Page 37 - Drumul_socialismului_1969_11

p r o l e t a r i o in t o a t e ţ ă r il e , u n i ţ i-v ă ! Redacţia
Anul XXI

Nr. 4622 şi administraţia

ziarului
Miercuri
DEVA, str. Dr, Petru C rora, n r .*5.
12 noiembrie telefoane : redactor şei - 1588 ; re­
dactor şef adjuncl, secreta» de redacţie
şi administraţia - 2138 ; secţiile cui*
1969 tură-sport şi probleme cetăţeneşti -
8317 ; secţia scrisoii, documentare si
externe - 2317; secţiile industrie şi viaţa
4 PAGINI, 30 BANI de partid - 127S ; telefon de ser*
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL | | R: Şl A 1 CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN viciu intre orele 16-24 - 1585.

T r im e s tr u l IV — h o tă r îto r p e n tr u în fă p tu ir e a
P rim a decadă din această Vizita in ţara noastră
lună s-a încheiat sub sem­
nu l unor evidente străda nii
s a r c in ilo r e c o n o m ic e colective pentru obţinerea
de rezultate superioare. T ra ­
duse in lim b a j statistic, a­
cestea se caracterizează in ­ a primului ministru
tr-u n lung şir de cifre, cu
se m n ifica ţii şi Im p lic a ţii m a­
Se mai împacă colec­ jo re pentru soarta p la n u lu i
de pro du cţie pe luna şi anul
con stituie ten din ţa generală al Republicii Congo (Brazzaville)
în curs.
F aptu l cel m ai valoros îl
tivul I.M. Barza în dc creştere a producţiei a tît
faţă de prim a decadă a lu n ii
trecute cit şi faţă dc m edia P rim u l m in is tru al R epu­ In cad rul c o n v o rb irilo r, ca­ A u p a rticip a t, dc asemenea,
m in is tru l a fa c e rilo r
externe
ziln ică pe întreaga lună oc­ b lic ii Congo (B razzaville). co­ a re s-au desfăşurat în tr-o at­ congolez, Charles Asseme-
m osferă deschisă, prieteneas­
tom brie. Ia r dacă se porneş­
Rnoul
m a n d a n tu l A lfrc d
postura de „cap de te dc la considerentul că oc­ făcut m a rţi d im in c a lâ o v iz i­ că. au fost abordate o seric kang. şi celela lte persoane o-
fic ia lo congoleze care îl înso­
p re şed intelui
tă protocolară
dc problem e p riv in d re la ţiile
tom brie a fost o lună a rea­
liz ă rilo r de v îrf, p rim a de- C o n s iliu lu i de M in iş tri al Re­ b ilate rale , e xp rim în d u -s c do­ ţesc pc com andantul A lfre d
p u b lic ii S ocialiste Rom ânia, rin ţa com ună dc a e xp lo ra Raoul.
Ion Gheorghe M au rcr. p o s ib ilită ţile de cooperare în In tim p u l d e ju n u lu i, care
afiş“ al celor rămaşi După prima decadă în so ţit dc C harles Asscme- d ife rite dom enii. în in te resu l s-a desfăşurat in tr-o atm osfe­
P re m ie ru l congolez a fost
ră prietenească, cei doi pre ­
am belor popoare, al păcii şi
kang, m in is tru l a fa c e rilo r e x­
★
terne, şi alte persoane o fic ia ­ c o la b o ră rii in te rn a ţio n a le . m ie ri au ro s tit toa stu ri.
A a vu t loc. de
asemenea,
In cursu l du pâ -am io zii. p r i­
le congoleze un schim b de p ă re ri p riv in d m ul m in is tru al R e p u b licii
i n urma ? Rezultate M ânescu, ■ m in is tru l a fa c e rilo r aspecte ale s itu a ţie i in te rn a ­ Congo (B razzaville). com an­
A u fost de faţă
C o rn e liu .
ţio n a le actuale, ale
lu ptei
d a n tu l A lfre d Raoul. şi cele­
externe, şi alte persoane o fi­
a n tiim p e i ia liste pe ntru conso­
cia le rom âne. lid a re a lib e rtă ţii şf indepen­ la lte persoane o fic ia le a fla te
în treve dere a care a a vu t denţei na ţio n a le a popoarelor. în ţa ra noastră, au plecat în ­
9 Ca sâ obţii metal trebuie totuşi sâ extragi şi loc cu acest p rile j, s-a desfâ- , ★ tr-o v iz ită în ju d e ţu l Braşov.
m inereu... meritorii, şurat in tr-o atm osferă c o r­ P reşedintele C o n s iliu lu i dc O aspeţi ii sînt în s o ţiţi de B u­
# O „ experienţă" care a înghiţit 10 milioane un program în to cm it de noi şi z ilo r, ree ireu itare n tu lb u re lii dială. M in iş tri al R e p u b licii S ocia­ jo r A lm âşan, m in is tru l m in e­
lo r, «A lexa ndru T ujo n. am ba­
lei dotaţii în plus. care avea in vedere intra rea dc la şteam pare şi altele. * liste Rom ânia. .Ion G heorghe sadorul R om âniei In B razza-
jn exploatare a unor noi re­ P rogram ele noastre şi m ă­ La P a la tu l C o n s iliu lu i de M a u rcr, a o fe rit m a rţi un de­
ţ Organizaţia de partid este in măsură sâ ur- su rile aplicate sperăm sâ con­ v illc , T u d o r Jianu. d ire c to r nl
zerve cu c o n ţin u i m ai rid icat. dar... M in iş tri, au avu t loc m a rţi ju n , in saloanele P a la tu lu i
neascâ colectivul din impas. ducă la realizarea p la n u lu i P ro to c o lu lu i în M in is te ru l A ­
M u lte din rezervele scontate d im in e a ţa c o n v o rb iri o fic ia le C o n s iliu lu i dc M in iş tri, în o- fa c e rilo r E xterne, si alte p e r­
de p ro du cţie pinâ la s firş itu l
nu s-au co n firm a t, m ai ales in in tre preşedintele C o n s iliu lu i noarca p rim u lu i m in is tru al soane oficiale .
adîncim ea m in e i M usariu. O a n u lu i, la creşterea substan­ dc M in iş tri al R e p u b licii So­ R e p u b lic ii Congo (B ra zza vii- La sosirea în Braşov, oas­
în tre p rin d e re a m in ieră B ar­ la 1 noiem brie. D orinţa de a a ltă cauză este nerealizarea ţia lă a p ro d u cţie i dc m inereu. cia liste R om ânia. Ion G heor­ lc). com a nd antu l A lfre d p e ţii congolezi au fost salu­
za a în reg istrat in acest an o merge pc m ediana celor două p re ved erilor la m etal. Aceste Dc fapt. in u ltim e le zile a şi cadă Iasă să se întrevadă o ghe M au rcr. şi p rim u l m in is ­ Ila o u l. ta ţi c o rd ia l dc C onstantin
dcuvhatc* economică eu io tu l ten din ţe — e xtra cţia selectivă cauze au coincis cu o scădere crescut eu 4—500 tone O da­ substanţială rid ica re a cotei tru a l R e p u b lic ii Congo (B raz- A u lu a t parte Ilic M u rg u - C îrtîn â . preşedintele C o n s iliu ­
lă cu trecerea la noua teh no­
ncsalisfâcâioare, care a d im i­ şi can titate — s-a dovedit a a e fe ctivelo r de la o lună la logie s-a mers pc in te n s ific a ­ re a liz ă rilo r pînă la s firş itu l za ville ), com a nd antu l A lfre d lescu. vicepreşedinte al M a­ lu i po pu lar judeţean. C on­
n u a i cu peste 22 m ilioane lei fi num ai o dorinţă, pentru că a lia eu 00—80 de oam eni. S-a rea c o n tro lu lu i c a lită ţii... lu i noiem brie. Raoul. r ii A d u n ă ri N aţionale. C o rne­ sta n tin Şutu. preşedintele
producţia globală in d u stria lă m in e ru l, oin inuim .-nii:c u sa­ ven it eu o serie de m ăsuri — Nu cnvJeti că tehnologia La c o n v o rb iri au p a rtic ip a t liu Mânescu. m in is tru l aface­ c o n s iliu lu i po pu lar m u n icip a l,
dată în plus de în tre p rin d e ­ larizezi num ai după c o n ţin u tu l care sâ contracareze aceste e x tra c ţie i selective s-a gene­ Asemenea s itu a ţii se con­ C o rn e liu Mânescu. m in is tru l rilo r exte rn e m in iş tri şi p rim a ru l m u n ic ip iu lu i Braşov,
rile dm ju de ţ. Practic, produc­ de m etal, nu este cointeresat cauze obiective. S-a încercat ra liz a t fără a fi su ficie n t a- semnează îndeosebi la com ­ a fa c e rilo r externe. C ornel m em b ri ai con du cerii unor dc a lţi rep reze ntan ţi ai orga­
ţia globală nerealizată de în ­ in a extrage m in e rc u rilc cu sâ se reorganizeze producţia na liza tc efectele ? b in a tu l siderurgic hunedo- B u rtică , m in is tru l c o m e rţu lu i m in iste re şi in s titu ţii ce n tra ­ nelor locale de stat.
tre p rin d e re este echivalentă un c o n ţin u t m ai sărac. Dc p rîn tr-o reprogram are a pa­ rean. unde producţia ac­ e xte rio r. B u jo r Alm âşan. m i­ le, oam eni de ş tiin ţă şi c u ltu ­
cu sa rcinile de plan pe circa aici. în m u lţire a echipelor pen­ n o u rilo r m ai productive şi — Şi acum o experim e ntăm tua lă de oţel depăşeşte n is tru l m in e lo r. Radu Con- ră. alte persoane oficiale . (A gcrp rcs)
2 lu n i. ia r la m etal pe un t r i ­ tru „căutarea" de n a tiv, de concentrarea e x tra c ţie i dc m i­ în 0 abataje, eu o sup rave­ m edia ziln ică din octom ­ stantineseu. vicepreşedinte al
C om isiei guvern am en tale
de
m estru. Un lu cru care s tir- a ici neglijarea în d e p lin irii pla­ nereu in zone m ai m ari, ca ghere foarte densă, d a r ba­ brie cu 100 tone. fapt ce a
la n ţa de m etal este de fa vo ra ­
neşte nedum erire este „exp e­ n u lu i dc e xtra cţie şi a b soluti­ de exem plu, zona m ediană a bilă. în com paraţie cu abata­ perm is creşterea pro du cţiei colaborare şi cooperare eco­
nom ică şi tehnică. G heorghe
peste plan dc la
începutul
rie n ţa " care s-a făcut inccpind zarea m o tiv ă rii tu tu ro r caren­ m in ei M usariu şi p ilie ru l pu­ je le m a rto r în care sc aplică Lazâr, a d ju n c t al m in is tru lu i Adunarea festivă din Capitală
din luna iu lie şi pinâ acum ţelo r p rin lipsa dc efective. ţu lu i 0 S-au s ta b ilit tehnolo­ a n u lu i Ia aproape 24 000 to ­
norm area după cantitatea de ne de otel. In ritm u ri con­ in d u s trie i le m n u lu i. A le x a n ­
p riv in d trecerea pe seară ge­ Faptulţ. este acum consumat. g ii pe filoane şi panouri şi de
m inereu extrasă. stant rid icate sc lucrează la d ru T u jo n , am basadorul
nerală la re trib u ţia după un R ăspunderile râm în. Problem a la 1 iu lie s-a generalizat e x­ R om âniei la B razza ville. R- cu prilejul aniversării unui sfert
— P la n u l la lu c ră rile de U.V. Cătan. I.M . Hunedoara.
singur in dica tor — c o n ţin u tu l problem elor care sc pune insă tracţia selectivă. in v e s tiţii sc realizează, dar şi m ilia n M a n ciu r. d ire c to r in
de m etal — în c o n d iţiile eind este ca in noiem brie, decem ­ — R ezultatul — cantitatea în p riv in ţa reze rvelo r pregă­ F.C. O răştie. m ina Lupeni. M A R
sc cunoştea eâ densitatea dc b rie şi în con tinu are co le cti­ dc m inereu extrasă a scăzut tite sin t la m in a i în urm ă. A lă tu ri dc u n ită ţile cu r it ­ D in partea congoleză. Ia de veac de la constituirea A.R.L.U.S.
m in eraliza re a zâ câ m in tu lu i v u l I M. Barza sâ facă to tu l m u lt a ju n g în d la num ai ju m ă ­ m icita te viguroasă, m erită a c o n v o rh iri.a u p a rtic ip a t C h a r­
şi grosim ea, filo a n c lo r a scă­ pentru ca, p la n u l sâ sp înde­ tate din p lan ificat... — In tr-a d e v ă r, eu creşte­ fi consemnate şi acele colec­ les Assom ckang. m in is tru l n-
zut. Această experienţă a con­ plinească. m inusul sâ nu se — C o n ţin u tu l totuşi a cres­ rile dc rezerve stăm prost. Şi tive unde se depun e fo rtu ri fa e c rilo r externe. A m bro isc A niversarea unui sfe rt dc bucui’cşienc, precum şi m em ­
in d ire c ţia aceasta s-au luat
dus. în bună parte, la nereali- mai acumuleze, iar producţia cut. dar ne-am tre z it eâ stăm m ăsuri : deschiderea cu p rio ­ pentru recuperarea restanţe­ N oum azalayc. co o rdo nato r al veac de l.i co n stitu ire a A so­ b ri ni am basadei U n iu n ii So­
zarca p la n u lu i de e xtra cţie in a n u lu i v iito r sâ înceapă^ sub prost şi eu m inereul şi eu m e­ rita te a unor zone dc p ro ­ lo r. Este cazul în tre p rin d e ­ C o m is a ria tu lu i general al p la ­ c ia ţie i rom âne pentru le gă tu­ vietice.
lu n ile iu lie — octom brie cu a lte auspicii Pe această tema talul... d u c tiv ita te m are fără a a b a n ­ rilo r ..M a rm ura" S im cria, n u lu i. N ‘N diaye. d ire c to r do rile de prieten ie eu U niunea A dunarea a fost deschisă de
120 000 tone m inereu, c a n tita ­ co le ctivu l nostru de re p o rte ri — P aradoxal. Va sâ zică dona restul zonelor. s u p li­ care raportează plu su ri dc cabinet al p rim u lu i m in is tru . S ovietică — A .R L.U .S . a fost acad. Ilie M urguleseu. De­
te care nu a p u tu t fi s u p lin i­ a avut o dezbatere cu to v a ră ­ pentru ca să o b ţii m etal mai m entarea lu c ră rilo r geologice, plan de 0 500 mp placaj şi A Dadct. co n silie r p o litic şî m arcată, m a rţi dupâ-am iuzâ. spre se m n ifica ţia a n iv e rs ă rii
şul ing loan Popa. d ire cto r preocupare pentru deschide­ 420 mc m arm u ră şi p iatră d ip lo m a tic pe lingă ca b in e tu l in C apitală, p rin lr-o adunau.' A.R.L.U.S. a v o rb it M ih a il
tă de creşterea în tr-o oarecare trebuie să e xtrag i şi m inereu... extrasă. „In d u s tria că rn ii''
general al I.M . Barza şi cu rea unor zone adiacente şi a l­ p rim u lu i m in is tru . M. M ou- festivă ce a avut loc la Casa Roşianu. preşedintele Consi­
măsură a c o n ţin u tu lu i şi dc a lţi m em b ri ai c o m ite tu lu i de — C oncluzia ce s-n desprins tele. Deva cu o depăşire dc 220 bounon. com isar al p la n u lu i, p rie te n ie i rom âno-sovieticc. liu lu i G eneral A R .L .U S .
m inereu) rezu ltat din halda d ire cţie este sâ creştem p ro du cţia dc tone preparate din carne şi D. N zala-B acka. in a lt fu n c ţio ­ In sa lâ se a fla u con du cători Au lu a i c u vîn tu l. dc aseme­
m inereu. Ne-am calat pc a- ..T o va ră şii din co m ite tu l de a u n ită ţilo r dp in d u strie lo­
Bunei. Or. fap tu l că in aceste — I.M . Barza a fosl in acesl ceastâ problem ă şi am lu a t o d ire cţie prezenţi Ia dezbate­ cală de la lla ţc c şi P etro­ nar al M in is te ru lu i In d u s trie i dc in s titu ţii cen tra le şi org a­ nea. A M. Jdanov. conducă*
lu n i planul la m inereu com un an şi m ai ales in trim e s tru l seamă de m ăsuri p riv in d e x­ re au m ai e vid e n ţia t si alte şani Este de aşteptat de ta M in e lo r, M B angui. in g in e r n iz a ţii obşleşli. rep reze ntan ţi to ru l delegaţiei A sociaţie i de
H I „cap dc afiş" în tre în tre ­ m ăsuri in in te n ţie : s im p lifi­ agronom . Sebastien B ikouta, ai v ie ţii ş tiin ţific e şi c u ltu ra ­ p rie te n ie sovieto-rom ânâ, şi
se realiza num ai în pro po rţie tind ere a m etodelor dc m ai conducerile acestor u n ită ţi şeful D ivizie i tra ta te lo r şi le. oam eni ar m u n cii d in în ­
p rin d e rile din judeţ cu rezu l­ m are p ro d u ctivita te . rep ro- carea schemei org anizatorice, am basadorul A. V. Basov.
de 40— 51 la sută. ch e ltu ie lile tate nesatisfăcătoare, aproape gram aren şi a p a n o u rilo r mai s tu d ii pentru reducerea efec­ să acţioneze în continuare c o n v e n ţiilo r d in M A E. tre p rin d e rile şi in s titu ţiile A dunarea s-a înch eia t eu
ad m isib ile fiin d depăşite eu la toţi in d ica to rii. Ce a în tre ­ sărace în c o n ţin u t dar bine tiv e lo r de ia suprafaţă, m e­ cu consecventă sporită no li­ un program a rtis tic susţinut
circa 5 m ilioane lei pe lună. prins şi ce va în tre p rin d e co­ dezvoltate, m ecanizarea tra n s­ canizarea tra n s p o rtu lu i în a- nia recu pe rării in te rvale a de cunoscuţi a cto ri ai scene­
m in u s u rilo r de producţie.
m ite tu l de direcţie pentru „s to ­ p o rtu rilo r, precum şi trecerea balajc. re n ta b iliza re a unor lo r bucureşlcnc.
iar d o ta ţiile eu peste 2 m ili­ produse ele In mod special, atrage a­
parea" acestei s itu a ţii şi reve­ de la 1 no ie m brie la re trib u ­
oane le i trebu ia pur şi sim p lu tenţia fa p tu l că e xp lo a ră ri’ o (Agerpres) ,
nirea la norm al ? ţia după p ro du cţia extrasă De stu d ii şi m ăsuri nu s a
sâ alarm eze com ite lu i dc d i­ S-au m ai lu at m ăsuri pe ntru dus lipsă şi nu sc dure lipsă m in iere nu răspund încă
— In tr-a d e vă r aşa este. P ro­
recţie pentru a lua d in tim p ducţia an ului 1 D(>î) — arăta d i­ recru ta rea dc fo ită de m u n ­ la I M. Barza C u vîn lu l dc necesităţii urgente de redre­
că. trecerea unor efective au ­ ordin»' (-sie acum m a te ria liz a ­ sare a producţiei. In Valea
m ăsurile pe care Ic-a luat de rectoru l general — se baza pc
x ilia re la pro du cţia dc bază rea lor în altfe l de rezultate J iu lu i, deşi producţia me­
in te n sifica re a e xp lo a tă rii hâl econom ice ! die zilnică a sporit faţă dc
prim a decadă a lu n ii trecu­
te cu aproape 1000 tone. ea TELEX
i u i so rid ică încă la n ive lu l
p la n u lu i, din carejeauză res­
Nici o restanţă la In pagina a ll-a: tone.
tanţa ^-a m ajorat ia 1.1 100
C ontinuă, dc asemenea, să l i v e z i l e v o r n e x t in s e
prezinte o situa ţie nesatis- c u inonn d e h e c t a r e
Alte relatări privind ancheta re şi de in du strie ioeată. Cu plantările din toamna
făcâtoare u n ită ţile forestie­
onorarea contractelor! întreprinsă de redacţia noastră pentru conducerile cărora sc aceasta şi prim ăvara anului
viilo r, livezile vor fi extinse
in lrcba rea :
acut
im pune
Fabrica de aglomerare nr. 2 „hrăneşte'1 lîtnic marile furnale
„C îte decade şî lu n i trebuie ale Hunedoarei cu mii de tone de aglomerat autofondant. cu^lncn 10 000 hectare, supra­
ta
faţa lo r ajungînd astfel
la I. M. Barza să mai freacă pentru a re­ 43U 000 hectare. Ca şi în anii
dresa pulsul producţiei ?"
L ivra re a produselor agrico­ tone persistînd do cîteva zile. Foto : N. GHENA precedenţi, noile plantări vor
fi concentraţi*
în
indeosebi
le la fo n d u l c e n tra liz a i al Faţă de p o s ib ilită ţile pe care principalele bazine pomicole
sta tu lu i continuă sâ fie una le au, se poate spune că şi din zona do colină, cu tra d i­
din p rin cip a le le a cţiu n i a fla ­ co o p e ra to rii din P rivaz au lă ­ ţii şi condiţii favorabile ob­
te pe agenda pre o cu p ă rilo r sat în d e p lin ire a con tra ctelo r ţin e rii unor producţii hune
lu c ră to rilo r din a g ricu ltu ră . la p e rife ria p re o cu p ă rilo r, de­ Tovarăşul Uie Spincanu, d i­ — După lege, consiliul popu­ dc fructe.
In u ltim e le zile. tot m ai m u l­ oarece au liv ra t num ai o can­ Carenţe pe... 16 mm rectorul căm inului cultural, lar.
te u n ită ţi cooperatiste au re u ­ tita te in fim ă de porum b pe­ recunoaşte că scăderea de la ....Nu ştiam ", „nu s-a pus SE b g t o n e a z a u l t i m i i
şit să-şi achite in te g ra l, ia r ste ju m ătatea s a rc in ii asum a­ 1500 la 400 spectatori lunar problem a" etc. — atît ne poa­
alte le sâ predea c a n tită ţi în ­ te. Slaba organizare a tra n s­ In u ltim ii ani. problema fil­ „oparnt dc film a t", am surprins menzâ tovarăşul Nuţiu M oţiii, fată dc anul trecut este prea te spune directorul căm inului K M DE SOSEA
semnate de produse peste p o rtu lu i p ro du cţiei la bazele m ului la sate, imbrâcînd dife­ cîteva carenţe pe.. 16 mm. m uncitor de întreţinere la marc. Dar m eritul dînsului sc cultural dc centru despre ac­
de-a doua
L u crările celei
p re ved erile co n tra cte lo r in i­ de recepţie este o g lin d ită , dc rite moduri dc abordare, a re­ punctul cinematografic Brad, la reduce la atît — la a recu­ tivitatea cu film u l, dc care şi porţiuni a noului drum na­
ţiale. a ltfe l, şi de fa p tu l că în un c­ levat o stare de lu cru ri deloc Luncoiu de Jos. Oucureşei şi noaşte şi a nc am inti câ exis­ cl răspunde. Şi astfel sc face
ie zile s-au pre lu at peste 70 îm bucurătoare — scăderea con­ La umbra „deasâ“ Valea Bradului sc organizează tă ... televiziune, câ cctâţcnii ţional Cîmpina — Com arnic
P rin tre cooperativele a g ri­ că la Grid, de exemplu, situat
tone porum b în tim p ce in tinuă a num ărului de specta­ periodic acţiuni interesante, preferă sâ meargă la Călan etc. au in tra t în stadiul fina) : se
cole care în urm a re e valuă­ Despre eventuale intenţii dc or­ betoneazâ u ltim u l lim, din
rii p o s ib ilită ţilo r au s u p li­ altele s-au liv ra t num ai cite tori. Avem in faţă. pentru c- a justificărilor care atrag numeroşi spectatori la numai cîţiva kilom etri şi cu cei 16,5 km care unesc Bă- !
7— 10 tone. xcm plificare. darea dc seamă la cinematografele săteşti. ganizare a unor acţiuni menite
m en ta t con tra ctele şi au 8 curse dc autobuz pe zi, dc neştii cu punctul de lcgătu- i
tra n sp o rta t la bazele dc re ­ Cu toate că tim p u l este privind activitatea cinematogra­ Fără îndoială. în activitatea Dincolo dc aceste preocupări sâ atragă populaţia nu am a­ lu ni de zile nu s-a dus nici un ră ai prim ei porţiuni — Po-
cepţie c a n tită ţi m ai m a ri dc destul de îna in ta t, c o n s iliile fu lu i din Baia de Criş în u lti­ cinem atografelor săteşti există merituoase, sc remarcă însă un vut fericirea să aflăm nim ic. film ! du) Vadului—Com arnic — a . :
porum b faţă de cele sta b ilite de conducere ale unor coope­ m ii patru ani. Dacă in 1066 s-a (lată în circulaţie. Noua ar- j
se num ără C A P . S întan drei ra tive , cum sin t cele din Re­ realizat o medie lunară dc teră de circulaţie, de o deo- j
şi C ristu r. Dc asemenea, coo­ n ii. H ârâu. Tebca, R ibiţa. Ra- 1 r>84 spectatori, in 1907 me­ seb iti im portanţă economică J
p e ra to rii din Brad, S pini, p o lt s.a., nu s-au h o lâ rît nici dia lunară s-a redus la 1 196. şi tu ris tic i, — urmează să
T urdaş şi a lţii şi-au în d e p li­ pinâ acum sâ în tre p rin d ă m ă­ în 1908 In G40 iar pe prim ele fie dată în exploatare pînă j
n it în to ta lita te sa rcin ile asu­ suri eficien te în scopul ono­ 8 luni ale acestui an media es­ Cu „aparatul de filmat" la s firş itu l acestui an. A st­
m ate p riv in d liv ra re a p o ru m ­ ră rii în to ta lita te a o b lig a ­ te de 395 spectatori. „Căderea" fel, din prim ele zile ale anu­
este evidenta şi exemplele sc
bului. ţiilo r contractuale. Ba mai lu i 1970. posesorii dc autotu­
m u lt. deşi sc ştie câ liv ra re a pot înm ulţi, această situaţie
A lte cooperative agricole caracterizând m ajoritatea cine­ risme vor putea circula pe
insă. deşi mai au dc liv ra t produselor nu este un act m atografelor săteşti noua variantă a şoselei Cim -
c a n tită ţi nu prea m ari. tă ră ­ benevol, unele C A P (Ocoliş. prin cinematografele săteşti pina—Comarnic.
B retea Română. S ib işcl) au Care sînt cauzele ? C o ndiţii­
gănează în mod neperm is ac­
predat doar în mod sim b olic le de acum sint mai bune, pe
ţiun ea respectivă Un exem ­ M IN A FAGU RUL C E T A jII
cîte 2— 5 tone porum b fa lă de reţea sint difuzate film e va­
plu îl oferă C A P. B obîlna, VA PRODUCE j
30—50 tone c it au a vu i sta b i­ loroase, în m ulte cazuri în a-
de unde din cele 28 tone po­ vnns faţă de cinematografele*
lit. N u pu ţine la nu m ăr sin t
rum b* s-au pre lu at, pinâ ie ri, şi exem plele de u n ită ţi care urbane! Şi totuşi num ărul spec­ o scamă dc succese, de rezul­ interes scăzut faţă dc munca — Sint m ulţi elevi aici iar La Bretea Română am sur­ La Combinatul m in ie r Bă- |
24 de tone. nu au liv ra t încă n ici o tonă de ta to rilo r scade ! O cauză, deloc tate pozili'C . In multe unitâvi cu film u l. La umbra deasa u în programarea lunară m ajori­ prins cinematograful sătesc în lan a fost term inat un im - l
A cţiun ea de predare a ce­ po rum b la fon dul ce n tra liza t neglijabila, este penetraţia tot se organizează largi acţiuni cu ju stifică rilo r. în spatele argu­ tatea film e lor sînt adecvate lor. plină activitate — sc viziona portant obiectiv al planului |
re a le lo r la bazele de recepţie P rin tre acestea se situează mai puternică a televiziunii in film u l, sc programează matineu mentului câ „televiziunea e de De ce nu îî abonaţi Ia cinema­ un film de către elevii şcolii dc extindere. Constructorul I
nu s-a organizat in mod sa­ C A P . Bejan. S incrai. Batiz, mediul rural, care determină o pentru copii şi elevi, se fac de­ vină", se află de fapt comodi­ tograf, co s tu l'fiin d m inim ? generale din localitate. In tim ­ a predat u n ită ţii beneficiare \
tisfă că to r nici la cooperative­ Z d ra p ti. Dineu M ic etc. aşa-zisă criză a cinem atografi­ plasări în satele învecinate tatea şi renunţarea. — Nu ştiam că se poate, dar pul proiecţiei intrau şî ieşeau mina Fagurul Cetăţii, pen­
le agricole din Gcoagiu. P ri- Cunoscind câ nu se adm ite ci în aceste zone. Dar nu se care nu au cinematografe pro­ — Film ul nostru se nimiceş­ dacâ sc poate îi abonăm. din sala cinem atografului elevi, tru începerea lu cră rilo r de
caz. A u re l V l.iic u . Deva etc. n ici o restanţă la onorarea o ­ poate pune numai pe scama te­ p rii ctc. La Dacia există prac­ te dc-aici — nc declară cu re­ Cu 50 dc bani pentru un film eleve, mecanizatori şi oameni organizare a producţiei.
D in cele 104 tone porum b, b lig a ţiilo r contractuale, sc im ­ leviziunii scăderea atît de pro­ tica dc a se face abonamente semnare şi regrete în glas în­ cred că le convine. care la acea oră trebuiau sâ Noua mină. care va spori,
co o p e ra to rii din G coagiu au nunţată n num ărului de spec­ lunare, prin cadrele didactice. grijitoarea căm inului cultural — D a r, în satele învecinate, inccpind din anul viito r, cu
predat, pinâ in ziua dc 10 oc­ pune ca în tim p u l cel m ai tatori. Că aşa stau lucrurile In felul acesta, se asigură o v i­ din Streisîngeorgiu. Nu mai care nu au cinematografe pro­ 7. ISTRATE 10 la .sută cantitatea dc m i- 1
to m b rie a.c.. m ai p u ţin de 70 scurt sâ fie tra nsp ortată la nc~a demonstrat-o raidul efec­ zionare de câtre elevi, sul) su­ vine lumea. Cîtcodatâ-i cam prii, nu organizaţi reprezentaţii nereu extras în cadrul corn-
de tone. N ici coo p e ra to rii d in bazele dc recepţie întreaga tuat cu sp rijin u l întrep rind erii pravegherea şcolii, a unui ma­ Irig aici şi m obilierul este... prin deplasarea aparatelor ? binatului, a şi început pro- .
Câstâu nu au m a n ifestat su­ cinematografice inter judeţene cum îl vedeţi, .'şi-apoi sc-ntîm - duc|ia în p rim u l abataj, i
ca n tita te de produse stab ilită ,
fic ie n t interes pe ntru a tra n s ­ Deva, prin cinematografele să- rc număr de producţii cinema- *>la ţ,-i v> n 5 rin >** > <1 • - ....... ..........ază cx- j
porta în tim p u l cel m ai scurt fiecare u n ita te sâ-şi în d e p li­ ■ ' lă sub- :
întreaga c a n tita te dc porum b nească fără rezerve
prevăzută, o restanţă de 11 asumate.