Page 36 - Drumul_socialismului_1969_11

PAS. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 1t NOIEMBRIE 196*

ÎNCHEIEREA lucrărilor comitetului pentru Vizita generalului- Vietnamul de sud PREZENTE

PROBLEMELE ECONOMICE Şl FINANCIARE colonel Ion Ioniţă ROMANEŞTI
Forţele patriotice au pătruns in teritoriul bazei ae* M O T Q R Q
Infervenfia delegatului român în Austria riene americane de îa Bon Me Thuol. HELSINKI 10 (Agerpres).
S A IG O N 10 (Agerpres). — In cursul n o p ţii de d u m in i­ La invitaţia Operei din
N E W Y O R K 10. — Cores­ id e n tific a re a p ro blem elor m a­ ţă îm p o triv a tu tu ro r b a rie re ­ V IE N A 10. — Coresponden- a lţi m e m b ri ai Am basadei ro ­ O u n ita te a fo rţe lo r p a trio ti­ că spre lu n i, u n ită ţile p a trio ­ Helsinki, Nicolae Herlea
po nd en tu l A gcrp ie s. C. A le - jo re ale co o p e ră rii şi colabo­ lo r şi d is c rim in ă rilo r rid ic a te d e ntul Agerpres, P. Stâncescu, mâne. ce sud-vietnam eze a pătruns tice de a rtile rie au bom bar­ şi Victoria Bezetti, de la
xandroaie, tra n s m ite : C om i­ ră rii în tre state, la so lu ţio n a ­ de d ife rite state in calea e x ­ tra n s m ite : L u n i dim ine aţa, După in tonarea im n u rilo r in z o rii z ile i dc lu n i in in te ­ dat 16 obiective am erieano-sai- Opera din Bucureşti, au
te tu l pe n tru pro blem ele eco­ rea acestora, accentuînd une­ tin d e rii s c h im b u rilo r com er­ m in is tru l fo rţe lo r arm ate ale de stat ale celor două. ţâ ri a rio ru l im p o rta n te i baze aerie­ goneze, nouă d in tre aceste a­ întreprins un turneu in
nom ice şi fin a n c ia re al A d u ­ le d in p rin c ip a le le d ire c ţii ale cia le in te rsta ta le şi cere des­ R om âniei, general-colonel Ion fost tre cu tă în revistă com pa­ ne am ericane de la Ban Me ta cu ri fiin d ca lifica te dc un Finlanda.
n ă rii G enerale n O N .U . şi-a a c tiv ită ţii de v iito r a orga­ fiin ţa re a acestora în vederea Io n iţă , a sosit la V ie na in ­ nia de onoare, a lin ia tă pe ae­ T huot. d in zona p la to u rilo r p u rtă to r de cu vîn t m ilita r a- Simbătă, 8 noiembrie,
încheiat dezba te rile asupra nizaţiei. c re ă rii de c o n d iţii re cip ro c a ­ tr-o v iz ită o ficia lă , la in v ita ­ roport. centrale. A cţiunea s-a soldat m crican de la Saigon d re p t im ­ la Opera din Helsinki, cei
ra p o rtu lu i anual al C o n s iliu ­ R elevînd poziţia consecven­ vantajoase în re la ţiile econo­ ţia m in is tru lu i austriac al a- In după-am iaza aceleiaşi cu distrugerea m ai m u lto r ve­ portante. B om bardierele B 52 doi cintâreţi români au in­
lu i pe ntru com erţ şi dezvolta­ tă a R om âniei de dezvoltare a m ice d in tre state. E l a e v i­ p â râ rii, Georg Prader. zile, m in is tru l fo rţe lo r arm ate hicule b lin d a te şi scoaterea din au efectuat în aceeaşi perioa­ terpretat rolurile Rigoletto
re, organism al C o n fe rin ţe i re la ţiilo r ei econom ice cu de nţia t. dc asemenea, preocu­ L a sosirea pe a e rop ortul ale R om âniei. Ion lo n îţă , îm ­ lu p tă a 15 m ilita ri am ericani. dă tre i m isiu n i, care au avut şi Gilda din spectacolul
N a ţiu n ilo r U n ite p e n tru co­ toate statele lu m ii, v o rb ito ru l parea R om âniei pe ntru e x tin ­ W ien-Schw eehat, oaspetele ro ­ preună cu o fiţe rii su p eriori In regiunea de deltă, un convoi ca o b ie ctiv o serie de zone ale „Rigoletto".
m erţ şi dezvoltare (U N C TA D ). a a ră ta t că această po ziţie se derea re la ţiilo r' sale com er­ mân a fost în tim p in a t de m i­ care-1 însoţesc, a v iz ita t A ca­ saigonez de b lin d a te a căzut p ro v in c iilo r Phuoc Long şi Cei doi artişti, primit so­
C o m ite tu l a tre c u t in revistă refle ctă şi în p a rticip a re a ac- cia le reciproc avantajoase cu n is tru l fe d e ra l al a p ă ră rii, dem ia M ilita ră Tereziană d in du m in ică în tr-o ambuscadă. In Tay N in h . situate la nord-vest lişti români la Opera din
a c tivita te a desfăşurată de liv â a tă rii noastre la lu c ră ­ Georg P rader, de o fiţe ri su­ W iener-N eustadt. ciuda a co p e ririi aeriene am e­ Helsinki, ou fost primiţi cu
con siliu, precum şi ro lu l N a­ rile U N C TA D . în cad rul că­ toate ţă rile lu m ii, s u b lin iin d p e rio ri ai arm atei austriece ricane. trupe le saigoneze au de Saigon. unde com andam en­ multă căldură, fiind aplau­
ţiu n ilo r U n ite în in stru ire a ro ra a prezentat p ro p u n e ri însem nătatea a c o rd u rilo r de Seara, m in is tru l rom ân a s u fe rit p ie rd e ri grele. Şase ve­ tu l am erican presupune e xis­ daţi la scenă deschisă in
şi c a lific a re a de personal te h ­ care au în tru n it aprecierea lungă du rată in sta b ilita te a A u fost. de asemenea, p re ­ vizio n a t spectacolul .F la u tu l tenţa unor co n ce n tră ri ale fo r­ repetate rindurî.
nic în ţă rile a fla te in curs de po zitivă a m a rii m a jo rită ţi a s c h im b u rilo r com erciale d in ­ zenţi D ionisie B ircea, în să rci­ fe rm e ca t1', la O pera de stat hicule b lin d a te au fost d is tru ­ La spectacol au parti­
nat cu afa ce ri a d -in te rim , şi
dezvoltare în vederea accele­ statelor, cum a r fi p ro m ova­ din Viena. se. ţelo r patriotice. cipat dr. Mircea Bâlânes-
ră rii pro gre sulu i lo r pe d ru ­ rea fo rm e lo r m oderne de coo­ tre statele lu m ii. cu, ambasadorul R. S.
m u l spre in d u stria liza re . perare econom ică, in d u s tria lă România la Helsinki, pre­
L u în d c u v în tu l la dezba­ şi tehnică, pregătirea de ca­ cum şî membri ai ambasa­
te ri. delegatul rom ân Con­ dre în do m e n iu l co m e rţu lu i Măsuri adopfafe în regiunile dei.
sta n tin N ită a s u b lin ia t a p o r­ e x te rio r c ir V o rb ito ru l a a- ★
tu l adus de org an izaţie la râ ta t că Rom ânia se p ro n u n ­
eliberate din Vietnamul de sud HAVANA 10 - Cores­
pondentul Agerpres, V.
Stamate, transmite ; La
S A IG O N IO (Agerpres). — n iv e lu l a n ilo r precedenţi, a- meroase în tre p rin d e ri de stat Teatrul Naţional de păpuşi
Raportul anual al Comitetului A genţia „E liberarea^' a fu r ­ cordînd. totodată, o atenţie şi în s u b u n ită ţi ale fo rţe lo r din Havana a avut loc o
n iza t o scrie de in fo rm a ţii in deosebită in te n s ific ă rii p ro ­ arm a te po pu lare de e lib e ra re manifestare culturală, pri­
pentru dezarmare de la Geneva legătură cu m ăsurile adoptate d u cţie i agricole. se desfăşoară în v â ţă m în tu l lejuită de împlinirea a 20
seral in baza
p ro g ra m u lu i
in re g iu n ile e lib e ra te de o r­
In do m en iul in d u s trie i, pa­
ganele p u te rii po pu lare re vo ­ ra le l eu extin de rea p ro d u cţie i şcolii generale. Un eve n im e n t de ani de la înfiinţarea
Teatrului „ţăndărică" din
N E W Y O R K 10. — Cores­ ru m e n i se evidenţiază p ro p u ­ lu ţio n a re din R epublica V ie t­ m eşteşugăreşti locale, au fost c u ltu ra l de deosebită im p o r­ Bucureşti. Carucha Come-
po nd en tu l Agerpres. C A lo - n e rile şi sugestiile făcute în n a m u lu i de Sud. luate m ăsuri pentru d e zvo lta ­ tanţă în via ţa re g iu n ilo r e li­ jo, directoarea artistică, a
xan dro aie , tra n sm ite : C om i­ cursul dezba te rilo r p riv in d C om itetele populare re v o ­ rea în tre p rin d e rilo r populare, berate l-a c o n s titu it p rim a vorbit despre activitatea
te tu l p e n tru dezarm are de la îm b un ătăţire a sistem elor de lu ţio n a re — se a ra tă in aces­ care rep re zin tă sectorul dc e xp oziţie de p ictu ră , la care Teatrului „ţăndărică". In
Geneva a trim is A d u n ă rii Ge­ detectare a e x p lo z iilo r nuclea­ te in fo rm a ţii — şi-au concen­ stat in econom ia re p u b lic ii. au fost expuse peste 2 000 de continuare o fost prezen­
ne rale a O N .U . ra p o rtu l a ­ re subterane p rin s ta ţiile de tra t ate n ţia m ai ales asupra In fa b ric i, uzine şi pe p la n ­ pînze. s c u lp tu ri şi afişe apar- tat un spectacol de ma­
nu al asupra lu c ră rilo r salo. depistare a m iş c ă rilo r seism i­ în fă p tu irii re fo rm e i agrare ta ţii de cauciuc sin t create tin in d u n u i nu m ăr de 50 dc
P rin tre re zu lta te le d e taliate ce la m are depărtare. P rin c i­ P âm în tu l este confiscat de la com itete m u n cito re şti de au- a rtiş ti sud-vietnam ezi. Tem a rionete.
in acest docum ent de 274 de pa lu l obstacol în calea e x­ m a rii la tifu n d ia ri şi îm p ă rţit toconducere, care se ocupă p rin c ip a lă a e xp o ziţie i a eon- Au fost de foţâ Vasiie
pagini, se află şi p ro ie ctu l de tin d e rii şi asupra e xp e rie n ţe ­ g ra tu it ţă ra n ilo r. In m om en­ de un cerc la rg dc problem e, M uşat, ambasadorul
T ra ta t sovicto-am eriean p r i­ lo r nucleare subterane a tr a ­ In 1963 o luat fiinţă şcoala superioară pentru pregătirea tu l c re ă rii R e p u b licii V ie tn a ­ în tre p rin d e rile p o pu lare au s titu iţ-o lu p ta p o p o ru lu i 6ud- României la Havana şi
v ito r la in te rzice re a am plasă­ ta tu lu i din 1963 p riv in d in ­ specialiştilor din flota de pescuit „Andres Gonsales Lines", din m u lu i de Sud erau îm p ă rţite s p o rit p ro d u cţia de un elte a- vietnam ez îm p o triv a agresiu­ membri oi ambasadei.
r ii de arm e nucleare şi a a l­ terzicerea p a rţia lă a expe­ Havana. Cei 960 de elevi, cit numără şcoala învaţă sâ devină deja peste 2.5 m ilio a n e hec­ grîcole, de m ă rfu ri te x tile şi n ii S U A .
to r arm e dc distru ge re în rie n ţe lo r nucleare cu această timonieri, mecanici, radionavigotori, electricieni şi tehnicieni, la­ tare. In ciuda bom bardam en­ de uz casnic.
masă pe te rito riile subm arine. arm ă, se arată în rap o rt, este te lo r con tinu e asupra re g iu ­ In re g iu n ile elib e ra te fu n c ­
R a p o rtu l sub lin ia ză că C o m i­ tă in fotografie o grupă de elevi din anul II asistînd la lecţia de n ilo r eliberate, organele p u ­
te tu l celor 25 p e n tru dezar­ problem a v e rific ă rii şi con­ încărcare şi descărcare a vasului. te rii populare au re u şit să ia ţionează, dc asemenea, in s ti­
m are de la Geneva in te n ţio ­ tro lu lu i da te lo r în re g istra te m ăsuri necesare p e ntru m en­ tu ţii speciale dc în vâ ţâ m în t
nează să acorde cea m ai m a­ de astfel de sta ţii. ţin e re a su p ra fe ţe i c u ltiv a te la pedagogic şi m edical. In n u ­
re însem nătate id e n tific ă rii a­
celor m ăsu ri p e n tru m icşo ra­
rea p e ric o lu lu i nu cle ar care
planează asupra o m e n irii.
. In con tin u a re a acestui do- Comunicat comun după vizita Pregătiri în vederea lansării
preşedintelui Tito in Algeria
„Sărbătoare m un, dat p u b lic ită ţii după v iz ita pre şed intelui losip navei „
B E L G R A D 10 (Agerpres). — In C o m un icatul co­
Broz T ito în A lg e ria , se sublin ia ză că, în cursul con­ 1-12“
v o rb irilo r cu preşedintele H o u a ri Boum edicne. au
electorală" fost abordate problem e in te rn a ţio n a le de interes re ­ CA A SELENEI ore pe solul lunar. Principa­ pres). — Echipajul navei spa­
C EXPLORAREA ŞTIIMŢIFI-
CAPE KENNEDY 10 (A ger­
ciproc. p rin tre c a ic cclc re fe rito a re la situ a ţia din
lul lor scop a fost acela de a
O rie n tu l A p ro p ia t şi din V ietnam .
© ANTRENAMENTELE ECHI­
P ă rţile au discutai, de asemenea, aspecte ale dez­ PAJELOR aseleniza şi a reveni pe Pă­ ţiale „Apollo-12" şi-a reluat
m ostrelor
mint. R ecoltarea
luni antrenam entele in v ed e­
v o ltă rii re la ţiilo r de p rie te n ie d in tre Iugoslavia şi CAPE KENNEDY W (A ger­ de sol lunar a reprezentat rea misiunii pc care o va
in Filipine A lg e ria pres). Nava spaţială „ A pollo- un com plem en t al zborului, începe la 14 noiem brie Cei
Cei doi p re şed inţi au re a firm a t p o litic a de n e a li­
asem ănător pudrării cu
trei astronauţi au
za­
efectuat
12” va cîntări înainte de m o ­
niere a sta te lo r lo r şi şi-au e x p rim a t convingerea
că pacea va putea fi asigurată num ai în c o n d iţiile mentul lansării 40 531 kilo­ hăr a unei prăjituri. exerciţii de salvare la bardul
Ce şi in a n ii precedenţi, cînd re la ţiile in te rn a ţio n a le se vor baza consecvent gram e, iar in m om entul a m e ­ Prin contrast. echipajul „A- sim ulatorilor m odulului de d e­
ziua alegerilor in Filipine pe p rin c ip iile resp ectării s u v e ra n ită ţii şi indepen­ rizării, după 10 zile, 4 958 Jct- pollo-12" are ca obiectiv prin­ barcare şi al cabinei de co ­
este ţi de aslă-dată cea dc-a denţei, n ca rp ^ste cijj^i în tre b u rile in te rne ale a lto r loyrame. A ceastă diferen ţă e ­ cipal exp lorarea ştiinţifică a m andă. In cazul că aselen i­
doua marţi a lunii n oiem ­ ţâ ri, d e z v o ltă rii'e c o n o m ic e arm onioase a c o m u n ită ţii norm ă de greutate se reali­ Selenei. Exploratorii lunari zarea nu ar putea fi efectu a­
brie Şi in m od oficial, timp in te rn a ţio n a le . zează, pe de o parte, prin Charles C onrad („Pete") şl tă corespunzător, astronauţii
Conrad şi Bean ar urm a să
de patru luni — in realita­ P reşedintele H 6 u a ri B oum edienc a acceptat in ­ con su m area com bustibilului Alan B ean vor răm ine în a ­ Muncitorii din Şanhai au proiectat şi fabricat in mal puţin de
te de la începutul anului — v ita ţia de a face o (Vizită in Iugoslavia m otoarelor, iar pe de altă rid a Mare a Furtunilor tim p detaşeze im ediat cabina m o ­ 6 luni un camion de 32 tone.
ţara trăieşte in atm osfera parte, prin „ p ierd erea" modu- de 32 de ore. In acest timp, dulului de d ebarcare de restul In foto : Muncitorii chinezi fâcind ultimele verificări la noua
aşa-num itei sărbători elec­ dulului lunar şi a altor părţi ei vor efectua, două „ m ar­ ansam blului şi ar pune în maşină.
torale. Rînd pe rind, micile constitutive ale ansam blului şuri", fiecare de ap rox im a­ funcţiune m otorul ascensio­
oraşe ca şi m etropolele, au spaţial. tiv patru ore. Recoltarea de nal pentru a se plasa pe o
orbită clrcu m lu n ari de inttl-
primit vizitele succesive ale Uşurarea navei spaţiale roci va fi „sarcina nr. 1" a
celor dou ă caravan e — av i­ prin consumul d e com busti­ misiunii. In acest scop, cei nire cu cabina de com an dă Rezultatele alegerilor din
oane, elicoptere, am barca- j bil reprezintă, m ijlocul de a c­ doi astronauţi vor fi utilaţi in care se va afla Gordon. La
ţiuni navale, au tom obile — celerare a vitezei de d ep la ­ cu instrumente speciale pen ­ nevoie ultimul va trebui să landul Renania de
care m onopolizează, pentru sare a acesteia. Această a c­ tru recoltarea rocilor şi saci coboare cu cabina de com an ­
un timp, prim -planul scenei celerare se realizează ca ur­ pentru am b alarea şi trans­ dă vină la o înălţime foarte
din localitatea respectivă < m are a faptului că, în vrem e portul acestora. Totodată, mică pentru a face joncţiu­ nord-Wcstlalla
naţionaliştii preşedintelui ce puterea de propulsie a m o ­ Conrad şi B ean vor m ai rea­ nea cu cabin a modulului de
M arcos şi liberalii senato­ toarelor răm ine n eschim ba­ liza o prem ieră selenară — debarcare. C onform progra­ B O N N 10 (Agerpres). — tă în prezent în opoziţie, a
mului, tandem ul cabină
de
r u lu i Osmena, reprezenlind tă, m asa totală a navei sca­ instalarea de aparatură ştiin­ D u m inică au a vu t loc in la n ­ în re g istra t un spor de 2.2 la
opoziţia. de in m od corespunzător con­ ţifică a cărei sursă de en er­ com an dă m odul urm ează să du l Renania de nord-W eştfa- sută faţă de alegerile din 1964,
R epublica Filipine în­ sumului de carburanţi. Din gie este o pilă atom ică de se separe în m om entul în lia (R.F. a G erm aniei), alegeri adjudeeîndu-şî 45.3 la sută din
care se va găsi pe o orbită la
seam n ă 11 insule insăminţa- întreg a n s a m b lu l: rachetă plutoniu. A paratura va co n ­ distanţa dc 104 km de Lună. m u n icip a le şi com unale. Deşi vo tu ri.
le intr-o m are de corali. De purtătoare, cabină de com an ­ tinua să funcţioneze şi să pe listele electorale au fost în ­ P a rtid u l liber-dem ocrat. ca­
la Lucon, in nord, la Min- dă, m odul lunar, după în de­ transmită date ştiinţifice pe A selenizarea propriu-zisă va scrise 9,5 m ilioa ne perşoane, re, îm preună cu social-dem o-
danao, in sud, peste tot sint plinirea misiunii, pe Pămint Păm int tim p de un an. In decurge într-un interval de 2 p a rticip area la vot a fost m u lt c ra ţii. alcătuiesc noua co a liţie ,
aceleaşi pete alb e şi verzi va reveni doar cabina de co­ plus, Alan Bean şi C harles ore şi 27 minute. Perioa­ m ai redusă decît Ia scru tin u l a p ie rd u t 1,9 la sută din vo tu ­
cu prelungirile lor su bm ari­ mandă. Conrad au m isiunea de a r e a ­ da cea mai dificilă a aceste­ din 1964. Acest fa p t este pus rile o b ţin u te în 1964, dar şi-a
ne. Cimpii m aritim e şi ore- ☆ liza „aselenizarea la punct ia o va constitui parcurgerea in parte şi pe scama tim p u lu i îm b u n ă tă ţit s im ţito r poziţia
zării In terasă la L u c o n ; HOUSTON 10 (Agerpres). fix", intr-o zonă apropiată ultimilor 150 de metri. Refe- nefavora bil, d u m in ică asupra faţă de scru tin u l de la 20 sep­
m ai spre sud, in golful Ma­ „Apollo-12" — cea de-a doua d e cea unde se găseşte staţia rindu-se la antrenam entele acestui land abâtîndu-sc o pu­ tem brie a.e.. p rim in d d u m i­
nila şi de cealaltă parte a o ­ misiune spaţială am ericană robot „Surveyor-3", care a de salvare, astronautul Ri- ternică fu rtu n ă . nică 6.1 la sută din to ta lu l vo­
răm as pe suprafaţa Lunii din
raşului, m area lagună, lacul în cursul căreia se va realiza chard G ordon a declarat că Desfăşurate la nu m ai şase tu rilo r exprim ate.
Taal, purtind In m ijloc m i­ d ebarcarea unui ech ipaj pe 1967. In sfirşit, înainte de a sâptâm îni de la co n fru n ta re a Un succes im p o rta n t a o b ţi­
cul, dar prim ejdiosu l vul­ suprafaţa satelitului natural se îndrepta spre Terra, astro­ „în m od cert nu intenţionez pe ntru Bundestag, alegerile n u t P a rtid u l C om unist G e r­
can cu acelaşi nume. Peisa­ al Terrei, este departe de a nauţii vor ghida modulul de să revin pe Pămint fără co­ d in Renania de nord-W estfa- man. care pentru prim a oară
jul e bogat şi variat, dar fi o copie a misiunii ante­ d ebarcare spre Lună pentru legii mei. In cazul că se va lin au c o n firm a t poziţia pre ­ de la crearea sa. In 1968. îşi va
m ai ales original, ca şi p o ­ NORVEGIA. Premiul Nobel pentru chimie a fost acordat a­ rioare. Astronauţii misiunii a m ăsura efectele ciocnirii şi d efecta ceva am să cobor dom inantă a P a rtid u lu i social- trim ite deputaţi în conducerea
porul însuşi, adesea violent, nul acesta norvegianului Odd Hassel şi englezului Derek Bar- „A pollo-11" au petrecut 20 de exploziei sale cu ajutorul im ediat pentru a-i lua la bor­ dem ocrat, căru ia î-au reve nit unei m u n ic ip a lită ţi vest-ger-
dar întotdeauna deschis şi ton. ore în M area Liniştii şi au instrum entelor instalate la 46,1 )a sută din n u m ă ru l vo tu ­ mane. P.C. G erm an a o b ţin u t
ospitalier. In afara dialec­ In fotografie : Pro! Derek Barton in vîrstâ de 51 de ani. făcut o „excu rsie" d e două bord. d u l cabinei de comandă". la D o tlrov. centru in d u s tria l
telor regionale şi m ai ales rilo r exp rim ate . Totuşi, u n iu ­ din regiunea R u h ru lu i. 5.3 la
a tagalogului, idiom ul vorbit nea C reştin-D em oeratâ, a fla ­ sulă din v o tu ri
în Manila şi în îm preju rim i­
le ei, filipinezii folosesc o
en g lezi am erican ă cu un
puternic accent spaniol. începute jo i dupâ-am iazâ — c u ltu ră (F.A.O.). earc şi-a C ursul a u ru lu i a scăzut
au lu a t
s firş it
d u m in ică
De la începutul lunii iu­ noaptea p rin alegerea nou­ C o n d u că to rii a c ţiu n ilo r de pro te st îm p o triv a ră z­ deschis lu n i lu c ră rile , a p r i­ din nou pe p rin c ip a le le pie­
lie şi pină in ziua H, ca in * lu i secretar n a ţio n a l al b o iu lu i dus dc S tatele U n ite în V ie tn a m au decla­ m it încă două tâ rî ca m em ­ ţe lib e re din Europa apu­
pania electorală devine pri­ p a rtid u lu i în persoana lu i ra t că speră ca la m a n ife s ta ţiile ce v o r avea loc în bre ale o rg a n iza ţie i : Ceho­ seană. a p ro p iin d u -sc ra p id
m a „industrie“ a ţării. Pla- c u m - c u m A rn a ld o F o rla n i şi a d ire c ­ perioada 13— 15 n o ie m b rie sâ p a rtic ip e a p ro x im a tiv slovacia şi Y em enul de Sud. de p re ţu l o fic ia l (35 d o la ri
p rin
A d m ite re a s-a făcu t
carde publicitare de c iţiv a ţiu n ii P .D C . A rn a ld o F o r­ 500 000 de persoane. vo t secret. După in tra re a uneia). L u n i, la bursa din
m e tri înălţime te intimpină la n i, în vîrstâ de 43 de ani, După cum se ştie, în zile le de 13 şi 14 n o ie m b rie celor două state in F.A.O., Londra, a u ru l fin a fost co­
la intrarea satelor şi oraşe­ m in is tru de stat în actu a lu l urm ează sâ aibă loc în S.U A. un «marş îm p o triv a această org a n iza ţie num ără ta t la 37.50 d o la ri uncia, cu
lor. Stîlpii telegrafici şi, îa cabinet, condus dc M a ria n o m o rţii". In tre a u to rită ţile fed erale şi o rg a n iz a to rii 119 ţâ ri m em bre Şi două a- 1.35 d o la ri m ai p u ţin decît
nevoie, arborii m ai im pună­ O p u ternică fu rtu n ă s-a R um or, a în tru n it consensul acestui m arş au loc în prezent d is c u ţii asupra tra ­ soeiatc — Q atar şi B ah rcin . p re ţu l în re g is tra t v in e ri.la
tori sint acoperiţi de mici ab ătut dum in ică noaptea a­ la rg al re p re ze n ta n ţilo r ce­ seului pe care il vo r urm a m a n ife sta n ţii. A ceştia d in închiderea o p e ra ţiu n ilo r pen­
V A R Ş O V IA 10 (A ger- | tru. w cek-end.
panouri in culori strălucitoa­ preş). — C o n siliu l de | supra te rito riu lu i O landei, lo r nouă curente d in ca d ru l urm ă doresc ca de m on stra ţia sâ aibă ioc pe a rte re le ♦ © ♦
re. Milioane de im prim ate M in iş tri al R.P. Polone j a la rm în d gărzile speciale de m ocra ţiei creştine. d in faţa Casei A lbe, d a r a u to rită ţile fe d erale se T e n d in ţe s im ila re au fost
sau ilustrate ce povestesc a ad op ta t recent o ho- j care supraveghează d ig u rile . opun, dînd in s tru c ţiu n i p o triv it cărora d e m o n stra n ţii Statele m em bre ale C om u­ constatate şi la Paris şi
d esp re viaţa cutărui şi cu- tâ rîrc eu p riv ire la in - ; C opacii şi aco pe rişurile ca­ nu v o r avea voie sâ treacă pe n ic i o a rte ră situ a tă n ită ţii Econom ice Europene F ra n k fu rt pe M ain. Specia­
p rin tr-o
liş tii
lc e xp lică
tâ ru i politician, m acaroane, fiin ţa re a co m b in a te lo r j selor smulse de vînt, ea şi A n d re M a lra u x , Franeois la o d ista nţă m ai m ică de 300 m e tri de Casa Albă. au h o tă rît că tra ta tiv e le cu creştere a în c re d e rii în ba­
caschete, um brele, jucării in d u s tria le şi de con- j c a b lu rile in s ta la ţiilo r elec­ M a u ria c şi Jean P aul S a rtre M in is te ru l J u s tiţie i a a v e rtiz a t eâ vo r fi folosite po­ M area B rita n ie p riv in d ce­ n ii de h îrtic . S p e cu la to rii
pentru copii cu efigia pre­ s tru e ţii, anunţă agenţia I trice aeriene rupte, au b lo ­ au adresat pre şe d in te lu i Bo- liţia , G arda N a ţio n a lă şi c h ia r arm a ta p e n tru res­ rerea sa de aderare la P iaţa s in t dc părere că au rul nu
şedintelui Marcos şi a sen a­ PAP. ! cat o m are p a rte a a rte re lo r liv ie i. A lfrc d o O vando Can- pectarea acestor in s tru c ţiu n i. com ună vor fi posibile nu­ este acum o in ve stiţie avan­
torului Osmena inundă toa­ P o triv it n o ilo r regie- l de c irc u la ţie din ca p ita la o- dîa. o scrisoare în care cer m a i după rea liza rea u n u i a­ tajoasă. Tn consecinţă, cere­
te colţurile ţării. Dacă se m e n lâ ri, com binatele j landezâ reconsiderarea cazului zia ­ rea de m etal preţios a scă­
D in cauza fu rtu n ii, in cord d e fin itiv p riv in d fin a n ­
ţine seam a de cheltuielile dc reprezintă un com plex ■ ris tu lu i francez Regis De- cin ci ani în scopul redresă­ dina ve s-a a b ă tu t du m in ică zut considerabil, şi o dală
deplasare şi de darurile fă ­ de în tre p rin d e ri indus- | p o rtu l R o ltcrd a m au avut bray. condam nat la 30 de r ii s itu a ţie i econom ice a Y e­ noaptea asupra E uropei oc­ ţarea com ună a a g ric u ltu rii. eu ea p re ţu l a u ru lu i.
cute obligatoriu autorităţi­ tria le , de c o n s tru c ţii sau j loc citeva c io c n iri de vase. ani închisoare de un tr ib u ­ m en ului. P la n u l m en ţion ea­ cidentale, pină acum p re ­ La această concluzie au a­
lor locale, un candidat are dc c o n s tru c ţii indus- I ♦ © ♦ nal m ilita r b o liv ia n . C ereri ză eâ sta tu l va pre lu a co n ­ zenţa ei fiin d sem nalată în ju n s m in iş trii de exte rn e ai ♦ © ♦
nevoie de la 500 la 000 m i­ tria le , în com ponenţa \ s im ila re au fost făcute în tro lu l asupra c o m e rţu lu i e x ­ O landa şi F ranţa . V iteza .c e lo r şase", in cursul re u ­
lioane de pesos (S-O m ilioa­ cărora in tră , dc aseme- | C itin d un ra p o rt o ficia l, u ltim u l tim p dc num eroase te rio r şi in v e s tiţiilo r şi va v in tu lu i. anunţă se rviciile In cursul dupâ-am iezîi de
ne de fran ci); trebuie să fii nea. u n ită ţi o rg an izato­ agenţia R euter anunţă că a lte p e rso n a lită ţi d in F ra n ­ prom ova o p o litic ă dc re d u ­ m eteorologice franceze, a n iu n ii lo r de lu n i dc la B ru ­ d u m in ică , partea de sud a
ţa, precum şi de către U n iu ­
atins 160 km pe oră.
foarte bogat pentru a can di­ rice ale bazei tehnico- în urm a u ra g a n u lu i care a nea s c riito rilo r, care l-a a­ cere a c h e ltu ie lilo r m ilita re xelles. R euniunea a a vu t ca Tranului a co n tin u a t sâ fie
da în Filipine, sau cel pu­ ş tiin ţific o , d e se rvirii so- | b în tu it re g iu n ile sudice ale les pe Regis D ebray ea şi im p o rtu rilo r, în vederea Vase com erciale şi de pes­ scop pregătirea c o n fe rin ţe i zguduită de cutrem u re suc­
ţin ai nevoie de prieteni ca­ cialc, s c h im b u rilo r eo- j sta tu lu i in d ia n A n d h ra P ra - m em bru al său. a sig u ră rii s ta b ilită ţii fin a n ­ c u it au fost blocate în p o r­ la n ive l în a lt a statelor cesive. care nu au provocat
ciare. Totodată, se prevede
re să fie bogaţi. m ereialc ctc. ; desh, 60 dc persoane şi-au tu rile de pe coasta n o rm a n ­ victim e şi pagube m ateriale,
D upă cum apreciază j ♦ © ♦ in s titu ire a un ei bănci cen­ dă, ia r în in te rio ru l ţâ rii m em bre ale C.E.E., prevă­ an un ţă in fo rm a ţiile pro ve ­
Aceste alegeri afectează agenţia citată, crearea j p ie rd u t vi aţa. tra le a Y em e nu lui care va c irc u la ţia ru tie ră a fost în ­ zută pe ntru înce p u tu l lu n ii
energia ţării", declara un se ­ acestor com binate este | O p e ra ţiu n ile desfăşurate C o n siliu l n a ţio n a l al Re­ efectua toate o p e ra ţiu n ile tre ru p tă din- cauza p lo ilo r n in d din 21 de oraşe şi sate
nator. In Filipine. alegerile o necesitate im pusă de | dc p o liţie şi u n ită ţi speciale p u b lic ii A ra b e Yem en « a­ fin a n cia re , m odernizarea a­ pu te rn ice şi v in tu lu i care a decem brie. ale acestei reg iu ni.
an devenit un rit. Hanii, concentrarea progresivă ! p e n tru a ju to ra re a v ic tim e ­ cord at vo tu l său de în cre ­ g ric u ltu rii şi lansarea u n u i sm uls copacii şi a d â rîm a t
presiunile exercitate asupra a p ro d u cţie i şi re p re - ţ lo r acestui sin istru c o n ti­ dere g u ve rn u lu i condus de pro gra m de dezvoltare in ­ m ai m u lte c lă d iri.
fracţiunilor locale, marile zin tâ o etapă im p o rta n - ; nuă. p re m ie ru l A b d u lla h A l- d u s tria lă a ţâ rii.
fam ilii adesea legale de pu­ tâ în pe rfe cţion are a sis- \ K u rsh u m i, an un ţă postul de ♦ © ♦ ♦ © ♦
ternice interese am ericane ternu lu i de conducere a I 4 0 4 ra d io Sanaa.
— nu sint Suficiente. T re­ econom iei, acţiu ne în- j L u c ră rile C o n s iliu lu i na­ P re m ie ru l K u rsh u m i a O fu rtu n ă asem ănătoare C o n fe rin ţă generală a O r­ c u m • C C R I E R
buie să te arăţi şi să încerci ccputâ după u ltim u l ! ţio n a l al P a rtid u lu i Dem o- prezentat după aceea un celei care a a v u t loc săptă- ganizaţiei N a ţiu n ilo r U n ite
să seduci.. Congres al P.M .U.P. ......j Crat.c ,e 5t i „ din Ita lia - program de dezvoltare pe m îna trecută în ţă rile scan­ pe ntru A lim e n ta ţie şi A g ri­
(„Io Monde'1)
T IP A R U L t în tre p rin d e re * p o lig ra fica Deva. 64 063