Page 40 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG. d DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 12 NOIEMBRIE 1969

SECVENŢE INTERNAŢIONALE • SECVENŢE INTERNAŢIONALE

Din ţările socialiste PREZENTE V IETN A M

R O M A N E Ş T I
F » B g T I
U.R.S.S. s tru ită o fa b rică de m e rcu r şi desfăşoară în pro vin cia Ha £ A ta cu ri ale fo rţe lo r S.U.A, a an un ţa t că d ife rite u ­
M O SCO VA Pe şantierele na­ o m ină, de unde se extrage T in h . La term inarea acestor B E R L IN U L O C C ID E N ­ p a triotice sud -vie t- n ită ţi m ilita re au fost puse în
vale d in U niunea S ovietică va m in e re u l respectiv. In apropie­ lu c ră ri v o r f i create e o n d iţ'i T A L 11 — C orespondentul nameze stare de alarm ă pe o razâ de
ICO km in ju ru l W ashingtonu­
fi c o n s tru it cel m ai m arc tanc re se construieşte un nou com ­ fa vo ra b ile pe ntru dezvoltarea A gerpres, Şt. D eju, trans­ • B ila n ţu l a c ţiu n ilo r
p e tro lie r d in Vară, avind un p le x pe ntru pro du cţia de a g ric u ltu rii, cre şte rii an im a le­ m ite : La p rim ă ria c irc u m ­ pe luna octom brie lu i pe ntru a fi aduse de urgen­
deplasam ent de 150 000 tone, m ercur. E conom iştii au calcu­ lo r şi p is c ic u ltu rii. s c rip ţie i W ilm c rs d o rf d in ţ Pe 160 km in ju ru l ţă în ca p ita la am ericană in
inform ează agenţia TASS. Pe­ la t că toate c h e ltu ie lile pentru B e rlin u l occidental a avu t capitalei S.U.A. se cazul „iz b u c n irii de vio le n ţe "
tro lie ru l va fi dotat cu o insta­ con stru cţia în tre p rin d e rilo r R.P. P O LO N A loc ve rn isa ju l unei e xp o ziţii concentrează arm a­ cu p rile ju l m a rilo r dem onstra­
la ţie de tu rb in e cu a b u ri cu o respective se vo r am ortiza in de a rtă populară rom âneas­ tă ţ ii îm p o triva ră zb o iu lu i d in
putere de 30 CP., şi va avea num ai tre i ani. V A R Ş O V IA . In d u s tria polo­ că E xpo ziţia a fost o rg a n i­ V ie tn am ec vor avea loc în tre
0 viteză de 16,5 no du ri. N ava neză do m aşini de calcul şi a- zată sub au spiciile In s titu ­ SALGON 11 (Agerpres). — 13 şi 15 noiem brie. O fic ia lită ­
va dispune de o in sta la ţie spe­ R.D. V IE T N A M p a ra tu râ a u x ilia ră îşi d iv e rs i­ tu lu i Rom ân pentru R e la ţii F orţele p a trio tice sud-vietna- ţile au an u n ţa t că pină în pre­
i zent au fost m o b iliz a ţi 26 000
cială pe ntru fa c ilita re a m ane­ fică şi îşi sporeşte tot m ai m u lt C u ltu ra le eu S trăin ătatea şi meze au atacat lu n i noaptea
v re lo r de in tra re şi ieşire din H A N O I. O am enii m u n cii din producţia. secţia c u ltu ra lă a p rim ă rie i baza de a rtile rie am ericană de m ilita ri care staţionează în
p o rtu ri. R.D. V ie tn am depun m a ri efo r­ De o bună apreciere se bu­ W ilm c rs d o rf Ea prezintă o „J e rrie ", a fla tă in apropierea zona cap italei, la care se adau­
F lota com ercială a U.R.S.S.. tu ri pe ntru în d e p lin ire a p la ­ cură, de exem plu, calcula toa­ colecţie bogată, reprezenta fro n tie re i cu Cam bodgia. A ta ­ gă trupe ale g ă rzii naţionale
cu un deplasam ent to ta l de 12 n u lu i de irig a ţii — una d in rele. p e rfo ra to a re le cu bandă, tivâ . de costume naţionale, cu l a fost precedat de un pu­ d in d is tric tu l C olum bia şi în ­
m ilio a n e tone, dispune de ve rig ile cele m ai im p o rta n te in s ta la ţiile de m em orizare cu covoare, ceram ică, podoabe, te rn ic bom bardam ent cu ra ­ semnate efective poliţieneşti.
ta n c u ri petro liere de cele m ai ale re fa ce rii şi d e zvo ltă rii e- ta m b u r şi altele. D in tre m aşi­ in stru m e n te m uzicale popu­ chete şi m ortiere.
diverse tip u ri, co n stru ite a tit oonom ieî naţionale a ţă rii. n ile de calcul se rem arcă c a l­ la re şi fo to g ra fii. A g e n ţia France Presse re la ­
în U niunea S ovietică cît şi în N u m ai în regiunea V in h c u la to ru l „O d ra ', fo lo sit în La deschiderea e xp o ziţie i tează pe de altă parte că un ♦ 0 4
Polonia. B u lg a ria . Iugoslavia, L in h au fost date în fu n cţiu n e special în in s titu te de cerce­ a ro s tit o scurtă c u vin ta re post m ilita r saigonez, situ a t ia
F inlan da şi in alte ţă ri şapte m a ri in s ta la ţii de irig a ­ tă ri ş tiin ţific e , în u n iv e rs ită ţi G erhard S chm idt, p rim a ru l 230 km nord-est de cap itaia i Cunoscuta cîntărcaţă de m u­
re şi 40 de canale, care ap ro­ sud-vietnam eză. a fost com ­
O si în in s titu te le politehnice. circ u m s c rip ţie i, s u b lin iin d C U R I E R • C U R I E R zică uşoară, Rika Zarai, a
M O SCO VA. La Şorbulah, vizionează cu apă 5 000 de hec­ eă este pentru prim a oară plet izolat ca urm are a un or fost internată luni scara la
în Transcaucazia, a fost o b ­ tare de c u ltu ri. R.P. B U L G A R A cin d cetă ţe nii vest-be rlin ezi ata curi succesive efectuate în spitalul din Provins, tn urma
ţin u tă p r i m a şarjă de A m p le lu c ră ri de irigare , de v o r avea p o sib ilita te a să cu­ u ltim e le zile de u n ită ţile pa­ unui accident de circulaţie.
m ercur. La a ltitu d in e a de co n stru ire a u n o r d ig u ri, re ­ S O F IA . In B u lg a ria con tinu ă noască bogăţia şi m u ltitu d i­ triotice . Soarta celor 160 de M edicii au constatat fra ctu ra ­
1 000 m e tri a fost con­ zervoare de apă şi canale se In ritm intens con stru cţia n o ii nea cre a ţie i a rtistice a p o ­ m ilita ri saigonezi a fla ţi la a­ rea coloanei vertebrale, pre­
m ag istrale ru tie re m oderne p o ru lu i rom ân. cest post este necunoscută, le ­ cum şi numeroase plăgi. Un
Blagoevgrad — K u la ta , care ★ g ă tu rile p rin rad io fiin d în ­ Secretarul general al O.N.U., U Thant, a inform at purtător de cuvtnt al spita­
B U D A P E S T A 11 — Cores­
0 hotărîre a Comitetului Executiv al va face legătura in tre B u lg a ­ pondentul Agerpres. A l. trerup te. ★ Adunarea Generală e i In a n u l de vest a hotărît s i râ- lu lu i a precizat că viaţa a r­
tistei este tn afara
oricărui
m fn i a lip it Ia Indonezia. în cadrul unui act dc alegere
ria şi Grecia. Lărgim ea
n o ii
şosele este de 12 m e tri, ia r raza P intea, tra n sm ite : In cadrul S A IG O N 11 (Agerpres) — lib e ri In raportul consacrat acestei probleme, U Thant pericol. Accidentul s-a produs
FRELIMO m in im ă a cu rb e lo r de 400 m e­ m a n ife s tă rilo r p rile ju ite de F orţele F ro n tu lu i N a ţio n a l de a indicat că în baza re la tă rilo r prim ite din partea am­ In urma derapării, pe un
drum de ţară, a autom obilu­
de
E lib e ra re d in V ie tn a m u l
tri.
basadorului bolivian, Fcrnnndo Ortiz-Sanz, care a con­
îm p lin ire a a 200 de ani de
Noua m ag istrală va con sti­ la începerea p re g ă tirii ca­ sud, care acţionează în pro­ dus tim p de 11 luni o misiune a O.N.U. în această zonă, lu i in care se afla etntăreaţa.
D A R ES S A L A A M 11 (A - e lib e ra re d in M ozam bie şi fa ­ tu i o arteră p rin c ip a lă a reţe­ d re lo r m edicale în Ungaria, vin cia Q uang Nam , au scos s-a stab ilit ca cele opt adunări consultative din Irîanul
gerpres). — C o m ite tu l E xecu­ tă de a c tivita te a F R E L IM O le i in te rn a ţio n a le , p u rtin d in ­ la U niversita tea de m e d ici­ d in lu p tă în cursul lu n ii oc­ de vest s-au pronunţat în favoarea răm tncrii mai de­
tiv al F ro n tu lu i de E lib e ra re şi re a firm ă „u n ita te a F ro n tu ­ d ic a tiv u l E-5. U nica p o rţiun e nă d in Budapesta a avu t loc to m b rie peste 3 400 m ilita ri parte a te rito riu lu i In cadrul Indoneziei. ♦ © ♦
d in M ozam bie (F R E LIM O ) a lu i de E lib e ra re d in M ozam - cu pantă a şoselei nu depăşeş­ m a rţi fe stivita te a aco rdă rii d in rîn d u l tru p e lo r am ericano-
h o tă rît să suspende pe U ria bic şi a p o p o ru lu i m ozam bi- te o în clin a re de 3 la sută. titlu lu i de doctor honoris saigoneze — relatează agenţia Greva celor 75 000 de învă­
Sim ango d in fu n c ţia do p re ­ ca n ". ţători din Venezuela Continuă
M ag istrala intersectează ca­ causa u n or m ari savanţi ai de presă E liberarea. In aceeaşi
şedinte a d -in te rim a l C onsi­ ♦ © ♦ tinuâ greva celor 40 000 de de două săptămlni. La o con­
D upă asasinarea, în fe b ru a ­ lea fe rată in tre i puncte, tre - lu m ii. Cu acest p rile j, ti­ perjoadâ, detaşam entele pa­
liu lu i de P reşedinţie, anunţă rie .1969. a lu i E duardo M o n d - cînd peste via du cte In d re p ­ tlu l de doctor honoris cau­ trio ţilo r d in această regiune au m ontori de la societatea loca­ sfătuire sindicală desfăşurată
un com u nicat al repreze ntan­ Com itetul special O.N.U. lă de telefoane. la Caracas — la care au p a r­
lam o. preşedintele F R E L IM O , tu l Satului S trum sko. şoseaua sa al U n iv e rs ită ţii de m edi­ distru s cin c i avioane şi nouă
tei F R E L IM O de la D a r os conducerea F ro n tu lu i de E li­ cină din Budapesta a fost nave m ilita re a p a rţin în d fo r­ pentru decolonizare a dat pu­ ticip at şi reprezentanţii Im ­
Salaam . U ria Sim ango a fost. be rare d in . M ozam bie a fo st , trece p rin cel m ai m are tu n e l ţe lo r inam ice. b lic ită ţii un raport consacrat ♦ O * portantei uniuni a m un citori­
de asemenea, scos d in com ­ asigurată de un C o nsiliu de ru tie r d in B u lg a ria , avînd o acordat şi academ icianului a c tiv ită ţii m onopolurilor stră i­ La Washington a avut loc lo r din industria petrolieră —
ponenţa C o n s iliu lu i de P re ­ P re şe d in ţie în com ponenţa lu n g im e de 365 m e tri, o lă rg i­ Ş tefan M ilcu . d ire cto ru l 4r ne în sudul A fric ii, calificin d o reuniune a C onsiliului Secu­ s-a ho tă rît organizarea unor
şe d in ţie al F R E L IM O . O ho- că ru ia au in tra t: U ria S im a n­ m e la bază de 10,5 m e tri şi In s titu tu lu i I.C. P arhon din W A S H IN G T O N 11 (A ge r­ această activitate drept o pie­ rită ţii Naţionale, convocată acţiuni de solidaritate cu în­
lă rire d e fin itiv ă urm ează să go. preşedinte a d -in te rim al în ă lţim e a de 6 m e tri. B ucureşti. pres). — M in is te ru l A p ă ră rii dică serioasă în înfăptuirea de preşedintele Richard N i- văţă to rii grevişti. Aceştia re­
fio adoptată la urm ă to are a F R E L IM O , M a rce lin o • Dos D eclaraţiei cu p riv ire la a­ xon. P o triv it agenţiei UPI, cu vendică m ajorarea salariilo r
re u niune a C C . al F R E LIM O , Santos, fo st secretar p o litic al cordarea independenţei ţă rilo r acest p rile j au fost examinate şi construirea de noi şcoli.
care se pare că va avea loc o rg a n iza ţie i, şi Sam ora M a - şi popoarelor coloniale. P o tri­ probleme p rivin d poziţia Sta­
în luna decem brie a c. D ecla­ telor U nite la proiectatele ne­
chel, com a nd antu l fo rţe lo r v it rap ortului. m onopolurile
ra ţia condam nă a titu d in e a a ­ m ilita re ale F ro n tu lu i de E li­ O R IE N T U L A P R O P IA T gocieri prelim inare sovieto- ♦ O *
cestuia fa tă de m işcarea de berare d in M ozam bie. străine im plantate în Nam i­ amcricane de la H elsinki pen­
bia, Rhodeşia. Angola şi M o- tru lim itarea cursei îna rm ă ri­ Departam entul de Stat at
lo r nucleare strategice. La S.U.A. a anunţat că grupul
C A IR O 11 (Agerpres). — că, In acest sens, au fost adop­ h o rite tre i avioane a p a rţin în d zamblc, bucurîndu-se de spri­ reuniune a participat Gerard de experţi am ericani care s-a
Aprovizionarea populafiei In cap itala R .A .U . s-au înche­ tate un nu m ăr de re z o lu ţii se­ R A .U . Toate aparatele israe­ jinul* făţiş al unor state, con­ Sm ith, şeful delegaţiei am eri­ deplasat în Cambodgia pen­
ia t lu c ră rile C o n s iliu lu i A p ă ­
crete.
ră rii al L ig ii Arabe, la care au In încheiere, în docum ent se liene, a a firm a t el, s-au întors tinuă să acorde asistenţă e­ cane la negocierile de la Hel­ tru a constata tem einicia pro­
la bazele lor.
testelor cambodgiene cu p ri­
sinki.
conomică şi financiară regi­
Diafrei râmlne o problema p a rtic ip a t m in iş tri ai afa ceri­ ara tă eă a fost aprobat un me­ C A IR O 11 (Agerpres). — m u rilo r care se opun proce­ ♦ © ♦ . v ire la daunele provocate flo ­
☆
lo r externe, m in iş trii a p ă ră rii
rei p rin folosirea dc către a­
m orandum cu p riv ire la în tă ­
şi şefi» de state m a jo re a i ţă ­ rire a rezistenţei arabe în te ri­ U n p u rtă to r m ilita r de c u v în t sului decolonizării. Dr. Lmus C. Pauling, de viaţia americană a ierbicide-
r ilo r m em bre ale L ig ii A rabe, to riile ocupate. două ori laureat al prem iu­ lo r tn Vietnam ul de sud a
L O N D R A 11 (Agerpres). — esealâ pe te rito riu l fed eral cu excepţia T unisie i. A fost al R.A.U., c ita t de agenţia R cu- lu i Nobel, care participă la confirm at dezastrul p ricin u it
ter, a c o n firm a t că m a rţi
d i­
☆
P rim u l m in is tru al M a rii n ig e ria n , — susţine el — a- prezentă, de asemenea, o de­ T E L A V IV 11 (Agerpres). — m ineaţa a a vu t loc în re g iu ­ ♦ 0 + lu cră rile Societăţii geologice de acestea tn regiunea » de
B rita n ii, H a ro ld W ilson, a vio a n cle C ru c ii R oşii In te rn a ­ legaţie a O rgan iza ţiei pentru nea C a n a lu lu i de Suez o lu p tă americane, a cerut guvernului graniţă d in tre Cambodgia şi
propus lid e ru lu i biafrez, co­ ţio n a le a r putea fi u rm ă rite E liberarea P alestinei. In sectorul C a n a lu lu i de Suez S.U.A. să răspundă proteste­ V ietnam ul de sud. In rapor­
lo n e lu l O dum egw u O ju k w u , de apara te le m ilita re fed era­ In com u nicatul com un, dat a a v u t loc m a rţi Ia ora 6,30 aeriană în tre avioane egiptene A uto rită ţile americane au lo r poporului american împo­ tu l gru p u lu i m enţionat se a­
să accepte efectuarea zb o ru ­ le, care ar depista in fe lu l a­ p u b lic ită ţii la C airo, se s u b li­ (ora lo c a li) o lu p tă aeriană în ­ şi 12 avioane israeliene. care anunţat arestarea unui băiat triva războiului. EI a subli- firm ă că adevăratele pagube
r ilo r avio a n e lo r C ru c ii Roşii cesta a e ro p o rtu rile biafreze. niază că p a rtic ip a n ţii au reco­ tre avioane israeliene şi eg ip­ au v io la t sp a ţiu l aerian al vor putea fi evaluate abia
In te rn a ţio n a le in B ia fra in O ju k w u a acceptat z b o ru rile m andat convocarea unei confe­ tene. a de cla rat la Tel A v iv un R.A.U., la sud de oraşul Suez. după sezonul de vară, cind
tim p u l zilei, p e n tru a tra n s­ de noapte cu c o n d iţia ca a ­ rin ţe arabe la n ive l în a lt la p u rtă to r m ilita r de c u v in t. c i­ A v ia ţia egipteană a in te rv e n it „gra du l şi rata recuperării"
po rta a lim en te şi m edica­ vio an ele respective să nu ta t de agenţia France Presse p e n tru a intercepta avioanele vor putea fi determ inate.
Rabat, în tre 20 şi 22
m ente v ic tim e lo r ră zb o iu lu i. aibă p u n ct de plecare în te ri­ brie. decem­ P o triv it de cla ra ţie i sale, in israeliene. ia r in cursul lu p ­
D upă părerea e x p rim a tă de to riu l fe d e ra l şi n ic i să nu e- tim p ce aparatele israeliene tei. a a firm a t p u rtă to ru l de
V^ilson, foam etea care dom ­ fcctueze escale pe acest , te ri­ C om unicatul precizează că bom bardau p o z iţiile m ilita re c u v in t. au fost do bo rîte două l ♦ © ♦
neşte in B ia fra „a r putea lu a to riu . Această c o n d iţie este s-a h o tă rît in te nsificarea s p ri­ egiptene, a via ţia R.A.U. a in ­ avioane isra e lie n e ? 'U n u l dîn
s îirş it in tim p de o sâptâm i- însă respinsă de g u v e rn u l de jin u lu i acordat O rgan iza ţiei te rv e n it pentru a le in te rce p ­ aparatele egiptene angajate în Departam entul dc Stat al
nă‘‘. dacă O ju k w u a r p e rm ite la Lagos. p e ntru E liberarea P alestinei şi ta. In cursul lu p te i au fost do- lu p tă nu s-a Întors la bază. S.U.A. a anunţat că E lliot
efectuarea z b o ru rilo r în tim ­ Riehardson, subsecretar de
p u l zilei. stat, a fla t în prezent tn lr-u r
turneu în ţă rile Europei occi­
Se ştie că lid e ru l b ia fre z a dentale, se va în tîln i cu şeful
respins această propunere delegaţiei americane la con­
d in ra ţiu n i strategice. Dacă „Concorde" va costa vo rb irile tn patru dc la Pa­
z b o ru rile ar avea loc ziua, cu ris, tn problema vietnameză,
de S oh mai mult H enry Cabot Lodge. Nu s-a
L O N D R A 11 (Agerpres). — precizat dacă acesta este in­
D in lr-u n ra p o rt prezentat lu n i vestit sau nu cu noi instruc­
0 declaraţie a pre­ In Cam era C o m un elo r s-a a ­ ţiuni.
fla t că p re ţu l de cost al a­
v io n u lu i supersonic de pasa­
mierului britanic ge ri „C oncorde" se rid ic ă in ♦ © ♦
prezent la 730 m ilio a n e lire Cetăţeanul libanez Edip (ie ­
ste rlin e , aproape de c in c i o ri rnai Mahmoud a fost arestat
L O N D R A 11 (Agerpres). — m ai m u lt decît se prevăzuse (uni seara la Ankara, sub a­
L u in d c u v în lu l lu n i seara in iţia l (150 m ilio a n e lire).
i p rile ju l tra d iţio n a lu lu i Se ştie că acest avion este cuzaţia că conducea o mişca­
banchet o fe rit de p rim a ru l c o n s tru it in com un de către re politică ilegală, care u r­
i andrei, p rim u l m in is tru b r i­ M area B rita n ic şi F ranţa . mărea instaurarea tn Turcia
i ,nic. H a ro ld W ilson, a ab or­ P ro to tip u l francez, „C o nco r- a unui regim teocratic, anun­
dat o serie de problem e p ri- de-001“ , a e fe ctu a t deja n u ­ ţă agenţia France Presse.
,nd p o litic a in te rn ă şi e x te r­ meroase zb o ru ri, in c lu s iv su­
nă a g u v e rn u lu i său R e fc rin - personice, în tim p ce p ro to ­ ♦ © ♦
,- j-se astfel la cererea A n ­ tip u l b rita n ic — 002 urm ează AUSTRIA. Lucrări de construcţie a celui de al patrulea pod
g lie i de a in tra în P ia ţa co ­ să efectueze z b o ru rile sale peste Dunăre din oraşul Viena. Podul construit din oţel va fi dat O toamnă cu totul aparte
m ună. W ilson a d e cla ra t pe e xp e rim e n ta le supersonice de- în folosinţă în 1970 şi va lega cele două părţi ale oraşului Viena. e semnalată de mal m ulte
un ton p o le m ic : „E xistă un abia în lu n a ia n u a rie 1970. servicii meteorologice din Eu­
sen tim en t din ce in ce m ai A g e n ţia A P inform ează că ropa. După puternica furtună
in siste n t că dacă n i se re fu ­ p ilo ţi a p a rţin în d a două d in ­ care s-a abătut asupra Pe­
zi» in tra re a în P ia ţa com ună, tre p rin c ip a le le societăţi ae­ de 14 ani, care a încercat să niat că S-U-A. continuă tn ninsulei Scandinave şi a regiu
aceasta nu s-ar da tora fa p tu ­ rie n e in te rn a ţio n a le — P ana­ oblige echipajul unui avion prezent să-şi irosească resur­ n ilo r vest-europene, ploi to­
lu i că „ce i şase'1 se tem de c - m erican şi B.O.A.C. — care dc pasageri să devieze de la sele sale m ateriale şi umane renţiale şi căderi de zăpadă
f ctele s lă b ic iu n ii M a rii B r i­ au o p ta t p e n tru cum părarea ruta C incinnati — Chicago şi în scopuri m ilitare. sînt anunţate acum tn nordul
ta n ii. ci p e n tru că, u n ii cel u n u i n u m ă r de avioane să se îndrepte spre Ita lia . Bă­ Greciei. M u n ţii au fost aco­
p u ţin , se tem de co m p e titiv i- „C o nco rd e", au şi efectuat ia tul s-a urcat în avion pe ♦ © ♦ p e riţi cu zăpadă, ia r tem pera­
..tca fo rţe i noastre e co no m i- sîm bâtâ şi lu n i z b o ru ri e xp e ­ aeroportul din C incinnati şi,
• creseînde". Totodată, el ZAMBIA. Vedere din capitala ţării, Lusaka, cu locul de parcare a maşinilor de pe str. Cairo. rim e n ta le pe p ro to tip u l fra n ­ !n tim p ce aparatul se afla P o triv it unui u ltim bilan ţ tura a atins zero grade tn
i-a e x p rim a t părerea că o cez. încă pe pistă, a am eninţat o oficial, publicat la Madras, în mai m ulte regiuni centrale.
ti ju â respingere a ca n d id a tu ­ urm a cio do nului care a btn-
r i b rita n ic e la P ia ţa com ună pasageră cu un cuţit, cerînd tu it m ai m ulte regiuni din ♦ © ♦
a r atrage după sine nu nu ­ în acelaşi tim p unei stewar­ statul indian Andhra Pradesh,
m ai frîn a re a p o te n ţia lu lu i in ­ dese să comunice comandan­ 120 de persoane şi-au pierdut Prim ele rezultate parţiale
d u s tria l şi tehnologic al Eu­ tu lu i de bord că doreşte să viaţa. ale alegerilor generale din
rop ei occidentale, ci şi o AURUL PERIOADEI EDO
ti ju â d e zm in ţire a c a p a c ită ţii fie dus tn Italia. Tentativa de F ilipin e vin să confirm e pre­
acesteia „de a e x p rim a o v o ­ răpire a avionului s-a înche­ viziu n ile preelectorale, p o tri­
ce u n ită şi p u te rn ică în adu- ia t puţin mai tirz iu , tîn âru l v it cărora actualul preşcdln
r 5 rilc in te rn a ţio n a le ". Istoricii japonezi ştiu toa­ şi podoabelor se spune că ar de metri adincime şi că pen­ rat presei că nu intenţionea­ candidat la o călătorie tn Un avion m ilita r ame­ te, Ferdinand Marcos va ieşi
V o rb in d despre econom ia te amănuntele actului de la fi lucrat 1 500 de muncitori, tru a dezorienta pe căută­ ză să monopolizeze tezaurul,
l, ritanieâ, W ilso n a fă cu t a­ 1868, cunoscut sub denumi­ dar toţi, cu excepţia a dni tori au fost săpate m ai multe deşi este singurul om care Ita lia fiin d arestat. rican de tip u l „A Cor- învingător. După numărarea
p re c ie ri fa v o ra b ile asupra e­ rea de restaurarea Meiji. care au reuşit să evadeze in puţuri false cu galerii de le­ cunoaşte ta in a lu i, ci propu­ sair", s-a prăbuşit luni vo tu rilo r, tn 49 la sută din
v o lu ţie i ba la n ţe i com erciale, cind întreaga putere de stat Hokkaido (insulă din nordul gătură. ne să se înceapă explorările tn M editcrană la aproxi­ totalul centrelor electorale.
u îirm în d că ea se va încheia a trecut din miinile şogunului arhipelagului), ar fi fost exe­ Istoria „aurului perioadei după un plan naţional cu m ativ 60 de m ile de S i- Ferdinand Marcos conduce cu
nul acesta cu un sold activ. in ale împăratului Japoniei. cutaţi din ordinul şogunului Edo" a 1ost adusă in pagini­ participarea guvernului.
In ce priveşte situ a ţia d in Nimeni nu a stabilit insă cu pentru a nu se afla secretul. le ziarelor japoneze o dată Profesorul Tadachika /Cu­ In urm a unei razii Între­ cilia. P ilotul este dat dis­ 1 448 358 de votu ri, contra
i lster. p re m ie ru l b rita n ic a exactitate care a fost soarta Căderea şogunului a zgu­ cu declaraţiile senzaţionale lcata, de la Universitatea prinse luni, po liţia cipriotă părut. 678 333, ctte reuşit să re a li­
d e cla rat că g u ve rn u l său va tezaurului şogunilor, con­ duit din temelii orînduirea făcute recent de Toshio Ken­ Kohugakuin din Tokio, e x­ a descoperit o ascunzătoare zeze riv a lu l său, senatorul
i icu ra ja pe acei care doresc semnat in scrierile timpului feudală japoneză. Ţara a mochi, in virstă de 67 de ani, pert în istoria perioadei Edo, Sergio Osmena.
să adopte o p o litic ă bazată sub denumirea de „Aurul pe­ trecut prin profunde transfor- locuitor al oraşului Takasaki afirmă că nu poate fi negată de arme şl a arestat cinci
pe e g alitate in d re p tu ri pen­ rioadei Edo". Este fapt stabi­ existenţa acestui tezaur. Fap­ persoane. In ascunzătoare au
tru to ţi cetă ţe nii n o rd -irla n - lit că şogunii din familia tul că pină in prezent nu se fost găsite o bombă, un dis­ Astronom ii dc la In stitu tu l de tehnologie din Pasa-
Tokugawa, care au izolat Corespondentă din Tokio cunoaşte nici un raport pri­ pozitiv de declanşat explozie dena (C alllornla), au descoperit o nouă masă de stele,
ţara de restul lumii mai bi­ vind dezgroparea lui nu a­ cu întîrziere. dinam ită, gre­ care ar putea, p o triv it părerii oam enilor de ştiinţă, să
ne de 250 de ani, au obligat testă insă că aurul mai exis­ nade şi cartuşe. reprezinte o verigă tn evoluţia U niversului. Acest grup
pe toţi feudalii să depună în­ mări politice şi sociale, aşa de la poalele muntelui A ka g i tă încă la locul ascuns din de stele este asemănător, sub anum ite aspecte, miste­
Noul guvern treg aurul şi obiectele de incit abia peste ciţiva ani s-a (prefectura Gumma). El pre­ ordinul şogunului. Ţinind rioşilor „quasari" — obiecte cvazistelare — surse fo a r­
podoabă de la curţile lor in pus problema „aurului peri­ tinde că a rezolvat misterul. seama de numărul mare de ♦ © ♦ te îndepărtate de energie intensă. Ca şi quasarii, gala­
vistieria din Tokio a statu­ oadei Edo", care a atras la După părerea lui, săpăturile cercetători perindaţi la mun­ x iile ce au fost descoperite au un centru foarte stră­
la intîmplare nu vor
duce
muntele Akagi un mare nu­
tele Akagi, profesorul nu ex­
lu cito r şi em it semnale radio puternice. Ele posedă
australian lui. Pretextul acestei măsuri măr de oameni. Pe baza indi­ niciodată la descoperirea te­ clude posibilitatea ca cineva tele Unite, dominată zilele a­ elemente în spirală care ar putea reprezenta un stadiu
Mişcarea grevistă din Sta­
era de a interzice scurgerea
bogăţiilor în afara Japoniei, caţiilor din frinturile de re­ zaurului. Kenmochi, născut să fi dezgropat deja comoa­ prim ar a) evoluţiei quasarilor. Extrem a lum inozitate a
iar în caz de război, tezaurul latări ale celor doi muncitori intr-o lamilie de strategi mi­ ra in secret. Este destul de cestea de greva celor aproape noilor ga la xii pare să provină nu datorită unor concen­
C AN BER R A 11 (Agerpres). să fie folosit pentru ducerea scăpaţi in Hokkaido s-a în ­ litari, a pornit in căutarea probabil ca unele mari afa­ 150 000 de m uncitori de la so­ tra ţii de stele ci unor explozii ale unor nuclee astrale.
La C anberra a fost dată pu ­ luptelor. Cind răsturnarea cercat fără succes să se gă­ comorii fără să facă ceri care se perfectează as­ cietatea „G eneral E lectric", Noua masă de stele a fost descoperită cu a jutoru l unui
b lic ită ţii lista n o u lu i guvern şogunului, ce conducea ţara sească tezaurul. De atunci, săpături. El afirmă că tăzi să 1ie finanţate cu banii spectrom ctn; fotoelectric şi al unui telescop gigant cu
i stra i ian, fo rm a t ca u rm a re de la actualul palat imperial comoara a atras in regiunea a aplicat in cercetările proveniţi din acest tezaur, a­ se extinde. La Columbus, O- un diam etru de 5 m etri de la observatorul astronomic
, a le g e rilo r generale dcsfă.şu- din Tokio, a devenit iminen­ muntelui mulţi amatori de sale decodificarea a trei do­ firmă între altele profesorul. hio. au încetat lu cru l 4 000 de din Palomar.
r te la 25 octom brie şi cî.şli- tă. ministrul finanţelor de a­ îmbogăţire peste noapte. Po­ cumente privind tezaurul, du­ Dar toate sint presupuneri. salariaţi ai uzinei societăţii
c’ Re de co a liţia lib e ra l-a g ra - tunci, Kozukenosuke Oguri, liţistul Masburo Saegusa, a­ pă o metodă folosită în seco­ Adevărul despre bogăţiile „Westinghouse E le ctric- , ia r
ri inâ. F u n cţia de p re m ie r a a primit ordinul să ascundă cum în virstă de 84 de ani. lul trei al erei noastre de şogunilor japonezi nu a fost
r - v e n it a u to m a t după cum a căutat tezaurul 32 de ani, strategul militar chinez Chu încă stabilit şi de aceea de­ la Pittsburgh compania
s a an un ţa t, lid e ru lu i P a rti­ întregul tezaur undeva in iar in timpul ultimului răz­ .. Ko K un gm ing. La îngroparea „Johns and La ug lin " a fntre-
d u lu i lib e ra l — p rin c ip a la muntele Akagi, situat in ves­ boi mondial, zilnic erau mo­ tezaurului s-ar fi folosit un claraţiile b ă trîn u lu i Kenmo­ rupt activitatea uncia din
rru p a re a c o a liţie i — , John tu l oraşului Tokio. Se pretin­ bilizaţi 300 de soldaţi pentru sistem de'derutare a inami­ chi au stîmit un mare inte­ cele două oţe lării ale sale ca
res.
.orton El îşi m en ţine astfel de că tezaurul ar valora su­ săpături, dar nu s-a dat de cului după metoda strategică C U R IE R - C U R IE R
postul o b ţin u t după decesul, ma fantastică de circa 50 de urma aurului. Se afirmă că a acestui militar chinez, afir­ F. TUIU urm are a unui conflict cu sin­
irv e n it în u rm ă cu aproape miliarde dolari. La operaţiu­ corespondentul Agerpres la dicatele La New Y ork con-
doi ani, a l fo s tu lu i p rim -m i- nea de îngropare a aurului el ar fi fost îngropat la 60-70 mă Kenmochi, care a decla­ Tokio
i istru H a ro ld H o it.
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Deva.
I I 065