Page 41 - Drumul_socialismului_1969_11

-tAr.AlrO MU'ir.w ' ■ /
a t L f c c u , ^ '
_ V ,
Anul XXI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN IŢI VA ! Redacţia

Nr. 4623 şi administraţia

ziarului

Joi
D E V A , str, Dr. Petru G rota, nr. 35.

13 noiembrie telefoane : redactor şei - 1588 j re-
doctor ţel adjunct, secretar de redacţie
ţi odministroţio - 2138 ; secţiile cui-
1969 turâ'Sport ţi probleme cetâţeneţtî ”
8317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 2317; secţiile industrie ţi viaţa
de portid - 1275 ; telefon de ser­
4 PAGINI, 30 BANI
viciu intre orele 16-24 - 1585.

Vizita tovarăşului Mineralierul Vizita in ţara noastră

„Petroşani" I
Nico seu pe şantiere de in prima a prunului ministru
I
•
»
*
•
sa cursă
construcţii de locuinţe din Capita co n stru it în ţară eu care al Republicii Congo (Brazzaville)
P rim u l
m in e ra lie r
a fost dotată flo ta noas­
tră m a ritim ă com ercia­
lă — „P e tro şa n i- de
12 500 tone, co n stru it la BR AŞO V 12. — Dc la t r i­ care se fa b rică in prezent in tone cu caroserie lungă, a u ­
Ş an tieru l naval din Ga­ m isul „A g c rp re s ", M ircca scrie in această în tre p rin d e ­ to tra c to ru l cu sem irem orcă
Tovarăşul Nicolae Ceauţescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de la ţi — a părăsit po rtu l S Ionescu : re. R eţin a te n ţia c a ra c te ris ti­ de m are capacitate şi alte
Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşii Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Constanţa, plecînd in P rim u l m in is tru al R epu­ cile con stru ctive si fu n c ţio n a ­ v a riu n lc dc autovehicule.
Executiv, secretar al C C . al P.C.R., şi Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R,, prim a sa călătorie co­ b lic ii Congo (B razzaville). co­ le si n u m ă ru l a p re c ia b il de La stan dul de prezentare,
m ercială peste ocean. m a n d a n tu l A lfre d Raoul, şi tra cto a re o fe rite la e x p o rt in p rim u l m in is tru eongolez. ur-
prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C, R # primarul general al Capitalei, au făcut, in cursul zilei celela lte persoane o fic ia le peste 50 de ţâ ri. rin d la vo la n u l un ui autoca­
„P e tro şa n i” prim eşte
de miercuri, o vizită pe şantiere de construcţii de locu inţe din cartierele „Titan" şi „Pantelimon" şi la între­ congoleze au consacrat cea V iz itîn d p rin c ip a le le sec­ m ion SIL -132 de 3 tone cu d u ­
„botezul o ce a n u lu i' cu
prinderea de prefabricate pentru construcţii „Granitul" din Capitală. un tra n sp o rt de cim ent de a tre ia zi a v iz ite i în ţara toare dc p ro d u cţie ale uzinei blă tra c ţiu n e , a v e rific a t per­
Conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, Du­ românesc pentru p o rtu ­ noastră m u n ic ip iu lu i şi ju ­ — m otor, banc de probă, sonal p e rfo rm a n te le m aşinii,
d e ţu lu i Braşov.
fc lic ilîn d pc co n stru cto ri pen­
mitru Mosora, ministrul industriei materialelor de construcţii, Alexandru Boabă, ministrul industriei chimice, de se­ rile argentiniene şi b ra ­ V iz ita a început eu uzina m on ta j general — p rim u l m i­ tru ca lita te a ca m ioa nelor ro ­
n istru eongolez şi sp e cia liştii
cretari ai Comitetului municipal de partid şi vicepreşedinţi ai Consiliului popular al Capitalei. ziliene, dc unde se va de tractoa re, unde ing. V asile care îl însoţesc s-au in te re ­ m âneşti.
înapoia în pa trie eu m ă r­
In timpul vizitei — expresie a stilului de lucru concret, dinamic, bazat pe cunoaşterea directă a realităţilor Scchel, d ire c to ru l general al sat de aspecte ale o rg a n iz ă rii U rm ă to ru l popas a fost fă­
fu ri pentru nevoile in ­
al secretarului general al partidului nostru — au fost analizate multiple probleme ale activităţii de pe şantie­ terne. uzinei, a fă cu t o a spe ţilor o p ro d u cţie i şi ale re la ţiilo r în ­ cut la una din m a rile u n ită ţi
in ­
tre p rin d e rii cu ce n tra la
rele de construcţii, stadiul îndeplinirii sarcinilor de plan în domeniul locuinţelor pe anul în curs şi al pregătiri­ am plă prezentare a uzinei şi agricole din ju d e ţ — în tre ­
a celor 12 tip u ri de tractoa re d u stria lă d in care face parte, prind erea ag ricolă de stat
lor pentru trecerea în cele mai bune condiţii la obiectivele viitorului cincinal. Secretarul general al Partidului de c a ra c te ris tic ile tehnice şi P rejm er, d in apropierea B ra ­
Comunist Român a dat indicaţii preţioase privind continua perfecţionare a organizării şi conducerii activităţii c o n d iţiile de tro p ic a liz a re ale şovului. După o scurtă in fo r­
tehnico-economice pe şantierele de construcţii, în scopul intensificării ritmului de predare a locuinţelor către n o ilo r tip u ri de tra cto a re „U ­ m are asupra p ro filu lu i celor
nive rsa l
600" şi „U n ive rsa l
10 fe rm e ale
în tre p rin d e rii,
populaţie, îmbunătăţirii calităţii lucrărilor, creşterii eficienţei economice în acest important sector legat de ridi­ In această lună Termocentrala Mintia 400", pe ntru le g u m icu ltu râ . care îşi desfăşoară a c tiv ita ­
carea nivelului de trai al poporului. p o m ic u ltu ră şi v itic u ltu ră , a ­ tea pe circa 0 000 ha. oaspeţii
fla te In curs de asim ilare. congolezi, în s o ţiţi de d ire c to ­
trebuie să producă energie electrică La s firş itu l v iz ite i, în uzina ru l u n ită ţii, mg Ion Tom a,
de tractoa re, dînd o în a ltă n- au v iz ita t sectorul zootehnic,
teptau pe secretarul general
unde li s-an prezentat
cele
de
preciere n iv e lu lu i teh nic
Cale largă noului, tehni­ nou procedeu tehnologic pen­ al p a rtid u lu i. D in nou izbuc­ dotare a uzinei. p re m ie ru l m ai valoroase vaci. eu o p ro ­
tru betonul a rm a t — o m o­
d a lita te de asam blare a fic r- nesc urale, se m anifestează eongolez a sem nat în cartea d u cţie anuală de peste 0 500
pe ntru p a rtid , p e n tru to v a ră ­
în ­
litr i de lapte T ot la P rejm er.
cii moderne pe şantiere! b e to n u lu i care perm ite m etal şul N icola e Ceauşescu. în cre ­ de onoare a în tre p rin d e rii. o a spe ţilor le-au fost în fă ţiş a ­
semnate econom ii de
De Ia uzina de tractoa re,
— plăcile ceram ice pentru derea în p a rtid , in justeţea coloana m a ş in ilo r o ficia le , es­ te cre scă to riile de n u rci şi de
fin is a ju l in te rio r, în lo c u ito a ­ p o litic ii sale care e xp rim ă cortată dc m o lo c îc liş li. slrâ - păstrăvi ale În tre p rin d e rii a-
V izita a început In c n rtic - stim ă care anim ă în tre g u l po­ re din mase plastice ale ele­ cele m ai p ro fu n d e interese g riro le de stat.
r •' T ita n . A ici. de o p a rte .şi por. ataşam entul faţă de m e n te lo r m ecanice, un nou ale ce lo r ce m uncesc, asp i­ la POSTURI bâtînd p rin c ip a le le a rte re ale La H o te lu l in te rn a ţio n a l
d*_*'alta a m a rilo r bulevarde, p a rtid , fată de secretarul ge­ procedeu de ro stu ire a pa­ ra ţia fă u r ir ii unei R om ânii ora şului, s-a în d re p ta t spre o d in Poiana Braşov, preşedin­
se îna lţă siluete le elegante, neral al p a rtid u lu i — p ro m o­ n o u rilo r p re fa b ric a te şi a l­ m ereu m ai în flo rito a re — ia ­ altă în tre p rin d e re de p re s ti­ tele C o n s iliu lu i po pu lar ju ­
giu a B ra şo vu lu i — uzina de
lum inoase ale n e n u m ărate lor to ru l neobosit al unei p o li­ tele. tă iz v o ru l cald al dragostei M intia (de la A. MnDIovan, lă a p rim u lu i grup ? Răspunsul autocam ioane. deţean, C onstantin C îrţîn â, a
b lo cu ri m oderne care c o n fi­ tie i consacrată in te rese lor v i­ La ieşirea din in c in ta şan­ cu care popo rul înco n jo a ră trim isul nostru pc şantierul ter­ l-am aflat direct la faţa lo­ o fe rit un dejun in onoarea
gurează im aginea tonică, „la tale ale p o p o ru lu i, progresu­ tie ru lu i. un m are num ăr de p a rtid u l, co n d u că to rii săi iu ­ mocentralei). cului. La sosirea în în tre p rin d e re , p rim u lu i m in is tru . A lfre d
zi" a C a p ita le i. Cele aproape lu i şi p ro s p e rită ţii p a trie i so­ lo c u ito ri ai c a rtie ru lu i îl aş­ b iţi. Fluxul tehnologic al p rim u lu i La secţia de combustibil ing. p rim u l m in is tru eongolez şi Raoul
40 000 de apartam ente date in cia liste grup de 210 megawaţi sc defi­ Decarii A lfred, şeful scctici, celela lte persoane o fic ia le ca­
folo sin ţă pînâ în prezent — Tovarăşul N icolae Ceauşcscu nitivează şi sc integrează tot ne-a declarat : Secţia noastră re îl însoţesc, au fost sa lu ta ­ Pc tot pa rcursu l străbă tut,
cărora li se vor adăuga în e- se înd re ap tă spre un a lt Construcţia pentru mai m ult. Sc fac probele in ca­ arc menirea dc a asigura în­ te de d ire c to ru l general al u­ lo c u ito rii m u n ic ip iu lu i şi ju ­
lapa urm ă to are peste 25 000 pu nct al c a rtie ru lu i în care dru l secţiilor, se execută cone­ treg com bustibilul necesar func­ zinei. ing. S ergiu Ştefânescu, d e ţu lu i Braşov au făcut p r i­
— fac ea „T ita n u l" să fie un se construiesc in acest an xiu nile între faze, astfel in cit ţion ării grupurilor. O peraţiile cu care au avut o discuţie n- m u lu i m in is tru al R e p u b lic ii
v e rita b il oraş nou — încă de 7 000 de a p artam e nte — din progres implică progre­ Ia sfirşitu l lunii, aceste locuri Încep cu transportul cărbune­ supra p ro filu lu i şi pe rspe cti­ Congo (B razzaville). o p rim i­
pe acum mai m are dccît a lle cele 23 000 cile se rid ic ă in de muncă aparent izolate, sâ lu i din staţia M intia şi sc ter­ ve lo r de dezvoltare ale aces­ re călduroasă.
oraşe ale ţâ rii. întreaga C apitală. Se v iz i­ constituie un complex tehno­ mină o dată cu introducerea lui tei u n ită ţi. In cursul du pâ -am ie zii, p re ­
In tîm p in a t cu o deosebită tează blocul T 1 al ş a n tie ru ­ sul în construcţie logic unitar, capabil sâ fu rn i­ la cazan. întreg acest proces — In tim p u l v iz ite i p rin sec­ m ie ru l eongolez şi celela lte
căldură, in aplauzele . e n tu ­ lu i 4 a p a rtin in d în tre p rin d e ­ zeze energie electrică. cu m ici excepţii la descărcare toarele p rin c ip a le de pro du c­ persoane care II însoţesc,
ziaste ale c o n s tru c to rilo r a- r ii dc c o n s tru c tii-m o n ta j nr. In această muncă febrilă — este mecanizat, ceea ce re­ ţie. nu fost prezentate n o ile
fla ti pe şantiere, tovarăşul 2 B ucureşti. In fa la b lo cu lu i, In încheierea v iz ite i, tova­ tru C onstrucţii, in vederea sint antrenaţi şi encrgcticicnii clamă folosirea unui număr re­ a u toveh icu le a fla te in fa b ri­ s-au în a p o ia t in C apitală.
N ieolac Ceauşcscu, c e ila lţi oa spe ţilor Ii se p re zin tă un răşul N icolae Ceauşcscu s-a cre şte rii continue a n iv e lu lu i Prezenţa lor la locurile de m un­ dus de personal.
conducători de p a rtid se o ­ m icro p o lig o n dc p re fa b rica te in tilm t cu reprezentanţi ai Co­ de m ecanizare a lu c ră rilo r. că încă din fazele mai avansate In general secţia pe care o caţie — a u to ca m io n u l de 5 (A gcrpres)
presc în fa ta b lo cu lu i V 1-5 cu c o fra jc de tip m e ta lic tu ­ m ite tu lu i m u n icip a l al P.C.R. Tovarăşul N icolae Ceauşcscu de execuţie a obiectivului a conduc este asigurată cu cadre­
a fla t în construcţie. In fata nel. M etoda folo sită aici p e r­ B ucureşti, ai C o n siliu lu i popu­ a ceru t sâ se ia m ăsuri pentru fost impusă de necesitatea cu­ le necesare organizării lu cru lu i
un or g ra fice com parative, to ­ m ite rea liza rea unor im p o r­ la r m u n icip a l, cu cadre dc con­ perfecţionarea in con tinu are a noaşterii aprofundate a proce­ In patru ture. Avem oameni b i­
varăşul N icolae Ceauseseu c- tan te econom ii de m anoperă ducere ale în tre p rin d e rii dc o rg a n iză rii ş tiin ţific e a produc­ sului tehnologic, a funcţionării ne pregătiţi dîn punct de vede­
xam incazâ e ficie n ţa te h m ro - şi tra n sp o rt, sporeşte pro du c: C o nstru cţii şi M on ta j Bucu­ ţie i şi a m un cii pe şantiere, modernelor utilaje pc care le
rconom icâ a n o ilo r metode liv ita te a m un cii. P rczen tîn - reşti. pentru introducerea pe seară vor avea in exploatare. re profesional. M aistrul p rin ci­
fo ^ s ite in co n stru cţia de lo ­ du-i-<se o in s ta la ţie de produs La in lîln irc au lu a t parte largă a procedeelor in d u stria le Acum cind nc mai despart pal Iiu h Gheorghe, de exem­ NICI 0 AMlNARE
cu,nţc. S ecretarul general al abur a ch iziţio n a tă din im p ort, tova ră şii Petre B la jo vici. pre­ moderne. A nu l 1970. an cu un doar citeva zile dc term enul de plu, care coordonează munca
p a rtid u lu i este in v ita t apoi tovarăşul N icolae Ceauşt-scu operativă a fost şi d irig in te de
şedintele C o m ite tu lu i de -Stat m are volum de con stru cţii, a punere în funcţiune, sc impune şantier. lucru cc i-a permis o
să viziteze ş a n tie ru l acestui recom andă c o n s tru c to rilo r să pentru Economia şi A d m in is ­ su b lin ia t tovarăşul Ceauşcscu. firesc întrebarea : energeticienii
bloc cu zece n iv e lu ri, care. p la ­ apeleze la exp erienţa specia­ tra ţia Locală. Vasile P a tilin e t. tre b u ie să fie un an h o tâ rito r sint prezenţi la posturile lor.
n ific a t să fie dat în fo lo s in ­ liş tilo r c lu je n i care re a li­ D u m itru Popii, precum şi A- pentru introducerea şi e x tin ­ sint pregătiţi pentru exploata­
ţă în cursul a n u lu i v iito r, va zat in s ta la ţii rom âneşti de Ic x a n d n i Boabă, m in is tru l in ­ derea celor m ai noi si e ficie n ­ rea tn cel? mai bune condiţi- IN REALIZAREA
cu p rin d e 275 de apartam ente. m are randam ent te procedee de co n stru cţii. — uni şi funcţionarea Ireproşabi­ JS S S S S S S i < J -'
C) p a rtic u la rita te a acestui Sc vizitează citeva din n- du striei chim ice. M atei G h i­ sector a căru i im p o rta n ţă si
bloc o prezintă folosirea < o- p a rta m e n le le eu un grad r i­ giu. m in is tru l c o n s tru c ţiilo r am ploare trebuie ju st înţelese
fra jc lo r plane m ari, a plan - d ica t de c o n fo rt ale b lo c u lu i in du striale . D u m itru Mosora. în lu m in a m ă re ţu lu i program
şeelor şi scă rilo r din p re fa ­ 1 T o v a r ă ş u l N icolae m in is lru l in d u strie i m a te ria le ­ adoptat de Congresul al X -lea In I. A. S.-uri
b rica te ca şi a cam e relo r dc Ceauşcscu se interesează dc lor dc construcţii. PROGRAMULUI
baie — celule spaţiale com ­ problem ele re d u ce rii p re ţu lu i .Secretarul general al P ar­ a! p a rtid u lu i
p le t finisate. S ecre tarul gene­ dc cost pe apartam ente, per­ tid u lu i Com unist Român a *
ral al p a rtid u lu i exam inează fe c ţio n ă rii lut ţ â rilo r de in ­ apreciat că in co n s tru c ţi­ V iz ita tova ră şului Nicolae
îndeaproape cu m in u ţio z ita te s ta la ţii şi fin is a ju lu i. A p re ­ ile dc locuinţe din C api­ co n stru cţii de locuinţe ale Ca­ 60 de procente
şi exigentă, ca lita te a lu c ră ri­ c iin d re zu lta te le ob ţinute, se­ tală s-au o b ţin u i unele re ­ Ceauşescu pe şantierele de
lor. se interesează in dca proa - c re ta ru l general al p a rtid u lu i zultate bune. dar care tre ­ DE INVESTIŢII
oc de p ro d u ctivita te a u tila je ­ recom andă studierea p e rm a­ buie considerate ca un început pita le i precum şi discuţia care
lo r folosite, dc problem ele cc nentă .şi v a lo rific a re a tu tu ro r în procesul de am plă m oder­ a avut loc au p rile ju it o analiză
se rid ică în fata m u n c ito rilo r p o s ib ilită ţilo r în vederea spo­ am plă a a c tiv ită ţii desfăşurate
nizare a lu c ră rilo r de con stru c­ LA ARÂTURI -
in procesul de producţie, fa ­ r ir ii e fic ie n te i econom ice a ţii. dc prom ovare a celor m ai in acest im p o rta n t sector al e- M aterializarea integrală şi la termen a uriaşului
ce recom andări p riv in d solu­ a c tiv ită ţii pe şantiere, re d u ­ ro n o m ici naţionale, chem at sâ
avansate so lu ţii tehnice şi teh­ volum dc investiţii alocate dc stat tn acest an pentru
ţionarea lo r optim ă. ce rii te rm e n e lo r dc dare în nologice. aducă o co n trib u ţie im p o rta n ­ do.vultarca şi modernizarea economici .judeţului Hune­
dc
tă la creşterea n iv e lu lu i
La plecarea de pe acest folo sin ţă a lo cu in ţe lo r. S u b lin iin d eficien ta sporită b ilite m ăsurile cc urm ează a un rezultat total doara se impune ca o sarcină dc căpetenie pentru toţi
şantier, sute de co n stru cto ri, Ca p re tu tin d e n i pe întreg cc caracterizează folosirea pa­ tra i al populaţiei Au fost sta­ beneficiarii dc in vestiţii şi colectivele dc constructori,
ca si num eroşi lo c u ito ri ai pa rcursu l vizite i, co n stru cto ­ n o u rilo r m ari dc p re fa bricate pentru toţi factorii dc răspundere In s p iritu l acestei
c a rtie ru lu i ca ic aflaseră de r ii şi lo c u ito rii c a rtie ru lu i sa­ fi luate, m ăsuri m enite sâ ducă cerinţe m ajore al sarcinilor stabilite rle partid, în mod
vizita co n d u că to ru lu i p a rti­ lu tă en tuziast prezenta to va ­ în con stru cţii. tovarăşul la perfecţionarea a c tiv ită ţii cu totul deosebit se cerc a se acţiona pentru respecta­
c o n s tru c ţiilo r dc locuinţe, sâ
d u lu i. îi fac o entuziastă m a­ răşu lu i Ceauşcscu. ova ţio n e a ­ N icolae Ceauseseu a cerut con­ de m odernizare a şantierelor nesatisfăcător rea termenelor dc punere în funcţiune a tuturo r obiec­
nifestaţie. M u lţim e a o v a ţio ­ ză pentru pa rtid , pentru po­ d u cerii M in is te ru lu i In d u strie i dea un nou im puls a c ţiu n ilo r tivelor productive, a locuinţelor şi celorlalte in vestiţii
nează eu putere, aplaudă şi litic a sa Se scandează M a te ria le lo r de C o nstrucţii, o r­ care condiţionează Dotărilor îndeplinirea planului dc
aclamă, c x p rim în d călduros „Ceauşcscu", .Ceauşcscu — ganelor lo ia le de pa rtid şi de dc co n stru cţii, a în tre p rin d e ri­ stat pc anul in curs şi asigurarea co n d iţiilo r optime de
sentim entele de dragoste şl P.C.R.**. stat să sc preocupe eu m ai lo r producătoare de m ateriale P entru cadrele tehnice vi la sută. ne-o dovedesc re zu l­ lucru în 1970 — ultim a verigă a cin cina lu lui actual.
m u ltă hotârîre dc e xtin de rea, de construcţie. lu c ră to rii din I A S. nu mai tatele o b ţin u te la I.A.S. O râş- Avlnd în vedere apropierea sffrşitu lu i dc an — o
Deviza constructorilor: fo lo s irii acestor m ateriale, C o nstructorii şi lo c u ito rii este nevoie sâ apelăm la a r­ tie. La în tre p rin d e re a res­ perioadă foarte scurtă Vn care trebuie com prim at un
gum ente care sâ-i convingă
pectivă, .unde c o n s iliu l de ad­
creşterea
ceea cc va dure la
mare volum de muncă — este extrem de necesar ca toţi
g ra d u lu i de mecanizare a lu ­ R u cure ştiulu i. prezenţi ie ri pe de însem nătatea şi necesita­ m in is tra ţie şi şe fii fe rm e lo r
traseul vizite i, l-au ovaţionat tea e xe cu tă rii ogoarelor de s-au preocupat cu întreaga cei 73 beneficiari de investiţii, precum şi cele 16 uni­
mai grabnic, mai ieftin, c ră rilo r pe şantiere, la scurta­ îndelung pe tovarăşul N icolae toam nă. U rm ă rin d m odul răspundere de asigurarea u­ tăţi de construcţii din judeţ, sâ procedeze de urgenţă
rea term enelor de dare in fo ­
la o analiză temeinică a situaţiei, la o m atură şi com­
losinţă si la reducerea p re ţu­ Ceauseseu. au e xp rim a t, p rin cum sc desfăşoară această lu ­ nei baze tem einice p ro d u cţie i petentă reconsiderare a rea liză rilo r şi sâ întreprindă
călduroasele lo r m a n ife sta ţii, crare h o tâ rîto a rc p e ntru soar­ a n u lu i urm ă to r, a ră tu rile s-au
mai multe locuinţe! lu i de cost pe apartam ent Se­ recunoştinţa şi preţuirea în tre ­ ta re co lte i a n u lu i v iito r, se executat pe 746 hectare d in cele mai eficace măsuri care sâ asigure în final recu­
cre ta ru l general al
p a rtid u lu i
perarea restanţelor şi îndeplinirea punct cu punct a
a in d ica t ca. să se asigure o gu lu i popor, unitatea sa dc constată câ în ciuda co n d i­ cele 012 p la n ific a te , râ m in in d fiecărui capitol al planului de in vestiţii, îndeamnă la
nezdruncinat în ju ru l m are lui
D in c a rtie ru l „T ita n ", co­ varăşul Ceauşcscu subliniază parte r îl m ai m arc a lu c ră ri­ a rh ite ct al Rom âniei socialiste, ţiilo r clim a tic e fa v o ra b ile şi ca in aceste zile lu cra re a sâ aceasta a tit evoluţia din prim ele 10 luni a lu cră rilo r
loana m a ş in ilo r se îndreaptă necesitatea e x tin d e rii u tiliz ă rii lo r de fin is a j, cum ar fi m on­ a g ra d u lu i rid ic a t de dotare se realizeze şi pe re stu l su­ de investiţii, cît. mal cu seamă, sarcinile m ari ce tre­
spre în tre p rin d e re a de pre­ m a te ria le lo r uşoare in con­ tarea in s ta la ţiilo r sanitare şi P a rtid u l C om unist Român. tehnică, re a liz ă rile sint lo ia l p ra fe ţe i de 64 hectare. R ezul­ buie înfăptuite pînâ Ia sfirşitu l anului.
ne m u lţu m ito a re .
fa b rica te „C ra n itu l" — unul stru cţia dc locuinţe. dc energie electrică, aplicarea Câ au exista t p o s ib ilită ţi ca ta tu l este urm area firească a Sub aspect global, pe ansamblul judeţului, pînâ la
din p rin c ip a lii fu rn iz o ri ai După re vizitează a te lie ru l tap etulu i din mase plastice c ir. GHEORGHE SECUIU la această dată stad iul efec­ m ă su rilo r lu ate în vederea c- finele lu nii octombrie s-a executat un marc volum de
şa n tie re lo r dc c o n stru cţii d in de tu b u ri clin beton. unde in râ de la fa b ric ile producă­ GEORGE-RADU CHIROVICI tu ă rii a ră tu rilo r p e ntru însâ- lib e râ rii im e dia te a te re n u lu i lu crări — 2.29 m iliarde lei la total investiţii şi peste
Bucureşti. Sc vizitează p o li­ ş-au făcut, de asemenea, im ­ toare de m ateriale dc construc­ NICOLAE DRAGOŞ după recoltarea c u ltu rilo r de 1.2 m iliarde lei la construcţii-m ontaj. ceea ce cores­
gonul deschis pe ntru pa no uri portante lu c ră ri de m o ­ ţii — aşa cum . de a ltfe l, sc m în ţâ rile de p rim ă va ră sâ fie toam nă şi fo lo s irii tra c to a re ­ punde unor realizări de 81,7 şi respectiv 84,1 la sută
pre fa b rica te , re re n l dat în dernizare. tovarăşul N icolae procedează în m ulte ţâ ri cu MIRCEA IONESCU cel p u ţin undeva in ju r dc 90 lo r cu ran da m ent sporit. din planul anual. Pozitiv este faptul câ la 15 benefi­
fo lo sin ţă . Acest poligon, cu o Ceauşcscu. in aplauzele e n tu ­ o experienţă avansată in acest P e n tru lu c ră to rii acestei în ­ ciari. realizările la total in vestiţii depăşesc 85 la sută,
ra p a cita te dc p ro du cţie anua­ ziaste ale m u n c ito rilo r şi spe­ dom eniu. Tovarăşul Ceauşescu tre p rin d e ri vrem ea sc poate existind premise pentru îndeplinirea înainte de termen
lă de 0 600 m e tri eubi beton c ia liş tilo r în tre p rin d e rii. se schim ba oricîn d , deoarece a­
a ap reciat că M in iste ru l cum sc trag brazde pe u lti­ a prevederilor. In această situaţie avantajată se află
(1 400 de ap artam e nte de con­ îndre ap tă s p ic şa n tie ru l un ui In d u s trie i C him ice dispune întreprinderea clectrocentrale Deva. IM . Barza. I.M.
fo rt d ife re n ţia t), a asigurat a lt lot de lo cuin ţe Este v i­ m ele hectare care vo r fi insâ- Hunedoara, D irecţia judeţeană P.T.T.R. Deva, care ra­
deja olem cntcle dc co n stru c­ z ita t un bloc-eâm in pentru de toate c o n d iţiile pentru m înţate in p rim ă v a ra v ii­ portează între 86 şi 99 la sută din planul anual.
ţie pe ntru p rim u l bloc c a ic 225 de lo cu ri destinat m u n c i­ a spori producţia de m a­ toare
se în a ltă in ansam b lul a rh i­ to rilo r n e fa m iliş li. Se cerce­ se plastice destinată con­ N. TIRCOB Rezultatele valoroase prezentate sint insă insufi­
tectonic .Cosmos" din c a r­ tează sp a tiile ce vor fi afec­ sim t {iilo r de locuinţe T o ­ ciente şi neconcludente faţa de necesităţi. Aceasta este
tie ru l P antelim on. Este v iz i­ tate a n g a ja ţilo r fa b ric ii de todată, a cerut M in is te ru lu i fn prim ul rînd consecinţa fap tu lui câ m arii titu la ri dc
tată, de asemenea, secţia dc c a b lu ri şi m ateriale e le rtro - In d u strie i M a te ria le lo r de in vestiţii din judeţ n-au abordat, u rm ă rit şi soluţionat
dale moznieate şi hala de pa­ izo la n lc : co n stru cto rii s u b li­ C onstrucţii să studieze şî să oportun complexitatea problem elor impuse dc amploa­
n o u ri m ari p re fa b rica te din niază că se asigură uri grad introducă in fa b rica ţie cu mai rea şi însemnătatea economică a obiectivelor înscrise
beton - a rm a t Tov arăşului rid ic a t dc co n fo rt în co n d i­ m ultă o p e ra tivita te m a te ria le ­ în plan. Primează din acest punct dc vedere Centrala
Ceauseseu îi este prezentată ţiile unui preţ de cost scăzut le uşoare, deosebit dc avanta­ cărbunelui Petroşani cu 79 la sula din plan, Combina­
m etoda tu rn ă rii în râsete a In apropiere si* vor rid ica joase economic. S-n cerut, to ­ tul siderurgic Hunedoara cu 77,8 la sută, U.V. Călan
p e re ţilo r d e sp ă rţito ri : in s ta ­ a lte b loe uri-câ m in în ra re todată. ca M in iste ru l In d u strie i cu 67.1 la sută, K.C. Orăştic cu 0(1 la sută. D irecţia re
la ţia a in tra i de c u rin d in vo r fi cazate circa 3 000 de C h im ire sâ sporeaseâ produc­ IN PAGINA gională C.F.R. cu 68.3 la sută şi Consiliul popular ju ­
fu n cţiu n e şi dă re zu lta te persoane. ţia dp m ateriale fnnoîzrv- deţean cu 75.6 la sută. Aceşti beneficiari deţin o pon­
bune. In prcajnva b lo c u rilo r, con- lanle. de produse chim ice dere de peste 1,6 m iliarde lei din planul anual de 2.8
S ecretarul general ni p a r ti­ s lru e to rii nu am enajat un p e niru con stru cţii şi sâ d i­ m iliarde lei pe judeţ şi au dc pus în funcţiune rapa­
d u lu i recom andă rid ica re a stand de m a te ria le şi u tila je versifice sortim entele aces­ A ll-A cităţi de producţie vitale pentru economie Dc aici <i
g ra d u lu i de in d u s tria liz a re a p e n tru co n stru cţii, asim ila te tora. corespunzător ce rin ţe ­ gravitatea râm incrilor în urma, necesitatea ca consi­
lu c ră rilo r, folosirea tu tu ro r sau in curs de a sim ila re , rod lo r de fin is a j şi exigenţelor liile dc adm inistraţie şi comitetele de direcţie respec­
p o s ib ilită ţilo r dc m odernizare al străda niei ce rce tă to rilo r vi sporite de confort. Adunări pentru dori de seo» tive sâ privească cu toata răspunderea oblig aţiile ce le
a pro du cţiei, p re rum şi o rg a ­ s p e c ia liş tilo r de la D G .C .M . mo in organizaţiile de partid. revin pentru m aterializarea in col mai scurt lim p a
nizarea unor poligoane m o­ şi în tre p rin d e rile aferente. S ecretarul general al p a rti­ in vestiţiilor.
b ile dc p re fa bricate pe lingă P rin tre exponate se află ele­ d u lu i a insistat asupra nece­ DREPTUL DE CONTROL SA
şantiere le dc co n stru cţii. In m ente de fin is a j, de izo la ţii, s ită ţii ca M in iste ru l C onstruc­
legătură eu d iscuţia asuprii ţiilo r de M aşini sâ urgenteze ÎMBRACE FORME MAI EFI­ i* f to r v i- iî
unei m ostre de beton ce lu la r in s ta la ţii sanitare. Se a p re ­ asim ilarea unor tip u ri noi. m o­ CIENTE DE AFIRMARE.
le rm oizo la nt a u lo e la vi/a l. to­ ciază c a ra c te ris tic ile un ui derne de m aşini şi u tila je pen­