Page 30 - Drumul_socialismului_1969_11

PAC, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 9 NOIEMBRIE 1969

Competenţă şi răspundere feţă BIROUL A PRIMIT UN AJUTOR SUBSTAN­

UAL DAR NUMAI EL ESTE RĂSPUNZĂTOR?
de interesele economiei

Se sustrag piese, m aterialo ,
A dunarea generală în tre ve ­
d in cad rul secţiei răspunde în ­
dea de la început asigurarea Ii chem ăm la d ife rite a cţiu n i ducerea p o litică a a c tiv ită ţii se v in d piese auto dar, cu o
ne spun : „A cu m sîntem m em ­
m a iş trii
excepţie sau două,
e xtrem de ch in u ită şi n ic i la de cherestea de calitate supe­ planificat cu 70,30 lei pe mia u n u i c lim a t de schim b de o­ b ri de p a rtid , am scăpat de treaga organizaţie, to ţi cei 90 care sînt to ţi co m u nişti, nu se­
ora actuală nu este pusă pe rioară. iar pentru producţia de de bucăţi echivalente. p in ii d in care sâ se poată des­ U .T.C „..“ — a rid ic a t p ro b le ­ de com u nişti, care lucrează a­
(UtţfME OIN MO. 1) ici şi în se rviciile în tre p rin d e ­ sizează această gravă stare de
picioare zdravene, din cauza şpalieri 8,8 tone de oţel-beton. Cazurile expuse sint abateri p rind e co n clu zii u tile asupra ma în adunare tov. Ioan M a­
lu c ru ri, nu cer
u tila je lo r eu uzură avansată, In fine, datorită nerealizârii evidente dc la regulile elemen­ m o d u lu i cum s-a dcsfăşur.it ne, secretarul c o m ite tu lu i rii. Cu toate câ în general ac­ celor vin o va ţi. sancţionarea
dar şi a lip se i de s p rijin din planului la cărămidă cu 1,5 m i­ tare ale economiei şi vin sâ m unca de p a rtid la I.PS.P. U.T.C. tiv ita te a econom ică este bună,
— M in u s u rile astea lc-am a ­ Deva şi cum ar tre b u i sâ se C ritic i le aduse b iro u lu i în a­ m a jo rita te a s a la ria ţilo r adu- Toate acestea — a s u b lin ia t
partea D ire cţie i judeţene de lioane bucăţi, s-au fabricat mn- demonstreze câ la I.IL . Orâş-
coperit depăşind p la n u l la b o r­ in d u strie locală. In ce priveşte siv înlo cuito ri dc cărămidă ca­ tie conducerea n-a învăţat şi desfăşoare. T o n u l pentru „a ­ dunarea generală reflectă o a- cînd u-şi din p lin c o n trib u ţia la v o rb ito ru l — rid ic ă serioase
d u ri, pavele, mozaic şi p ra f de insă e x p o rtu l, tovarăşul Zâ- re sînt nerentabili. Conducerea nu şi-a Însuşit pe dc-a-ntregul cordarea" c ritic ii, pent^p dez­ n u m itâ stare de lu c ru ri, care realizarea p la n u lu i, in d is c ip li­ problem e de co n ştiin ţă şi ea
piatră. întrep rind erii. în Ioc sâ între­ alfabetul eficientei, aplicîndu-1 ba te ri la subiect l-a dat darea de a ltfe l se subînţelege şi din na — sub cele m aî fe lu rite as­ tre b u ie sâ pornească dc la fle ­
hu ţ ne-a „v in d u t" alte e x p li­
— D ar m obila, p re fa b rica te ­ c a ţii decit cele reale. P rin tr-o prindă măsuri pentru re n ta b ili­ ,,pe sărite", sau, mai precis, fo- dc seamă prezentată de b iro u l cele relatate de darea de sea­ pecte — trage înapoi, lezează care d in tre noi, fie câ avem o
le. cără m izile sin t produse ce­ adresă scrisă a d ire cţie i ju ­ zarea produsului, consemnează tografiind pasiv acumularea org anizaţiei de ba2â şi proiec­ vechim e m are sau m ai m ică ea
rute de econom ia na ţion ală şi deţene de resort, am p rim it o depăşire a preţului de cost cheltuielilor şi pagubelor. tu l p la n u lu i de m ăsuri. După m e m b ri de p a rtid .
nu pot fi înlo cuite cu nim ic. un răspuns în toată regula în o scurtă prezentare a re a liză ­ La I.P S .P . se rid ică, in tr-a ­
N ici m ăcar cu... p ra f de piatră care se arată că din 3 300 co­ rilo r m e rito rii o b ţin u te (în n u ­ Adunări pentru dări de seamă devăr. cu acu itate problem a
— N-am p u tu t produce, că s-au liv ra t num ai 3 648 bu ­ tina e realitatea, alta e m ai tre i trim e stre această în ­ c re ă rii unei o p in ii ferm e îm p o ­
mode con tra ctate la export,
am avut g re u tă ţi... tre p rin d e re de deservire a şan­ triv a in d is c ip lin e i. G raficele
Şi d ire cto ru l se lansează in ­ căţi Restul, se spune in adre­ tie re lo r dc c o n stru cţii cu u ti­ de re p a ra ţii au d e ve n it o fo r­
d u h n ită
m a litate, aceasta şi
tr-u n in te rm in a b il expozeu de să. nu s-a rea liza t d in lipsă laje, m ijloa ce de transport, în organizaţiile de partid lu c ru lu i în a s a ltu ri pe şantie­
ju s tific ă ri, care in esenţă sună de P.F.L. şi — su b lin ie m — co n fe cţii m etalice, agregate de ru l de co n s tru c ţii d in Deva. U -
ncorganizarca procesului
cam aşa : pentru prefabricate producţie in bune c o n d iţii. sfera de preocupări a carieră a re a liza t un volum dc tila je lo se descompletează d u ­
dc
n-um avut com enzi, pentru D roducţie şi de pre sta ţii egal interesele în tre p rin d e rii.
m obilă, îndeosebi comode la — Aceasta este s itu a ţia a­ cu cel o b ţin u t în întreg anul mă. B iro u l org an izaţie i de ba­ — N oi putem realiza econo­ pă ce au fost reparate ca p ital,
exp ort, aşişderea : lin ia tehno­ cum Dar pînă la fin e le anu­ trecut), darea do scamă s-a o­ ză nu a reuşit sâ sc im pună m ii sup lim e ntare 13 p re ţu l dc o m aşină de săpat şa n ţu ri, b u l­
dozere. stau „pc dreapta" din
dre pt ceea ce trebu ie sâ fie :
logică de cărăm izi de la Va(a lu i ? p rit asupra lip s u rilo r, ia r pro­ cost cu ccl p u ţin 200 000 lei
tovarăşul Zâhuţ, comitetului de direcţie
e în tr-o stare deplorabil?» — A m an alizat perspectiva, iectul p la n u lu i de m ăsuri a coordonatorul exige nt al în tre ­ peste cele o b ţin u te (159 000 Ici lipsă de piese dc schim b. in
Ne-am zbătut în dreapta şi ne-a spus sin te tiza t ce tre b u ie făcut pen­ gii a c tiv ită ţi p o litice Tritre două la pre sta ţii şi 249 000 Ici la ac­ tim p ce pentru u tila je '*a<nte
ad un ări generale. El a pus in
dc un an de zile s-au a h.< a­
în stînga, dar n-avem ce face tru în lă tu ra re a lor.
şi vom realiza to ti in d ic a to rii. dezbaterea a d u n ă rilo r gene­ tiv ită ţi in d u stria le ) — a a ră ta t cum piese în vataarc de n>h
P arte din aceste d ific u ltă ţi Din restanţe vom recupera 100 Un teh nician al D ire cţie i ju ­ S-au c ritic a t de ficie nţele se­ rale problem e de m are in te ­ tov. Ioan Daicu, c o n ta b ilu l şef. de lei. S în t apoi. m em bri de
în tre p rin d e re a de in du strie
sînt. ce-i dre pt reale, dar nu mc prefabricate, 100 000 că ră ­ locală B rad înregistrează seri­ deţene pe ntru in d u stria locală rioase din folosire.a. repararea res — d iscip lin a in p ro d u c ţie ,’ In d is c ip lin a ne costă circa p a rtid ra re tim n de un an <îo
eu
şi în tre ţin e re a u tila je lo r,
şi insolubile. L in ia te h n o lo g i­ m izi şi 150 000 Ici In m obilă. oase râ m m e ri în urm ă la m ai este mereu aici Ce s i facem ? analiza p re ţu lu i de cost. a cti­ 50 000 Ici pe lună. De exem ­ zile n-au D a rtirin n t d o rit la
că de la Vata s-a „nă scut0 Sintom h o tâ riţi I m u lte sortim ente cu greutate A m cerut sâ vin ă de la ju de ţ, vizarea condu cerii în tre p rin ­ vitatea sin d ica tu lu i şi a orga plu, după o rep ara ţie ca p ita ­ una-douâ ad un ări generale, u n ii
m a iştrilo r.
d e rii. secţiei şi a
nîz.nţici U.T.C. — , a d u n ă rile au
specifică m are in ansam blul de la oraş sâ constate câ nu S-a spus despre lipsa de e x i­ s ta b ilit m ăsuri, au făcut reco­ lă la o m aşină în valoare de tin e ri cărora li s-au «meat con­
20 000 lei m ai tre b u ie sâ chel-
H U N E D O A R A : «activităţii economice. L,i că ră ­ putem. u ltim a genţă a şe filo r de coloane faţă m andări. ele însă s-au u ita t lu im 10 000 lei pentru piesele d iţii pentru a urm a liceul nu
răspund la chem ări n ici atunci
de in d is c ip lin a un or conducă­
m idă şi b lo cu ri ceram ice res­
— D ar a ţi avut în
tan ţa echivalează cu producţia vrem e m ai m u lte analize ta ie to ri auto care efectuează curse după ce s-au te rm in a t şedinţe­ care lipsesc sau nu s-au în lo ­ cind pot etc., etc.
pe 3 lu n i, la p re fa bricate — v-au dat rezultate d ife rite . A ţi clandestine, consum ă tone de le. Aceasta, pentru câ nu to ţi cuit. A poi. tre i conducători A dunarea generală le-a spus
m e m b rii b iro u lu i au
s im ţit
pe o lună ş.a.m.d. a vu t una cu şefii de secţii, din benzină in plus şi-şi însuşesc răspunderea încredinţată, iar «auto şi-au distrus maşini!'.» p ro - lu c ru rilo r pe adevăratul lo r
vocînd pagubă de 100 000 iei.
nume. a c ritic a t aspru b iro u l,
Cum a acţionat com ite tu l de
piese de la a lte m aşini, despre
care rezultă eâ pînă la s firş itu !
Cind utilajele d ire cţie al în tre p rin d e rii ? Pen­ a n u lu i ve ţi recupera ceva. La m odul defectuos cum fu n c ţio ­ tov. Ioan S trug. secretarul o r­ de in d is c ip lin ă 11 con stituie r i ­ cu p rin ză to r şi concret Acum .
Insă aspectul cel m ai fla g ra n t
a adoptat un plan de m ăsuri
ganizaţiei de bază, nu i-a che­
o altă analiză, s-a ajuns la con­
tru a da un răspuns am con­
nează aprovizionarea te h n iro -
s u lta t pla n u l de m uncă al a ­ cluzia câ pla n u l va fi realizat m aterialâ. B iro u l organizaţiei m at la o rd in e Dar. dezba te ri­ sipa de ca rb u ra n ţi şi folosirea to ţi co m u n iştii, de la d ire cto r
cestuia, am discutat cu preşe­ in întregim e. Concluzia nu este dp b«ozâ nu a tre cu t cu vede­ le hu m ai arătat şi altceva : in alte scopuri a pa rcului au­ şi secretarul org an izaţie i do
d in te le c o m ite tu lu i de direcţie. în concordanţă eu convingerea rea n ici lip s u rile din munca m ajoritate a celor care ou fost to Facem lu na r im p u ta ţii de bază şi pînă la tîn â ru l cel m ai
produc... stagnări s u ltă ri / Poate sâ plouă, să dum neavoastră ? la u n ii m e m b ri de p a rtid fa ­ c rilic a li in darea de seamă şi 30 C00 Ici pentru benzină, la nou p rim it in pa rtid trebu ie
de p a rtid — lipsă :le interes
Ce obţinem din aceste con­
«nu c ritic a t b iro u l nu şi-au fă ­
să pună u m ă rul pentru a asi­
u n ii şoferi pînă la 1500 lei şi
— Nu prea.
fulgere, co m ite tu l de direcţie tă de problem ele care sc dez- cut autocritica. gura în d e p lin ire a îna inte de
— Ce rezu ltate dau stu d iile ci plătesc fără sâ facă contes­
analizează lună de lună situ a ­ În tre p rin se de către co m ite tu l b .it în a d u n ă rile generale, in ­ L ip s u rile personale r>u fost taţie Scot ba nii pe curse c la n ­ vrem e a p la n u lu i anual.
rAu tre c u t m ai m u lt de 10 ţiu dc p re fa bricate, ca u rm a ­ ţia ercm o m ico-fin an ciarâ a în ­ de d ire cţie ? d iscip lin ă , neglijarea m un cii su p lin ite cu angajam ente. Or,
lu n i din acest an şi la M L. re a un or ne a ju n su ri dc c a ic tre p rin d e rii sau a unei secţii. — M e m b rii c o m ite tu lu i vin de p rim ire în p a rtid e t '. — , de munca de p a rtid , de con- destine ... I. MIRZA
H unedoara co n tin u ă sâ se «i- vă faceţi răsp un zători, nu A ic i in tră cantit.U c, ealit.ite, la şedinţe cu re g ularitate. Ei d in m unca .sindicatului şi a
cum uleze fă ră re s tric ţii res­ con stituie o cauză a slabelor p ro d u ctivita te , preţ dc cost, caută, fac propuneri. Există org anizaţiei U T.C. M ai ales
ta n te la to ţi in d ic a to rii de rezu ltate o b ţin u te ? beneficiu şi a lţi in d ica to ri. A- preocupare pe această lin ie , această parte a c ritic ii a viza t
plan. P rod ucţia globală nu N u este necesar sâ răsfoim dicâ, o analiză — otova, globa­ însă faţă de această p ro ble­ oam enii pe nume. Ia r c ritic a PR O C ESU LU I OE ÎN V Â Ţ Â M ÎN T -
s-a re a liza t eu 1,4 m ilio a n e re g istru l destul dc volum in os lă, ca şi cind n im ic nu s-ar in - mă... mă rog... Cred câ va da a d e zlă n ţu it c ritic ă ...
lei, producţia m a rfă vînd utâ cu în tre ru p e rile Vă re a m in ­ tîm p la în mod deosebit. Şablo­ rezu ltate bune producerea c iu ­ — B iro u l organizaţie! dc
şi încasată cu 1,4 m ilioa ne tim num ai că din cauza de­ nul este c o n tu ra t dc fa p tu l c i p e rcilo r com estibile — prim a bază trebu ia să se ocupe dc
lei, p re ţu l de cost a fost de­ fe c ţiu n ii un ui m otor e le ctric fiecare analiză este însoţită secţie dc acest fel din ţară A m problem a m a şin ilo r care nu ni
păşit cu 1,3 m ilioa ne , ia r be­ dc la podul ru la n t lin ia nouă in v a ria b il de o in fo rm a re — creat p o sib ilita te a pe ntru a le dă autobaza D.R.T.A, — n- Sprijin activ, din partea
n e fic iu l este sub prevederi cu de p re fa b rica te staţionează şi cităm — cu p riv ire la m ăsu­ produce c io p litu ră in piatră, răta tov. V ic to r Săbău, te h n i­
043 000 Ici. Deci toate la tu r i­ astăzi de 4 zile. E x e m p lu l a- rile sta b ilite în şedinţa prece­ ceram ică. cia n şef de ate lie r (p ro ba bil ea
le de a c tiv ita te — pro du ctivă, ccsla este tip ic p e n tru in tre a - dentă. răspuns la c ritic a adusă a c ti­
econom ică şi fin a n c ia ră — ga perioadă o a n u lu i, dar A vem de-a face aici cu un — Este lă u d a b il câ vă d iv e r­ v ită ţii de la cariera H crcoca
sin t in c o n tra tim p şi pe ală­ conducerea în tre p rin d e rii nu m od nu num ai şablonard de a s ific a ţi producţia, dar cum va — n.n.). asociaţiilor studenţilor
tu ri cu ce rin ţe le im puse de e­ a conchis că este necesară fi în d e p lin it pla n u l la s o rti­ — N u întotdeauna s-a a lă ­
acţiona, ci şi cu u n u l greoi, lip ­
tapa actuală de dezvoltare a crearea s to c u rilo r dc s ig u ra n ­ m entele care form ează sarcină tu ra t b iro u l d ife rite lo r a c ţiu n i 9 f
econom ici. ţă ale pieselor de schim b. sit de m o b ilita te , anchilozant. de plan ?
A dică arde in p riv in ţa înde­ pe ntru în d e p lin ire a sa rcin ilo r A n a liz in d m odul in care n- rioasâ a a s o c ia ţiilo r s tu d e n ţi­ o colab orare defectuoasă In ­
— Cum vă e x p lic a ţi acest Despre re v iz iile periodice la p lin ir ii p la n u lu i un or s o rti­ — K greu. N i s-au tă ia t m ij­ trasate de fo ru l tu te la r — a so cîa ţiile s tu d e n ţilo r d in ca­ lor. in scopul o rg a n iz ă rii şi tre com isiile, c o n s iliile pe fa ­
fenom en ? — u fost în tre b a ­ u tila je nici nu poate fi vorba. m ente, ia r co m ite tu l de d irec­ loacele de tra n sp o rt, n-avem spus. p rin tre altele, in g in e rii! d ru l In s titu tu lu i dc m ine Pe­ re a liz ă rii unui proces dc stu ­ c u ltă ţi şi cele pc in stitu t.
rea pe e.ire am adresat-o to ­ Dc cc v -a ti îm păcat cu aces­ ţie îşi găseşte alte sfere de ac­ p o s ib ilită ţi dc n produce în N icolae Maioreseu, şeful sec­ troşan i c o n trib u ie Io s p r iji­ diu corespunzător o b lig a ţiilo r
vară şului Io sif Mu roş, d ire c to ­ te ne a ju n su ri ? ţiune. S ub linie m câ deşi pla­ c o n d iţii bune cărăm ida, unde ţie i Deva. Pun întrebarea : C® nirea c o rp u lu i profesoral in profesionale prevăzute de R e­ „în a rm a re a s tu d e n ţilo r cu
ru l I.I L H unedoara. — Este adevărat că. unde avem o m.nre răm înere in u r­ a făcut b iro u l pentru în tă rire a form are a v iito rilo r spe cia lişti gu la m e n tu l p riv in d a c tiv ita ­ tem einice cun oştin ţe dc spe­
s a strica i, acolo am sărit. Eu nul sortim e ntal este m ereu cia lita te . legate dc pro blem e­
— în lr-a d e v ă r. rezultatele p u nctul am e ninţat cu neîndc- mă. La anul p ro d u rţta dc că­ d iscip lin e i ? N işte analize şi cu o îna ltă p re g ă tire teoretică tea profesională a s tu d e n ţilo r. le concrete ale p ro d u cţie i sc
a c tiv ită ţii noastre sin t ncco- lucrez în această în tre p rin d e ­ p lin ire a , în co m ite tu l de d irec­ răm idă creşte de 3 o ri şi ju ­ cam atît. şi practică, la cunoaşterea şi A s o c ia ţiile stu d e n ţilo r, co n ­ realizează e fic ie n t în ca d ru l
re num ai d in p rim ă va ră şi
respunzâtoare. S ingura e x p li­ am fost n u m it a ici d ire c to r ţie problem a n-a fost discuta­ m ătate. Cu ce o vom p ro du­ — S in d ica tu l a devenit pe însuşirea a p ro fu n d a tă de că­ s iliile pc fa c u ltă ţi şi in s titu t c e rc u rilo r ş tiin ţific e stud en­
caţie rezidă în fa p tu l că p la ­ ca sâ în lă tu r aceste fenom ene tă dccît o sigură dală şi atunci ce ? N u văd, dacă nu vom fi plan ul al 5-lea în în tre p rin d e ­ tre stud enţi a p o litic ii p a rti­ vor tre b u i sâ desfăşoare o ţeşti. d a r tra ta re a num ai a 05
nul s ta b ilit nu a fost core la t s p rijin iţi. re. S in t şî eu vin o va t câ nu d u lu i nostru com u nist. la fructuoasă m uncă în rin d u l dc teme în lţH , cţ?rcyr,i fre c ­
cu baza tehnică existentă in negative, dar în perioada a- vizîndu-se sa rcin ile pe anul La în tre p rin d e re a de in du s­ s au ţin u t in u ltim a perioadă îna rm a rea lo r cu ferm e con­ s tu d e n ţilo r dc anul !, nede- ventate dc către num ai ‘ 150
în tre p rin d e re . M ă re fe r în ecasta scurtă nu am re u ş ii in 1970. Nu s-a procedat râu, dar trie locală din O râştie punctul a d u n ă rile gru p e lo r sindicale. vin g e ri p o litice şi ideologice, prin.şi eu m etodele dc stud iu de stud enţi este prea p u ţin
specia) la pro du cţia de p re ­ to ta lita te . cu sortim e ntele pe «anul in Am făcut şi adrese în scris că­ co n fe rin ţa U n iu n ii a s o c ia ţii­ şi m uncă în în v â ţâ m in tu l su­ pe ntru a se realiza un p ro ­
fa b ricate unde p la n u l ne a — P roblem ele la c a rc n c -a m curs, care încă nu s-a încheiat, ne vralgic îl co n stitu ie c h e ltu ­ tre persoanele din conducerea lo r s tu d e n ţilo r de la I.M P , p e rio r In tiln ir ile m elodice ale gres în acest sens" a re m a r­
p ro du cţie
1000 lei
ie lile l,i
fost rem is la capacitatea m a­ re fe rit şi care au aşteptat din cum râm îne ? Dc cc se oco­ în tre p rin d e rii la care grupe sâ a s u b lin ia t m odul în care. in s tu d e n ţilo r din a n ii m a ri şi cat ing. A lc x . Popescu, şef
xim ă a nou lin ii. Or, această partea dum neavoastră re zo l­ leşte chestiunea ? în tre b ă rile m arfă. In m om entul de faţă perioada ra p o rta tă , s tu d e n ţii ca d re lo r d ida ctice cu stud en­ de lu c ră ri Aşadar, a c tiv iz a ­
in v e s tiţie are term en dc a tin ­ vare nu necesitau o perioadă lc-nm adresat tovarăşului N i- ele sînt depăşite cu 37 Ici. p a rticip e dar n-au lu a t parte din V alea .Jiului s-au a ch ita t ţii d in anul în tîi, pe ntru e x ­ rea c e rc u rilo r ş tiin ţific e s tu ­
de acom odare a tit dc lungă.
gere a p a ra m e trilo r pro ie c­ Un conducător dc în tre p rin ­ colae Zâhuţ. d ire cto ru l în tre ­ In legătură cu această s itu a ­ — şî-a făcut -.autocritica" tov. de . p rin c ip a le le lo r sa rcin i plicarea im p o rta n ţe i deosebi­ denţeşti revine ca o im p o r­
ta ţi dc-abia la 31 decem brie p rin d e rii. care ne-a răspuns ţie sc im pune o concluzie care E m il D ârâu. preşedintele sin ­ profesionale, p o litic o -id c o lo g i-
dere, in c o n d iţiile dc azi ale d ica tu lu i. te a s tu d iu lu i in d iv id u a l, vor tan tă sarcină a c o n s iliu lu i
1969. destul de ir ita i : vizează, de fapt, a ctivita tea co­ ee. gospodăreşti şi c u ltu ra l-
d e zvo ltă rii econom iei, nici nn — Asemenea ad un ări au mai tre b u i sâ fie îm bog ăţite in pe in s titu t, ia r „a sim ila re a
— După o p in ia dum nea­ tre b u ie sâ se ocupe dc pro — Degeaba discutăm , dacă m ite tu lu i de d ire cţie : in afară sportive. c o n ţin u t şi în form a de o r­ n o ilo r cun oştin ţe precum şi
voastră. acesta este sin g u ru l d u cţia zile i, aceasta râ m in in d n-.'ivem p o s ib ilită ţi sâ înde­ de fa c to rii e xte rn i, aici tre ­ fost şi angajam ente din partea In fo rm a re a p riv in d a c tiv i­ ganizare. dezvoltarea d e p rin d e rilo r de
neajuns care generează acest pe scama m a iş trilo r, a m u n ­ p lin im planul pe sortim ente. buie căutat m ai insistent e­ b iro u lu i organizaţiei de bază, tatea C o n s iliu lu i U.A.S. în pe­ Dc asemenea, bunele re z u l­ m uncă concretă, de p ro ie cta ­
b ila n ţ necorespunzâtor. l'â râ c ito rilo r. El tre b u ie sâ rezo l­ — Totuşi, cum o sâ vă des­ fo rtu l pro priu . Deci. co m ite tu l am m ai auzit — a re la ta t tov. rioada de la a le g e rile tre cu ­ tate la în vă ţă tu ră o b ţin u te în re ar fi fa vo riza tă p rin în ­
a analiza cu lu x dc am ă nu n­ ve şi să dea s o lu ţii pentru cu rca ţi în cele din urm ă? AU de direcţie, care a vizat peda- P etru Barna. te h nician la e x­ te pină în prezent a re le v a t anul tre cu t nu pot acoperi fiin ţa re a b iro u rilo r dc proicc-i
te is to ric u l acestei in v e s tiţii, p ro du cţia viito a re , să rezolve cerut «ajutor ? l«i cc tre b u ie acţionată, s-o a­ ploatare la u tila je . o seric de aspecte ca ra cte ris­ constatarea câ în a n ii I şi II tare pe ntru s tu d e n ţi" este de
tovarăşe d ire cto r, vă re a m in ­ problem ele m ajore ale u n ită ­ — Am cerut şi n i s-n dat. pese cu toată puterea ! — V in cu o rug ăm in te (? !) tice. specifice fo rm e lo r de ac­ pregătirea, s itu a ţia p ro fe sio ­ părere C ornel P uiu — s tu ­
tim că din cauza unor o p in ii ţii re o conduce. In acest sens către birou, către m e m b rii dc tiv ita te in aso cia ţiile stu d e n ­ nală este mai slabă dccît ta dent în anul V electrom eca­
greşite a fa c to rilo r răspunză­ cum v-a a ju ta t D ire cţia ju ­ p a rtid tin e ri să ne s p rijin e în ţeşti. s u b lin iin d u se succesele a n ii m ari. ceea ce denotă câ nică m in ieră .
to ri, soluţia tehnică a acestei deţeană de in d u strie locală şi în tă rire a organ izaţie i U.T.C. în m unca profesională şl in este necesară în tă rire a m u n ­ T o t p e ntru îm b u n ă tă ţire a
lin ii nu e cca m ai a v a n ta jo a ­ p ra ctic in cc sc măsoară acest Ei ne a jută foarte puţin. Cind cea po litie o -id co lo g icâ . p re ­ c ii a s o c ia ţiilo r şi in această procesului dc în v â ţâ m în t va
să, ia r executarea ei s-a „ în ­ a ju to r ? Forul judeţean de cum şi lip s u rile ce s-au m a­ direcţie . S p rijin ire a decanate­ tre b u i acordată o m ai m ure
tin s" pe o d u rată neperm is — A fost de foarte m ulte n ife sta t şi g re u tă ţile in tîm p i- lor. a c o rp u lu i profesoral tre ­ im p o rta n tă p ra c tic ii în p ro ­
de lungă Faţă de acest fe ­ ori pe la noi tovarăşul d ire c ­ nate. buie c o n rre tu a lâ în m o b iliz a ­ ducţie. care este necesar să
nom en negativ, conducerea tor Petru Prodon. ne-a dat u- L e g ă tu rile strînse d in tre rea largă a s tu d e n ţilo r la o fie îm b u n ă tă ţită în co n ţin u t,
în tre p rin d e rii, dum neavoastră nelc in d ic a ţii, nc-a a ju ta t sâ resort are cuvîntul c o n s iliile a s o c ia ţiilo r s tu d e n ţi­ m uncă sîrguincioasâ. în o rg a ­ p rin desfăşurarea ei con cre­
personal, de ce nu a ţi lu a t procurăm unele m a te ria le in ­ i Seară ! lo r şi decanate, pe ntru desfâ nizarea o tc lo r dc c o n s u lta ţii tă. p rin m unca efe ctivă a fie ­
m ăsuri pre ve n tive ? Da m ai să asistenta tehnică nu ne a ! ; şurarea u n u i cît m .iî e fic ie n t su p lim e n ta re Deşi aceste con­ că ru i student p ra ctica n t, p rin -
m u lt, cu toate că o m arc p a r­ fost asigurată. R ezultatele e- Dc bună scamă, răspunderea pentru carenţele ma­ proces in s tru c li v -cd u ca tiv — s u lta ţii au fost ju d ic io s o rg a ­ tr-o în d ru m a re corespunză­
te din ca p a cită ţile dc produc­ conom iec corespondente aces­ nifestate mai m ult sau mai puţin cronic în unităţile | literar — cine-! au spus V io re l Lup. student nizate in anul tre cu t de către toare şi p rin asigurarea celor
ţie ou in tra t in fu n c ţiu n e cu tu i a ju to r nu le putem a ră ­ industriei locale nu aparţine doar conducătorilor lor In an ul IV electrom ecanică catedrele de spe cia litate, ele m ai bune c o n d iţii de muncă
m are in tirz ie re faţă dc p la ­ ta, dar in luna octom brie am Atare parte din această lungă listă dc neajunsuri v i­ m in ie ră şi N icolae Tebieş, n-au fost frecven tate cores­ şi via ţă in această perioadă
n u l eşalonat, in în tre p rin d e ­ m ers m ai bine. zează direct Inrul dc resort din Consiliu) popular jude­ j matografică j student in anul V m ine — punzător. rc lc v în d o slabă ac­
rea pe care o conduceţi s-au Fără a m ai expune întreg ţean — Direcţia dc industrie locală Aşteptăm din par­ s-au râ s frin t p o zitiv în b ila n ­ tiv ita te a c o n s iliilo r a so cia ţii­ V ii dezbateri au p rile ju it şi
ig n o ra t şi cele m ai m inore dialo gu l tu in te rlo c u to ru l nos­ tea acesteia pre< izări şi mai cu seamă măsurile cc le ţu l a n u lu i u n iv e rs ita r tre cu t ; lor. alte problem e ce preocupă a-
c o n d iţii pentru huna e xp lo a­ tru. credem că a sosit m o­ vn întreprinde dc urgenţă pentru r | Cu ocazia a n iv e rs ă rii a j succesele la în vă ţă tu ră sînt s o c ia ţiilc s tu d e n ţilo r, care vor
tare a su p ra fe ţe lo r şî cap aci­ m en tu l sâ fie eradicate o da­ Recuperarea integrală a restanţelor şi asigura­ , 52 de ani de la M arca Re- j re fle cta te în fa p tu l câ 9(10 d in N ecesitatea un or o p in ii tre b u i sâ-.şi găsească o cit
tă ţilo r de pro du cţie e xiste n ­ tă pentru totdeauna asemenea rea în d e p lin irii tutu ro r indica torilor planului anual şi j v o lu ţie S ocialistă din Oc- i cei 1 050 dc stud enţi au p ro ­ prom pte îm p o triv a m a n ife stă ­ m ai bună rezolvare, pcnl.ru
te. Scoaterea d in c irc u itu l stări dc fap te care trenează ungă.iamenirloi in fiecare din cele 6 în trep rind eri sub­ j tom brie, ie ri. la clu b u l sin- \ m ovat anul dc stud ii. D ar de rilo r dc in d ici plină va tre b u i ca munca c o n s iliu lu i pe in s ti­
tu t sâ fie cît m ai fructuoasă
p ro d u ctiv zile şi săptăm îni în ­ bu n u l mers al a c tiv ită ţii eco­ ordonate : } d ica te lo r din Deva a a vu t j aici pînă Ia existe nţa in anul sâ co n stitu ie o b ie ctu l a te n ţie i în toate do m en iile, d a r mai
c o n s iliilo r şî co le ctive lo r de
tre g i a unor u tila je din sec- nomice. 0 Crearea con diţiilo r tehnice, m ateriale şi organi­ j loc o seară lite ra ră orga- j tre cu t a un ui n u m ăr m are de studenţi. Toate aceste aspecte
zatorice netesare pentru ca în cel mai scurt tim p în ­ ales în cele pro fe sio nal şi po-
nizatâ in colaborare cu bi- j
treprinderile de interes local să-şi justifice menirea ! blioteca m u n icip a lă . j stud enţi c a ic nu au pro m o­ negative in a c tivita te a p ro fe ­ litico -id e o lo g ie . acesta d in u r­
va t în sesiunile de ia rn ă şi
mă fiin d tra ta t cu o a tcn lie
sională a s tu d e n ţilo r denotă
ORÂŞTIE: prin rezultate economice de valoare : j Jn co n tin u a re a ru la t fii- \ vară u n u l sau m ai m u lte e­ o stabâ preocupare a co m i­ deosebită dc către o rg a n iz a ­
^ Perfecţionarea activită ţii de conducere, coordo­
nare şi planificare, aşezarea accslciu pe baze realiste j m ul sovietic „M isiu n e ex- j xam ene există încă un drum ţia dc p a rtid pe in s titu t.
j tra o rd in a ră ". \ lung. care tre b u ie netezit siei de spe cia litate din ca d ru l
şi eficiente.
i ;
p rin tr-o a c tiv ita te m ai labo- c o n s iliu lu i U.A.S., precum ş! N. STANCIU
Alfabetul eficienţei,
Inform atorul nostru, ţăranul cioarecul pentru picior, vâli- alesăluri, avînd motive patrate pieptar lucrat cu m ultă măies­ ră peste care se aşează tinclcul tcşti, acestea se prezintă sul»
Trosnn A dani, dc 85 ani, clin tura do pe cap şi opincile. îar pc la tu ri „cîpcâ cu colţ". trie şi cu m otive florale răs- sau vălitura clin jo lj. Femeile denumirea de: „V ărgi, sucituri,
satul Ludcşti, ne spune că Ciup«ogul era lucrat din pîn- Fondul lui este negru, cu floa­ pîndite la partea din faţă. A­ vârstnice aşezau peste acest potcoave, crengi, pristân, floa­
învăţat şi aplicat portul tic aici este „din bâ­ /â dc casă de in sau dc cinepâ rea piersicului în culori gal­ ceste pieptare, ne spune Lolcnn tindeu un „chischincu" dc cu­ rea piersicului, floarea S ibiu­
ben, verde şi vînât. Un alt mo­
tla n i" şi că oamenii mai
Floarea, de G4 ani, din salul
în
loare neagră cu ciucuri.
şi cru cusut cu alesături u-
lui, scccruici, cornul berbecu­
vârstă nu - şi leapădă portul vînd părţile lui distincte cri : del de şurţ este „şurţul în Ludcşti, erau ]ucr«ote de către P iciorul era încălţ.it cu o 0- lui, sfădite, trăsură, ochi (n za-
străvechi cu albul Iui minunat: guler tras, tninccă cu (odori, «'iţă", cu fond alb şi dungi o ri­ cojocarii din Orâştie. pincâ din „plotog", lucrată de lâ .şi potcoave cu cruci".
„ \ ’oi nu purtăm negru, Doam­ brâţare la mină, clin sub m>- zontale, avîncl o varga lată cu Lnibârul este piesa dc îm bră­ capul fam iliei sau do «alţi băr­ Inâşescu M aria nc spune ră
„pe sărite“ octogenar vini, satiric şi bun necă, broscuţă subsuoară, spâ- de jos. căminte care acoperă veşm in­ baţi care erau rutin aţi In a- unele câtrinţe, din cele vechi,
alcsăuiri şi ciucuri l.a
ne fe ri", ne clâ replica
partea
acest
cele în piept şi spâcea în spate.
tele In tim p de iarnă. Este lu ­
ccaslâ meserie.
ru fondul alb, au fost cernite,
C âtrinţa clin spate este lu ­
Cusătura executată pe ciupag
doinitor din fluier.
O pincile
aveau „g u rg u i" şi
ţesută la război şi bătută
Portul fem eilor este mni se compune clin „şire in jos şi crată din tr-o singură foaie cu crat clin pânurâ albă de casă. erau legate dc picior cu no ji- adică vopsite în negru, în tru cit
în
s-a renunţat la câtrinţelc vechi
complex, mai frumos şi împo­ cu acel fond.
Spre deosebire de B rad, la — Avem c h e ltu ie li fo a rte dobit cu alcsâturî sau cusături A A C ercetările noastre au avut
O râştie situ a ţia pare m«h a ­ m ari. dar şi g re u tă ţile sin t la care ii dau o notă tic superio­ ca scop principal sâ cunoaştem
m eliorată. P lu su rile la in d i­ fel. S istem ul nostru dc a p ro ­ ritate sub raport artistic şi o PO R TU L R O M A N E S C IN Z O N A elementele de îm brăcăm inte
c a to rii glob ali, la unele sor­ vizio n a re — cu m ijlo a ce au­ înfăţişare plină de gust pentru din vechiul port al acestei zo­
tim en te şi la e xp o rt dau m ai to p ro p rii şi dc )«» dista nţe frumos ne, pentru a face dovada con­
m u ltă c e rtitu d in e Ceea cc nu m a ri — im pune c h e ltu ie li su­ In scopul cunoaşterii lui şi a cludentă câ portul specific zo­
înseam nă câ I.I L. O râştie îşi p lim e n ta re care num ai pe a ­ d e lim ită rii zonei dc râspindire nei de acum 50—C0 de ani avea
desfăşoară a c tivita te a după nul in curs valorează cirea au fost cercetate un număr de C E TĂ ŢILO R D A C IC E (II) aceleaşi caracteristici, aceeaşi
rig o rile elem entare ale eco­ 400 000 lei. A poi. n i s-au re ­ 16 gospodării din satul Lucleşti a fin itate şi asemănare eu ve­
nom iei. D im p o triv ă . p riv ită p a rtiza t sâ producem în lo c u i­ şi altele în satul Costcşti Din chiul port al străm oşilor daci
sub aspectul eco n o m icită ţii şi to ri de cărăm idă care sînt ne- in fo rm aţiile luate dc la fem ei­ Astăzi, portul original este în
re n ta b ilită ţii, ea este serios rc n la b ili le din casă şi «analizarea piese­ pm peste um ăr", ne inform ea­ dungi orizontale, cu „cipcâ" şi pive. Şuba din lină este pur­ ţc împachetarea picioru lu i, dispariţie. Frumuseţea şi ele­
dereglată. Pe tre i trim estre, H âlînd monedă forte pe ne­ lor aflate la faţa locului s-au ză Cimporescu Ioana, dc 72 m otive in „cru ci", în fondul tată în tim p dc iarnă dc către atît 1a femei cît şi 1a bărbaţi, ganţa lu i străveche râinlne ca
c h e ltu ie lile la I 000 leî pro ­ a ju n s u rile sistem u lu i de a p ro ­ tr.is o seamă de concluzii me­ ani, din satul Ludcşti Poalele, negru cu „potcoave şi crengi" ambele sexe. Un fel de şubâ se face cu m ultă grijă, pentru o am intire a trecutului. Gene­
ducţie m arfă sînt d in tre ce­ vizionare. tovmrâşul Cara ad­ nite sâ ne dea posibilitatea sa tare îmbracă corpul dc la brîu Dispunerea m otivelor sc află este şi cojocul din piele de ca sâ fie bine aşezat în opin­ ra ţiile de azi şi de m îinc nu
le m ai u m fla te — plus 32.57 m ite doar în treacăt faptul stabilim originalitatea acestui în jos şi pină aproape de glez­ pe sim etric şi alternanţă. Cen­ oaie, care este lucrat în cusă­ că, învelit fn obîalâ şi trecut vor mai cunoaşte poate o rig i­
lei In loc de reducerea p re ­ eâ în rîn d u l cad relor de con­ port. piesele dife rite care fac ne, sînt lucrate tot din pinzâ tru l este conslituit din două tu ri şi broderii ca şi piepta­ prin cioarecul de pânurâ. Acest nalitatea şi graţia portului
ţu lu i de cost cu 1 21 la sută, ducere ale în tre p rin d e rii, c- parte din ansamblul lui. carac­ de casă .şi din „ jo lj" . dungi cu „sucitu ră" şi „cipcâ" rele. obicei al în v c lirii picioru lu i şi vechi, care este înlocuit peste
c it este p la n ific a t, se ra p o r- con om icila iea p ro d u cţie i nu teristica zonală şi modul de Feste poale, în faţă. sc aşea­ pc m argini. Un model de eâ- Un clement im portant al por­ legării Iui în nnjiţe apare ca o tot cu portul orăşenesc, ca re­
te«ozâ o depăşire de 8,5.5 la are preţ Dc cc ? M otiv e sin t confecţionare. ză „e â lrin to iu l", lucrat clin lină trinţâ din spate este şi eâtrin- tulu i popular la femei este vâ- veche reminiscenţă clin portul zultat al pătrunderii confecţii­
sută. Ne adresăm to va ră şu ­ îirh is u fic ic n te şi d in cele m«oi De la început sc observă că şi bumbac cu chingi verticale, ta cu fond negru, care la par­ litu ra onpului cu „co rn ii". Fe­ străm oşilor daci. lor industriale.
lu i Pavcl Cara. d ire c to ru l în ­ im p ortan te . aproape toate piesele sînt lu ­ uvînd fondul negru, cu vărgi tea de jos are un m otiv cu a­ meile confecţionează aceşti Analizând cusăturile sau mo­ Statul nostru socialist s p riji-
tre p rin d e rii : In p rim u l rînd. la în tre ­ crate de mîna fem eilor băşti­ în suveică şi cu dinţi. Este ţe­ lesă tură, cunoscută in partea „eo rm i" din lină, dîndu-Ie o tivele vechi dc pe îm brăcăm in­ n«a acţiunile de păstrare a ve­
— Creşterea pe toate căile prind erea din Orâştie. valoa­ naşe prin procedeele : ţesut, sut In patru iţe, urzea ta fiind locului, sub denumirea de formă potrivită pentru a putea tea ţ.aranilor din acc«astâ zonă, chilor tra d iţii şi obiceiuri ca
a e ficie n ţe i economice este rea re b u tu rilo r şi c h e ltu ie li­ cusut şi îm pletit, cu uneltele bumbacul, iar bâteala lina Cu­ „floarea ‘S ib iu lui". M ijlocul li aşezaţi pe cap. Peste «aceşti după in fo rm a ţiile care ne-«au clemente folclorice, legate ele
un im p e ra tiv fundam e ntal lo r necconom icoasc trece cunoscute : războiul dc ţesut, lorile râ tn n ţo iu lu i sînt : fond corpului este încins cu brîu ţe­ „eo rm i" se aşează vălitura din fost servite dc Cimporescu Ioa­ viaţa poporului nostru şi este
pentru toate conducerile în ­ m u lt peste orice îng ădu in ţă : cu toate anexele lui. Arta ţe­ negru cu ciungi vercle-gulben :,) sut cu fondul urzit in diverse jd lj alb sau un tindeu scurt cu na. dc 72 ani, Lucni Floarea I. o datorie patriotică pentru toţi
tre p rin d e rilo r. Ş tiţi câ in do­ în 9 lu n i — 553 000 lei. sutului «a avut şi aici o puter­ mov culori, care se mai numeşte vărgi şi motiv lat la partea de Petru, de G5 ani. Matei Marin, cetăţenii — m uncitori, ţărani
cum entele C ongresului «îl X nică dezvoltare şi aprunpe la In faţă sc mai poartă şi „b ră ţă ri sau bete" şi care de jos. Această vâliturâ dă o în­ dc 72 am, Alioncscu Sînza I. şi cărtura ri deopotrivă — să
Jn al doilea rînd, consumuri­
lea a) p a rtid u lu i, e ficie n ţa o- fiecare casă se află cile un „şorţul clin doua foi", eu dungi multe ori arc culorile naţio­ făţişare patratâ capului şî sea­ Io,in, de 70 ani, Inâşescu Ma- lupte pentru păstrarea şi re­
le specifice sint cu regularita­
eupâ un loc central. De ce război dc tosut. şi cu pum te zise „su e itu n ", pe nale. mănă cu forma capului la m i­ ria, de 63 ani. Tâmâşan Dom ni- învierea m inunatului nostru
pentru dum neavoastră re d u ­ te depăşite, chiar la m ateriale­ Din complexul costumului fonii alb şi bătute in suveieă. Pieptarul eslc frumos deco­ reasă. Pârul fem eilor este îm ­ cn dc 74 ani. Tămâ.şan Ioana, port popular.
cerea c h e ltu ie lilo r dc pro le deficitare. Astfel, pentru fa ­ femeiesc lac parte piesele: eiu- Are un motiv m ărit l.i partea rat f 11 m otive flu rylc concen­ pletit în „tre i v iţe", clin care sc de 80 «ini. Lolean Floarea, dc
ducţie, rid icare a ratei renta bricarea scaunelor .şi braţelor pagul. poalele, pieptarul, laibă- dc jos, num ii „pn xtâ n". iar trate şi lucrate cu mătase cuiu- fac două „ch ici", care sc aşea­ 64 ani, G avriloi Măria, de 74 ION VALERIU TODEA
b ilitâ ţii sînt chestiuni lâlur.nl- de fotolii s-au consumat in rul, .şuba de lină, 1 ăt rinţoiu). jos. la m argini, ciucuri. Âhii e- rată. Poate fi înfundat sau ză pe cap împreună cu „cor- ani. toate din satul Ludcşti şi Muzeul de artă populară
nice ? plus peste norm ativ 151.8 mc şurţul, câtrinţa din spate, brîul, xistâ un „şurţ In cârmâgie", cu deschis ca ia bărbaţi. Este un m ii", form ind acea îm p le titu ­ Lolean M aria din satul Cos­ Orâştie