Page 38 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 12 NOIEMBRIE 1969

In scopul satisfa ce rii c e rin ­
Trimestrul IIMiotăritor pentru înfăptuirea sarcinilor economice ţe lo r im puse de creşterea CENTRUL DE GREUTATE AL
g ra d u lu i de urb an izare a lo ­
c a lită ţilo r m u n ic ip iu lu i P etro­
şani, in urm ă cu 3 ani. în
V alea J iu lu i au fost începute
am ple lu c ră ri h id ro te h n ice
te in 25 ale fie că re i lu n i pen­ se va m erge cu insistenţă pe m en ite să soluţioneze a lim e n ­ MUNCII-ACOLO UNDE SE PRE­
Calendarul realizări­ ru ito r de echipele care nu-şi această lin ie . tarea cu apă po ta b ilă a popu­
tru lu na urm ătoare.
N e-am ocupat, la fe l, stă­
— Ce a în tre p rin s sin d ica ­
la ţie i. La V alea de Peşti sc
realizează p lă n u i. S e cre ta rii tu l ? execută un b a ra j de acu m u­
— La toate in s tru irile pc
la re în a lt de 55 m, care va
co m ite te lo r de p a rtid şi ai care le-am fă c u t cu a c tiv u l asigura 700 lit r i de apă pe GĂTEŞTE SOARTA PRODUCŢIEI
lor arată luna sep­ o rg a n iz a ţiilo r de bază a n a li­ sin d ica l — relata tova ră şul secundă lo c a lită ţilo r d in aval
Ioa chim G herm an, preşedinte­
zează, la fa ţa lo c u lu i, îm p re u ­
şi re g u la riza re a d e b itu lu i J iu ­
nă cu m a iş trii cauzele care
p rim a problem ă a fost m ob i­
fac ca unele echipe să nu-şi le c o m ite tu lu i s in d ic a tu lu i — lu i in v e d e re a id e s e rv irii p la t­ lo c a lită ţilo r m u n ic ip iu lu i, p re ­ rău a cauzat de sfă şu ră rii lu ­ tie ru lu i, s tră d a n iile com uniş­
u n o r
tilo r p e n tru folo sire a
nizarea m ai bună a lo c u rilo r facă p la n u l şi stabilesc pe lizarea o a m e n ilo r m u n cii la fo rm e lo r in d u s tria le şi e v ită ­ cum şi canalizarea apelor m e­ c ră rilo r şi in d is c ip lin a , p ie r­ fo rm e v a ria te si' de m are e fi­
d e rile provocate de absenţe­
najere — pro cen tu l de înde­
tembrie de muncă. E chipele speciale loc m ăsuri. A m re u şit ca de rea liza rea s a rc in ilo r de plan... de asemenea, a lim e n ta re a eu p lin ire a s a rc in ilo r atinge cel le nem otivate, în v o irile , p ă ră ­ cacitate în m unca p o lilic o -c -
r ii in u n d a ţiilo r. Se execută,
pe care le avem sînt concen­
— Şl, cum se face, pra ctic,
la 120-150 echipe sub p lan să
du ca tivă in scopul s ta to rn ic i­
sirea lo c u lu i de m uncă. Co­
m ai „în a lt" n ive l de 02,2.
tra te în zonele cu iv ir i certe
J iu lu i superior.
de m etal, d a r fiin d c ă re p a rti­ avem în prezent n u m a i-50-60 această m o b iliza re ? apă a lo c a lită ţilo r d in Valea A n a lizîn d cauzele râ m in c rl- m u n iş tii P etru G îţai, Va.sile r ii in sin u l c o le c tiv u lu i a u­
echipe. De asemenea, secreta­
— P rin a d u n ă rile sin d ica ­
zarea pe s c h im b u ri nu este Este vorba deci de lu c ră ri lo r in urm ă. adunarea a sub­ B ereştcanu, au v o rb it despre n u i c lim a t de m uncă efe rve s­
La p rin c ip a lii in d ic a to ri de to tuşi egală, d e term in ă consu­ r ii c o m ite te lo r de p a rtid şi ai le, p rin ră sp u n d e rile în cre d in ­ lin ia t că ritm u l dc lu c ru pe flu c tu a ţia de cadre şi stră d a ­ cent, de in tra n sig e n ţă faţă de
plan, a tît în octom brie, cît şi m u ri constante la aer com ­ o rg a n iz a ţiilo r de bază au ţate m e m b rilo r c o m ite tu lu i, ai de am ploare, de m are va lo a ­ şa n tie r a a v u t de s u fe rit în n iile in su ficie n te din partea in d is c ip lin ă , nu s-au rid ic a t la
pe 10 lu n i, în tre p rin d e re a p rim a t şi la c h e ltu ie li cu în ­ p rim it sa rcin i exprese în le ­ co m ite te lo r s e c ţiilo r sindicale, re p e ntru care statul a a lo ­ p rin c ip a l d in cauza in tom pe- con du cerii şa n tie ru lu i pe ntru n iv e lu l ce rin ţe lo r. C o m u n iştii
prezintă o s itu a ţie necorqs- gătură c\i ca lita te a p ro d u cţie i. p rin discutarea c a z u rilo r de cat fo n d u ri m a ri şi p e ntru c- au m ai a ră ta t că în cei tre i
punzâtoarc. La p ro d u cţia glo­ tre ţin e re a u tila je lo r la n iv e lu l La toate a d u n ă rile genera­ in d is c ip lin ă ... xecutarea cărora a fost creat ani, b iro u l o rg a n iza ţie i de ba­
s c h im b u rilo r celor m ai în că r­
bală, re a liz ă rile sin t abia la cate. le ca problem e p rin c ip a le f i­ — Nu cum va sin t cam şa n tie ru l V alea J iu lu i supe­ ză nu a re u ş it să-şi exe rcite
n iv e lu l lu n ii septem brie, pe P e n tru a crea o p ro b a b ili­ gurează rea liza rea p la n u lu i vechi aceste m etode ? rio r. Cum este firesc, a tin ge­ cu com petenţă d re p tu l de
cînd c h e ltu ie lile se a lim e n te a ­ tate m a i m are pe iv ir i de de pro du cţie şi a in v e s tiţiilo r. rea acestor im p e ra tiv e im p li­ Adunări pentru dări de seamă co n tro l asupra co n d u ce rii şan­
ză copios. Deci, cu p la n u l în a ­ m etal, in consecinţă şî înca­ N e-am a x a t fo a rte m u lt şi pe ..P e lin ie de p a rtid şi dc că un ritm de lu c ru susţinut. tie ru lu i. N u este vorba de o
poi, ia r cu c h e ltu ie lile in de- dra rea in co n sum u ri sp e cifi­ m unca dc la om la om , p re ­ sin d ica t s-au în c re d in ţa t m u l­ 0 bună org an izare a lu c ră rilo r tu te lă m ă ru n tă asupra con­
vans. N u m a i în p rim e le 0 ce, c o m ite tu l de d ire c ţie a cum şi pe sporirea e fic a c ită ­ te răspunderi. A proape că se care să asigure respectarea în organizaţiile de partid d u c e rii te h n ice — care răs­
lu n i p la n u l p re ţu lu i de cost ţ ii z ia ru lu i „M u n c ito ru l m i­ încrucişează, pe undeva, aces­ te rm e n e lo r dc dare in fu n c ­ punde d ire c t de m ersul tre ­
al p ro d u cţie i m a rfă co m p a ra ­ preconizat la în ce p u tu l an u­ n e r". M ă su rile lu ate au con­ te răsp un deri. în tre b a re a e : ţiu n e $i u tiliz a re a e ficie n tă a b u rilo r pe ş a n tie r — ci de o
lu i m en ţine rea in stare a c ti­
b ile a fost depăşit cu peste tr ib u it )a creşterea p ro d u cţie i pe cînd m o d ifica re a generală fo n d u rilo r investite. conducere p o litic ă , p rin m ij-
vă a c it m ai m u lte puncte de
36 m ilio a n e de le i. lu cru . In ce stadiu de m ate­ de m etal în lu n a octo m b rie şi m u lt aşteptată ? A dunarea generală p e ntru loâce p ro p rii, a în tre g ii a c ti­
— De cc o atare situ a ţie ? ria liz a re se a flă această so­ darea de seamă a o rg an iza­ riilo r. a c a la m ită ţilo r n a tu ra ­ sta b iliza re a o a m en ilo r, aslgu- v ită ţi.
— N ecazul cel m ai m are, lu ţie ? ţie i de bază de pe şa n tie ru l le. a lipsei fo rţe lo r dc m u n ­ rîn d u -le c o n d iţii de m uncă şi Spre a fi la n iv e lu l m a rilo r
ne spune to va ră şu l L u cia n 1 L H.S. s-a de sfăşurat pe fu n ­ că. d e fe c ţiu n ilo r in fu e ţio n a - de via ţă optim e. U n ii v o rb i­ exigenţe ce i le incum bă o­
— In m are parte am re ­
Ivan , co n ta b il şef. d e rivă d in n u n ţa t la ea deoarece nu a­ Discrepante în reali­ d a lu l exige nţei p a rtin ice , a rea u tila je lo r şi m ijlo a c e lo r to ri au supus unei c ritic i as­ m ogenizarea şi m o b iliza re a
nerealizarea p ro d u cţie i. P ro ­ re s p o n s a b ilită ţii ce o sim t. în de tra n sp o rt, liv ra re a n e ritm i- pre şi io n u l d ic ta to ria l, b ru ­ c o le c tiv u lu i la recuperarea
d u cţia fiin d m ică. c h e ltu ie lile vem e fe ctive le necesare. In mod firesc, co m u n iştii acestui tă a agregatelor dc ba la stie­ tal. fo lo s it în re la ţiile de ser­ ră m în e rilo r în urm ă şi pre­
decontate — m a jo rita te a lo r schim b ne-am con cen tra t a­ şa n tie r fa ţă de soarta în fă p ­ ră ele. S-a discutat m u lt de­ v ic iu de către un cie cadre darea în te rm e n u l pre văzu t
constante — au depăşit b a re ­ te n ţia spre o p era ţia dc selce- zarea planului tehnic tu ir ii o b ie c tiv e lo r de im p o r­ spre d e ficie n ţe le o rg a n iza to ri din conducerea ş a n tie ru lu i, — anul 1972 — a o b ie ctive lo r,
m ul s ta b ilit. Pe urm ă, o sea­ , tare a m in e re u lu i K xtrăg în d ta n ţă m a jo ră pe ntru V alea cc la n iv e lu l lo tu rilo r şi a lipsa lo r dc străda nie pe ntru o rg an izaţia de bază tre b u ie
m ă de s tu d ii efectuate nu însă m ai m u lt m in ereu ne în ­ J iu lu i. P un ctul de plecare al fo rm a ţiilo r de lu cru , despre a se a p rop ia de oam eni N ea­ să-şi lărgească rin d u rile . să-şi
şi-au c o n firm a t e ficien ţa . Aşa, cărcăm cu c h e ltu ie li Ia tra n s ­ d e zb a te rilo r l-a c o n s titu it fa p ­ incom petenţa u n o r m a iştri ju n s u rile au fost c ritic a te a- sporească ro lu l şi c o m b a tiv i­
de pildă , a tre b u it să trecem p o rt (în trim e s tru l I I I cea tu l că în cei tre i ani de la în ­ d e a d e term in a e fe ctive le să-şi tît în darea dc seamă, c it şi
m ai m ică depăşire este co n ­
pe p o stu ri 000 000 le i re p re ­ sem nată la acest ca p ito l) M ai şi de cercetare fiin ţa re a sa. şa n tie ru l nu a realizeze sa rcin ile . despre în d is c u ţiile pu rta te, c o m b a ti­ tatea. m u ţin d cen tru ) de gre u­
zentând pa rte a n e am o rtizatâ a re a liz a t de cit în p ro p o rţie dc d e ficie n ţe le in a c tiv ita te a u ­ vitate a c o m u n iş tilo r c o n s titu ­ tate al m un cii p o litico -e d u -
u n o r u tila je scoase d in fu n c ­ bine alegem m in e re u l la faţa 80 la sută sa rcin ile de plan şi nor cadre in gin ere şti, m ai ind o dovadă certă a p ro g re ­ ea tive pc şantiere, lo tu ri, în
a-
fo rm a ţiilo r
ţiu n e , s tu d iu l despre necesi­ lo cu lu i, e m ai econom ic. A vin du -se în vedere situa­ poate spune că în tre g u l co­ abia 20 la sută din valoarea precis a in g in e rilo r şefi a d ­ su lu i pe care J-a fă cu t orga­ rîn d u l unde se dă — bă tă­
ro lo
tatea îm b u n ă tă ţirii fa c to ru lu i A m reprodus d ia lo g u l de­ ţia creată anul acesta in sec­ le ctiv care a lu cra t la elab o­ p la n u lu i general de construc- ju n c ţi. în coordonarea com pe­ n iza ţia de p a rtid pe calea lia ap rig ă cu tim p u l şi v ic i­
putere la in s ta la ţiile energe­ oarece flu c tu a ţia de s o lu ţii la toarele d ire ct pro du ctive din rarea s tu d iu lu i a m u n cit de­ ţii-m o n ta j ce-î re vin e pină la tentă a lo tu rilo r de care răs­ m a tu riz ă rii, a s p o ririi com ­ s itu d in ile n a tu rii, pe ntru în ­
tice — unde contam pe eco­ I.M . B arza este m are şi vin e cad rul I.M . Barza, in u ltim a geaba Spunem acest lu cru te rm in a re a lu c ră rilo r. D in ce­ pund. M ai m u lţi v o rb ito ri. în ­ petenţei sale.
n o m ii — nu şi-a p u tu t arăta in c o n tra d ic ţie ch ia r cu adno­ perioadă s-a acţionat pe lin ia deoarece n ic i pînă în prezent le 4 o b ie ctive m a ri, doar la tre care M ih a i N cfcru , C»h. A d u n a re a o pus insă în c - vingerea g re u tă ţilo r, unde sc
e fica cita te a deoarece fo ru l tu ­ tarea s e rv ic iu lu i c o n ta b ilită ţii in tro d u c e rii unor m etode de s lu d iu l nu a fost a p lica t prac­ u n u l sin gu r — acu m ularea la Răducanu. Toan Pavcloneseu. vid e n ţă că şi în m unca dc hotărăşte soarta c o n s tru c ţii­
te la r ne-a s ta b ilit u lte rio r ca făcu tă la ra p o rtu l trim e s tria l. e xp lo atare de p ro d u c tiv ita te tic, cu toate că c o n s iliu l te h ­ V alea de Peşti — s-au în d e ­ N icoln c Moga. s-au re fe rit şi p a rtid pe şa n tie r există nea­ lo r. Acesta este d e zid e ra tu l
sarcină tocm ai n iv e lu l p re ­ N erealizarea p ro d u c ţie i globa­ sporită. A stfe l, au fost a p li­ nic al în tre p rin d e rii îl avizea­ p lin it sa rcin ile de plan (in la a lte d e ficie nţe. în tre ţin e re a ju n s u ri. In te rv e n ţiile , in iţia ti­ p rim o rd ia l ce l a fix a t a d u ­
văzu t în s tu d iu l nostru. De a­ le, c itim in rap ort, a fost de­ cate un n u m ăr de 4 m etode ză ca fiin d e ficie n t încă in p ro p o rţie de 100 la sută), la u tila je lo r şi a p rovizion are a vele o rg an izaţie i, ale b iro u lu i narea de dare de seamă b i­
semenea, p re ţu l de cost a tre ­ te rm in a tă „de extragerea u ­ d in tre care două au deveni’, luna iu lie d in acest an. Ce se ce le la lte tre i — reg ulariza rea cu piese de schim b a p a rcu­ p e ntru soluţio nare a pro b le ­ ro u lu i o rg a n iza ţie i de bază.
b u it să suporte d ife re n ţa de n u i vo lu m de m in e re u în sub­ m etode de bază in exp lo a ta ­ m ai aşteaptă, nu ştim . C ert J iu lu i, a lim e n ta re a cu apă a lu i dc m aşini şi u tila je . M ai m elor ce le rid ic ă via ţa şan­ I. DUBEK
pre ţ la tra n s p o rtu l m u n c ito ­ teran sub n iv e lu l p la n ific a t". rea d ife rite lo r panouri. C it de
rilo r. Deci, am a v u t o s itu a ­ Şi totuşi, m in ereu m ai m u lt este că actualele te h n o lo g ii de
ţie o b ie ctivă ; s-au crea t nişte nu se e xtrag e deoarece cresc e ficie n te au fost acestea şi in preparare necesită aplicarea
p a ra d o xu ri în care efectele c h e ltu ie lile de tra n s p o rt (! ?). ce m ăsură au c o n trib u it ele s tu d iu lu i pentru elaborarea
p o zitive scontate nu s-au con­ A te n ţia c o m ite tu lu i de d i­ la redresarea s itu a ţie i rărn'm căruia a m u n cit un colectiv
firm a t. recţie , priceperea şi s p iritu l totuşi semne de întreb are. Ţ i- de specialişti, ch e ltuindu -se in Greşeală care se In ce stadiu se află pregă-
— C it de sever este c o n tro ­ dc in ve stig a ţie al ca d re lo r nînd cont că m edia lu n a ră a acelaşi tim p im p o rta n te fo n ­
lu l co n ta b il asupra u n o r co n ­ tre b u ie să fie d irija tă con­ în d e p lin irii p la n u lu i de e x­ d u ri băneşti.
stan t spre lo c u rile cheie, unde tra c ţie oscilează in ju r u l a 50
s u m u ri ?
se hotărăşte soarta produc­ la sulă, precum şi de fa p tu l
— Foarte sever. S trîn ge m ţie i. R â m in e rile sub plan, ne- repară greu
şu ru b u l la -m a x im u m . A ltfe l corelarea in d ic a to rilo r do ba­ că in u ltim e le lu n i s-a extras tirea producţiei viitoare
nu se poate. In a n u l ce vin e ză ai a c tiv ită ţii econom ice (în ­ p rin aceste m etode 27 la sută Un epilog şi
ne-am propus să m ecanizăm deosebi in trim e s tru l H I), sînt d in p ro du cţia o b ţin u tă d in a­
a c tiv ita te a în d e p o zitu l de cîteva problem e cc se reco­ bataje, se ajunge la concluzia
m ateriale , ia r fo rţa de m uncă că, de fapt, la num ai 13— 14 In tr-u n a rtic o l in titu la t „A revendică în baza p re fe rin ţe i m in la re a la tim p a suprafeţe­
s u p lim e n ta ră să o d irijă m in m andă singure, in v ită la o la sută pro du cţia p la n ific a tă a cîteva reco­ greşi e ch ia r omeneşte ?" z ia ­ pe care şi-o exprim ase la con­ de legume ? lo r pla n ifica te .
analiză m u ltila te ra lă . p ro ­
abataje. fo st re a liza tă p rin aceste m e­ ru l atrăgea ate nţia asupra g ra ­ tractare, lu d t — pe ntru fa p ­
fun dă. E xistă p o s ib ilită ţi ca tode. Or, co n fe rin ţa de p a rtid Dacă la spanac s-au depă­
Cu toate cele ară ta te de to ­ gama m a te ria le lo r no rm ate v ită ţii unor greşeli ale un or tu l că avea înscris pe co n tra ct şit p re ved erile la suprafaţa
varăşul co n ta b il şef, pe a­ să fie extinsă la cel p u ţin 50 d in a n u l tre c u t a tra sa t sar­ mandări fu n c ţio n a ri p u b lic i provocate ap artam e ntul cu nr. 1. Iată întrebarea care se im ­ c u ltiv a tă şi contractată, !a le­
lo c u ri îşi face loc risip a , la sută din consum ul total, cin a de a e xtrag e p rin m eto­ dc neatenţie sau de o in s u fi­ C o m plicaţia născută de fap­ pune cu acuitate a te n ţie i pro­ gum ele de toam nă există o
proasta gospodărire a v a lo ri­ ia r c h e ltu ie lile pe sectoare de cu p ro d u c tiv ita te sp o rită „Treacă dc la noi" şi-a cientă cunoaştere a în d a to ri­ tu l că un fu n cţio n a r al o fic iu ­ d u c ă to rilo r de legume. P entru restanţă dc 7 procente faţă de
lo r m ateriale. La aer co m p ri­ re strin se la s tric tu l necesar 30 la sută d in producţie. spus colectivul nostru de re­ r ilo r de serviciu. Im p lic a ţiile lu i n-a respectat o prevedere a evita neajunsurile*” sem nala­ planul în să m în ţâ rii. N e rc a li-
m at. consum ul a fost depăşit C o m ite tu l de d ire cţie trebu ie U rm ă rin d e vo lu ţia produc­ porteri, sîmbătă, 8 noiembrie, u n o r astfel de greşeli se do­ contractuală, aceea dc a ataşa te în acest an. cînd o m arc zarca sc localizează la p ro d u ­
cu 87 la sută, la e xp lo ziv cu să acţioneze cu m ai m u ltă tiv ită ţii m u n c ii rea liza tă p rin cînd tovarăşii din conduce­ vedeau a f i adînci in via ţa oa­ la co n tra ct schiţa ap artam e n­ parte din contracte au răm as sele : ustu ro i, ceapă şi salată.
16,5 la sută, la cherestea cu fe rm ita te în d ire c ţia re n ta b i­ aplicarea acestor m etode se rea I M. Barza — directoru l m en ilo r. Ia tă că dăm d in nou tu lu i cu indicarea poziţiei sale nconoratc. este firesc şi neee- D în cele 5 hectare destinate
16.1 la sută. c h e ltu ie lile su­ liz ă rii u n o r secţii, să exercite poate a firm a că ea înreg istrea­ general, directorul tehnic — de urm e le unei astfel de „g re ­ in bloc : încă în a in te de a-si , sar ca încă de pc acum să fie a fi c u ltiv a te cu ustu ro i nu
p lim e n ta re d in secţii şi u tila ­ un c o n tro l sever în în d e p lin i­ ză o scădere con tinu ă, fiin d au ieşit pe uşa din spate a şeli" care s-a p u tu t strecura ocupa lo cuin ţa cum părată pc luate m ăsuri energice care s i s-a însă m în ţa t n ic i m ăcar un
je în su m in d 501 000 lei, in rea p ro p riu lu i plan de m ă­ în prezent de aproape două sediului şi... duşi au fost în num ai in c o n d iţiile nerespec- bani m u n ciţi, două fa m ilii sc asigure obţinerea un or ra n ­
tim p ce p ro d u cţia fiz ic ă nu su ri ce prevede ca pînă la o ri m ai m ică decit cea o b ţin u ­ subteran (cu tonte că s-a a­ lâ r li p re ve d e rilo r legale Ia în ­ v o r u ita m u ltă vrem e cu coa­ dam ente c it m ai m a ri la hec­ hectar, m o tivin d u -se (pe ntru a
înregistrează ritm u rile p la n i­ s fîrş itu l a n u lu i c h e ltu ie lile să tă în perioada de e xp erim e n­ nunţat la Barza că au sosit cheierea de contracte pentru da o ch iu lu i una la cealaltă. ta r şi satisfacerea ce rin ţe lo r cîta o a ră ? ) că lipseşte săm în-
ficate. In trim e s tru l I II , ca l­ fie reduse. E xistă num eroase tare şi cu m u lt sub p o s ib ili­ zia riştii). Dar de ce să trea­ apartam ente proprietate- * -per­ — A rrr greşit- şr-recunoaştem con sum a to rilo r. ţa Cum s-a m a te ria liz a t atu nci
c u lu l p re ţu lu i de cost al p ro ­ p o s ib ilită ţi care tre b u ie tra n s­ tă ţile reala. Deci, se poate ve­ că ? De ce să nu fie consem­ sonală. că am greşit — ne spune to- P o triv it p re ve d e rilo r p la n u ­ asigurarea d a lă 'în prfrrtSva'ră
d u c ţie i m a rfă com p ara bile fo rm a te c ît m ai cu rîn d in dea c la r că aceste noi proce­ nată această fugă, în ultim a In 4 m a rtie a.c: Refc*e,' ,A w ' ' ‘T a râ ^ u ri T ilş tlş la v F e d o m n e . lu i. s-a s ta b ilit c â ^ n 'e o o ’pcra- ,.de Xactorii care râsom rd,r de
in d ică depăşiri m a ri la aproa­ re a lita te , fă ră a sc aştepta dee de exp lo atare nu s in t a­ analiză, de răspundere fată zuleseu a încheiat cu O fic iu l şeful o fic iu lu i — dar şi tova­ soarta p ro du cţiei dc legum e
pe toate a rtic o le le de ealeu- a lte in d ic a ţii şi în d ru m ă ri. plicate Ja în tre g u l lo r poten­ de dreptul legitim pe care-1 răşa lu d t trebu ie să recunoas­ liv c lc agricole să sc c u ltiv e în ju d e ţ, că se vo r organiza
laţie. T erm enele au de ven it presan­ ţia l p ro d u ctiv. are opinia publică în socie­ pe ntru co n s tru c ţii de lo cuinţe cu legum e şi v e rd e ţu ri dc lo tu ri pentru producerea se­
— Această situ a ţie căutăm te : pînă la fin e le a n u lu i au N ic i la ca p ito lu l „Procedee tatea noastră socialistă de a pro p rie ta te personală d in De­ că fa p tu l că i-a fost a ră ta t pe toam nă şi de prim ă a p a riţie m in ţe i şi nu se vo r m ai rid
să o îm b u n ă tă ţim p rin orga- m ai răm as doar 50 de zile. tehnologice n o i" al p la n u lu i cunoaşte cum merg sau nu va con tra ct pentru un ap a rta ­ plan. la contractare, ap arta­ o suprafaţă dc 200 hectare, cn problem e in această p riv in ­
te h n ic al în tre p rin d e rii nu se merg treburile, cum cei in ­ m en t cu două camere. A ach i­ m en tu l pentru care <? chem a­ urm în d ca alte 70 de hectare ţă ? A sem ănător se prezintă
ta t avansul de 13 000 Ici şi şi-a
tă acum la recepţie.
să fie însăm înţatc sau p la n ­
stă m ai bine. P rin pla n u l de­ vestiţi cu această răspundere e x p rim a t p re fe rin ţa dc a avea F u n cţio n a ru l p u b lic invocă tate in p rim ăvara a n u lu i v ii­ situ a ţia cu realizarea in te g ra ­
Răspunderi s-au tra­ parta m en ta l era prevăzut ca îşi fac datoria ? un apartam ent pe c o lţ la p a r­ înţelegerea omenească de la tor. A va n ta je le c u ltiv ă rii în lă a sup rafeţei rezervate oco-
£ La I.M . Barza există in
tru ceapă, lip sin d o ca n titate
su sţin u ţi
in acest an să fie
m e ta lic 2 000 m l g a le rii, ia r prezent o conjunctură favo­ ter. I s-a încheiat co n tra ctu l om ul pe care a fost pus să-l toam nă a legum elor oe supra­ însemnată dc arpagic.
pentru a p artam e ntul cu
nr.
servească fără să-i provoace
feţe eît m ai m a ri sînt bine­
rabilă, care trebuie v a lo rifi­
a lţi 5 400 m l să fie su sţin u ţi cată la m axim um . Avanta­ 4 In valoare de 64 700 lei. d u re ri de cap Doar pentru cunoscute. existîn d p o s ib ilita ­ De asemenea, o preocupare
sat, dar mobilizarea cu lo rc rc t. S itu a ţia pe p rim e le jele m ateriale care s-au a­ nă. şi Ileana lu d t a încheiat asta e p lă tit U neori oam enii tea pro d u ce rii şi v a lo rific ă ­ m ai susţinută în vederea p re ­
In 3 a p rilie , deci după o lu ­
0 lu n i nu este deloc fa v o ra ­
g ă tirii p ro d u cţie i de legum e se
se dovedesc în ţelegă to ri, con­
dc
r ii unor c a n tită ţi spo rite
cordat acestui colectiv tre ­
b ilă in acest sens. A stfe l, p la ­
un con tra ct cu a m in titu l o fi­
n u l la susţinerea m etalică a buie să formeze obiectul li­ ciu. I s-a spus că i se poate c ilia n ţi faţă dc greşelile noas­ produse, in special spanac, în cerc şi din partea c o n s iliu lu i
dc a d m in is tra ţie al l.A.S. H ir-
nei intense munci politice dc
tre — ca în cazul Ilenei lu d t
toam nă şi prim ăvară .
după
generală încă fo s t re a liza t in p ro p o rţie de masă. dc m obilizare a m un­ o fe ri apartam ent cu nr. I. dar — dar nu tre b u ie să fim deloc recoltarea cărora se pot însă- oea. deoarece asigurarea r^-
se
c o llc i dc prim ă a p a riţie
68 la sută, ia r cel de susţi­
c o n c ilia n ţi cu astfel de greşeli.
cito rilo r m ineri
la sporirea
m înta
alte * c u ltu ri, ceea cc
pe plan i-a fost arătat a p a r­
nere, cu toreret in p ro p o rţie
a flă încă sub sem nul în tre b ă ­
de num ai 30 la sută. Aceste producţiei şi redresarea acti­ tam en tul cu n r 4. care aven Tn cazul de faţă. sa la ria tu l p e rm ite să crească în mod rii. pînă acum n e fiin d însâ-
f i * » n e re a liză ri au a vu t repercu­ v ită ţii economice. o valoare e stim a tivă de 64 700 care a în to cm it contractele in substanţial v e n itu rile la hec­ m în ţa t n ici un hectar.
intim e s iu n i asupra con sum u lui de zis revenirea — la re trib u ­ în schim b, pe a p artam e ntul cu m ăcar scuza că a fost aglom e­ tar. C o op eratorii dîn Dobra. în d e p lin ire a exem plară a
£ Trecerea — mai binc-
nici
cauză nu poate invoca
lei, co n tra ctu l îneheindu-i-se.
spre cxcm nlu. încasează a n u ­
m a te ria l lem nos care este de­
păşit cu 2,7 mc pe 1 000 de ţia după cantitatea dc m ine­ nr. 1 cu valoare de 63^93 lei. ra t dc prea m u lte contracte al peste 70 000 Ici d in v a lo ri­ sa rc in ilo r la pro du cţia dc le­
reu extras, im plică in s titu i­
gum e tim p u rii necesită ca D i­
P u r şi sim p lu n-a deschis bine
A a ch ita t avansul. în valoare
tone m in ereu extras, avind rea unui control dc calitate ficarea recoltei dc spanac. Si recţia agricolă judeţeană să ia
— In p rim u l rîn d se cu ­ gentate lu c ră rile geologice, in flu e n ţe negative asupra pre ­ deosebit de exigent, in caro de 15 093 le i Şi. a m ind urora . och ii şi dîn cauza aceasta. în in această toam nă coo pe rati­
noaşte că a c tivita te a de la s-au lu a t o seric de m ăsuri ţu lu i de co st un mare rol revine m aiştri­ banca de in v e s tiţii le-a acor­ loc să se bucure dc casa nouă. vele agricole din Râma S in - m ăsuri n e în tîrzia tc pentru
I M. B arza a fost an alizată la p e n tru îm b u n ă tă ţire a flu x u ­ Despre im p o rta n ta pe care lor. dat c re d itu l necesar ca lcu lîn - doi oam eni au consum at tim p tan drei, S im cria şi altele, un ­ procurarea în tre g ii c a n tită ti de
d ife rite n iv e lu r i— spunea to ­ lu i tehnologic la preparaţie. o are m ecanizarea o p e ra ţiu n i­ £ Atenţie la realizarea du-le. în fu n cţie de valoarea şi ne rvi. Şi. dacă m ai a m in tim de spanacul s-a însăm întat săm înţă Iar c o n s iliile de con­
vară şul Lo g h in Dineş, secre­ — Cum au fost susţinute a- lo r în fro n tu rile de lu cru s-a .sarcinilor p rivin d deschide­ a p a rta m e n tu lu i din contract, câ „în c u rc ă tu rile " dc acest fel m ai din vrem e, au liv ra t deja ducere şi cadrele tehnico din
ta ru l c o m ite tu lu i de p a rtid pe ccstc m ăsu ri te lin ic o -o rg a n i- rea şi pregătirea dc noi re­ dobinzile. sc cam repetă Ia n u m itu l o fi­ însem nate c a n tită ti în contul u n ită ţi să depună e fo rtu ri deo­
în tre p rin d e re . C o m ite tu l nos­ zatorice p rin a ctivita te a dc d iscu ta t m u lt cu cadrele te h ­ zerve ! Nu poate merge la N eînţelegerile au început la ciu. poate trage cineva con­ co n tra cte lo r încheiate cu
tru de p a rtid a în tre p rin s o p a rtid ? nice din ca d ru l în tre p rin d e rii. in fin it concentrarea pe o zo­ recepţie A m în d o i co n tra ctan­ cluzia că „ceva" trebu ie pus T.L.F. De p o s ib ilită ţi asem ănă­ sebite în scopul re a liz ă rii p la ­
serie de a c ţiu n i care să tra n s ­ — T o ţi m e m b rii c o m ite tu ­ D ar. despre re a liz ă rile o b ţin u ­ nă sau alta, ori acoperirea ţ ii s-au prezentat să recepţio­ la pu nct în lu m ina no rm elo r toare nu dispus toate coopera­ n u lu i. cunoscind că soarta
pună In via ţă m ă su rile sta b i­ lu i de p a rtid s in t re p a rtiz a ţi te in acest sens nu s-a p u tu t planului dc prelucrare cu neze acelaşi apartam ent, ccl s ta b ilite pe ntru con stru cţia de tiv e le agricole din ju d e ţ, însă p ro d u cţie i de legum e din anu)
lite cu p rile ju l a n a liz e lo r şi pe o rg a n iz a ţii de p a rtid . T o­ spune m ai nim ic. Şi aceasta minereu rezultat din hălzi. care. ea po ziţie în bloc. se s i­ lo cu in ţe p ro p rie t**n p ^ c n n p is , o m are pa rte din ele nu s-au v iito r se hotărăşte încă de pe
îndeosebi a a n a lize i făcute de va ră şii p a rtic ip ă la a d u n ă rile de ce ? D in sim p lu l m o tiv că tuează pe colţ. Am zulescu îl ION CIOC! El în g rijit dc procurarea şi însă- acum.
B iro u l C o m ite tu lu i judeţean generale, fac note cu p ro b le ­ re a liz ă rile sînt m u lt d im in u a te
de p a rtid . m ele care se rid ic ă şi le aduc faţă de prevederile p la n u lu i
Se cunoaşte că la m ină a la co m ite tu l de p a rtid , ia r b i­ tehnic. La m aşinile de în că r­
fost îm b u n ă tă ţită s tru c tu ra ro u l le analizează cu g rijă . cat. de pildă, indicele de u ti­ că este ‘nouă la Bretea şi câ,
organizatorică, d e sfiin ţîn d u -sc Aşa, dc exem plu, din adună­ liza re a fost rea liza t în p ro ­ dc fapt, nu ea trebuia să fie Caruselul Mihăieşti, Roşcuni, Lăpuşnic şi câ m erită mai m ultă atenţie i-
secţia ca verigă in te rm e d ia ră rile generale din luna trecută po rţie de num ai 45 îa sută. atunci cu copiii la film , ci a lt­ Leşnic nu au lemne. Pc ruta cest cinematograf, ce i » . r .. -
in tre în tre p rin d e re şi sector. a re ie şit că la în ce p u tu l fie ­ U rm ă rin d fe lu l cum a fost greutăţilor Gurasada-Cârmâzineşti şi Ja te ] 500 m uncitori ! (I
S-a trecut, apoi, la con ce n tra ­ cărei lu n i echipele în tîm p in ă rezolvată singura temă de cineva ! Râduleşti filrticle sînt aduse cu chiu, operatoare).
rea p ro d u cţie i în zona m edia­ g re u tă ţi in a p rovizion are a cu cercetare inclusă în plan pen­ Complet „e d ifica ţi", am ple­ Intirzie re din cauza factorilor î5r
nă a m in e i M u sa riu (p rin m a te ria l lem nos B iro u l a in ­ tru acest an. p riv in d in tro d u ­ cat moi departe. La Ruşor, to- Există şi o serie de a lţi fac­ poştali (Vaier Pâtrâu, m uncitor
Citatele ar putea
rontlnua
m ă rire a n u m ă ru lu i de echipe te rv e n it ca fişele lim ită pen­ cerea în procesul de prepara­ fie la lucrările agricole de varâşa M aria M icu, directoarea tori care se materializează în- dc întreţinere la punctul de coloane în şir. Z ilnic, I. între­
în această zonă), au fost u r- tru m a te ria l lem nos să fie da- re a noi sinteze şi re a ctivi, se toamnă, nu să ţină „com panie" căm inului cultural, ne spunea tr-o sumă de greutăţi ivite In cinem atografie Ilia) ; prinderea cinem atografică un­
elevilor la film
Zgomote, rî-
calea unei bune munci cu f il­
câ munca cu film u l ar merge
£ cinem atograful sâtesc din
sete, uşi trîn tite , vociferări bine, mai ales dum inica, atunci fo rtu rile dc dotare şi m oderni­ Câinel nu arc cabină de pro­ sese rapoarte şi în fo rtr ..ri uţn
mul. Datorită lor, cu toate c-
o p era to rilo r prolecţio-
partea
concurau serios cu banda so­
Dacă şeful autobazei ar plăti... noră a film u lu i. Toate aceste lor. Dar tocmai dum inica se zare a reţelei, frecvenţa pu bli­ iecţie de cînd s-au instalat a­ nişti din judeţ, ce rria te n /â h
cînd oamenii sînt pe la casele
paratele şi pînă în prezent. La
lu c ru ri se petreceau în ace­
m ultitu dine de greutăţi 'n *• .
laşi sediu cu al consiliului tivitatea cu film u l, parte din
popular comunal, dar nim eni ele cunoscute şi de noi cu p ri­
De ani se to t poartă dife * veşte tra n s p o rtu l in com un al — O in tirz ie re dc 20 m in u ­ nu se sinchisea dc cele cc se le ju l raid u lu i de faţă.
re n d u m -u l în tre conducerea m u n c ito rilo r m in e ri A pus 44 te a 40 de m u n c ito ri (un au­ intim plâ. Constatarea principală ^.r..
I.M . Barza şi autobaza B rad a de autobuze în c irc u la ţie , res­ tobuz) înseam nă o pierdere In cele cîteva clipe ett a pu­ lim pede : muncesc cu Ulmul ri
D.H.T.A. pe tema m o d u lu i de­ tu l îl fac şo fe rii. N ic i tu d is ­ dc p ro du cţie de cel p u ţin 2­ tu t să lase aparatul nesupra­ Cu „aparatul de filmat” prin se preocupă de atragere j
fectuos cum se face tra n s p o r­ pecer, n ici o rem uşcare pen­ 3 000 lei — arăta tovarăşul vegheat, operatorul proiecţio- ta lo ri lor, în mod deos
tu l m u n c ito rilo r m in e ri de la tru oam enii care aşteaptă Ş tefan Năstăsoiu, d ire c to r ad ­ nist ne-a d e c la ra t: ra to rii proiccftonişti, cu m ij­
d o m ic iliu la m in ă şi invers. p rin sta ţii, care in tîrz ie de la ju n c t al I.M . Barza. loacele cc Jc stau la indenunfi
— A zi iarăşi a în tirz ia t cu se rviciu cu orele sau nu a­ — Şi s-au lu a t m ăsuri de — S int al patrulea operator
o oră autobuzul de la Z d ra p ţi ju n g la tim p acasă. C ondu­ recuperare a acestor pie rd e ri? din acest an. Voi pleca şi eu, Nu vrem să generalizăm, in U tn
suficiente lipsuri şi !n mun i
la Barza. . cerea autobazei p ro b a b il că — Da, se vor im p u ta a u to ­ că lucrez în schim buri. operatorilor dar, cu Im itr
— A lţii deservesc şi m ăi îşi spune : „C c contează 20-30 bazei.. Aşadar, Bretea Română are cinematografele săteşti cestea. ei răm in sin
rău — răspunde tovarăşul m in u te în tîrz ie re !“ Cele 20­ “ Ce „s tim u la to riu " a r fi şansele să beneficieze şi de cel rect interesaţi de so .rta cine­
Gulea. şeful autobazei. 30 m in u te înseam nă echipe dacă le -a r suporta to va ră şu l de-al cincilea operator în anul m atografului sătesc. IVea p u ti­
Răspunsul este un „m o d e l" descom pletate. înseam nă p ro ­ de graţie 1969, dovadă a „in te ­ nă preocupare m anifi u f.,r i
al o p tic ii sub (a re conduce­ ducţie pierd ută, înseam nă Gulea şi a lţi tova ră şi d in con­ resului" pe care îl acordă aces­ do activitatea cu iîlr r u l d ire r-
rea autobazei d in B rad p ri- bani in u ltim ă analiză. ducerea autobazei !... tei in s titu ţii organele locale. ţo n i căm inelor culturale —
Căci, prin „g rija " lor, cinema­ întrerupe cu regularitate curen­ cului la cinematografele să­ Pâuliş, sala este m urdară, nu
tograful sâtesc şi-a pierdut din tul electric, de dim ineaţa pî- teşti este sub aşteptări. are sobă, geam urile sînt spar­ cei care coordonează intrcuga
viaţâ^ spirituală a sa'
prestigiul ce se cuvine unei nâ seara. In felu l acesta, du­ Depinzînd dc baza m aterială te. Cc părere au consiliile
asemenea in stitu ţii, a devenit m inicile în Ruşor se petrec făr a căm inului cultural, cinemato­ populare comunale Băiţa şi ccJuşî lucru se poate i.ptm r de­
un loc unde oricine poate face râ film , fără radio, fără tele­ graful sâtcsc îşi desfăşoară ac­ Şolmuş ? (Nuţiu M oţiu, m unci­ spre consiliile populare, al căror
ce vreo. A m intim şi faptul că vizor, dar şi fără fie r de căl­ tivitatea în funcţie de aceasta. tor dc întreţinere la punctul ci­ sp rijin m aterial acordat
m otografclor săteşti estr in su fi­
vizionarea la care am asistat cat, fără maşină de spălat etc. O ricît de mare ar fi interesul nematografic Brad). cient.
s-a realizat prin încălcarea le­ întreru peri dese de curent se unui operator pentru calitatea £ şantierul nr. 4 al TCMM
g ilo r în vigoare, fără să se vîn- petrec şi sîmbătă, la Hârţâ- im aginii şi sonorului, o ricît de Teliuc, care găzduieşte, Sntr-o Film ul la sate constitui, un
dă nici un bilet. bune ar fi film ele proiectate, im portant factor educativ, d,»r
gani, tocmai în ziua în care sînt sală cinem atograful „A rd e a lu l",
Profesoara Doina Cosmescu, programate matineele pentru e­ dacă publicului i sc oferă o sa­ nc-a avertizat câ va desfiinţa eficienţa sa nu este r-cu 'dori­
care însoţea elevii la film , ne-a lă neîneâlzită, în care ca să te cinem atograful, pentru a adu­ tă datorită dezinteresul ii m a n i­
spus că aşa se obişnuieşte, co­ levi. Aceste întreruperi ar tre ­ sim ţi bine trebuie să îm braci ce aici un televizor. Cred că festat faţă de el. P rin tr-o tn n -
p iii sint aduşi sîmbătă la film bui la rîndul lo r.. întrerupte două paltoane, eu siguranţă că televizorul trebuie să comple­ lucrare fructuoasă, d irectoru l
şi m arţi sau m iercuri se adună sau, dacă altfel nu se poate, scaunele vor râmîne goale. De teze activitatea cu film u l, nu căm inului cultu ral şi operato­
banii. La observaţia noastră că măcar scurtate. Mai m ulţi in ­ asemenea, numeroase aparate să o excludă ! (Nicolae Coşe- rul proiecţionist, bucurimJu-*e
acest sistem — de a aduce e­ moderne de proiecţie sînt insta­ reanu, operator). de cuvenitul s p rijin m aterial
levii la film după cum vor, de terlocutori propuneau ca în tre ­ late direct în sală, uneori pe £ sala în care proiectăm din partea co n siliilo r pi>pulnrc.
a-i lăsa în tim pul proiecţiei sâ ruperile să fie anunţate pu bli­ c^iprc de lemn, expuse deterio­ film e pe şantierul de la M in­ trebuie să facă din cinemato­
facă ce vor. de a perm ite com­ cului, nu numai pentru repro- ră rii rapide sau in cabine dc tia este în permanenţă m urda­ graful sătesc nu o simp (\ u n i-
pania unor persoane străine, de proiecţie, lipsite dc amenajări ră. cu geamuri sparte. Sala e Uitc comercială, ci un p u trrn ir
Membrii comitetului de direcţie care au participat la utila dezbatere. De la stingă la a plăti după bunul plac — nu gramarea pro ie cţiilo r de film , ci şi dotări suficiente. mică şi joasă, m obilierul ne­ focar dc educaţie, c u fiu ra li/n -
dreapta : ION LUCIAN, contabil şef, NICOLAE LUNGU, direclor tehnic, IOAN POPA, director este pentru elevi deloc educa­ pentru a-şî reconsidera întreaga Spicuim doar cîteva secvenţe: corespunzător. spectatorii se ur­ rc şi agrement, un Ic.........
general, ŞTEFAN NĂSTĂSOIU, director adjunct al I.M. Barza. tiv, profesoara nc-a răspuns activitate din ziua respectivă. £ cinematografele săteşti din că cu picioarele pe bănci. Cred eil şi căutat dc locuite-1 ll sule­
lor noastre.