedo- re fe rito a re la rid ica re a n ive ­ lei, ceea ce corespunde unor
lui munca şi problemele colectivelor din diferite sectoare de activitate, vizita a prilejuit o examinare concretă a sta­ sporit in perioada ianuarie - reanâ. lu lu i de tra i al oa m en ilo r creşteri de pînâ la aproape
m u n cii. 60 la sulă faţă de n iv e lu rile
diului îndeplinirii planului de producţie şi de investiţii pe acest an, a modului cum îşi exercită atribuţiile centralele P en tru s id e ru rg iş tii no ştri, actuale. Toate ca te g o riile de
industriale de curînd create, rolul lor in modernizarea şi specializarea producţiei, în pregătirea condiţiilor pentru o noul sistem de salariza re p re ­ m u n c ito ri cu o vechim e m ai
activitate tot mai eficientă în viitor. zin tă o însem nătate deosebi­ m are dc 6 ani vo r b e ne ficia
tă. T ră s ă tu rile sale d is tin c ti­ de m a jo ră ri ale n o ilo r s a la rii
Şi-au îndeplinit planul anual ve constau in m ajorare a ge­ ta rifa re de 3.5 sau 7 la sulă.
ne rală a s a la riilo r — a căror D a to rită fa p tu lu i câ o ţe lu l
m edie pe an sam b lul c o m b i­ şi la m in a te le prezintă o im ­
C o lectivu l ce deserveşte depozitul de produse p e tro­
te sarcini, avînd p o sib ilita te a nunţe la o asemenea p la n ifi­ n a tu lu i este de U.2 la sută — p o rta n ţă deosebită pe ntru
In citadela muncito­ sâ se concentreze n e m ijlo c it care şi sâ fie în lo c u ită eu p la ­ lie re de la Hunedoara a depăşit planul pe întreg anul legarea strînsâ a v e n itu rilo r dezvoltarea în tre g ii econom ii
asupra p ro b le m e lo r p ro d u c ţi­ n ific a re a pe produs. De ase­ 1969. liv rîn d în tre p rin d e rilo r socialiste şi popu laţie i s id e ru rg ic ilo r de re zu lta te le naţionale, noua h o tâ rire p re ­
ei. T ovară şul N i c o l a e menea, abordînd problem a benzină, u le iu ri m inerale, petrol şi gaze lich e fia te în c a n tita tiv e şi c a lita tiv e ale vede ca în o te lâ rii şi la m i­
rească a „Griviţei Roşii" Ceauşescu a recom andat con­ co in te re să rii m ateriale , a re ­ valoare dc 2 m ilioa ne Iei. Sc p re lim in â ca pină la f i ­ m u n cii, de răspunderea ce noare sâ sc in tro du că fo rm a
nele a n u lu i valoarea produselor pe tro liere ce se vo r
trib u ţie i
m u n cii,
tova ră şul
re vin e fie că ru i sa la ria t
de salariza re in acord
in
d ife ­
d u ce rii ce n tra le i sâ studieze
p o s ib ilita te a ca în tr-u n te r­ Ceauşescu a recom andat sâ d is trib u i s u p lim e n ta r să ajungă la 7 m ilioa ne Ici. m ecanism ul com plex al p ro ­ re n ţia t. In bazo acesteia, pen­
D im in e a ţă în so rită dc no­ varâşul N icolae Ceauşescu s-a m en c ît m ai scurt ce n tra la sâ se urm ărească realizarea unei Succesul se datoreşte e xe cutării la term en a lu c ră rilo r d u c ţie i de m etal. tru depăşirea s a rc in ilo r de
iem brie. Soarele îm bracă în - inte resa t de s itu a ţia în d e p lin i­ pre ia proiectarea tu tu ro r u ti­ c it m ai bune în ca d ră ri pe ca­ dc in v e s tiţii pe ntru extinderea s p a ţiilo r de depozitare P re ve d e rile h o tâ ririi a va n ­ plan se vo r acorda m a jo ră ri
Ir-o lu m in ă calm ă noul c a r­ r ii p la n u lu i pe anul in curs, la je lo r, com enzile, docum enta­ te g o rii, astfel in e ît sâ se s ti­ şi m an ip ula re rapidă, fapt care a perm is efectuarea u- tajează toate ca te g o riile de ia s a la riile ta rifa re de 10 p î­
tie r al G riv iţe i dc azi. B lo ­ de m ăsu rile luate p e n tru p re ­ ţia , sâ treacă la efectuarea u ­ m uleze e fo rtu rile tu tu ro r ace­ nci a p ro vizio n ă ri ritm ice . In vederea cre ă rii sto cu rilo r m u n c ito ri s id c ru rg iş ti — eoc- nâ la 15 Ja sulă. Sc vo r m en­
c u rile m oderne, străzile la rg i gătirea p ro d u cţie i a n u lu i v ii­ nei a p ro v iz io n ă ri unice, pen­ lo ra care realizează lu c ră ri de tam pon pentru iarnă, cît şi pe ntru deservirea curentă sari, ag lo m cro torişti, fu rn a - ţin e in co n tin u a re p re m iile
fac dc nerecunoseut c a rtie ru l lo r. tru toate în tre p rin d e rile ce o in a ltâ c a lific a re . Creşterea ve­ a în tre p rin d e rilo r şi p o pu laţie i s-au m ontat încă două liş ti. o ţe la ri. la m in a to ri. Pen­ cu caracter exce pţio na l, acor­
g riv ite a n de altădată, cu bă- In sectorul cazangerie, la com pun, a o p e ra ţiilo r de p la ­ n itu rilo r m u n c ito rilo r — a rezervoare de m arc capacitate destinate u le iu rilo r, K-a tru aceştia s-au s ta b ilit 6 ca­ date in cursul a n u lu i p e ntru
Irin a şi p ră fu ita cale a ne­ la b o ra to ru l de defectoscopic, n ific a re . E xisten ţa un ui plan s u b lin ia t secre ta rul general am enajat o ram pă de descărcare a bu toaielor, s-a in ­ te g o rii dc salarizare, d ife re n ­ re a liz ă ri deosebite, precum şi
g u sto rilo r. Asem eni în tre g u ­ au fost prezentate procedeele un ic la n iv e lu l ce n tra le i in ­ al .p a rtid u lu i — este n e m ijlo ­ trodus term oficarea in rezervoarele cu ulei. ţiate pc 4 n iv e lu ri ta rifa re , de g ra tific a ţii la fin e le a n u lu i, in
lu i oraş cup rin s de ritm u l tehnice m oderne de s tu d ie re a d u s tria le a r crea în tre p rin d e ­ c it legată de e fica citatea m ă­ P re g ă tirile a m in tite au creat c o n d iţiile necesare unei la n iv e lu l de bază pînâ la fu n c ţie dc re zu lta te le econo­
în n o irilo r, c a rtie ru l G riv iţe i reziste nţei la presiune a caza- r ilo r p o s ib ilită ţi m a i la rg i s u rilo r de organizare o pro ­ bune a p ro vizio n ă ri de iarnă. A lte s ta tii Peco au fost treap ta a III-a . înca drare a m ice o b ţin u te de în tre p rin ­
propune o im agine concretă, n e lo r de a b u ri, a va n ta je le p e n tru a se ocupa dc o m ai du cţiei, de m od ul in care cen­ aprovizion ate încă de pe acum cu c a n tită ţi sporite de m u n c ito rilo r pe ca te g o rii sî dere
tonică a re a liz ă rilo r pe care deosebite pe care aceste p ro ­ eficie n tă pro gra m are cure ntă tra le le in d u s tria le vo r coordo­ u le iu ri m in erale grupa 408 şi 410. cu m otorină, benzină trepte sc va face în fu n c ţie
le poate dobîndi om u l stăpin cedee le oferă in p riv in ţa c- a p ro d u c ţie i O atenţie deo­ na a c tiv ita te a econom ică a şi pe tro l lam pant. S-au liv ra t deja către în tre p rin d e ri directă de g ra d u l de c a lific a ­ GHEORGHE ONICA
pe soarta sa, con ştien t că pre ­ c o n o m ic ilâ ţn p ro d u cţie i, a r i ­ sebită — a spus tova ră şul în tre p rin d e rilo r ce le a lcă tu ­ re, exp e rie n ţa şi com petenta director personal
zen tul şi v iito ru l ii a p a rţin . d ic ă rii c a lită ţii produselor. La Ceauşescu — va tre b u i aco r­ iesc. de specializarea şi p ro ­ 2 000 tone ulei. ia r la satele de m unte au fost trim ise In muncă. de. răspunderea in al Centralei industriale
A ici, la U zina de u tila j c h i­ sectorul de vagoane cisternă, dată o rg a n iz ă rii şi sp e cia li­ fila re a ju d icio a să a acestora, 20 tone de pe tro l lam pant. procesul de producţie. Hunedoara
m ic „G riv iţa Roşie" — ca în ­ to va ră şu lu i N icolae Ceauşescu z ă rii pro d u cţie i, dom eniu în de folo sire a in te g ra lă a capa­
săşi o expresie elocventă a şi c e lo rla lţi oaspeţi li s-au în ­ care cen tra la nu a a cţio na t c ită ţilo r de producţie, a fo r ­
tra n s fo rm ă rilo r socialiste — fă ţiş a t re a liz ă rile o b ţin u te in pină acum cu destulă opera­ ţei de m uncă. Tovarăşul
tovarăşul N icolae Ceauşescu, u ltim a perioadă de c o le c tiv u l tiv ita te . S pecializarea unei u ­ N icola e Ceauşescu şi-a e x­ Trimestrul IV—hotăritor pentru înfăptuirea sarcinilor economice
c e ila lţi con du cători de p a rtid secţiei. S ecre tarul general al zine pe ntru m o n ta ju l general, p rim a t convingerea că în a­
au fă cu t în ti iu l popas. p a rtid u lu i s-a in teresat de a a lto ra p e n tru o anum e apa­ rest com plex proces de org a­
La in tra re a în uzină oaspe­ m od ul în care secţia şi uzina ra tu ră , specializarea pe sub- nizare ş tiin ţific ă a p ro d u c ţi­
ţ ii au fost in tim p in a ti de to ­ în an sam b lul său răspund ce­ ansam ble şi repere m ici — ei. dc m odernizare şi specia­
varăşul Gheorghe Pelrescu, rin ţe lo r in te rn e şi ale e xp o r­ sînt s o lu ţii care sc cer stu­ liza re a fiecă rei în tre p rin d e ri
d ire c to ru l general al C e n tra ­ tu lu i. D ire c to ru l general' al u ­ d ia te cu toată a te n ţia de con­ va fi stu d ia tă şi fo lo sită c x - I OCUPAREA FOTOLIULUI DIRECTORIAL
le i in d u s tria le constructoare zinei a a ră ta t că în tre g u l co­ ducerea ce n tra le i. aplicarea pe rie nţa şi in iţia tiv a co le e ti- i
de u tila j ch im ic şi pentru ra ­ le c tiv al uzinei depune in a­ lo r creind c o n d iţii pe n tru ve lo r de m u n c ito ri şi 6pecia- I
fin ă rii, Jean Beiu. d ire c to ru l ceste zile e fo rtu ri sporite pen­ creşterea p ro d u c tiv ită ţii şi ca­ liş ti d in uzinele ce n tra le i şi 1 _ ___ ^ _________________ __________ ^
general al U zinei de u tila j tru ca râ m în e rile în u rm ă în ­ lită ţii. p e ntru fa c ilita re a ope­ d in ca d ru l a lto r ce n tra le şi
.'h im ic „G riv iţa Roşie**, dc reg istrate in unele c o m p a rti­ r a ţiilo r de m ecanizare, sim ­ m a ri u n ită ţi in d u s tria le din
m e m b ri ai c o le c tiv u lu i de m ente ale p ro d u cţie i să fie p lific a re a şi îm b u n ă tă ţire a ţară şi de peste hotare, că o r­ INCUMBA COMPETENTA Şl RĂSPUNDERE
conducere şi ai c o m ite tu lu i recuperate in tr-u n tim p c it tra n s p o rtu lu i g a n iz a ţiile de p a rtid , sin d ica ­
de p a rtid al uzinei m ai scurt. T ovarăşul N icolae In co n tin u a re tova ră şul le şi de tin e re t se vo r dove­
T ovară şul N icolae Ceauşescu Ceauşescu s-a o p rit in fa ţa u­ N icolae Ceauşescu a cerut di m ai active, vo r c o n trib u i s-/
este in v ita t să viziteze uzina. nui g ru p num eros de tin e ri, con du cerii ce n tra le i ca, în co­ m ai e fic ie n t la rezolvarea
P re tu tin d e n i, m u n c ito rii, te h ­ in cea m ai m are parte ab­ la b o ra re ru m in iste ru l, cu Co­ p ro b le m e lo r m ajore ale p ro ­
n ic ie n ii şi in g in e rii fac o că l­ solven ţi a doi ani ai şcolii m ite tu l dc S tat al P la n ific ă ­ du cţiei. FATA DE INTERESELE ECONOMIEI
duroasă p rim ire se cre ta ru lu i profesionale a uzinei. înca­ r ii, sâ stabilească un p ro ­ Cei prezenţi, m e m b ri aî
general al p a rtid u lu i — care d ra ţi. p o triv it h o tâ ririlo r in gram concret, dc perspectivă co n d u ce rii uzinei şi ce n tra le i,
)e-a fost oaspete în repetate vigoare, in producţie, u rm in d p riv in d p ro p ria organizare cadre de răspundere d in m i­
rîn d u ri — interesîndu-se în ­ ra anul I II de stu d ii sâ şi-l precum şi cea a în tre p rin d e ­ n iste ru l dc resort, s-au anga­
deaproape de p re ocu pările facă la seral, pe n tru a îm b i­ r ilo r ce o com pun. în aşa fel ja t in faţa con du cerii p a rti­
p e ntru dezvoltarea şi m o d e r­ na m ai d ire c t pregătirea teo­ in e ît fieca re u n ita te d in ca ­ d u lu i. a se cre ta ru lu i său ge­
nizarea uzinei, p e n tru per­ retică cu cca practică. d ru l ci sâ devină o în tre p rin ­ nera) că vo r acţiona cu hotâ-
fecţionarea p re g ă tirii profesio­ In secţia p re lu c ră ri m eca­ dere m odernă, dotată la n iv e ­ rîre pe ntru a tradu ce in fa p t
nale a c o le c tiv u lu i de m u n c i­ nice. tova ră şul Ceauşescu a lu l te h n ic ii avansate si org a­ in d ic a ţiile , sugestiile ce le-au
to ri şi specialişti care au in d ic a t c o le c tiv u lu i sâ s tu d i­ nizată pe baze cu adevărat fost făcute pe pa rcursu l v i­
cinstea să muncească in a- eze cu m ai m u ltă o p e ra tiv ita ­ ş tiin ţific e zitei.
ceastâ prestigioasă citad elă S u b lin iin d că p la n ifica re a T ovarăşul N icolae Ceauşescu.
te p o s ib ilită ţile de m ecanizare
m uncitorească, care şi-a în ­ p ro d u c ţie i pe ton aj nu s tim u ­ secretarul general al p a rtid u ­
a unor lu c ră ri p e n tru care sc
scris cu cinste num ele în is­ cheltuieşte m u lt tim p. precum lează rid ica re a te h n ic ită ţii lu i, şi c e ila lţi conducători de
to ria m işcă rii noastre re v o lu ­ p ro d u cţie i si nici reducerea p a rtid părăsesc uzina de u ti­
şi fo rţă de lu cru care ar p u ­
ţionare. tea fi u tiliz a tă mai cu folos con sum u lui de m etal. In spe­ la j ch im ic ..G riviţa Roşie", in
P ro fila te in tre c u i pe rep a­ in alte sectoare. R ecom andind cial folosirea o ţe lu rilo r a lia ­ aplauzele m u n c ito rilo r care
rarea de vagoane si lo co m o ti­ sâ se ia m ăsuri p e ntru meca­ te — secretarul general al ovaţionează pe ntru p a rtid ,
ve. uzinele „G riv iţa Roşie" au nizarea procesului de p ro d u c­ p a rtid u lu i a in d ic a t sâ se re- pe ntru C o m ite tu l său C entral.
devenit in a n ii so cia lism u lu i o ţie. pe ntru m odernizare, se­
p u ternică in d u s trie co n stru c­ c re ta ru l general al p a rtid u lu i
toare de m aşini. A ic i se rea­ a in d ica t ca un grup de spe­ In noua zonă industrială
lizează în p re z e n t’ puternice c ia liş ti de la in s titu te le de
u tila je tehnologice pe ntru in ­ cercetări, din m in iste r, din ca­
du stria chim ică şi p e tro lie ră d ru l uzinei sâ studieze aceas­ a Bucureştiului-Berceni
in m are p a rte unicate. P ro d u ­ tă problem ă şi sâ elaboreze
sele uzinei, folo site p e n tru e- s o lu ţiile cele m ai p o triv ite De Ja „G riv iţa Roşie1*, co ­ la o in a llâ te h n icita te a p ro d u ­
ch ipa rca tehnică a acestei p e n tru a spori ritm u l de lu ­ loana m a şin ilo r o ficia le stră ­ sului, exam en care a fost tre ­
noi ra m u ri a econom iei na­ cru care in prezent nu este cut cu icu.es.
ţio n a le — in d u stria p e lro e h i- satisfăcător. De asemenea s-a bate p rin cip a le le artere ale V iz itîn d această „cetate" a
m icâ — au tre cu t de m u lt in d ic a t sâ se ia m ăsuri pen­ C a pita lei. înd re ptin du -se spre
gra n iţe le p a trie i, devenind tru organizarea m ai ju d ic io a ­ noua zonă in d u stria lă a C api­ g ig a n ţilo r de oţel. tovarăşul Nicolae Zâhuţ, directorul l.l.l. Brad : Pavel Cara, directorul l.l.l. Orăstie : losif Huroş, directorul l.l.l. Hunedoa­
v e rita b ili m esageri ai h ă rn ic i­ tale i — Berceni, unde o dală N icolae Ceauşescu şi c e ila lţi „N-am putut produce mai mult câ am „Avem cheltuieli foarte mari, dc r..." ra : „Unde se strică, acolo sărim I"
ei şi p ric e p e rii c o le c tiv u lu i de să a sp a ţiu lu i de producţie, cu c a rtie ru l de locuinţe, se con ducători de pa rtid s-au o­ avut greutăţi..."
la „G riv iţa Roşie". p e n tru înzestrarea uzine i cu în a lţă im p ortan te obiective p rit la tu n e lu l de e ch ilib ra re
.V izitînd se cţiile uzinei, to - noi ca p a cită ţi de producţie. in d u stria le . Imense siluete si su p ra tu ra rc a ro to rilo r pen­
m etalice prefigurează aici, pe tru echipam entele tu rb o - In d u s tria looelâ a ju d e ţu lu i «nostru a încetat de crim a. Pe 10 lu n i, se înregis­ Este cunoscut câ M L. Brad
a p ro x im a tiv 136 dc hectare, energetice, o adevărată u- m u lt să fie o ra m u ră anexă, slab p ro d u ctivă şi de trează depăşiri de 1,21, 0,35 şi îşi defineşte p ro filu l p rin pro ­
Dialog rodnic despre d im e n siu n ile unei în tre p rin ­ zinâ. unde p rin c ip a le lo r repe­ interes m in o r. Ea este astăzi o ra m u ră econom ică, al respectiv 1,21 la sută. In oc­ ducţia de m obilă, că ră m izi ce­
deri cu rezonanţe puternice re ale turboagregalelor rom â­ cărei p ro fil, volum dc producţie, s tru ctu ră so rtim e n ­ to m brie, rezultatele bat la cen­ ram ice, p re fa b rica te din beton,
In in d u stria românească con­ neşti li se semnează „c e rtifi­ tală îi conferă un loc însem nat in m ecanism ul eco­ tim ă cu c ifre le p la n ifica te .* produse de im p o rta n ţă pentru
atribuţiile şi roiul structoa re de m aşini — U zi­ catul de garanţie*. In m oder­ nom ic al Judeţului. 100,00 la sută la pro du cţia g lo ­ econom ia na ţion ală şi no m in a­
Cît despre sa rcin ile ce re vin acestui sector, do cîi-
na cam eră de com andă a stan­
na dc m aşini grele-B ucureşti
bală şi p ro d u ctivita te a m un cii,
— locul de naştere a) turbo - d u lu i tunel, oaspeţii sînt in ­ m entele C ongresului al X -le a al P.C.K. le definesc ia r la m arfă vînd ută şi înca­ lizate p rin p la n u l de stat.
Aşa slin d lu c ru rile , ar fi a b ­
centralei industriale agregatelor de mare putere. fo rm a ţi că această unitate im ­ ca deosebit de im p o rta n te pe lin ia v a lo rific ă rii m ai 48 000 lei. de solut firesc ca, de vrem e ce
sată s-a scos o depăşire
bune a resurselor locale de m a te rii p rim e şi m ate­
portantă a uzinei a in tra t re­
A c tu l ei de dare în fu n rţiu n '
a fost sem nat in 1966. cind a cent In fu n cţiune , e c h îlib rin - ria le, creşterea a p o rtu lu i acestui sector la p ro d u cţia Poate că această m ilim e tric ă in d ic a to rii g lo b a li sin t ra p o r­
ta ţi ca re a liza ţi şi depăşiţi, şi
In s o ţiţi de aplauzele m u n ­ realizează p la n ifica re a , a p ro ­ început sâ producă prim a sec­ du-se pină acum p rim u l ro ­ de b u n u ri de consum de scrie m ică, la acoperirea corespondenţă in tre plan şi
c ito rilo r care şi-au e x p rim a t viziona rea şi desfacerea in ca­ ţie de oţelârie electrică. In to r al unei tu rb in e realizate n e ce sită ţilo r econom iei cu m a te ria le de co n stru cţii. realizat, acest fra g il e c h ilib ru re a liz ă rile la sortim entele ■ a­
astfel satisfa cţia de a avea in d ru l cen tra le i, de p re o cu p ă ri­ scurt tim p a început produc­ de Uzina constructoare de m a­ De prisos sâ m ai s u b lin ie m câ toate acestea trebu ie statistic a şi fost tem eiul pe m in tite sâ se prezinte Ia fel.
m ijlo c u l Jor şi de a sc in liln î le ce n tra le i pe ntru sp e cia li­ ţia şi în celela lte sectoare c a l­ şini din Reşiţa. o b ţin u te în c o n d iţii superioare de organizare, coo r­ I ’rin tr-u n ciu da t şi in e x p lic a b il
ia lo c u rile lo r de m uncă cu zarea în tre p rin d e rilo r. de — fo rja şi tu rn ă to ria — în s o ţiţi de d ire cto ru l gene­ donare şi m ai ales e ficie n ţă econom ică. care tovarăşul N icolae Zâhuţ, fenom en, situ a ţia este ră s tu r­
secre ta rul general a) p a rtid u ­ In con tinu are, secretarul ge­ ral al U2in ri. ing, T ib c riu Răspunde oare in d u s tria noastră locală acestor d ire c to ru l în tre p rin d e rii brâ- nată. La m obilă, restanţa de
lu i, oaspeţii s-au în d re p ta t n e ra l al p a rtid u lu i s-a re fe ­ organizate in tr-u n c ie ^ m eta­ G recu, oaspeţii vizitează. în deziderate econom ioe ? Cadrele şi fo ru rile de condu­ dene, îşi întem eia o p tim ist şi plan pe 10 lu n i este e ch iva le n ­
spre p a v ilio n u l a d m in is tra tiv r it pe la rg la concepţia care lu rg ic com plet. Ele sînt p ro ­ cere ale în tre p rin d e rilo r hunodorofne dc interes lo ­ categoric a firm a ţia ; tă cu producţia pe 31 zile lu ­
al uzinei, unde au a vu t, in tre b u ie să stea la baza a c ti­ iectate şi co n stru ite după u l­ continu are, hala de turboagre- cal sînt angajate cu toată capacitatea, com petenţa şi — Sub aspectul p o s ib ilită ţi­ crătoare, la pre fa bricate din
continu are, o am plă c o n v o rb i­ v ită ţii ce n tra le lo r in d u stria le , tim ele exigenţe tehnice. cu gate. Această im p o rta n tă u n i­ pasiunea pe coordonatele în fă p tu irii exem plare a lo r apreciez a ctivita te a noastră beton lo t cu 31 de zile, ia r ia
re cu cadre de răspundere la fa p tu l că in viziunea unor u tila je şi in s ta la ţii de îna ltă tate a uzinei im presionează s a rc in ilo r economice ? ca satisfăcătoare. că ră m izi ceram ice eu m âi bine
d in conducerea c e n tra le i in ­ cadre tehnice a trib u ţiile cen- teh nicita te , sincronizate p ro ­ p rin întin dere a sa — 6.8 — Ce (înţelegeţi, dum nea­ de un trim e stru . Restanţele
d u stria le şi a în tre p rin d e rii. irn le lo r in d u stria le , ra p o rtu ri­ ceselor tehnologice mecanizate hectare — fiîn d una d in tre BRAD: voastră ca director, p rin acest m asive la m obilă au afectat
După ce to va ră şii G heorghe le lo r cu în tre p rin d e rile sin t si autom atizate. P erfo rm a nţele cele m ai m a ri din Europa. c a lific a tiv ? foarte serios e x p o rtu l, unde
Petrescu şi Jean Beiu au în ­ p riv ite în mod sim p list. T o ­ p ro du cţiei realizate aici au C onstrucţia halei este acum — C ind în tre p rin d e re a işi liv ră rile rep re zin tă num ai 86.6
fă ţişa t p re ocu pările actuale varăşul Ceauşescu a apreciat fost sta b ilite recent p rin exe­ term in ată. In prezent se lu ­ realizează in d ic a to rii de plan ! la sută faţă de planul pe 10
ale cen tra le i in d u stria le si ale că este necesar sâ se treacă cutarea unor repere cu tehno­ crează la m o n ta ju l p rin c ip a ­ N im ic m ai p lin de adevăr ca lu ni.
uzinei dc u tila j chim ic, to va ­ m ai h o lâ rit la m ăsuri m enite logie com plexă pentru tu rb i­ le lo r u tila je . Sub „ fardul“ indica­
răşul Ceauşescu s-a interesat sâ creeze lonte c o n d iţiile ca nele h id ra u lice de 178 M W In faţa unei m achete şi a u ­ acest răspuns D ar cum con­ — Cc acoperire faptică arc
îndeaproape despre m odul ce n tra la in d u s tria lă sâ in tre destinate S istem ului h idro ene r­ nor planşe tehnice, se dau ex­ cordă el cu realitatea ? Pen­ atu nci a firm a ţia dum neavoas­
cum lucrează cen tra la in d u s ­ cu adevărat in fo n d u l pro­ getic şi de navigaţie de Io p lic a ţii în legătură cu stadiul tru că, dacă in d ic a to rii globali, tră, tovarăşe director, si cine
tria lă . despre re la ţiile oi cu blem elor. sâ-şi exercite din P o rţile de F ie r U ltim a piesă c o n s tru c ţiilo r si eu caracte­ in form a prezentată Ja început, este dispus să vă acorde c re ­
cele 0 uzine com ponente şi p lin a trib u ţiile m ari cc-i rev in — butucul rotor, pentru care ris tic ile u tila je lo r ce se vor torilor globali au m enirea de a farda faţa e­ d it ?
cu In s titu tu l de cercetări şi in p la n ific a re a şi organizarea s-au fo lo sit 200 de tone de o- produce pentru nrim a da'â conom ică a în tre p rin d e rii, ade­
p ro ie c tă ri de u tila j chim ic, de pro d u cţie i, în dom eniul a p ro ­ tcl lic h id — a c o n s titu it un v ă ru l este cu lo tu l a ltu l. M ai
actuala organizare a în tre ­ v iz io n ă rii şi d e s fa c rrii în cit, Judecind lu c ru rile prin p ris ­ casată şi p ro d u ctivita te a m un­ p u ţin în frum u seţat, p lin de as­
p rin d e rilo r ce form ează aceas­ pe această cale. în tre p rin d e ri­ adevărat exam en de încercare (CONTINUARE IN PAG. o 4 o) ma in d ic a to rilo r producţie c ii, a ctivita tea în tre p rin d e m p e rită ţi din cele m ai s u rp rin ­
tă centrală, de m odul cum se le sâ fie degrevate de a n u m i­ a p o s ib ilită ţilo r de executare globală, m arfă vin d u tâ şi în ­ din B rad apare curată ca la ­ zătoare şi nedorite.