Page 34 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG. 2 o DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 11 NOIEMBRIE 1969

MUNCA DE EDUCAŢIE

MULTILATERALA - Metalul a mai pierdut un punct

4
s
Aşa cum era de aşteptat, au scăzut din cursivitatea jocu­ şoarâ în partea de teren a e- succesele repetate — în ultim e­
le 7 etape de campionat, Meta­
chipci bâimârene.
M etalul a
o în d a to r ir e colectiva partida dintre echipele M eta­ lui, echipa locală a avut cîte- dom inat net, a construit faze lu l nu a cîştigat nici un joc! —
va ocazii clare de a deschide
lu l Hunedoara şi M in erul Baia
insuccese care au la bază lipsa
m u lt mai periculoase, dar ata­
Mare, care a avut loc slmbâtâ
au fost ratate de Covaci, M er-
pe stadionul C orvinul, a fost scorul (min. 9, 19, 30, 37), dar canţii nu au reuşit sâ marche­ de seriozitate la antrenamente
extrem de disputată, caracteri­ cea, Steiner, ca o consecinţă a ze, deşi uneori s-au a fla t în a unor jucători.
N ucleu l de co m u n işti de la c ritic e cu p ro p u n e ri P la n u l rea e ficie n ţe i m u n cii de edu­
La aceasta se mat adaugă lo­
excesive care a
ne rvozităţii
D S .A .P C . Deva încearcă, şi în de m ăsuri a fost astfel sub­ caţie, d a r şi suficien te m o ti­ zată p rin tr-o luptă aprigă pen­ dom nit pe teren in această par­ poziţii mai m u lt decît ideale. tul foarte restrîns de care dis­
In m inutele
55 şi 67, Csergo
bună m ăsură reuşeşte, să cree­ sta n ţia l îm b o g ă ţit cu idei noi- ve. M a i sin t încă destui sala­ tru puncte ratează din careul m ic, pentru pune clubul M etalul, cit şi va­
ze in in s titu ţie o atm osferă de M u lţi d in tre co m u n iştii care ria ţi, care nu se achită de sar­ In prim a repriză, în care te a jocului. ca în m in. 61, Covaci, singur loarea modestă a unor compo­
m uncă creatoare, asiduă, p lin ă au lu a t c u v in tu l au apreciat c in ile profesionale, care se a­ s-au comis m ulte fa u ltu ri, ce La reluare, jocul se desfă- cu portarul în faţă, sâ trim ită nenţi ai lotu lu i. In această si­
de răspundere pe ntru în d e p li­ că viito a re le succese ale în tre ­ bat de la d iscip lin a m u n c ii şi peste bara transversală. tuaţie, m ăsurile disciplinaro cit
nirea s a rc in ilo r ce re vin sis­ g u lu i colectiv vo r depinJe in de la norm ele de co n vie ţu ire Citeva m inute mai tirziu şi înlocuirea unor „titu la ri de
te m a tiz ă rii şi p ro ie ctă rii. A ic i m are m ăsură de m odul în care socială, unele din aceste acte D I V I Z I A N A Ţ IO B Csergo a şutat nâpraznic, dar d re p t" nu au putut Ii aplica­
lucrează un m are nu m ăr de organizaţia de p a rtin \a insis­ ieşite din a ria in s titu ţie i. mingea, după cc a scuturat ba­ te din cauzele arătate.
oam eni in im oşi, entuziaşti, ta asupra rid ic ă rii co n ştiin ţe i In d ire cţia de sistem atizare ra laterală în inte rio r, a reve­ Cea mal mare parte a ju că­
com petenţi, d o rn ici de a firm a ­ lu c ră to rilo r, asupra îm b o g ă ţi­ şi a rh ite ctu ră , m ai m u lt ca SERIA A ll*A n it în teren. to rilo r echipei M etalul au do­
re, care nu o dată şi-au dove­ r ii c o n ţin u tu lu i şi fo rm e lo r in o ricare în tre p rin d e re sau REZULTATE : C.F.R. Arad - Olimpia S. Mare 2-0 ; Olimpia In faţa acestei dom inări — de vedit — chiar şi în acest cam­
d it c a lită ţile . O raşul Deva, ca in s titu ţie d in m u n ic ip iu , sînt Oradea - Minerul Anina 4-1 ; Metalurgistul Cugir - Vagonul A­ mai m ulte o ri fundaşul Ceauşu pionat — că se pol ridica la
şi m u lte obiective social-cu l- oam eni ca p a b ili să desfăşoare rad 1-0 ; Electroputere — C.S.M. Sibiu 2-1 ; C.S.M. Reşiţa - Chi­ a fost semnalat in poziţie de nivelu l pretins de divizia se­
tu ra le d in ju d e ţ, sin t m ă rtu ­ o m uncă e d u ca tiv-cu ltu ra lâ şi mia Rm. Vilceo 2—0 ; Ripensia — Gax metan Mediaş 5—0 ; Meta­ ofsaid! — întreaga echipă oas­ cundă a cam pionatului. Dar
rie a ca p a cită ţilo r şi c a lită ţi­ recre ativă de în a ltă ţin u tă şi lul Tr. Severin - C.F.R. Timişoara 0-1 ; Metalul Hunedoara - Mi­ pete s-a apărat cu o tenacita­ pentru aceasta trebuie sâ trans­
lo r reale ale acestui colectiv. e ficien ţă In u ltim a vrem e in ­ nerul Baia Mare 0-0. te de in vidiat. In acelaşi tim p pire mai m u lt la antrenamente,
P a ra m e tri cum s in t : fu n c ţio ­ Adunări pentru să organizaţia U.T.C. prea aş­ trebuie spus că in repriza a ia r la jo curi sâ alerge, sâ
na litatea, esteticul, econom icul, teaptă să fie „îm pin să d in CLASAMENTUL doua băim ârenii nu au tras nici lupte pentru victorie, să o do-
teh nicu l, au caracter de d e fi­ dări de seamă spate" pentru a în tre p rin d e măcar un şut la poarta adver­ bindească pentru ci şi pentru
n ire pentru colectiv, in care ceva concret şi u til. Ceea ce 1. Ripensio 12 7 1 4 28-16 15 să. Cu toate acestea, ei au cîş- public.
pe prim plan stau co m u n iştii. în organizaţiile se face în prezent este spora­ 2. C.S.M. Sibiu 12 6 3 3 13- 9 15 tigat un punct foarte preţios. M. NEAGU
In darea de seamă prezentată dic, neorganizat şi, in orice 3. C.S.M. Reşiţa 12 5 4 3 17-10 14 De ce nu au cîştigat hunedo- ☆
de b iro u l organizaţiei de bază de partid caz, m u lt sub p o s ib ilită ţile 4. Vagonul 12 6 2 4 12-11 14 renii ? La om actuală este clar
in tîln im m ulte c ifre elocvente, ce-i stau la Indem inâ A ic i ar 5. O lim pia Oradea 12 6 2 4 19-18 14 pentru toţi iu b ito rii fotbalului Duminică, Intr-un joc amical,
Una ni s-a pâput că are fu n c ­ putea f i organizată a ctivita te a 6. Electroputere 12 6 2 4 13-13 14 huncdorcan că echipa trece echipa M etalul a term inat la
ţie de m atrice : circa 06 la c u ltu ra l-e d u c a tiv â la un astfel 7-8. Minerul B. M, 12 5 3 4 9 - 6 13 p rin tr-o criză generată dc in ­ egalitate ( l- l) cu „U “ C luj.
sută d in to ta lu l n o tific ă rilo r de n ive l care să se sim tă nu 7-8 C.F.R. Timişoara 12 5 3 4 14-11 13
date de organele de aviza re num ai In tre p e re ţii in s titu ţie i, 9. Metalurgistul 12 6 1 5 15-14 13
(a p ro ie cte lo r — n.n.) sînt: fo a r­ m u n cii de educaţie m u ltila te ­ ci în întreg ul oraş, co n stitu in d 10. C.F.R. Arad 12 5 2 5 20-14 12
te bine şi exce pţio na l. Sc m ai ra lă a în tre g u lu i colectiv Ei un exem plu. B iro u l organiza­ 11. O lim pia S. Mare 12 6 0 6 18-18 12
citează şi a lte le care vorbesc au s u b lin ia t că aici vu este ţie i de p a rtid arc însă o b lig a ­ 12. Minerul Anina 12 5 1 6 20-19 11 D I V I Z I A N A Ţ I O N A L * C
despre capacitate, ca n tita te şi vorba de a se lu a de la alfa ţia de a u tiliz a şi unele form e 13. Metalul Hunedoara 12 3 4 5 11-14 10
e ficie n tă economică. Poale că această a ctivita te , ci de a-i 14. Gaz metan 12 4 0 8 11-21 8
to t c ifre le sînt m ai co n vin g ă ­ da o am ploare m ai m are, de p ro p rii pe ntru creşterea con­ Toamna in parchetele fores­ 15. Met. Tr. Severin 12 4 0 8 9-24 3
toare. In acest an, p la n u l pe a -i rid ica n iv e lu l c it m ai a­ ş tiin ţe i socialiste a lu c ră to ri­ tiere. 16. Chimio Rm. Vîlcea 12 3 0 9 12-23 6 SERIA A VI A
10 lu n i a fost d e p ă ş it: cu 6 proape de cerinţe, de p o s ib ili­ lo r, a re sp o n sa b ilită ţii lc r pen­ ETAPA VIITOARE (16 noiembrie) : C.F.R. Timişoara - Meta­ REZULTATE : Soda Ocna Mureş - Minerul Baia de Arieş
la sută la capacitatea de p ro ­ tă ţile existente. tru în d e p lin ire a exem plară a Foto : V. ONOIU lul Hunedoara ; C.S.M. Sibiu - Metalul Tr. Severin ; Chimia - Rf- 3-1 ; Minaur Zlatna — A.S.A. Sibiu 5-0 ; Mureşul Deva - Vic­
iectare, cu aproape 12 la sută Este un adevăr că b iro u l o r­ sa rcin ilo r. pensia ; Gaz melan — Metalurgistul Cugir ; Minerul Anina — toria Călan 3-0 ; Ştiinţa Petroşani - Arieşul C. Turzii 1-1 ; Teh-
la producţia globală, cu 0 la ganizaţiei de bază a în tre p rin s C. ARMEANU C.F.R. Arad ; Minerul Baia Mare - C.S.M. Reşiţa ; Vagonul - E- nolrig Cluj — Aurul Brad 2—0 ; Metalul Aiud — Arieşul Turda 2-0;
p ro d u ctivita te şi cu 19,5 la be­ m u lte a c ţiu n i in d ire cţia creş­ lectroputere ; Olimpia Satu Mare - Olimpia Oradea. Industria sirmei C. Turzii — Minerul Ghelar 0-0 ; Independenţa
n e ficiu . E vid en t că oricare co­ te rii e ficie n ţe i m u n cii de edu­ Sibiu - Minerul Teliuc 2-0.
le c tiv din ju d e ţu l nostru s-ar caţie p o litică , ideologică şi
m în d ri cu astfel de re a liză ri. m oral-cetâţeneascâ a com u niş­ CLASAMENTUL
Dezbătînd a ctivita te a com u­ tilo r, a în tre g u lu i colectiv. In - Schimb de experienţă UN EGAL VALOROS
v â ţâ m in tu l de p a rtid , o rg a n i­ 1. Minaur Zlatna 12 8 2 2 2 4 - 6 18
n iş tilo r, a b iro u lu i, adunarea
zat d ife re n ţia t, in fu n cţie de 2 Arieşul Turdo 12 6 4 2 12- 6 16
nu a in sista t asupra re zu lta ­ La G h cla r a avut Ioc un schim b de exp erienţă
te lo r pozitive, le-a enum erat n iv e lu l co m u n iştilo r, la c e rin ­ org an izat de com isia in g in e rilo r şi te h n ic ie n ilo r d in ÎN DEPLASARE 3. Metalul Aiud 12 5 4 3 17- 5 14
doar, op rindu-se insă aproape ţele s a rc in ilo r ce le au de re ­ c a d ru l în tre p rin d e rii m in ie re H unedoara, cu p a rti­ 4. Mureşul Deva 12 5 4 3 18-13 14
zolvat. dezbateri asupra un or ciparea u n u i n u m ă r m are de m in e ri, in g in e ri şi teh­ 5. Minerul Ghelar 12 5 4 3 13- 9 14
m eticulos asupra necesităţii In m eciul de la C im pia n u tu l 05. cin d au răm as s in ­ 6. Soda Oc. Mureş
m e n ţin e rii şi d e zvo ltă rii ior, aspecte concrete din a c tiv ita ­ n icie n i, a p a rţin in d u n ită ţilo r m in ie re d in ba zin u l T u rz ii, cu In d u s tria sîrm ei, g u ri cu p o rta ru l, ra tin d o m a­ 12 6 1 5 16-17 13
re lie fîn d astfel, de fapt, un tea cotid ia nă, ca şi alte form e Poiana Kitscăi. 7-8. Ind. sîrmei C. Turzii 12 5 2 5 13-10 12
de acest fe l au adus o c o n tri­ A ii fost discutate cu acest p r ile j problem e p r i­ echipa M in e ru l G h e la r a re ocazie S corul fin a l de 7-8. Arieşul C Turzii 12 5 2 5 16-13 12
m od com unist, re a list şi sănă­ p ra c tic a t un fo tb a l de c a lita ­ 0-0 in re g is tra t in acest joc 9. Independenţa Sibiu
tos de a p riv i lu c ru rile . Aceas­ bu ţie însem nată la rid icare a vin d m ecanizarea lu c ră rilo r m in ie re şi organizarea te d in toa te punctele de ve ­ este b in e ve n it p e ntru fo tb a ­ 10. Ştiinţa Petroşoni 12 5 2 5 11-14 12
ta a fost dom inanta ad u n ă rii. ră sp u n d e rii, la creşterea pres­ fo rm a ţiu n ilo r de lu cru in vederea o b ţin e rii un or dere. S p e cta to rii lo c a ln ic i au liş tii d in G helar, care p rin 12 4 3 5 11-11 11
tig iu lu i lo r in rîn d u l co le ctivu ­ p ro d u c tiv ită ţi m ărite , p re cu m şi despre n o ile m e­ 11. Aurul Brad 12 5 1 6 13-^20 11
C o m u n iştii au s im ţit foarte a p la u d a t fo rm a ţia din G hc­ p u n ctu l c u c e rit in deplasare 12 Victoria Călan
bine că adunarea, fiin d la lu i. tode de susţinere fo lo site în vederea red u o e rii con­ la r, şi in special pe p o rta ru l şi-au consolidat po ziţia fru n ­ 12 4 2 6 15-20 10
jum ătatea d ru m u lu i fn lrc două După cum a apreciat adu­ sum u lu i de lem n. Selegea, care a a p ă ra t exce­ taşă în clasam ent. 13. Minerul Teliuc 12 4 2 6 11-17 IC.
narea, aici există nu num ai 14. Tehnofrig Cluj 12 4 1 7 7-15 9
alegeri, tre b u ie să privească OCTAVIAN SABAU dent o serie de ş u tu ri ale A rb itru l V. V îlcu (T im işo a ­ 15 A.S.A. Sibiu
lu c ru rile p rin optica necesită­ reale p o s ib ilită ţi pe ntru creşte- gazdelor. O caziile de gol s-au ra) a condus corect şi a u to ri­ 16. Minerul B. de Arieş 12 3 2 7 8-18 8
ţii ca a doua perioadă să aibă succedat la am bele p o rţi şi ta r. 12 3 2 7 11-22 8
o lin ie to t ascendentă, dar m ai g h e lă re n ii puteau pleca cu La ju n io ri : M in e ru l G he­
ETAPA VIITOARE (16 noiembrie) s Minerul Ghelar — Tehno-
plină , m ai bogată In fapte. De două puncte dacă Stoica şi la r — A u ru l B rad 1-2. frig Cluj ; Victoria Călan - Ştiinţa Petroşani ; Arieşul Turda -
tin u e m unca perseverentă, te­ Stocurile de materii C iocănaru nu greşeau in m i­ FL. OPRITA Minaur Zlatna ; Aurul Brad - Independenţa Sibiu ; Minerul B. de
aceea au recom andat b iro u lu i
org anizaţiei de bază să-şi con­
Arieş - Ind. s. C. Turzii ; Minerul Teliuc - Soda Ocna Mureş ;
nace pentru a d e term in a In ­ REVERSUL VICTORI El... A.S.A. Sibiu - Metalul Aiud ; Arieşul C. Turzii - Mureşul Deva.
tr-o m ăsură şi m ni m are r id i­
carea la un n ive l m ai în a lt a
în tre g ii a c tiv ită ţi D in această prime în perioada iernii D upă două in frîn g e ri conse­ dească că vo r sâ se rid ic e de
pe u ltim u l
loc, ci au creat
optică exigentă a iz v o rit un c u tiv e in deplasare ale ech i­ doar o apărare su p ra n u m e ri- SCORUL PUTEA
pei M in e ru l L u p e n i, spectato­
m are num ăr de pro p u n e ri m e­
insistăm pentru a redresa stocu­ directorul general al C.E.I.L. De­ r ii p re zen ţi la m eciul cu P ro ­ câ (care, e adevărat, nu a pu ­
n ite să ducă la îm b u n ă tă ţire a rile in cel mai scurt timp. va, ne-a relatat că in perioada gresul S tre h a ia sperau să va ­ tu t fi depăşită de m u lte o ri)
ţUtM ARf OIN WG. 1» FI ŞI MAI SEVER
m u n cii de p a rtid , ia r aceasta , - Ridicaţi problema lipsei de im ediat următoare se vor depu­ dă un re v irim e n t in jo cu l e- şi citeva c o n tra a ta c u ri spo ra­
să-şi pună o am prentă bine cocs, dar pe primele trei trimes­ ne eforturi maxime1 pentru a re­ c h ip c i lo r, o legătură m ai dice. Aşa că nota d o m in antă
a jo c u lu i a fost m ediocră.
conturată asupra în tre g ii tre furnalele de la Călan au con­ cupera cît mai mult posibil din bună in tre co m p a rtim e n te şi P a rtid a d in tre fo rm a ţiile presie bună. J u c ă to rii h iil Câ-
- Problemo aprovizionării com­ sumat peste normele de consum restanţă. Dar lucrurile nu trebuie o m ai m are e fica cita te la G o lu rile au fost înscrise In
a c tiv ită ţi de sistem atizare poartă, care să ducă In fin a l M ureşul Deva şi V ic to ria Câ- lan. a n tre n a ţi de I. K uccia c.
binatului în această perioadă este 6 300 tone de cocs. să se oprească aici. Se ştie că m in . 4. co a u to ri fiin d C otroa- la n n-a d e z m in ţit n ic i de astă
şi proiectare. A proape n-q o preocupare centrală otit pen­ - Cantitatea provine exclusiv unităţile forestiere din judeţ ou la o v ic to rie cla ră, pe m ăsu­ zâ. U ileca n şi p o rta ru l Le pă­ dată riv a lita te a spo rtivă ce c- au dem onstrat m u lte m in u te
în ş ir că sînt stâ p in i pe o b u ­
fost om care, lu în d cuvîn- tru noi cit şi pentru forurile cen­ de (a nerealizarea procentului de întîmpinot mori dificultăţi în lu­ ra a s p ira ţie i sale Ja şefia se­ dat, care deviază b a lo n u l in xistâ in tre aceste două e c h i­ nă pre gă tire tehnică, u n ii d in ­
rie i. In a fa ra v ic to rie i Sn si­
tu l, să nu-şi fi în so ţit ap re­ trale de resort - ne-a declarat scoatere de metal, co urmare a nile de iarnâ din cauza neasigu- ne, echipa M in e ru l n-a m ai plasă ; şi in m in. 00 de către pe In tr-a d e v ă r, şi d u m in ică , tre ei, respectiv Bam bulcac,
tovarăşul Cocoş M ilică. şeful ser­ calităţii inferioare o minereurilor rării stocurilor de masă lemnoa­ Ş afăr, care înscrie pe lingă la fe l ca de fie ca re dată cind
c ie rile pozitive şi o b serva ţiile a ră ta t n im ic altceva p riv in d p o rta ru l advers, ieşit in in - Dizoi. K crtcsz şi Dec dovedind-
viciului aprovizionare ol com bi­ utilizate. In luna octombrie însă, să. Aceasta face absolut nece­ ca lita te a jo c u lu i. In schim b, şi-au d is p u ta t în tîie ta tca . a tit rcale c a lită ţi. îna in ta re a oas­
natului siderurgic. Consiliul de cind om fost aprovizionaţi cu sară urmărirea zilnică a realiză­ ra tă rile s-au ţin u t la n ţ, ia r tim p in a rc . râscu m p ă rîn d u -şi de ve n ii c it şi oaspeţii au lu p ­ p e ţilo r a răm as insă m u lt d a ­
Miniştri o stabilit co principalele minereu bun, consumul de cocs rii sarcinilor de producţie la fie­ de zorientarea care cuprinsese astfel ratarea un ui p e n a lii ta t cu deosebită ard oa re pen­ toa re la ca p ito lu l eficacitate.
materii prime — cărbuni pentru 0 fost redus lo 814 kg pe tona care sector şi exploatare fores­ echipa la un m om ent dat n-a cin d a şutat in c re d ib il ., la tru a-şi adjudeca victo ria . D a to rită tiru lu i im precis, în
tre i m e tri de poartă Scor f i ­
cocs, minereuri şi cocs pentru de fontă, faţă de 920 kg cit este tieră, pentru obţinerea unor can­ p u tu t fi rem ediată n ic i de nal : M in e ru l L u p e n i — P ro ­ In cele d in urm ă a cîştiga t m in 13 B arb ara , m in. 47 M i-
Propunerile furnale - să fie asigurate pentru planificat. Dacă vom primi în tităţi sporite de lemn de lucru a n tre n o ru l Cărare. gresul S treh aia 2-0. B u n a rb i­ fo rm a ţia M u re şu l ai căre i ju ­ lu şi in m in 69 Soos au ra ­
60 de zile. continuare minereu corespunză­ in faze cit mai avansate ale flu ­ O aspeţii, d e ţin ă to ri ai la n ­ tra ju l lu i O Comşa (C raiova). că to ri, îndeosebi B ulbucan, ta t din s itu a ţii clare.
muncitorilor sînt Privind situaţia din acest punct tor, pînâ la finele anului vom xului productiv. te rn e i, nu au încercat n ic i ci A m bru ş, Dâscâlescu. S zekcly S corul dc 3-0 cu care s-a
II. s-au o rie n ta t m ai bine in
de vedere, nu putem afirmo că recupera integral cocsul consu­ Intr-un mod aparte şi cu un sâ facă m are lu cru , sâ do ve­ E. POPA fazele de poartă, in s itu a ţiile înch eia t p a rtid a refle ctă ju s t
traduse în viaţă | sintem privilegiaţi. Stocurile se mat suplimentar. plus de seriozitate se cer obor- de fin a jiz a rc . apârindu-se m ai d o m in area gazdelor. Şi poate
că cl ar fi lu a t p ro p o rţii d a ­
prezintă diminuate. Lo minereuri Dacă in siderurgie situaţia ne- dole problemele creării stocurilor org an izat D ar. cu toate că
I avem doar o pătrime din nece­ corespunzăloare o stocurilor se de producţie în întreprinderile de şi-a m ai adăugat două puncte că în m in 50 un şut-bom bâ
La propunerea m uncitorilor j sar. la cocs mai puţin de jum ă­ datorează unor cauze obiective, materiale de construcţii, în in ­ ŞTIINŢA „S-A VĂZUT66 la zestrea ce o avea, cu to a ­ e xp e d ia t de A m b ru ş n -a r fi
din cadrul I I.L. Petroşani, | tate Pentru cocserie, lipseşte a căror soluţionare implică mă­ dustria locală şi moi cu seamă te că a p ra c tic a t un joc (ţi- în liln it bara, dacă lo v itu ra l i ­
sce(îa dc tim plărie o fost dc j cărbunele marca 35. Conducerea suri pe plan central, in celelalte pe şantiere. Comitelele de direc­ n in d seama de te re n u l des­ beră executată în m in 58 dc
curînd racordată la reţeaua { către B ulbucan n -a r fi avu t
combinatului o intervenit lo m i­ sectoare din industria judeţului, ţie din aceste unităţi trebuie să NUMAI 0 REPRIZĂ tu l de greu) m ai bun decît
dc apă potabilă. De rem arcat aceeaşi soartă, sau dacă la
nister pentru împulsionoreo li­ deficitul de moterii prime şi m a­ înţeleagă că aprovizionarea de in m e c iu rile a n te rio a re d isp u ­
esto faptul că întreaga lu ­ vrărilor şi chiar pentru livrarea teriale nu poate fi scuzabil. In cen tra rea lu i H a idu d in m in.
crare a fost executată dc că­ pe o zi pe alta, *n funcţie de a ­ : ta te acasă. echipa M ure şul 72. P uie o ri D inu erau m ai
în devons din repartiţiile anului prezent, la aproape toate exploa­ numite conjuncturi, nu este de Deva a lăsat să se observe că a te n ti. G o lu rile au fost în s c ri­
tre m em brii secţiei care prin viitor. F o tb a liş tii de la Ş tiin ţa Pe­ şi B âlâneanu ratează c o p ilă ­ in pregătirea tehnică a unora
muncă patriotică au săpat tările miniere lemnul de mină natură să garanteze n»ci reali­ ! troşani, după ce au ju c a t bine reşte deschiderea scoru lu i. d in tre ju c ă to ri se m anifestă se de către A m b ru ş în prim a
circa 200 ml de şanţ, m ontind In ce priveşte uzina din Călan, începe să-şi Iacă simţită lipsa. zarea sarcinilor pe anul în curs, în p rim a repriză, eondueind După ce, în m in u tu l 6, M areu încă destule carenţe — im ­ re p riză şi de către B ulbucan
în paralel şi conductR. j tovarăşul inginer şei Doinei Fren- Aceasto atît datorită consumuri­ nici desfăşuroreo rilm ică a pro­ cu 1-0. p rin g o lu l m arcat de înscrie p rim u l gol, la cap ătul pre cizie în şut. ne siguranţă in (2) în partea a doua a me­
Do asemenea sint in curs ; ţoni ne spune : lor exagerate - numoi la I.M. ceselor productive in trimestrul M areu (m in. 6), au tre b u it, p î­ unei frum oase c o m b in a ţii cu preluarea b a lo n u lu i. în con­ c iu lu i.
de executare lucrările pentru j — Aprovizionarea e lo fel de Borza s-ou consumat in plus următor. Nevoile de moment şi nâ la urm ă. sâ se m ulţu m ea s­ V. lonescu, acelaşi ju c ă to r ra ­ ducerea şi trim ite re a lu i că­ A rb itru l lu liu O niga (Te-
înlocuirea acoperişului secţiei j dificilă ca şi în lunile anterioore. 1 400 mc de lemn - cît şi faptu­ cele de perspectivă ale produc­ că cu un re zu lta t de e g a lita ­ tează in c re d ib il în m in 20. de tre coe chipie ri Aşa se e x p li­ iuş), a ju ta t la tuşă de către
dc tim plărie care in curînd j Sîntem asiguroţi cu minereu bul­ lui că unităţile forestiere din ju ­ ţiei impun corelarea judicioasă te. Şi aceasta, ca u rm a re a la num ai 5 m e tri de poarta că de ce la ncu şi D in u . deşi B arb u şi Groza (a m b ii din A-
vo r fi term inate, creînd în I gări pentru 8-10 zile, iar cu cocs deţ sint restonţiere (aţă de plan a stocurilor cu cerinţele. efective unei căderi in e x p lic a b ile în adversă Se poate spune că iu d) a condus bine fo rm a ţiile :
acest fel condiţii mai hune ; pînâ la ora octuolâ cu peste re p riza a II-a , de care. b in e ­ p rim a rep riză a fost dom inată se a fla u în situ a ţie clară, au [Mureşul Deva: U d va ry — A l-
pentru 6 -7 zile. Recent o înce­ ale realizării sarcinilor economi­ tras fie peste, fie pe lingă
dc lucru în perioada dc ia r- | 11000 metri cubi de lemn de înţeles, au p ro fita t oaspeţii categoric de lo c a ln ic i. care bu. Dâscâlescu. G uran, Sze-
put să ne sosească ceva mai mină. ce şi de aceea nu admit nici un In această p a rte a m e ciu lu i şi-au creat o sum edenie de o ­ bară, ra tin d în tr-u n mod cu kc ly II — A m bruş, la ncu —
mult minereu dor va trebui să .Tovarăşul ing. Corneliu Fulga, fel de tergiversări. ju c ă to rii de la Ş tiin ţa au fost cazii, una m ai fa v o ra b ilă de- to tu l neperm is. In m in 52 şi M o ln a r. Puie (C iscr). B u lb u ­
58 H a id u i-a im ita t, iro sin d şi
puşi in d ific u lta te de către o c it alta c l ocazii d in cele m ai fa v o ra ­ can. D inu ; V ic to ria Călan :
fo rm a ţie care evolua in in ­ In u ltim a p a rte a m e ciu ­ bile, care, fru c tific a te , ar fi U rsu (Stoica) — Sas. B Î20i,
fe rio rita te nu m erică (in m i­ lu i, ju c ă to rii echipei din Pe­ făcu t ca scorul sâ fie m ai se­ Kertesz. G yor. G he orglm i.
n u tu l 75, Hen. de la A ric ş u l în apărare, d rible ază in u til, ver. Dec, Bam bulcac. M itu , Soos,
tro şa n i dovedesc
nesiguranţă
B a rb a ra (F lo ro iu )
C. T u rz ii, a fost e lim in a t dc
Cîte luni trebuie să aibă anul pentru a pc teren p e ntru proteste la o fe rin d in m u lte rîn d u ri pasc oaspeţi, aceştia au lăsat o im - V. PETREANU
In ceea ce-i priveşte
pc
d e ciziile a rb itru lu i). Şi
a d ve rsa ru lu i. In m in. 02 se
iată
cum de la o v ic to rie ca te g o ri­ produce cgalarea, p rin go lu l
înscris de M ihâşan, la o g ra ­
că, care se întreză rea la înce­ vă greşeală a fu n d a şu lu i V a r- Campionat»!
p u t pe ntru stud enţi, s-a con­
realiza efectivele de animale planificate ? sem nat. în fin a l, scorul de 1-1. honio
A a rb itra t cu scăpări D u ­
Jocul începe in nota de do­
gazdelor, care in
m in a re a
p rim u l m in u t o b ţin corner, ia r m itru C a rig o iu (Tg Jiu ) judeţean
La a rtic o lu l in titu la t „In pînă în noiem brie să fi avu t nerealizarea e fe ctive lo r nu stă ţ ii sectorului zootehnic cin d în in m in u te le 3 şi 5, Pâuncscu C. MATEESCU C.F.R. S IM E R IA — CON­ pe parteo dreaptă condusă de
plan efectivele de anim ale loc un oarecare re v irim e n t in citu şi de p u ţin in picioare, la ­ zece lu n i de la 13 600 vaci se S T R U C T O R U L H U N E D O A R A Jirlea.
sporesc. Dar în g ra jd u ri p riv in ţa în d e p lin irii e fe ctive­ tă e ilcva aspecte care susţin o b ţin num ai 7 234 de v iţe i ? 2— 0 Arbitrajul prestot de C. Radu
pu b lica t în z ia ru l nostru nr. lor. această a firm a ţie şi rid ic ă un P riv ită p rin prism a acestei c i­ din Brad a fost corect şi autori­
4 >76 din 19 septem brie a c., C o ntrar o rică ro r p re viziu n i serios semn dc întreb are )a a ­ fre (sâ nu m ai vo rb im de m or- Pe stadionul C.F.R, din Sime- tar.
am p rim it două răspunsuri — optim iste, in loc să crească, in dresa m e d icilo r ve te rin a ri, in ­ ta litâ ţile exagerate la bovine G A M P IO m T U L rio a avut loc derbiul Campio­ La juniori : C.F.R. Simeria -
nul dc la U .J C .A P , sem nat u ltim e le două lu n i efectivele g in e rilo r, b rig a d ie rilo r zooteh­ — c ile 50-00 de capele — la natului judeţean de fotbal, între Constructorul Hunedoaro 1-0.
r;e tovarăşul preşedinte V io rc l de anim ale, cu excepţia p o rci­ nici, co n d u ce rilo r C.A.P. şi o r­ C.A.P, L iva d ia , Bâieşti, S a rm i- echipele C.F.R Simeria şi Con­
Ocoş, a ltu l de la D ire cţia a- nelor, au în re g istra t o scădere ganelor agricole judeţene. In zcgctusii, Dcnsuş şi R iu A lb ) REZULTATE : Gloria Haţeg - Dacia Orăştie 2-0 ; C.F.R. Si­ structorul Hunedoora, preten­ FLORIAN URICAN
c-ico lă judeţeană, sem nat de de 204 capete la bovine şi 3 21G tim p ce la C A P. S in p e lru , in activita te a fa c to rilo r care răs­ meria - Constructorul Hunedoara 2-0 ; Preparatorul Petrila - E­ dente la locul întîî in clasomenl.
ovarâşul ing. C onstantin Dâs- o v in e ! A stfel perspectiva în ­ luna trecută exista un m inus pund dc creşterea a n im a le lo r nergia Deva 1—î ; Constructorul Lupeni — Minerul Vulcan 3—0 ; Scorul de 2—0 în favoarea echi­ G L O R IA H A ŢE G — D A C IA
.ilescu, d ire cto r adju nct. A - d e p lin irii p la n u lu i anual apa­ dc 32 capele bovine, de la ce­ este departe de a putea fi con­ Minerul Uricani - Minerul Aninoasa — nedisputat ; Energia Pa- pei ceferiste nu oglindeşte întru O R A Ş T IE 2— 0
?m in la ţâ cele două râspun- re şi m ai şubredă, m in usu l f i ­ le 101 vaci s-au o b ţin u t in 10 siderată ca satisfăcătoare roşeni - Parîngul Lonea 0-2. totul situaţia din teren, deoarece
iri. D in cu p rin su l lo r reiese ind de peste 2 000 capete la lu n i num ai 39 de v iţe i 1 O si­ T o ta l nem ulţum itei- sc pre­ în repriza a ll-o moi ales echipa De data aceosta Gloria Hoţeg
i s-au lu a t unele m ăsuri (la bovine şi 13 200 capete la o v i­ tu a ţie sim ila ră este la C A P. zin tă şi situ a ţia la specia o v i­ CLASAMENTUL oaspete a (ost pur şi simplu su­ a fost în formă, prestind un joc
ne S itu a ţia este şi m at a la r­ Iiiu de M ori, unde m in usu l la ne E dificatoa re sînt două e­
m odul general, bineînţeles) c a ­ focată în propriul teren de oto- frumos, cu pose precise, iniţiind
le să conducă la redresarea m antă la efe ctivu l m atcă, la efectivele de bovine era de G7 xem ple La C A P. Pensuş s-au 1. C.F R. Simeria 10 7 2 1 37-10 16 curile in viteză iniţiate de îna­ numeroase atacuri lo poarto ad­
v tu a ţie i e fe c tiv u lu i de anim a­ categoria vaci şi ju n in c i neren- capete, ia r procentul de n a ta li­ în re g istra t 337 cazuri de m o r­ intaşii localnici şi numai pripea­ versă, meritînd pe deplin victo­
lizarea fiin d dc peste 2 400 tate la cele 209 vaci nu depă­ 2. Constructorul Lupeni 10 6 1 3 17- 7 13
le. D ar întrebarea — tocm ai ta lita te , ia r la C A P. Roşeani 3. Constructorul Huned. 10 4 5 1 14- 6 13 la lui Almăşan, Bela şi Covaci, ria.
< cea ce este esenţial şi aştep- exem plare (?). şea n ici 40 la sută. Cu nim ic 370, in tim p ce m inusul faţă 4.‘ Preparatorul Petrila 10 5 2 3 21-15 12 aflaţi singuri cu portarul advers, încă de la început, gazdele
i ,m — dacă se v o r în d e p lin i Ca o prim ă constatare se m at bine in p riv in ţa în d e p li­ de plan este de 326 şi respectiv 5. Minerul Vulcan 10 5 1 4 23-18 11 ou făcut co scorul sâ nu ia pro­ alocă şi în minutul 4 reuşesc să
n a ta lita te
n ir ii in d ic e lu i de
-iu nu prevederile p la n u lu i im pune ate n ţie i fa p tu l că în 322 capete (?). C ine se face 6. Energia Deva 10 3 5 2 porţii. Portarul Bob. de Io C.F.R., înscrie prin Mărunţel, cu capul,
u n ită ţile unde a existat interes nu stau lu c ru rile n ici la co­ 13-10 11
r u-şi găseşte rezolvarea. oare vin o va t de aceste p ie r­ 7. Porîngul Lonea 10 5 1 4 12-14 11 a (ost în această porle a jocu­ Io o centrare din lovitură liberă
Dacă în treacăt in răspunsul şi răspundere pentru rid icare a o p era tivele agricole din S iI- deri dacă nu conducerile 8. Docio Orăştie 10 4 0 6 lui spectator lo acţiunile de pe a lui Armie. Jucătorii din Haţeg
riat de U J.C A P. se arată, fâ - g ra d u lu i de re n ta b ilita te a vaş, T otia. Romoşcl, O răşlioara C A P., cadrele tehnice şi în g ri­ 9. Minerul Uricani 9 3 1 12-18 8 7 teren. mai au o serie de ocazii, insă
zootehnici efectivele de a n i­ de Sus. S ălciva, M â rtin e şti. 5 8-23
i 5 a convinge, că „vom reuşi jito r ii de anim ale ? 10. Gloria Haţeg 10 lată cum s-au înscris cele două şuturile fie că sint apărate, fie
m ale p la n ific a te sin t depăşite. Bretea S tre iu lu i ele. Fiecare 2 3 5 8-23 7
-5 ne realizăm sa rc in ile ” , răs­ din u n ită ţile a m in tite ar fi a­ N u m ai insistăm asupra cau­ 11. Minerul Aninoasa 9 2 2 5 6-12 6 goluri : în minutul 5, lo un otac co sînt trimise imprecis. In min.
punsul D ire cţie i agricole ju d e ­ O rganizarea judicioasă a re­ 12 Energia Paroşeni^ 10 1 1 8 13-28 ceferist, Covaci pătrunde în ca­ 69 oaspeţii rotează egaloreo -
p ro du cţiei şi reducerea Ia m i­ v u t po sib ilita te a să-şi realizeze zelor caro au in flu e n ţa t nega­ 3
ţene nu lasă să se întrevadă 1 reu şi cind se părea că golul e mingea o intîlnit bara transver­
n im um a p ie rd e rilo r prin m o r­ efe ctivele de anim ale p la n ifi­ tiv în d e p lin ire a s a rc in ilo r p ri­
prea m a ri speranţe în această cate dacă la 100 de vaci se ob­ ETAPA VIITOARE, ultima (16 noiembrie) : Paringul Lonea — iminent un jucător advers, răsă­ sală. In min, 75, Maneo de lo
p riv in ţă , re ţin în d atenţia doar ta lită ţi a făcu t posibil ca vind sporirea e fe ctive lo r de a- Gloria Haţeg ; Minerul Aninoasa - Energia Paroşeni ; Minerul rit co din pămînt, îl „placheoză'* gazde stabileşte scorul final :
la C A P S im cria, C ristu r. ţineau (ceea ce este absolut
f îp tu l că „rezu ltatele în cu ra - n im a lc Adresăm însă din nnu în suprafaţa de pedeapsă. Lovi­ 2-0.
O răştie, Pricaz şi in alte norm al) m ăcar cite 00-90 de Vulcan - Minerul Uricani ; Energia Deva - Constructorul Lupeni ;
îtoare o b ţin u te în u ltim u l organelor agricole judeţene în ­ tura de la 11 metri este trans­ Lo juniori : Gloria Haţeg -
tim p (n n. care re zu lta te ? ) ne u n ită ţi. n u m ă ru l bovinelor viţei. Constructorul Hunedoara - Preparatorul Pelrila ; Dacia Orăşlie formată de Bob. Cel de ol doilea
să întreacă cu cîleva zeci De a ltfe l pe între g u l ju d e ţ trebarea : cile lu n i trebu ie să - C.F.R. Simeria. Docio Orâştie 0-1 (0-T).
bîigâ să ne m ob ilizăm şi mai gol este înscris cu capul de Co­
dc capete pc ccl prevăzut sc putea cu destulă uşurinţă aibă anul pentru a sc realiza
! (o lă rit în rezolvarea tu tu ro r vaci, în minutul 60, la o acţiune N. SBUCHEA
a c ţiu n ilo r care să ducă la crcş- Acest plus nu poale insă aco­ ca ia e fe ctivu l dc bovine sâ sc unul din p rin c ip a lii in d ica to ri
peri m inusul in re g istra t in m a­ depăşească plan ul în c o n d iţiile
*erea substanţială a e fe ctive ­ ai sectorului zootehnic — res­
lo r de a n im a le ” Or. avînd în jo rita te a cooperativelor a g ri­ cind s ur fi organizat cu m a x i­ pectiv n u m ă ru l dc anim ale
\cd e re fa p tu l că ne apropiem cole. mă răspundere procesul de
r'c s firş ilu l a n ului, era dc aş­ încercarea dc a găsi vreun reproducţie Se poate oare v o r­ p la n ific a i — şi ce g a ra n ţii se A . z e i
tep ta t cn din luna septem brie „a rg u m e n t” pentru a m otiva bi despre ridicarea re n ta b ilită ­ oferă in această p riv in ţă ?