Page 33 - Drumul_socialismului_1969_11

Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI -V A ! Redacţia

Nr. 4621 şi administraţia

ziarului
Marti
DEVA, str. Dr. Petru Croza, nr. 35.
11 noiembrie telefoane : redactor şef - 1588 s re­
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 2138 ; secţiile cui*
1969 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
8317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 2317; secţiile industrie şi viaţa
de partid - 1275 ; telefon de ser­
4 PAGINI, 30 BANI viciu intre orele 16—24 - 1585.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN

Trimestrul IV hotărîtor pentru înfăptuirea sarcinilor economice

Consiliul de Stat

CU CE STOCURI 0E

MATERII PRIME al

VEŢI LUCRA ÎN România

PERIOADA IERNII ?

E C R E T

Perioodo de iorno, cu dificultăţile şi vicisitudinile ei,
peste care se supropune in mod necesar o etopo carac­
terizată prin sarcini economice sporite determinate de pentru convocarea Ilarii Adunări Naţionale
trecerea de Io un on de muncă Io altul, impune comi­
tetelor de direc(ie din întreprinderi. luoreo unor măsuri
speciale core să faciliteze continuilateo în ritm susţinut o
proceselor de producţie. Intre acesteo, un loc primordial In temeiul articolului 64, punctul 1 din Constituţie,
il ocupă aprovizionarea tehnico-moteriolă, al cărei me­ Consiliul de Stat ol Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
canism se cere să funcţioneze ireproşabil. Aceasta pre­
supune dimensionarea optimă a stocurilor de materii pri­ Articol unic, - Se convoacă Marea Adunare Naţională în a treia sesiune
me şi materiale, asigurarea din timp a necesarului pen­ a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 17 noiembrie 1969, ora 10 dimineaţa.
tru acoperirea nevoilor eurente ale producţiei şi preve­
nirea eventualelor dereglări in transport provocate de în­ Preşedintele
gheţ. Consiliului de Stat
Crearea stocurilor - înţelegînd prin aceasta o apro­ NICOLAE CEAUŞESCU
vizionare judicioosâ şî nu umflarea artificială a stocurilor
- se impune aşadar cu toată seriozitatea pentru toate
întreprinderile, orice tergiversare în acest sens fiind pă­ Hotărire a Consiliului de Miniştri privind orga­
gubitoare. Aceasta a determinat conducerile unor cen­
trale, combinote sau întreprinderi sa abordeze din vreme Vizita primului minis­
problemele aprovizionării cu materii prime, materiale şi nizarea şi funcţionarea cursuri or pentru Duminică scara s-a în­
combustibili pentru îornă. Consiliul de administraţie ol chis Expoziţia realizări­
Centralei industriale Hunedoara, a prevăzut ca Io finele lor economici naţionale
anului să oibâ în depozite circa 480 000 tone de mine­ — România 19G9, organi­
reuri praf, bulgări şi concentrate pentru sectorul furnale calificarea şi perfecţionarea muncitorilor şi a zată cu p rile ju l îm p lin i­ tru al Republicii Congo
— aglomerare, cantităţi corespunzătoare de cărbuni, cocs, rii unui sîert «Ic veac de
calcar şi s-au stabilit stocurile minime de lier vechi, lin­ la eliberarea patriei.
gouri şi semifabricate. personalului cu pregătire medie Tim p de tre i luni, cit a
Lo Uzîno „Victoria'' Călan programul de oprovîzio- fost deschisă, expoziţia a (Brazzaville) in ţara
nore prevede pentru timpul friguros stocuri de materii fost vizitată de peste
prime pentru 45 zile !o furnole şi 15 zile la cocserie. In­ C o n siliu l de M in iş tri a c- C u rsu rile de c a lific a re şi re la personalul d id a ctic dc 2 000 000 dc cetăţeni din
tr-un mod similar a fost concepută aprovizionarea şi îo m is recent o h o tă rire p riv in d de p e rfe cţio n a re vo r fi o rg a ­ predare şi dc in s tru ire p ra c­ întreaga ţa ri. Mai m ult
Centrala cărbunelui Petroşani. Centraio minereurilor ne- organizarea şi fu n cţio n a re a nizate şi vo r fu n cţio n a , de tică cc va fu n c ţio n a la c u rsu ­ dc 10 000 oaspeţi străini, noastră
c u rs u rilo r p e n tru c a lific a re a regulă, fă ră scoatere de la printre care personalităţi
feroose Deva şi I.M, Hunedoorc pentru lemnul de mină, rile dc c a lific a re şi p e rfe cţio ­
şi pe rfe cţion are a m u n c ito rilo r lo cul de m uncă a celor care nare a m u n c ito rilo r şî a p e r­ ale vie ţii dc stat şi eco­
elementele de susţinere metalică, materiole de mosă. La nomice, au avut p rile ju l,
Combinotul de exploatare şi industrializare a lemnului şi a p e rso n a lu lu i eu p re gă tire le frecventează. In m od e x­ so n a lu lu i cu p re gă tire m edic;
m edic. C onform p re v e d e rilo r cep ţion al, pe ntru unele mese­ personalul d id a ctic va fi r e ­ La in v ita ţia p re şed intelui C o m ite tu lu i de S tat al P la n i­
Devo, una din primele măsuri ole noii conduceri se referă h o tă rîrîi, c u rs u rile vo r lua r ii (sp e cia lită ţi sau fu n c ţii),
lo creştereo producţiei neterminote la nivelul necesar pe- fiin ţă în în tre p rin d e ri şi alte care necesită o p re g ă tire crutul d in rîn d u l celor m ai C o n s iliu lu i de M in iş tri al Re­ fic ă rii. A le x a n d ru T u jo n . am ­
rîoodei. buni spe cialişti d in p ro du cţie S-A ÎNCH IS p u b lic ii S ocialiste R om ânia. basadorul R om âniei la B raz-
o rg a n iz a ţii socialiste, precum com plexă ce nu poate fi a si­ sau al ca d re lo r didactice de Ion G heorghe M a u re r, lu n i za v illc , m e m b ri ai con du cerii
Acesteo sint planurile. Ce arată inso realitatea Io ora .şi în centre pe ntru p re g ă ti­ g u rată con com ite nt cu a c tiv i­ sp e cia litate cu p re gă tire su­ e x p o z iţ i a dupâ-am iazâ a sosit în C a p i­ un or m in iste re şi in s titu ţii
octuolă, cînd timpul friguros a bătut deja la poarta în­ rea pe rson alu lu i necesar m ai tatea în p ro du cţie sau pentru perioară. In s tru ire a p ra ctică R E A LIZĂ R ILO R tală, in tr-o v iz ită oficială , centrale, g e ne rali şi o fiţe ri
treprinderilor ? Există asigurate în depozite cantităţile de m u lto r u n ită ţi. în tre p rin d e rile s e c ţiile *n o i, ') î i ‘ c iirs u rîle ,,de" "c a lific a re şi ECONOMIEI p rim u l m in is tru al R e p u b licii su p e rio ri, zia riş ti.
moteriî prime şi materiale necesore funcţionării normole, C u rs u rile de ca lifica re a se vo r putea organiza cu rsu ri p e rfe cţio n a re va fi asigurată Congo (B razzaville). com an­ Pe ae rop ort erau arborate
Intensive a capacităţilor de producţie ? m u n c ito rilo r vo r fi org an iza­ de c a lific a re şi p e rfe cţion are de cei m ai b u n i m u n c ito ri, N A ŢIO N A LE d a n tu l A lfre d Raou). drape lele de stat ale R epu­
Căutăm primele răspunsuri la Combinotul siderurgic te în u n u l sau două c ic lu ri cu scoatere de la lo cul de m a iştri, te h n icie n i, in g in e ri şi P re m ie ru l congolez este în ­ b lic ii S ocialiste R om ânia şi
Hunedoara şi Uzina „Vlctorio" Călan, unde stocurile de (grade), în fu n c ţie de com p le­ m uncă, c u rs a n ţii respectivi a lţi spe cia lişti. Ea reglem en­ so ţit de C harles Asscm ekang, R e p u b licii Congo (B ra zza vil-
materii prime determină hotărîtor pulsul marilor agregote, xita te a m eseriei. P rin cursu­ înch ein d angajam ente de şco­ tează. totodată. d r e p tu r ile . vizi tind expoziţia, să cu­ m in is tru l a fa c e rilo r externe. 1?)
producţia de metal a ţârii. rile de c a lific a re de g ra du l T la riz a re cu o rg a n iz a ţiile so­ m a te ria le şi alte în le s n iri ce noască nem ijlocit pro­ A m b ro ise Noum azalave. coo r­ După in to na rea im n u rilo r
se vo r asigura cun oştin ţe ne­ cialiste. se acordă c u rs a n ţilo r adm işi gresele realizate dc do na to r al C o m is a ria tu lu i ge­ dc stat ale celor două ţă ri,
AL. VALERIU
cesare e xe cu tă rii un or lu ­ La te rm in a re a c u rs u rilo r se la c u rs u rile de c a lific a re sau România, creşterea po­ ne ral al p la n u lu i, de alte p e r­ cei doi şefi de guverne au
c ră ri m ai sim ple, ia r p rin ce­ vo r da c e rtific a te dc a b so lvi­ dc perfecţionare. tenţialu lui ei economic, soane o ficia le , co n s ilie ri şî tre cu t în re vistă garda de o ­
le de g ra du l II. cunoştinţe re. H o tâ rîre a m ai prevede şî posibilităţile sporite pe e x p e rţi. noare a lin ia tă pe aeroport.
• n . m n p o sib ilita te a o rg a n iz ă rii dc C o m an dan tu lu i A lfre d Raoul
necesare e x e c u tă rii de lu c ră ri In h o tâ rîrc se prevăd, de a­ care Ic arc ţara noastră In în tîm p in a re a oaspeţilor,
cu rs u ri de re c a lific a re pe n tru ca partener în schim bu­ pe a e ro p o rtu l Bănoasa, se a­ şi c e lo rla lte persoane o fic ia le
com plexe. semenea, d isp o ziţii re fe rito a - care îl însoţesc, lc-a u fost
m u n c ito rii şi personalul eu rile economice, tehnico- fla u pre şed intele C o n s iliu lu i
p re g ă tire m edie, care. d a to ri­ ştiin ţifice şi culturale, de M in iş tri, Ion G heorghe prezentate p e rs o n a lită ţile ro ­
tă u n or m ăsuri tch n ico -o rg a - M a u re r. C o rn e liu Mâneseu, m âne venite în în tîm p in a rc .
★
n iza to ricc — schim barea p ro ­ m in is tru l a fa c e rilo r externe. A a vu t loc apoi d e fila re a
La 10 noiembrie a avut g ă rzii m ilita re . Un grup de
In această lună Termocentrala .Mintia trebuie să producă energie electrica filu lu i sau reorganizarea u n i­ loc ultim a tragere dota­ N icolae Agachi, B u jo r A lm ă - p io n ie ri- a o fe rit oa spe ţilor
N icolae
tă ţii, in tro du cerea m ecaniză­
şan. C ornel B u rtică ,
tă cu prem ii, în
cadrul
r ii şî a u to m a tiză rii, crearea „E xpoziţiei rea liză rilo r c* Giosan. — m in iş tri, G heorghe buchete de flo ri.
unor noi ra m u ri şi su b ra m u ri conomici naţionale — Cioară, prim -vie e p re şe d in te al (A gerpres)
MINTIA. (De lo A. MOLDO- In uriaşul labirint de ţevi vor trivă. ou depus o muncă sus­ izolatorii core ou executat lu­ in d u s tria le şi a a lto r m ăsuri
VAN, trimisul nostru pe şontie- circula cîte 640 mc de opă pe ţinută pentru durerea acestui crările de protejare pe mii de tre b u ie sâ se pregătească m % România 1969“ .
B iletul cu nr, 1 003 475
rul termocentralei). oro, core se vor transforma in agregat important al termocen­ metri pătraţi suprafaţă, co de tr-o a ltă m eserie sau specia­ a obţinut prem iul 1 —
Evenimentele de însemnătote tot otltea tone de obur. Avînd tralei. Emoţionaţi şi plini de oltfel energeticienii. beneficia­ lita te . Totodată se dă p o sib i­ autoturism „Dacia-1100".
hotorîtoore pentru termocentra­ o presiune de peste 140 de at- sotîsfocţie, constructorii coşului rii acestui mare obiectiv. lita te a c a lific ă rii unor m u n ­ S-au atrib u it, dc aseme­
lă îşi precipită frecvenţa. Ieri di­ c ito ri în m eserii sim p le sau nea, televizoare, frig id e ­
mineaţă s-a aprins pentru primo în dom enii restrinse ale unei re. magnetofoano, maşini
m eserii (specialitate sau fu n c ­ cusut, aparate dc radio, Magazinul de la periferie
dată focul in cazanul nr. 1, electrice dc spălat şi dc
ţie), la care n o ţiu n ile te o re ti­
asigurindu-se in acest fel con­
diţiile necesare suflării con­ S-a aprins focul la cazanul nr 1, ce pot fi însuşite o dată eu p ik-u p -u ri, biciclete, a­
p rin
ductelor de înaltă presiune. d e p rin d e rile practice, m uncă parate foto ctc.
practică la lo cu l de
Este o etopă din fluxul teh­
fără c u rs u ri teoretice.
nologic deosebit de impor­
tantă pentru punerea in func­
ţiune în această lună a pri­ mosfere şî o temperatură de e siminim cu nepăsarea,
mului grup de 210 megawaţi, de fum privesc primele piele de Pentru adm irabilul succes Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer va
565 de grade, aburul vo lovi gaze ce ies în otmosleră de lo nu se poate consemna în mod
Cazanul, primul din serio ce­ năprasnic paletele turbinei, înălţimea de 220 metri. special nici un nume. întreg
lor potru agregate de acest împrimîndu-i o impresionantă colectivul a depus eforturi sus­ face o vizită în Marea Britanie
gen, ale primei etape, este o forţă şi viteză de rotaţie. Stăpîniţi de aceleaşi senti­ ţinute, mai ales în ultimele zile,
construcţie impunătoore, de un Evenimentul a constituit un mente sint şi ceîlolţi construc­ pentru a apropia stadiile lu­ La in v ita ţia p rim u lu i m i­ lit de m in is tru l a fa c e rilo r e x ­
înalt nivel tehnic. In focorul remarcabil succes ol construc­ tori core ou înălţot im punătoa­ crărilor de tazo finală core să n is tru al M a rii B rita n ii. H a- terne, C o rn e liu M âncseu, va uitarea, delăsarea ?
său se vor mistui în fiecare oră torilor, montorilor, izolatorilor rea hală, montorii core ou in­ permită punerea in funcţiune ro ld W ilson, preşedintele face o v iz ită o fic ia lă în M a­
cîte 130-140 tone de crâbune. şi energeticienilor care, deopo- stalat mii de tone de utilaj. la termen a primului grup. C o n s iliu lu i de M in iş tri al Re­
p u b lic ii S ocialiste Rom ânia,* rea B rita n ie , în perioada
Ion Gheorghe M au rer, inso­ 24—20 no ie m brie a.e.
D upă ce am v iz ita t cîleva duce in u n ită ţile d in centru.
u n ită ţi com erciale pe riferice Sâ fie în och ii şefilor. Sâ
ale H unedoarei — m agazinele iasă bîne cei din conducerea
24 000 tone otel I Dum inică a avut loc la Deva parea organizaţiilor U.T.C. pen­ a lim e n ta re nr. 6, 9, 5G — im a ­ O.C.L. D ar în ca rtie re le m ă r­
ginaşe nu trăiesc oam eni ? Am
ginea cu care am răm as a fost
; ’ I plenara lărgită a Com itetului tru intensificarea a ctivită ţilo r de-a d re p tu l surprinzătoare. plan la desfacere de 70 000 pe
I | judeţean pentru cultură şi artă, Exigenţe sporite in munca educa­ cultural-educntive, iar tovară­
Sâ începem cu acea p ro b le ­
| peste prevederi care a analizat rezultatele ob­ şedintele C om itetului judeţean mă de care depinde bunul lună. Cu ce să-l fac. dacă ceea
şul Clemente
Constandin, pre­
ce-m i cer cu m p ă ră to rii nu pot
ţinute în munca politică şi cul-
tural-educativâ de masă desfă­ pentru cultură şi artă, a insis­ mers al unei u n ită ţi com er­ o fe ri ? M i-e ruşine sâ spun
! j
şurată pinâ în prezent şi a sta­ tat asupra necesităţii de conso­ ciale, m u lţu m ire a de zi eu zi toată ziua „n u ” şi „n-am !“
O ţelarii hunedoreni, recu- I b ilit căile dc impulsionare, de tivă cu tineretul şi in activitatea lidare şi diversificare a activi­ a c lie n ţilo r ei : a p ro vizio n a ­
! noscuţi pentru măiestria şi j sporire a eficacităţii ei în v ii­ tă ţii aşezămintelor culturalo. rea. U n ită ţile nr. 0 şi nr. 9
j hărnicia lor între detaşa- j tor. La lucrările plenarei au In încheierea lu c ră rilo r ple­ n-aveau anum ite produse a li­
j mentelc m uncitoreşti de j participat tovarăşii loan Sirbu, narei a luat cuvîntul tovarăşul m entare de peste două săptâ-
j frunte ale ţă rii, îşi c o n firm i j şeful secţiei de propagandă a loan Sîrbu, care a arătat că m îni. N ici tocană de legum e Raid-anchetă
j din nou rcnum clc, înscriind } Com itetului judeţean de partid, culturală in perioada de iarnă munca politico-cducatîvă şi nu exista în ra ftu ri, suc dc
, pe graficul întrecerii 24 000 j V iorcl Faur, prim -secrctar al culturală trebuie sâ deţină un roşii, o ri pastă de tom ate. Şi
| tone dc oţel peste plan, din Com itetului judeţean al U.T.C., caracter de masă şi să se re­ dacă vom arăta c«Lalim entara
| care mai bine de 6 000 tone J Sabin Boticiu, vicepreşedinte al flecte în ridicarea conştiinţei nr. 0 nu avea nici oţet nu ne C u m p ă ră to rii mâ condam nă
I sint oţeluri aliate de calitate j C om itetului executiv al Consi­
oamenilor muncii, îndeosebi a va crede nim eni, n ici ch ia r to ­
! superioară. ; liu lu i popular judeţean, secre­ Plenara lărgită a Comitetului judeţean pentru cultură şl artă tin e rilo r, in creşterea gradului varăşul G heorghe Georgeseu, pe m ine câ nu mâ interesez.
I In „rotun jim e a* cifre i îşi ; ta ri ai com itetelor municipale lo r de civilizaţie şi cultură. d ire cto ru l O.C.L. A lim e n ta ra De faţă fiin d m ai m u lţi
i au izvorul sem nificaţii ma- j şi orăşeneşti de partid, direc­ Pentru aceasta, sint necesare — Hunedoara. cu m p ă ră to ri. to ţi au în tă rit
| jore. Acest spor de produc- I to rii caselor dc cultură şi ai efo rtu ri conjugate din partea spusele şe fu lu i de unitate, iar
j ţie plămădită pentru dczvol- ; căm inelor culturale comunale, Clement Ncgruţ, secretar al principalele probleme care se vicepreşedintă a Com itetului tu tu ro r factorilor, realizate Lipseau de sâptâm înî ouăle,
| tarea economiei naţionale a i conducători de in s titu ţii jude­ Com itetului m unicipal de partid ridică în domeniul! lor de acti­ judeţean pentru cultură şi artă, prin conlucrarea eficientă a a­ ra ch iu l alb şi de v in . toate pensionarul Eugen Lucaci a
I fost obţinut pe seama u tili- j ţene, activişti culturali. Petroşani. Aure) Doroga, direc­ vitate privitoare la îm bunătăţi­ a prezentat raportul privind cestora şi contribuţia plină de sortim entele de detergenţi, a tît tin u t sâ precizeze :
zării intensive a capacităţii j Plenara a audiat planul de torul Liceului de-m uzică Deva, rea a ctivită ţii de educaţie a t i­ organizarea şi desfăşurarea ac­ răspundere a org anizaţiilor de de necesari gospodinelor în a- — De cele m ai m ulte o ri nu
cuptoarelor M a rtin şi elcc- j măsuri al C om itetului judeţean Petru Pavcl, directorul Casei neretului şi a m uncii cultural- tiv ită ţii de râspîndire a cunoş­ partid, conducerilor adm inis­ ceastâ perioadă, ca si unele
tricc şî reprezintă înd eplini- j dc partid privind organizarea de cultură Orăştîe, loan Ro­ educative în perioada de iarnă. tinţelor cu ltu rn l-ştiin ţifice prin trative, a org anizaţiilor de sin­ sortim ente de ciocolată, bom ­ găsim în alim en tara d in car­
rea înainte dc termen a an- I şi desfăşurarea m uncii politico- man, directorul Casei, de cultu­ A fost subliniată necesitatea casele de cultură şi căminele dicat, U.T.C., pionieri, a şcoli­ boane. napolitane. Com enzi în tie ru l nostru ceea ce avem ne­
gajam entului anual m ajorat. ; educative In rîndul tineretului ră Brad, E m e rick-llo ro vitz, di­ conlucrării tu tu ro r factorilor culturale, tovarăşul Cornel lor şi aşezămintelor de cultură. voie. Dc ce sâ fiu eu o b lig a t
Deosebit dc im portant este j şi a a ctivită ţii cultural-educa- rectorul în tre p rin d e rii cinema­ pentru intensificarea manifes­ Stoica, şeful comisiei de Invă- Realitatea ridică în faţa aces­ sîr întocm ite de cei doi şefi sâ m erg pinâ în ce n tru după
faptul că o dată cu depăşirea j tive în lunile de iarnă. Elabo-, tografice interjudeţene. Rusalin tă rilo r educative destinate t i­ ţăm lnt a Com itetului judeţean tor factori probleme m ajore de de u n ită ţi, repetate şi m u lti-
planului In tr-6 asemenea ! rat de un larg colectiv d£: to­ llălşan, directorul Bibliotecii nerilor din şcoli şi în tre p rin ­ dc partid, a precizat princip a­ instrucţie şi educaţie, care tre­ repetate, n-au fost pur şi sim ­ a n um ite m ă ru n ţiş u ri pe care
proporţie, s-a creat premisa : varăşi, reprezentind toţi facto­ m unicipale Pctroşanij Aristică deri, de la sate, sp o ririi aten­ lele sarcini ce revin şcolilor buie rezolvate cu serioiitatc, plu luate in seamă. este m ai m u lt decît sim p lu şi
certă ca pinâ la finele anu- I r ii care se ocupă cu problemele Spătarii, directorul,. Casei dc ţiei faţă de tin e rii cu educaţie pentru intensificarea a c tiv ită ţi­ competenţă şi răspundere. Este norm al sâ Ie găsesc aici. Nu
lui, oţelarii hunedoreni să*î tineretului şi cu activitatea cul- cultură Haţeg, Io n , Cernăianu. neglijată, consolidarea m uncii lor educative cu elevii, tovară­ necesar sâ reflectăm serios a­ D a r să dâm c u vîn tu l gestio­ pretindem lu c ru ri deosebite.
raporteze elaborarea unei j turol-educativâ dc masă, planul secretar al C om itatului rnuni1 şi creşterea num ărului in iţia ­ şul Sabin Botîcîu a comunicat supra tutu ro r p o sib ilită ţilo r c- n a rilo r celor două magazine
dc măsuri constituie un larg cipal dc partid Hunedoara. tivelor p ro p rii ale aşezăminte­ alim entare. D ar b u lio n , tocană dc legum e,
producţii anuale de peste 2,9 i măsurile luate pentru îmbună­ xistente şi sâ Ic folosim, cu
program pentru îmbunătăţirea Gheorghe Câlinescu, secretarul lor culturale, sporirea eficien­ tăţirea bazei m ateriale a cămi­ maxim um de eficienţă, pentru crem ă de ghete, lu m in ă ri ? E
m ilioane tone de oţel, cu j m uncii dc v iito r in aceste sec­ Consiliului judeţean al F rontu­ tei a ctivită ţilo r de educaţie n- nelor culturale, programarea îm bunătăţirea activită ţii de edu­ — Am ară ta t în ţoale şe­
600 000 tone mai m ult decit ; toare. lui U nităţii Socialiste. Petre tcist-ştiin ţifică a maselor. a ctivită ţii şi profilarea form a­ caţie a tineretului, a întregii d in ţe le câ n u -i bine cum sc GH. I. NEGREA
Ia începutul cincinalului ac- I Luînd cuvîntul pe marginea Tîrău, directorul Cabinetului In continuarea lu cră rilo r ple­ ţiilo r artistice. Tovarăşul Vio- munci cultural-educativc de procedează cu u n ită ţile p e rife­
tual. : planului prezentat, tovarăşii judeţean de partid, au relevat narei, tovarăşa Marin Creţu, rel Faur, s-a re fe rit la preocu­ rice — spunea Costache C hira,
şeful u n ită ţii nr. G. Sîntem pur B 223 3 Z2B 3 S
ir şi sim p lu n e g lija ţi. T o tu l se