Page 32 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG. 4 0 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 9 NOIEMBRIE 1969

Vizita tovarăşului SECVENŢE INTERNAŢIONALE • SECVENŢE INTERNAŢIONALE

Nicoiae Ceauşescu în întreprin­ 0 CUVÎNT ARC tin u ă să trăiască num ai da­
T re i sule de polonezi con­

tronice ale in im ii, aparate
deri din municipiul Bucureşti CURIER to rită s tim u la to a re lo r elec­
sub
introduse
m inuscule
A IU I FIDU CASTRO pielea b o ln a vilo r. P rim e le
două stim ulatoa re de acest
se atingă, în tr-u n term en cît îm preună, vor produce anual fel au fost folosite in 1965,
m ai scurt, in d ic a to rii p la n ifi­ J3 000 tone u tila je . Răspunzând pentru ca un an m ai tîrz iu
lUIMAtt DIN fAC. 1) : caţi. In acest scop, secretarul în tre b ă rilo r ce-i sin t adresate H A V A N A 8 — Corespon­ to ritâ s itu a ţie i sale ge og rafi­ d u strie care c o n trib u ie m u lt U n ra p o rt al agenţiei i n u m ă ru l lo r să fie de 20, ia r
general al p a rtid u lu i a in d i­ de co n d u că to rii de partid,, d i­ d e ntul Agerpres, V ic to r Sta- ce speciale, Cuba este o b lig a ­ la d iscip lin a re a m u n c ito ru lu i Japoneze pe ntru ş tiin ţ’i i în 1969 de 300.
cat să se alcătuiască un p u ­ re cto ru l uzinei sublunazâ că m ate, tra n sm ite : In tr-o cu- tă să dispună de o p u te rn i­ p rin însuşi procesul de p ro ­ şi tehnologie an un ţă că \ Aceşti s tim u la to ri electro­
aici. P la n u l de perspectivă te rn ic nucleu de cadre c a li­ p rin in tra re a în fu n cţiu n e a v in ta re ro stită în faţa cadre­ că arm ată, fă ră egal in A m e­ du cţie pe care-) im p lică . Şi Japonia a acu m ulat p î- ! n ic i sin t im p o rta ţi d in d ife ­
prevede ca in anul 1972 să se ficate în s p e c ia lită ţile de bază n o ii u n ită ţi, capacitatea de lo r d in arm a tă care p a rtic i­ ric a Latină. F orţele arm ate, a tre b u ie să m ai spunem cu nă la 30 iu n ie a.c. un ! rite ţâri. P entru ach iziţio n a ­
realizeze in uzină p rim e le ale uzinei. pro du cţie a U zinelor „V u lc a n 14 pă la cam pania de re co lta re spus cl, nu co n stitu ie un sec­ toată francheţea că fiecare stoc de 287 kilo g ra m e 1 rea lo r şi a a lto r produse m e­
turboagregatc de 330 M W , ur- to r p riv ile g ia t al p o p u la ţie i, ţa ră tre b u ie să fie conştientă de p lu to n iu . ca n tita te i
In to t tim p u l v iz ite i făcute va creşte cu 18— 20 la s u ri, a tre stie i de zahăr, p rim u l dicale de în a ltă tehnicitate,
m înd ca în etapele urm ătoare Jn tîn ăra şi pu ternica uzină, p e rm iţin d totodată realizarea m in is tru al Cubei, Fidel Cas- ci u n u l d in fa c to rii fu n d a ­ dc v irtu ţile sale ca şi de de­ su ficie n tă pe ntru fa b ri- i anual se alocă 6,5 m ilio a n e
să se treacă la realizarea un or m u n c ito rii, te h n ic ie n ii şi in ­ un or produse de in a lt i.iv e l tro , a s u b lin ia t că a lă tu ri de m e n ta li in dezvoltarea şi fectele sale. Nu este vorb a carea a zece bombe a- j z lo ţi. Cu toate că stim u la to ­
turboagregate şi m ai m a ri — g in e rii din secţiile in fu n c­ m u n c ito ri, tâ râ m şi tin e ri din m unca ţâ rii. de d is p re ţu l cu care re a c ţio ­ tom ice. Acest p lu to n iu i r ii e le ctro n ici costă în tre
de G00 M W . Se sub lin ia ză fa p ­ tehnic, corespunzătoare ce­ şcoli şi u n iv e rs ită ţi, fo rţe le O cupîndu-se în co n tin u a re n a rii c a lific a u popo rul nostru va f i trim is în M area ;
ţiun e, ca şi c o n stru cto rii de rin ţe lo r econom iei noastre na­ 20 000— 30 000 de z lo ţi fie ­
tu l că Uzina de m a şin i grele pe schele l-au în tîm p in a t pe ţionale, exige ntelo r te h n icii arm a te con stitu ie un fa cto r de unele aspecte ale Z a fre i. d re p t un popor de c h iu la n g ii, B rita n ie pentru a fi : care şi că du rata lo r de
din B ucureşti işi va spune un tovarăşul N icoiae Ceauşescu moderne. Adresîndu-se p rim a ­ decisiv în cam pania „Z a fra ", p rim u l m in is tru cubanez s-a în tru e ît po po rul no stru a dat p re lu c ra t în p lu to n iu - \ fu n cţio n a re este de num ai
c u v în t h o tâ rîto r in în fă p tu i­ cu o deosebită căldură, m ani- ru lu i m u n ic ip iu lu i, tovarăşul care are ca o b ie ctiv o b ţin e ­ re fe rit la problem ele produc­ nenum ărate dovezi de s a c rifi­ m etal, după care va fi j •1,5— 2 ani. p a cie n ţii le p ri­
rea p la n u lu i de e le c trific a re a festîn du -şi şi cu acest p iile j Ceauşescu recom andă ca in rea in 1970 a 10 m ilio a n e to­ tiv ită ţii. ra n d a m e n tu lu i şi ciu, m uncă. hotârîre. Este readus în Japonia, pen- : mesc g ra tu it.
tă rii, fu rn iz in d in tr-o pro po r­ p u te rn icu l lo r ataşam ent fuţâ alcătuirea p la n u lu i de sistem a­ ne de zahăr. El a a ră ta t că d is c ip lin e i in m uncă. V o rb in d vorba de problem a o b işn u in ­ tru a f i u tiliz a t in sco- ; ♦ O *
p u ri paşnice. Se a firm ă \
ţei de a m unci, a d is c ip lin e i,
ţie însem nată ech ipam entul de p o litic a p a rtid u lu i şi statu­ tizare să se acorde ate nţie a­ la cam panie p a rticip ă a p ro ­ despre p ro d u c tiv ita te a tă ie to ­ a p re cizie i care nu a existat. că o dată cu in tra re a în \
r ilo r de trestie, a spus el, tre ­
necesar ce n tra le lo r electrice. lu i nostru, pusă în slu jba în ­ cestei zone a oraşului, să se x im a tiv 80 000 de solda ţi şi buie să declarăm cu toată Această o b işn u in ţă se creea­ fu n c ţiu n e a n o ii ce n tra - i P rim u l sa te lit vest-ger-
Pe to t pa rcursu l v iz ite i se f lo r ir ii şi d e z v o ltă rii m u llil.i- prevadă co n stru cţii de lo cu in ­ o fiţe ri care, p rin exp e rie n ţa sin cerita te a că aceasta ser­ ză acum şi cred că in aceas­ Ic atom oelectrice de la j m ab a fost la nsa t v in e ri
lor, p rin în a ltu l grad de o r­
dau am ple e x p lic a ţii In legă­ terale a pa triei, a cauzei socia­ ţe pro p rie ta te a uzinei, e d ific ii ganizare şi d iscip lin ă , trebu ie veşte pe ntru a dem onstra fa p ­ tă etapă a „Z a fre i celor 10 Tsuruga (a n u n ţa tă pen- j noaptea de la baza spa ţială
tu ră cu sta d iu l co n stru cţiilo r, lis m u lu i şi păcii n lum e. social-cu ltura le, creîndu-se să e xe rcite o in flu e n ţă p o z iti­ tu l că în Cuba nu a e xista t m ilio a n e 44, în tre re zu ltatele Iru jo ia viito a re ), pre - ; V nndenberg. statul am erican
eu n iv e lu l tehnic la care se Un a lt ob ie ctiv in d u s tria l c o n d iţii corespunzătoare pen­ vă asupra în tre g ii desfăşurări o b işn u in ţa de a m unci. Nu cele m ai im p o rta n te pe care cum şi a a lto r cen tra le ; C a lifo rn ia . D e stina t cercetă­
vo r realiza noile produse s!e v iz ita t pe p la tfo rm a in d u strie i tru cei ce vor lucra in aceste a Z a fre i. V o rb ito ru l a m en­ m ai vorbesc de d iscip lin a le vom o b ţin e vo r fi şi o asem ănătoare. Japonia [ r ii c e n tu rii de ra d ia ţii a
acestei m a ri u n ită ţi construc­ grele de la Berce ni a fost sec­ u n ită ţi economice. ţio n a t cu acest p rile j că da- m u n cii, căci este greu să o in - m ai m are o b işn u in ţă dc a va fi în m ăsură să p ro - j P â m in tu lu i. s a te litu l „A z u r44
toare de m aşini din tara noas­ ţia de pereţi m em brană şi In încheierea v iz ite i la U ­ tîln e ş ti in tr-o ţară in care nu m unci, o m ai bună org a n iza ­ ducă pînâ in 1985 o ; se va afla pe o rb ită a p ro ­
tră , vlă sta r viguros al preve­ ţe vi pentru eazaneîc de abur zina de u tila j greu, tovarăşul există o m arc in d u strie , o in ­ re, m ai m ultă d iscip lin ă . c a n tita te de circa 50 de ; x im a tiv un an.
d e rilo r celui de-al IX -le a Con­ « p ă rtin in d U zinei „V u lca n ", N icoiae Ceauşescu, fe lic itîn d u -i | Legăturile comer­ tone de p lu to n iu \ Lansarea a fo st efectuată
gres al p a rtid u lu i A p re c iin d în tre p rin d e re bucureşteanâ, pe con stru ctori, pe to ţi cei ce cu a ju to ru l unei rachete a­
dotarea m odernă a uzinei, care a lă tu ri de Uzina de m a­ işi desfăşoară eu pasiune m u n ­ ciale ungaro — m ericane „S cou t".
fa p tu l că aceasta se rid ic ă la şin i grele, face parte d in ca pe această gigantică p la t­
n iv e lu l celor m ai noi în tre ­ noua centrală in d u stria lă de form ă in d u stria lă , ap reciind italiene Declaraţii ale Indirei t
p rin d e ri de acest fe l, to v a ră ­ u tila je energetice, m etalurgice n iv e lu l tehnic al u tila je lo r j
şul N icoiae Ceauşescu a in ­ i B U D A P E S T A 8. — Cores- j La Roma a a vu t loc o re u n iu n e com ună a rep re-
şi pentru co n stru cţii. care au început să se producă
sistat în reco m an dările adre­ I pondentul Agerpres, A l. i /o rn a n ţilo r d ire c ţiu n ilo r n a ţio n a le ale P.C. Ita lia n şi
D ire cto ru l general a) U zine­ aici, recom andă, totodată, gaz­ Gandhi cu prilejul unei
sate co n d u ce rii uzinei asupra delor să se intereseze 'îndea­ î Pintea, tra n s m ite : In u lti- P a rtid u lu i S ocialist Ita lia n al U n ită ţii P roletare, la
ne cesită ţii de a se asigura toa­ lo r «V ulcan", ing. C onstantin proape de grăbirea lu c ră rilo r l m ii ani le g ă tu rile com er- I care au p a rtic ip a t L u ig i Longo. secretar general al
te c o n d iţiile — o rg a n iz a to ri­ D um itraehe. îi conduce pe î ciale un g a ro -ita lie n e au P.C.I., si T u lio V e c c h ie tti. secretar general al P.S.T.U.P,
oaspeţi de-a lu ng ul p rim e i l i ­ de co n stru cţii pentru ca obiec­
ce şi de c a lific a re a ca d relor ] in re g is tra t o dezvoltare ra- conferinţe de presă I In ca d ru l în ttln irii au fost e xa m in ate problem e lega­
— p e n tru ca încă de la în ­ n ii tehnologice in tra te în fu n c­ tiv u l in d u stria l v iz ita t să poa­ ! pidâ.- A stăzi Ita lia a deve- te de actuala m işcare socială din Ttalia A ccentul a
ceput în fie ca re secţie să se ţiune, in fo rm în d u -i că in pre­ tă fi dat în folosinţă in te r­ ! n it cel m ai im p o rta n t d in - , fost pus pe necesitatea a d o p tă rii de m ăsuri com une
m enul s ta b ilit şi la p a ra m e trii
realizeze o fo lo s ire o p tim ă a zent se lucrează la alte dou* { tre p a rte n e rii com e rciali oc- D E L H I 8 (Agerpres). — P ri­ pun în dom eniul s tru c tu rii şi j pentru în tă rire a u n ită ţii clasei m u n cito a re şi a fo rţe ­
c a p a c ită ţilo r de producţie, să asemenea lin ii autom ate, care. tehnico-econom ici prevăzuţi în i c id e n ta li ai U ngariei, ocu- m ul m in is tru al In d ic i. In d i- p o litic ii p a rtid u lu i de guver- lo r de stînga. . . .
proiect.
| pînd p rim u l loc In ceea ce ra G andhi, a răspuns in ca­ năm înt. „râm ase aproape ne­ Iii acest scop, fe d e ra ţiile p ro v in c ia le şi com itetele
i priveşte vo lu m u l sehim bu- d ru l unei co n fe rin ţe dc p re ­ schim bate in ciuda m o d ific ă ­ ) regionale ale celor două p a rtid e au fost in v ita te să
Locul de naştere | rilo r com erciale. înaintea să organizate la D e lhi u n or rilo r in te rv e n ite In via ţa so­ I organizeze în tru n iri com une şi să folosească orice
i R e p u b lic ii Federale a G er- în tre b ă ri ale z ia riş tilo r p ri­ c ia lă 44. Ea a acuzat pe p re ­ [ contact posibil cu celela lte fo rţe dc stînga. pe n tru a
i m aniei, A u strie i, A n g lie i, v in d actualele disensiuni din şedintele p a rtid u lu i. N ija lin ­ | e xtin d e p a rticip a re a m aselor la actualele lu p te reven-
al „arterelor" electrificării I F ranţe i. ca d ru l p a rtid u lu i de gu vern ă­ gappa, că m anifestă in to le ­ * d ic a tiv e a asigura succesul lo r şi a deschide o noua
j Recent in cap itala unga- mânt. R e ferindu-se In în tre v e ­ ra n ţă faţă de m e m b rii care , perspectivă pe calea a lte rn a tiv e i p o litice de stînga in
S trâ b â tin d alte zone ale ora­ şini. C ornel M ih u lc c ra , să v iz i­ T o t la această fa b rică se I râ au fost organizate zilele derea pe care a avu t-o v in e ri au un a lt punct dc vedere. In ! Ita lia
această o rd in e dc idei. In d ira
şului, coloana m a ş in ilo r se teze n o ile u n ită ţi in tra te in vizitează o altă im p o rta n tă ! te h n ic ii italiene. Cu p rile ­ cu preşedintele p a rtid u lu i G andhi a in sista t asupra ne­
îndre ap tă spre F abrica de ca­ j ju l acestor m a n ife s tâ ii des- C ongresul n a ţio n a l in d ia n ,
fu n c ţiu n e anul acesta — sec­ secţie — trâ g â to ria de cupru, N ija lin g a p p a , p rim u l m in is tru ce sită ţii ca p a rtid u l să se a­
b lu ri şi m a te ria le electroizo- j tin a te să facă cunoscut par-
ţia de c a b lu ri de forţă, cu o afla tă şi ea în pragul in tră rii a c a lific a t c o n v o rb irile d re p t comodeze la no ile re a lită ţi, să S îm bâtâ au înce put lu c ră ­ P reşedintele Jom o K e-
Jante. Traseul p rile ju ie şte o capacitate anuală de 10 000 integrale în fu n cţiu n e , con­ | te n e rilo r u n g a ri p o s ib ilitâ - ..sincere", m e n ţio n în d to to d a ­ devină „m a i d e m o cra tic" în n ya tta a a n u n ţa t dizolva rea
trecere in re vistă a m u n cii j ţile de e xp o rt o fe rite de in - rile celei dc a I5-a sesiuni a
km c a b lu ri şi tră g ă to rii de a­ form g ra fic u lu i lu c ră rilo r la j dustria ita lia n ă , au fost în- tă că ele nu au dus la în lă ­ stru c tu ra sa şi să fie cap ab il A d u n ă rii N a ţio n a le a K e-
c o n s tru c to rilo r care au d ă ru it lu m in iu cu o capacitate de zi. Recent şi această secţie, — tu ra re a actu a le lo r diverg enţe să prim ească „in fu z ia de sîn- co n fe rin ţe i O rgan iza ţiei N a­ nyei. D izolvarea A d u n ă rii
B u cu re ştiu lu i, tu tu ro r c a rtie re ­ 10 000 tone pe an. eu o producţie anuală de 4 500 | eheiate noi a co rdu ri de co­ existente in sin ul co n d u ce rii ge nou" care sâ-1 revîtalizeze. ţiu n ilo r U n ite pe ntru A li­ N a ţio n a le în actuala co n ­
lo r sale o nouă înfăţiş-ire. D ire c to ru l general al fa b ri­ tone — a început r>ă producă. i laborare şi cooperare eeono- p a rtid u lu i. A b o rd în d cauzele Toate aceste problem e de o ju n c tu ră p o litic ă d in K enya
Term ocentrala P op eşti-L eo r- cii, ing. Ioan Macâu. in fo rm e a ­ Gazdele inform ează pe to va ­ ! m ică în tre cele două ţâ ri. acestor disensiuni, In d ira G an­ deosebită im p o rta n ţă pe n tru m en ta ţie şi A g ric u ltu ră . In nu a su rp rin s pe observa­
deni, serele care de departe ză că aceste u n ită ţi au fost răşul N icoiae Ceauşescu că \ P rin tre altele, organele u n ­ d h i a re le v a t că nu este v o r­ v iito ru l p a rtid u lu i urm ează să m area sală a « A d u n ă rilo r to ri, cu a tît m ai m u lt cu c it.
dau ilu z ia u n u i Jac v â lu rit, a­ date in fu n c ţiu n e eu 12 şi în m om entul de faţă, a tît con­ ; gare de com erţ e x te rio r au ba de o lu ptă pentru putere fie discutate in zile le de 22 şi generale" din sediul central recent, vice pre şedintele D a­
poi ad evă ratul oraş care s-a respectiv 15 Juni îna inte de s tru c to rii. c ît şi b e n e ficia rii, \ sem nat un acord cu firm a sau de c o n tra d ic ţii în tre per­ 23 no ie m brie în c a d ru l sesiu­ al F A.O se aflau circa o m ie niel A ra p M oi declarase in
în ă lţa t în c a rtie ru l T ita n sînt term en, p e rm iţîn d realizarea care au p re lu a t o m are parte j ita lia n ă Fiat, conform că- soane, ei de o abordare d ife ­ n ii C o m ite tu lu i pe întreaga de rep reze ntan ţi al celor 119 faţa p a rla m e n tu lu i că gu­
o im presionantă m ă rtu rie . u n o r sp o ru ri de produse deo­ din u tila je , lucrează intens j ru ia în anul v iito r ca n tita - | rită a p ro b le m e lo r esenţiale In d ie al C ongresului na ţio n a l ve rn u l a h o tâ rît să devanse­
F abrica de c a b lu ri şi m ate­ sebit de solicitate de econom ia pe ntru ca secţia să atingă pa­ j tea de piele sintetică liv ra - j de către cele două fra c ţiu n i. in d ia n . Acest fo r, a d e cla rat ţâ ri m em bre şi ai unor o r­ ze a leg erile generale s ta b ili­
ria le electroizolante — rro d u - noastră naţională. In acest ra m e trii p ro ie c ta ţi — 21 000 j tâ firm e i respective de că- ■ In d ira G andhi. va face o a- g a n iza ţii neguvernam entalc, te p e n tru anul 1970. lâsînd
se de o în tre b u in ţa re foarte tim p, de la in tra re a lo r in tone anual. ! tre În tre p rin d e rile ungare va I După cum subliniază agenţia nalîzâ tem einică a d iv e rg e n ­ interesate în problem ele dez­ să se înţeleagă că co n su lta ­
v a ria tă în întreaga econom ie fu n cţiune , aceste secţii au a­ I creşte dc la 300 000 de r*o- R euter, In d ira G andhi a a ră ­ ţe lo r a p ăru te în rîn d u rilc con­ v o ltă rii a g ric u ltu rii m ondiale. rea c o rp u lu i electora l ar p u ­
In încheierea v iz ite i, to va ­
naţională. Deşi in d u s tria uoas- tins in d ic a to rii prevăzuţi în răşul N icoiae Ceauşescu fe li­ i la ri fânul acesta) la un m i­ tat că există o opoziţie faţă d u ce rii p a rtid u lu i şi va fi în tea su rve n i în urm ă to are le
m ăsură să
adopte m ăsu rile
tră de c a b lu ri a lu a t fiin ţă cu proiecte — ceea ce rep rezin tă cită cu că ld u ră pe co n stru c­ i lîon de dola ri. de tra n s fo rm ă rile care se im - necesare. P o triv it agenţiei R epublica Socialistă R om ânia citeva sâptâm îni.
două decenii in urm ă, această un im p o rta n t succes pentru to ri şi pe b e n e fic ia ri pe n tru R euter, p rim u l m in is tru in d i­ este reprezentată de o dele­
ram u ră de pro du cţie s-a dez­ tin e re le colective de muncă de re zu lta te le o b ţin u te in scu rta ­ an nu n exclus n ici p o sib i­ gaţie condusă de N icoiae 4 0 4
v o lta t îndeosebi în u ltim ii ani, aici. rea te rm e n e lo r de execuţie a lita te a un or sch im b ă ri dc per­ Ştefan, a d ju n ct al m in is tru lu i M in is tru l a fa c e rilo r e x te r­
ca urm a re a d o tă rii m asive U rm ă rin d procesele tehno­ n o ilo r obiective, reeom andîn- soane în ca d ru l con d u ce rii ne al A u s trie i, K u rt W a ld -
cu noi ca p a cită ţi de produc­ logice. tovarăşul N i c o i a e d u -le să persevereze in aceas­ p a rtid u lu i. a g ric u ltu rii şi s ilv ic u ltu rii. heim . a pleepţ sim b ătâ în
ţie. a n e ce sită ţilo r m ereu spo­ Ceauşescu se interesează de tă direcţie , să asigure c o n ti­ „Cazul Minichiello“ In tr-o a ltă ord in e de id ei. F in la n d a , in tţ^ o ’.H o fic i­
rite ale econom iei. Vechea fa ­ ca ra cte risticile n o ilo r produse, nua îm b u n ă tă ţire a produse­ p rim u l m in is tru a d e z m in ţit ♦ O * ală. la in v ita ţia om o lo g u lu i
brică şi-a sp o rit capacitatea pe de procesele tehnologice de lo r în tre p rin d e rii, care sînt de in fo rm a ţiile p o triv it cărora ar P rim u l m in is tru al T u rc i­ său A h ti K a rja la in e n .
parcurs şi, m ai ales, anul a­ fa b rica ţie , de sta d iu l liv r ă r i­ o deosebită u tilita te p e n tru ROMA B (Agerpres). - Tinărul Ratfoele Minichiello, care a deturnat in te n ţio n a să d izo lve a ctu a lu l ei, S ulcym an D e m irel. a In c e n tru l c o n v o rb irilo r
resta cînd au in tra t în fu n c­ lo r către be ne ficiari. O aspeţii întreaga econom ie na ţion ală . un avion ol companiei de transporturi aeriene ,,TWA" pe tuta Ies Angeles p a rla m e n t şi să organizeze noi prezentat v in e ri în faţa p a r­ vo r sta problem ele p riv in d
ţiu n e cîteva sectoare im p o r­ prim esc, de asemenea, e x p li­ M u n c ito rii uzinei îşi iau un - Roma, a primit permisiunea să fie vizitat de părinţii yi sora sa in inchisoorca alegeri, a râ tîn d că va putea la m e n tu lu i ţă rii p ro g ra m u l
Regina Coeli din Roma, unde se oftă oreslat. Înaintea acestei întil-
tante de producţie. c a ţii p riv in d pre ocu pările spe­ prietenesc răm as bun de la niri, el a fost vizitat de ultimul dintre cei trei avoca(i Italieni care if guverna in co n tin u a re ch ia r şi n o u lu i cabinet, c u p rin zîn d secu ritatea europeană şi dez­
Tovarăşul N icoiae Ceauşescu c ia liş tilo r uzinei pentru îm b u ­ oaspeţi. Se aplaudă şi se o- apără — Vincenxo S:niseaUh|. Avocatul a declarat ca clientul sâu i-a în eve n tu a lita te a re tra g e rii lin iile de dezvoltare econo­ arm area. La acestea se v o r
„Sint italian yî doresc să râmin in Italia. Nu credeam că om
şi c e ila lţi conducători de nă tă ţire a perm anentă a c a li­ vaţioneazâ cu căldu ră pe ntru spus : un delict atît de gruv. Sper insâ c6 Judecâtorii italieni vor în­ s p rijin u lu i unor d e p u ta ţi ai m ică a ţă rii, precum şi po­ adăuga un schim b de pă­
comis
p a rtid şi de stat sînt in v ita ţi tă ţii c a b lu rilo r. cercetările p a rtid , p e n tru secretarul său ţelege..." p a rtid u lu i de gu ve rn â m în t, ziţia g u v e rn u lu i tu rc fa ţă re ri asupra aspectelor cola­
de a d ju n ctu l m in is tru lu i in ­ fiin d fin a liz a te in m ai m ulte general, tovarăşul N icoiae Judecătorul de Instrucţie urmează să decidă daco lină iul „pirat în tru c it p o ziţia sa se bucură de p rin c ip a le le problem e ale b o ră rii econom ice vest-eu-
d u strie i c o n s tru c ţiilo r de m a­ in o v a ţii şi in v e n ţii. Ceauşescu I al aerului" va mai II sau nu supus unul eiomen de psihiatrie. P_rocu* de adeziunea un or a lte p a rti­ p o litic ii in te rn e şi in te rn a ­
rarul Carii, care se ocupă de cazul Minichiello, a menţionat că se ropene, in lu m in a p la n u rilo r
cere ca problema cetăţeniei acestui american de origina italiană să de reprezentate în pa rla m e nt. ţio n a le
„Vom contribui activ la înfăptuirea mai fie studiată. Foptui că Minichiello o servit in armata americană m e n tin d d e c la ra ţiile p rim u lu i m u l econom ic g u vern am en­ ţă rilo r scandinave de a re a ­
A ge nţia France Presse, eo-
El a precizat că p ro g ra ­
nu este o dovadă concludentă că yi*a pierdut cetăţenia italiană, a spui
liza o un iu ne vam ală.
îm­
el. Pe de altă parte, avocatul american Mitchefson, sosit in Italia
preună cu moma y! soro acuzatului, o subliniat că cererea de estră- m in is tru in d ia n , este de păre­ tal urm ăreşte o în v io ra re a
politicii de industrializare dare a clientului sâu rid!câ probleme dificile de ordin Juridic, re eâ scindarea d in rîn d u rile s itu a ţie i fin a n cia re , e v itîn d
In acelayi timp, compania cinematografică italiană „Morgan0 a a*
co n d u ce rii p a rtid u lu i de gu­
in fla ţia , recesiunea sau de-
nunţat că Intenţionează
să turneze un
film despre răpitorul avionului
„Boelng-707". Doi scriitori ou yi schiţat scenariul filmului, care va fi v e rn â m în t este deja un fa p t fla ţia . şî cu p rin d e m ăsuri
intitulat „Paiso, perche mi arresti {" (Concetăţene, de ce mă ores- îm p lin it şi că nu se întreve de noi p e n tru m odernizarea In tr-o cabană d in
socialistă a ţării" tezif), acestea fiind cuvintele rostite de Minichiello In momentul arestă­ po sib iiîta te a unei re c o n c ilie ri siste m u lu i de im p o zite şi j M u n ţii Pădurea Neagră,
rii sole in Italia.
a p o z iţiilo r celor două fra c ­ in c u ra ja re a in v e s tiţiilo r. i situată în im e d ia ta a­
In do m en iul p o litic ii
e x ­
V iz ita to va ră şu lu i N icoiae m indreşte cu realizarea pînâ de pre o cu p ă rile c o le c tiv u lu i ţiu n i. terne, a de cla rat p rim u l m i­ i pro p ie re a izvo a re lo r
1 D u n ă rii, a a vu t loc v i-
Ceauşescu în m a rile în tre ­ în prezent a 33 de m otoare p e n tru p re gă tirea şi asigu ra­ n is tru D em irel, T u rc ia va j n c ri şi sîm bâtă un co-
p rin d e ri in d u s tria le d in C a p i­ peste plan, so licita te de d ife ­ rea ritm ic ită ţii p ro d u cţie i in con tinu a să acorde N a ţiu n i­ locvîu al so cie tă ţii „ M i­
tală se încheie la U zinele „23 r iţ i b e n e ficia ri d in ţară. a n u l v iito r şi p e n tru re a liz a ­ lo r U n ite în tre g u l s p rijin ! hai Em inescu44 a stu-
A ugust'4, una d in cele m ai im - Despre c a lită ţile m o toa relor rea p ro g ra m u lu i de in v e s tiţii p e n tru soluţionarea tu tu ro r d e n iilo r F a c u ltă ţii de
to rta n te u n ită ţi constructoare produse la „23 A ug ust44 se la term enele s ta b ilite ; el a p ro b le m e lo r în suspensie, : lim b i rom a nice de la
de m a şin i din ţara noastră. discută, de asemenea, şi la ce ru t să se facă to tu l pe n tru pro m o vin d o p o litic ă p rin ­ U n ive rsita te a d in F rie -
P rin ca lita te a pro du selo r sale, standul de încercare, înze stra t recuperarea râ m în e rilo r în c ip ia lă de înţelegere şi coo­ burg (R.F, a G e rm a n i­
această in tre p rin d e re a deve- cu aparate speciale de m ă­ urm ă existente Jn unele sec­ perare cu toate statele.
r.it de m u lt o prestigioasă sură şi co n tro l, dem onstrînd toare, să se v a lo rific e din ei)- O rganizat sub auspi-
arte de v iz ită a constructo­ g ra d u l în a lt al d o tă rii te h n i­ p lin toate p o s ib ilită ţile exis­ 4 0 # I c iile U n iv e rs ită ţii din
r ilo r de m aşini d in ţa ra noas­ ce a uzinei. A ic i, pe un pa­ tente. in lâ tu rîn d u -s e n e a ju n ­ j F rie b u rg şj U n iv e rs ită ţii
tră. C unoscută în întreaga nou special sin t în re g is tra ţi su rile m an ifestate in m unca P o triv it da telo r o ficia le din B ucureşti, co lo cviu l
.ară p rin u tila je le com plexe to ţi p a ra m e trii de ca lita te , de concepţie şi o rg an izare a p u b lica te dc a u to rită ţile sud- s-a bu cura t de o largă
i de m are te h n ic ita te d e sti­ m o to ru l plecînd din uzină p ro d u cţie i. afrieane, în urm a unei e x­ j p a rtic ip a re a s tu d e n ţilo r
nate e c h ip ă rii n o ilo r ob ie c­ nu m ai după ce această in sta ­ La lo c u rile de m uncă v iz i­ p lo zii care s-a produs v i­ ! fo ş tilo r stud enţi ai
tiv e in d u s tria le ale ţă rii, u ­ la ţie şi-a dat „a v iz u l44 său e ­ tate, m u n c ito rii, te h n ic ie n ii şi ne ri la m in a a u rife ră de la fa c u ltă ţilo r de lim b ă şi
. ina fu rnizea ză u tila je com ­ xigent. in g in e rii U zinei „23 A ug ust" B u ffe lsfo n te in . la o adinei* lite ra tu ră rom ână din
plexe in num eroase ţâ ri ale V iz ita co n d u că to rilo r de au fă cu t o caldă p rim ire se­ mc dc 2 500 de m e tri. 65 de F rie b u rg , H e ide lb erg şi
lu m ii. N u m a i lin iile p e ntru p a rtid con tinu ă in sectorul c re ta ru lu i general al p a rtid u ­ persoane şi-au p ie rd u t v ia ­ j T ubingen, precum şi a
fa b ric i de cim e n t produse in de locom otive, unde se re a ­ lu i şi c e lo rla lţi con du cători de ţa, ia r a lte 30 au fost ră n i­ num eroşi doctoran zi şi
.ţe a s tă uzină au fost e x p o r­ lizează şase tip u ri de locom o­ p a rtid şi de stat, exprim îrv- te. C atastrofa s-a d a to ra t oam ehi de lite re din
tate în circa 30 de ţâ ri. tiv e m ecanice şi Diesel h id ra ­ du-şi ho târîrea lo r fe rm ă de e xp lo ziei unei în că rcă tu ri R om ânia. R.F. a G e r­
Gazdele in v ită pe secreta­ ulice de 125-1250 CP. G azde­ a m u n ci cu abnegaţie, de a de d in a m ită in tr-o galerie m aniei, Franţa, Ita lia ,
r u l general al p a rtid u lu i să le prezintă în n o irile aduse nu p re cup eţi n ic i un e fo rt în curs de fo ra j. E lve ţia. B elgia şi S U.A.
viziteze cele m ai im p o rta n te s e c ţiilo r de fa b ric a ţie care p e n tru în d e p lin ire a s a rc in i­
u n ită ţi de p ro d u cţie ale fa b ri- p o t asigura realizarea, la fie ­ lo r de plan, con ştien ţi că ast­ Cauzele exacte ale acestei
ii — se cţiile de m otoare şi care două zile. a unei loco­ fe l v o r fi în d e p lin ite cu c in ­ catastrofe m iniere, a tre ia
.le locom otive. m otive . D ar, deşi c o n d iţiile ste d a to riile ce re v in uzinei FRANJA. - Primul oerolren din lume a fost construit in Franţa şi a făcut prima cursă ca im p o rta n ţă din cele zece
accidente din in d u stria m i­
Secţia de m otoare, o rg a n i­ tehnice sînt d in tre cele m ai lo r, că v o r c o n trib u i la păs­ de încercare aproape de Orleans.
zată in lin ii de fa b ric a ţie con­ m oderne, uzina este răm asă în trarea tra d iţiilo r sale de Aerotrenul are un mare avantaj faţă de avion, puţind pătrunde in inima oraşelor, par- n ie ră a R e p u b lic ii S u d -A fri-
tin u e , corespunzător o p e ra ţii­ u im â cu p la n u l liv ră rilo r de m uncă. curgînd distanţe relativ scurte, in medie de aproximativ 300 km cu o viteză mare. In foto : Aero­ canc de la înce putul secolu­ CURIER
lo r de p re lu cra re a pieselor, locom otive. M e m b rii co le cti­ ☆ trenul francez în cursa de încercare. lu i. n-au fost încă d e te rm i­
>fcrâ o im agine g ră ito a re a v u lu i de conducere al uzinei, P re tu tin d e n i, in toate în tre ­ nate.
te h n ic ii m oderne cu care es­ c ît şi d ire c to ru l general al p rin d e rile in d u s tria le vizita te ,
te dotată, ca de a ltfe l în tre a ­ C e ntralei in d u s tria le de u tila ­ m u n c ito rii, te h n ic ie n ii şi in g i­
ga uzină. Piesele ee se exe- je energetice, m e ta lu rg ice şi n e rii, ra p o rtln d despre re z u l­
ută in secţie form ează com ­ pe ntru co n s tru c ţii, Io n C hivă- tatele m u n c ii lo r, au ţin u t să
ponentele de bază ale m o­ ran, asigură pe tova ră şul e x p rim e p ro fu n d u l lo r ataşa­ A T E N A 0 — C oresponden­
to a re lo r Diesel de 350 şi 700 Ceauşescu că v o r lua toate m ent faţă de p o litic a m a rx is t- tu l Agerpres. A l. C im peanu. pe o p lu tă . P u ţin m ai tîr ­
CP : c ilin d ri, pistoane, biele. m ăsu rile pe ntru recuperarea le n in is tâ a p a rtid u lu i, — p o li­ tra n sm ite : P ă rin ţi, fr a ţi şi Echipajul lui „Keo“ n-a lăsat nici o urmă ? ziu, d in N ew Y o rk se tra n s­
O prin du -se in fa ţa unei m ă ­ ră m in e rii în urm ă a acestui tică ce schim bă din te m e lii m ite o nouă veste dătătoare
lin i care prelucrează pisto a­ sector deosebit de im p o rta n t. în fă ţişa re a ţâ rii, şi pe care su ro ri, z d ro b iţi de durere, de speranţă : cerceta.şii ar fi
aşteaptă veşti în im o b ilu l u ­
ne. tovarăşul Ceauşescu se In încheierea v iz ite i în a- în tre g u l nostru popor este z ă rit p ro ra navei, b ic iu ită de
interesează de ca lita te a a lu ­ ceastâ m are u n ita te in d u s tria ­ h o tâ rît s-o înfăptuiască cu de­ nei societăţi m a ritim e din v a lu ri. Şi această veste sc
P ire u. T rec ore, zile şi no pţi,
m in iu lu i fo lo s it la co n fe c ţio ­ lă, tova ră şul N icoiae Ceauşescu p lin ă con vin gere ca pe p ro ­ d a r ra re le a n u n ţu ri sosite de Ultima speranţă va fi şi ea spulberată? dovedi însă neîntem eiată. In
narea acestor produse, fu r n i­ este ru g a t să se oprească cî­ p ria sa p o litică . din co lo de A tla n tic sînt to t s fîrş it, în noaptea de jo i
cat de tîn ăra uzină din S la ­ teva m in u te şi in secţia de R e la tin d despre preocupă­ m ai p u ţin dătătoare de spe­ spre v in e ri, de la N ew Y o rk
tina. Ing. A d a lb e rt B ularca. sculărîe a uzinei, organizată rile lor, despre e fo rtu rile pe ranţă. Cei 32 de m a rin a ri la P ire u s-a transm is un co­
d ire c to ru l general a d ju n ct al după un flu x tehnologie con­ care le depun p e n tru a în ­ greci, ca şi cei p a tru a m e ri­ gia, încărcată cu m otorină. două şi ordona e ch ip a ju lu i S pre locul tra g e d ie i au m u n ica t in ra re sc arăta că
uzinei, inform ează că sînt tin u u . A ic i. a lă tu ri de m u n c i­ cheia acest nou an al c in c i­ cani care com pletau echi­ Joi 6 no iem brie, u rm a să a- să se adune la proră. El spe­ plecat zece c o n tra to rp ilo a re n ic i o urm ă a celor 36 dc
m u lţu m iţi de fe lu l in care se to ri cu o bogată exp e rie n ţă în n a lu lu i cu rezu lta te c it m ai p a ju l. îm b a rca ţi pe p e tro lie ­ ju n g â în p o rtu l N ew Y o rk cifica : „N u vom putea râ - am ericane, zece avioane şi pa­ n a u fra g ia ţi nu a fost depis­
achită dc o b lig a ţiile co n tra c­ pro du cţie, lucrează şi nu­ bune, colective le în tre p rin d e ­ ru l „K e o 44 nu au lăsat n ici O ra ru l prevedea apoi o no ­ m îne la sup rafaţă m ai m u lt tru elicoptere. „F u rtu n a în ­ tată.
tuale în tre p rin d e re a slâtinea- m eroşi tin e ri, ab solvenţi ai r ilo r v iz ita te au dat glas ho- o urm ă. uă în că rcă tu ră in Venezuela. dc o o ră 44. D a r personalul se greunează ce rce tă rile 44 — sc C ă u tă rile continuă, c u p rin ­
nă. şcolii p ro fe sio nale a în tre ­ tâ r îr ii ce anim ă în tre g u l nos­ „K e o " a s tră b ă tu t de m u l­ N ava se ap rop ia de ţă r­ găsea la pupă Ia r la M in is ­ tra n sm ite din N ew Y o rk la zînd o zonă de 20 de m îî de
D ialogul d in tre oaspeţi şi p rin d e rii. sau c a lific a ţi la lo ­ tru popor — de a m unci şi te ori A tla n tic u l. Pe vrem ea m u rile am ericane. M a rţi te ru l N a vig a ţie i M a ritim e Pireu. De m ie rc u ri du pâ -a- m ile pătrate şi au devenit
gazde continuă in faţa unei cul de m uncă. S ecre tarul ge­ lu p ta sub conducerea în ţe ­ cînd a fost con stru it. în 1949, noaptea şi m ie rc u ri se lu p ­ din A tena se preciza că a- m iază pînâ jo i la prinz. cău­ m ai lesnicioase în urm a c a l­
m aşini dc alezat, la ca ic lu ­ neral al P a rtid u lu i C om unist leaptă a p a rtid u lu i, a secre­ a fost o navă de e lită . L u n ­ tase cu v a lu rile care deve­ ccastâ pa rte a navei nu poa­ tă rile se dovediseră z a d a rn i­ m ă rii oceanului. V e ştile d in
crează unul din cei m ai des­ Român se interesează de re ­ ta ru lu i său general, tovarăşul gă de 192 m e tri, cu o capa­ neau tot m ai am eninţătoare. te ră m in e la su p rafaţă m ai ce. In cursu l zile i de jo î, o N ew Y ork. de unde se tra n s­
to in ic i m u n cito ri ai uzinei» zu lta te le o b ţin u te in m uncă N icoiae Ceauşescu. pe ntru cita te de 30 de m ii tone, ca La ora 10 şi ju m ă ta te , c ă p i­ m u lt de 30 de m inute. Cele in fo rm a ţie din S U .A . des­ m it com unicatele c e rc e tă ri­
A u re l D u m ilria n . şi la m aşi­ dc tin e ri, de p re o cu p ă rile con­ în fă p tu ire a m ă re ţu lu i program A deşertat în p o rtu rile vest- ta n u l E m anoil R a fa ila kis două bucăţi ale vasu lu i sc creţeşte fru n ţile celor în d u ­ lo r. sînt to t m ai ra re şi au
na tic p re lu cra t a rb o ri c o titi. d u ce rii uzinei p e n tru a s p ri­ ela b o ra t dc C ongresul al X - europene şi am ericane flu v ii com unica la N ew Y o rk că distanţau. N ic i un sem nal re ra ţi. O navă com ercială acelaşi c o n ţin u t: „N u avem
unde lucrează m u n c ito ru l A n ­ jin i no ile cadre în însuşirea lea al p a rtid u lu i, p e n tru edi­ de ţiţe i. A p a rţin e a un or a r­ nava suferise serioase ava­ n-a m ai fost in re g istra t. F u r­ ridicase la bord în zona ca­ n im ic nou". U ltim a speran­
drei T ra ia n Sc relevă re zu l­ ta in e lo r m eseriei. fica re a cu succes a societăţii m a to ri greci, naviga sub rii. U lte rio r, e ch ip a ju l a tuna in zona respectivă — ta stro fe i şapte persoane. ţă e generată de ipoteza că
tatele o b ţin u te in acţiunea In to t tim p u l v iz ite i, în socialiste m u ltila te ra l dezvol­ p a v ilio n lib e ria n şi era în re ­ lansat cîteva sem nale de a­ la 150 m ile de Boston — nu B u cu ria durează p u ţin : cei n a u fra g ia ţii au re u şit să se
perm anentă de reducerea con­ d is c u ţiile cu cadrele de con­ tate în p a tria noastră. g istra tă în cataloagele socie­ larm ă. M ie rc u ri după -am ia - se potolea. P loua to re n ţia l, şapte sînt c ă lă to rii u n u i yacht folosească de b ă rcile de sal­
sum u lu i de m etal. Gazdele in ­ ducere ale în tre p rin d e rii, to ­ tă ţii „N a fp lio n 44, a vin d u -şi 2ă, la ora 5 şi ju m ă ta te , ora v a lu rile se rid ic a u la peste vare. care, luate de curent,
form ează pe secretarul gene­ varăşul N icoiae Ceauşescu s-a Reportaj realizat de : sediul p rin c ip a l la N ew G reciei, a fost in re g is tra t u l­ zece m e tri înă lţim e, v în tu l care naufragiase în a­ au fost îm p ră ştia te la dis­
ra l al p a rtid u lu i că d a to rită in teresat de m ăsu rile luate CONSTANTIN M1TEA Y ork. In u ltim a cursă a ple­ tim u l SOS. C ă p ita n u l a a­ bâtea cu 120 k ilo m e tri pe ceeaşi parte a oce an ulu i şi tanţe m a ri de punctul catas­
m ă s u rilo r lu ate pe n tru înd e­ de m in iste ru l de resort şi de GHEORGHE SECUIU cat la 22 octo m b rie din B e l­ n u n ţa t că nava s-a ru p t în oră. care reuşiseră să se m enţină tro fe i.
p lin ire a ritm ic ă a p la n u lu i, în tre p rin d e re pe ntru re a li­ NiCOLAE DRAGOŞ
co le ctivu l acestei u n ită ţi se zarea p la n u lu i pe acest an, MIRCEA S. IONESCU
TIPARUL i întreprinderea pollgreficft Deva. 41 066