Page 42 - Drumul_socialismului_1969_11

DRUMLfl SOCIALISMULUI - JOI 13 NOIEMBRIE 1969
PAG. 2
DREPTUL DE C O N T R O L SÂ

ÎM B R A C E FO RM E M A I

EFICIENTE DE A F IR M A R E

D in agenda preocupărilor con­ punzătoare. Abia are loo o cra- cel din Grădişte, gestionat da
Adunarea activului de partid alte cauze care determină re­ oada practicii, In cercetarea perlor ridică în faţa com itetu­ tiţâ pe plita lor. Oamenii nu au Toma Gruîescu, o seamâ de
de la In stitu tu l de mine din zultatele slabe în procesul In­ ştiin ţifică şl impulsionarea lu i de partid, a b iro u rilo r o r­ ducerilor u n ită ţilo r de exploa­ unde să-şi pregătească m lnca- produse (făina de porumb, de
Petroşani a relevat răspunderi­ structiv. Râul rezidă în faptul m uncii politico-educative, ca­ ga nizaţiilor de bază, exigenţe tare din cadrul C om binatului de rea. Astfel, sint puşi In situa­ exemplu) care vin pentru m un­
le mari ce revin com uniştilor — a arătat tovarăşul Florian drele didactice trebuie să fie noi, sporite, mai ales In ceea exploatare şi industrializare a ţia de a aştepta ore In şir sâ citori. se dau pe sub mtnâ u­
din invâţâm lntul superior m i­ Iovan — eâ nu se învaţă per­ efectiv in m ijlocul studenţi­ ce priveşte îndrumarea şi con­ lem nului Deva, nu trebuie sâ le vină rîndul la 6obâ. A fară, nor localnici, desigur, nu pe
con diţiilo r
lipsească asigurarea
nier în contextul În fă p tu irii severent, cu răspundere, de la lor, să le fie îndrum ători a­ tro lu l a c tiv ită ţii catedrelor, a de muncă şi de tra i pentru In preajma cabanelor, nu se degeaba.
am plelor măsuri elaborate de Începutul anului universitar. propiaţi. Aceasta este o cerin­ întregului proces înstructiv-e- m un citorii forestieri. Este bine poate face focul din m otive
partid pentru perfecţionarea Se impune, deci, întărirea răs­ ţă pentru realizarea căreia or­ ducativ. Creşterea competenţei, lesne de înţeles : pericol de In­ Un alt aspect în tlln it aici,
continuă a învuţâm întului supe­ punderii studenţilor spre a în­ ganizaţia de partid trebuie să a pu terii de în rîu rire a organi­ ştiut câ de felul In care oa­ cendiu I Ş irul neregulilor însă care ar trebui sâ stea mai m ult
rio r din tara noastră. Dezbate­ văţa ritm ic, din prim a partea m iliteze în viito r. zaţiilor de partid, necesită o menii sînt p rim iţi în parchete la acest punct de lucru este şi In atenţia organelor aanîtare,
rile au subliniat exigenţele cc anului. In dezvoltarea sim ţu­ Dezbaterile au fost străbătute activitate susţinută, o răspun­ depinde în mare parte şi soar­ mai mare. este asigurarea asistenţei m edi­
stau in fata m uncii de partid lui datoriei studenţeşti, a gîn- de ldeea că mobilizarea corpu­ dere sporită faţă de sarcini din ta producţiei. Practica a de­ Gestionarul de la magazinul cale, Punctul sanitar din Gră­
privind calităţile profesionale şi d irii studenţilor, un rol deose­ lu i profesoral, a asociaţiei partea tu tu ro r com uniştilor, m onstrat câ atunci cînd li se a­ dişte „trăie şte " numai p rin .,
sigură m un citorilor condiţii op­
nm ral-politicc ale v iito rilo r b it revine seminar Iilor. Or, în studenţeşti la îm bunătăţirea mal ales a celor din organele tim e de muncă, hrană şi odih­ firm ă, Asistentul medical de
ingineri şi subingineri m ineri, prezent, releva tovarăşul Nlco- procesului instructlv-educativ alese, desfăşurarea unei munci nă, aportul acestora la desfă­ aici nu poate interveni In caz
cărora le revin înalte îndato­ lae Leţu, decanul fa cu ltă ţii de reclamă necesitatea perfecţio­ colective. Este bine 6â fie sesi­ şurarea procesului de producţie de nevoie decît cu prezenţa Nu
riri în dezvoltarea industriei mine, sem inarille nu-şl ating nării continue a a ctivită ţii o r­ zate lipsurile, sâ se dea solu­ In parchetul fo­ avea la Indemînâ (în 2iua de
extractive şi promovarea p ro ­ pe deplin scopul, deoarece se ganizaţiei de partid, creşterea ţii pentru rezolvarea lor, dar, este substanţial. 29 octom brie a.c.) decit 3 feşe,
gresului tehnic In acest sector e şi mal Im portant ca fiecare Deşi acest lucru se ştie — şi 2 seringi şî cam atît. Nu avea
im portant al economiei naţio­ comunist sâ contribuie efectiv nu de azi, sau de ie ri — totuşi antibiotice, dar nici măcar an­
există cazuri cînd conducerile
nale. la îndeplinirea sarcinilor, la u n ită ţilo r de exploatare nu a­ restier Grădişte tinevralgice, sp irt sanitar, apa
oxigenată şi tincturâ de iod. A-
Darea de seamă şi p a rtic i­ remedierea neajunsurilor exis­ cordă atenţia cuvenită îmbună­ eestea sînt „ra rită ţi41. Jecolan,
ţiat aportul susţinut al organi­ Adunări pentru dări de seamă tente. In scopul lă rg irii In flu ­ tă ţirii co n d iţiilo r de muncă şi Sn schimb, se găsea din belşug.
panţii la dezbateri au eviden­
enţei organizaţiei de partid se
zaţiei de partid la Îmbunătă­ cer strădanii pentru creşterea de tra i ale forestierilor. Un ast­ m ixt, Vasile Râuţ, se poartă u- Numai câ oamenii de aici nu
fel de aspect l-am în tlln it —
ţirea procesului lnstructiv-edu- rin d u rllo r acesteia, prin p rim i­ şi nu pentru prim a oară : zia­ r it cu m uncitorii, face totul du­ prea se ard. Instrum entarul
cativ, In dezvoltarea a ctivită ţii în organizaţiile de partid rea in partid a celor mai buni pă bunul său plac. Deşi s-au fă­ medical — şi acela sărac — e
de cercetare ştiin ţifică şi de studenţi, pentru educarea par­ ru l nostru a mai semnalat ne­ cut numeroase reclam aţii la ruginit. Sâ nu aibă oare nevo­
educaţie a studenţilor în spi­ tinică a acestora. regulile de aici — la G rădiş­ conducerea cooperativei de con­ ie acest punct sanitar de medi­
te. In acest sector îşi desfăşoară
ritu l m arxism -leninism ului, al camente şl instrum ente?
activitatea un mare număr de sum din Beriu despre a c tiv i­
trăsătu rilo r m oral-potitice pro­ I, DUBEK oameni veniţi din toate colţu­ tatea necorespunzâtoare pe ca­ Cam aşa se prezintă lu crurite
p rii om ului societăţii socialiste. desfăşoară încă la un nivel sco­ competenţei sale. Aceasta Im ­ rile ţâ rii. Singura lor sursă de re o desfăşoară gestionarul Ilâ - Sn parchetele sectorului Grădiş­
O dată cu consemnarea re­ lastic, au conţinut sărac, lim i­ pune mai m ultă ferm itate, in ­ aprovizionare o constituie ma­ uţ, totuşi nu s-a luat nici o mă­ te. Neverosimil este faptul câ
zultatelor, adunarea a Insistat tat doar la aria cursurilor, nu transigenţă îm potriva form alis­ gazinele m ixte ale cooperativei sură concretă îm potriva aces­ tot aşa se prezentau şi în toam­
mai ales asupra neajunsurilor sint îmbogăţite cu e xe m plifi­ m ului, a sup erficialită ţii, mal de consum „B erlan a" din Be- tuia. Program ul m agazinului, na anului 1068. In acest in te r­
existente în viaţa in stitu tu lu i, cări din viaţa practică spre a m ultă consecvenţă In dezvolta­ rlu, iar locul de odihnă, după făcut de gestionar, este neco- val de tim p m ulte organe de
a cauzelor lor, precum şi asu­ contribui efectiv la îmbunătă­ rea sp iritu lu i critic. S-a arătat IN I. A. S.-URI o zl de muncă, îl găsesc la ca­ respun2âtor (7-11 şi 16-20). M un­ control au trecut pe aici, mai
pra sarcinilor de răspundere ce ţirea stilu lu i de muncă, de stu­ că a tit in adunările de partid banele forestiere. c ito rii iau masa de prtnz la o­ ales în vară. Au venit, au con­
revin organizaţiei de partid — diu individu al al studenţilor. cît şi în cele ale asociaţiei stu­ La Grădişte slnt construite ra 12. Dacă în pauza respecti­ statat, au notat şi au plecat.
îndeosebi In urma h o tâ rîril V o rb ito ru l o propus ca v e rifi­ denţeşti se discută, de regulă, două blocuri din cărămidă. A ­ vă doresc să-şi cumpere ceva Numai pentru pus geamuri la
Congresului al X-lea de a a­ carea cunoştinţelor studenţilor aceleaşi probleme, uneori chiar cestea m erită toată lauda. Loca­ de mîncare. nu pot pentru câ cabane a fost trim is, de două
corda drept de control osupra de-a lungul anului universitar minore, nu are loc un schimb ta rii sint m u lţu m iţi de spaţiu şi nu vrea gestionarul. Acesta ori, un delegat de la fosta în ­
conducerii institu telo r de învâ- să preocupe Îndeaproape orga­ viu şi combativ de opinii pe 60 de procente pe bună dreptate n-au ce obiec­ face şi pe croitorul in tim pul treprindere forestieră Orăşti**,
ţâm in t — pentru perfecţiona­ nizaţiile de partid, grupele de temele majore ale v ie ţii de ta. liber şi nu suportă sâ fie de­ care a măsurat tocurile de la
rea procesului instructiv, al ac­ partid şi decanatele fa cu ltă ţi­ partid, ale vie ţii in stitu tulu i. Ceva mai sus, la circa 8 km, ranjat. De altfel, nu se deran- ferestre. M un citorii însă au ră­
tiv ită ţii politico-educative în lor. Mal m ulţi vo rb ito ri au cerut se gâseso punctele de lucru jeazâ nici să aducă pline de mas numai cu... măsuratul Cam
rîndu l studenţilor. Astfel, deşi M ai m ulţi vorb ito ri s-au re­ ca organizaţiile de bază, gru­ Strîm bu şi Ceata. In cele 5 ca­ două ori pe sâptâmînâ, cum ar aşa s-au rezolvat şi celelalte
p rin noile planuri de învăţâ- fe rit la răspunderea ce revine pele de partid să-şi facă un o­ bane de aici, se pot caza circa fi normal. M un citorii sint ne­ probleme.
m înt s-au o fe rit studenţilor mai la arături - un Cu un plus de preocupare în­
cadrelor didactice în îndrum a­ bicei din a analiza periodio 80 de m uncitori In anotim pul vo iţi sâ consume piine veche
m ult tim p liber şi un număr rea concretă a a c tiv ită ţii stu­ cum se îndeplinesc anumite călduros şi fără ploi, s-ar pu­ de 6-7 zile. De ce o asemenea să, situaţia nem ulţum itoare care
mai m ic de examene, ei n-au dăinuie aici s-ar putea îndrep­
denţilor. In îndrum area in d i­ m ăsuri şl să tragă la răspun­ tea afirm a câ ele sînt accepta­ stare de lu cru ri ? Nu putem în­
reuşit să valorifice din plin a­ viduală a studenţilor au existat dere pe cei care şi-au neglijat bile pentru locuit. Cum se s tri­ ţelege, cum de este ţin u t în ta. Dar cine s-o facă ? Poate
ceste avantaje. Ca dovadă, în deficienţe | lipsei de experienţă sarcinile. S-a discutat m ult că vremea, lu cru rile iau o altă braţe un astfel de gestionar? Sâ ne spune conducerea Combina­
anii II şi I II de la ambele fa­ i s-a adăugat superficialitatea despre necesitatea dezvoltării întorsătură. La toate cabanele nu se găsească un alt om care tu lu i de exploatare şi industria­
cultăţi ale in stitu tu lu i s-a înre­ unor cadre didactice, punînd sp iritu lu i combativ, în prim ul rezultat total geam urile fac numai figuraţie. sâ respecte munca acelora ca­ lizare a lem nului din Deva.
gistrat un procent rid icat de mai m ult accentul pe latura rînd al m em brilor de partid. In Aproape câ nu o ramă dc fe­ re lucrează In pâdure(? !). La a­
repetenţi. Că n-a fost înţeles form ală a acestei a ctivită ţi şi acest sens şi adunarea activului reastră care sâ nu aibă sticla cest magazin, ca de altfel şî la
rostul acestor măsuri de către mai puţin pe conţinutul ei. Re- com itetului putea constitui un din mai m ulte bucăţi. V întul .şi N. PANAITESCU
toţi studenţii, o spus lectorul zumîndu-se mai m ult la a da p rile j de învăţăm inte Darea de frig u l trec nestingherite p rin tre
A ure l Suciu, o dovedeşte şi fap­ sfaturi pe linie profesională, seamă însă n-a satisfăcut acest ele. Dacă respectivele geamuri
tul că am avut anul trecut RO consultaţii şi )a îndrum area lu- mas Ia un nivel general. Tonul nesatisfăcător ar fi măcar d in tr-o bucată, sâ
deziderat, deoarece critica a ră­
de repetenţi şi aproape 30 de cr.ărilor ştiin ţifice — spunea nu mai spunem duble, ar mai
exm atriculaţi Ce denotă a­ Nicolae lliaş, prodecanul facul­ d ă rii de seamă s.a resim ţit şi merge. Cu ploaia însă e mai
ceasta ? Lipsa unui clim at fa­ tă ţii de mine — fără a se a­ In discuţiile purtate de unii vadă, de la În ce p u tu l lu n ii problematic. In astfel de zile
vorabil de muncă în rîndul propia m af efectiv de studenţi, vo rb ito ri care au reflectat asu­ ■noiembrie şl pînâ acum nu fem eile de serviciu sint nevoite N-aveţi nevoie de o... bena?
studenţilor din anii 1 I-III, ine­ de munca şl preocupările lor, pra m ultor neajunsuri, fără a IDBMARf <DIN. FAC-1 -t) s-au a ra t n ic i 1 300 hectare, sâ concentreze toate vasele dis­
xistenţa unor strădanii susţi­
fără a-şi face sim ţită zllnio preciza însă pe cei răspunză­ deşi num ai în c o n d iţiile cînd ponibile la captat de apă. Gă­
nute din partea organizaţiei de prezenţa In m ijlo cu l studenţi­ to ri de existenţa acestora. se înd e p lin e a norm a ziln ică leţi, crâtiţi, câni se pun în d i­ C h ia r aşa. N -a ve ţi nevoie voie de ea s-o fa c e ţi c lo c i­
partid pentru dezvoltarea unei de o benă ? Una adevărată, toare pe n tru la p rim ă va ră
lor. cadrele didactice n-au reu­ Despre saltul calitativ pe ca­ in ce ritm se desfăşoară pe fie ca re tra c to r (sâ nu m ai verse colţu ri în cabane pentru
opinii combative fată de d e fi­ de 4 tone, p e n tru autobas­ vâ p u te ţi prezenta s-o luaţi.
şit să obţină rezultatele scon­ re trebuie sâ-1 cunoască viaţa însă executarea ogoarelor de vo rb im de cazul cînd s-ar fi a nu uda lenjeria de pat.
cienţele manifestate de unii de partid din institut au vorbit toam nă in ce le la lte două În ­ lu c ra t in sch im b u ri p re lu n ­ O problemă serioasă o consti­ culantă. A ., p ie rd u t-o un Nu tre b u ie d e cit sâ cereţi
studenţi, de lipsa lor ele răs­ tate în această activitate, să re­ mai m ulţi tovarăşi. Dreptul de tre p rin d e ri agrico le de stat gite sau în 2 sch im b u ri !), era tuie aici şi sobele. O marc par­ şofer lingă pasajul de calc voie de la p lo p iş o rii p rin - I
pundere faţă de învăţătură Co­ medieze munca în asalt. In ac­ ron tro l acordat organizaţiilor care au sup rafeţe m a ri de posibilă executarea ogoarelor te dintre acestea sînt nccorcs- fe ra tă de pe D.N. 7 pe unde tie care zace şi... la p rim ă - j
m uniştii au vorbit şi despre tivitatea universitară, în peri­ de partid din Invâţâm întul su­ a ra t în această toam nă — de toam nă pe cel p u ţin 4 000 trece lin ia fe ra tă spre H u ­ vară cîtcva zeci de găini vâ |
resp ectiv ila I.A.S. B îrcea şi de hectare. Aceasta înseam ­ nedoara. Stă cu gu ra-n jos, vo r scoate în locul cel m ai ;
pe ta lu z u l şoselei şi acoperă o rig in a l po sib il p u işo ri gal j
S în tâ m â ria -O rle a ? R ăspunsul nă câ p ra c tic la ora actuală
la în tre b a re este c o n firm a t de lu cra re a respectivă tre b u ia 4 tone dc nisip beni. M ai este o c o n d iţie : ;
citeva cifre. P inâ ie ri. la să fie te rm in a tă . D a r în con­ Cum „a p ro p ita ru l" a u i­ sâ vă p re z e rv i; c jt ,mai,<FC- |
I A S. B ircca s-au ara t m ai d iţiile cînd ra n d a m e n tu l m e­ ta t (cum o fi a râ tîn d a u to ­ pede la locul in d ica t. Pînă j
p u ţin de 1 400 hectare d in diu z iln ic pe tra c to r nu depă­ basculanta fără benă şi m ai
cele 2 395 p la n ifica te . De ase­ şeşte 1— 1,5 hectare este şi f i ­ Montaj ales cum e folosită, nu se nu p rin d e de veste., pro- ;
menea, fe rm e le a p a rţin ă to a re resc ca viteza la a ră tu ri să sc Ştie) dacă a ve ţi cum va ne- p rie ta ru l. i
I A.S. S m tâ m â rin -O rle a au situeze undeva sub ju m ă ta ­ I
efe ctu at această lu c ra re pe tea celei posib ile de re a liza t literar l
nu m ai 970 hectare d in 1 919 fă ră e fo rtu ri deosebite.
s ta b ilite R ezultatele neaştep­ Im p u lsio n a re a ritm u lu i dc
ta t de slabe o b ţin u te de că­ efectuare a ogoarelor de In ca d ru l C lu b u lu i s in ­
tre aceste două în tre p rin d e ri toam nă în I.A .S .-u ri se im p u ­ ; d ic a lu lu i din U rica n i, cer*
fac ca şi re a liz ă rile m ed ii pe ne în fa ţa c o n s iliilo r de ad ­ i cui lite ra r „S p e ra n ţa 41 a o r­
■judeţ să nu depăşească 60 de m in is tra ţie şi a fe rm ie rilo r ca : ganizat un m on ta j lite ra r
procente. Este c ît se poate de o problem ă de m a xim ă im ­ \ constînd în d ra m atiza rea i
e vid e n t fa p tu l că pro cen tu l a­ p o rta n ţă Cine a ltcin e va dacă ; poem ului „S crisoarea a Nici o amînare
m in tit nu re fle ctă altceva de- nu aceşti fa c to ri au da to ria i I lI - a ” de M. Em inescu.
c it o preocupare in su ficie n tă să e vite p ie rd e rile de recoltă, : Ş i-au dat concursul m em -
d in partea c o n s iliilo r dc ad­ asigurînd încă de pe acum i b rii ce rcu lu i, A u g u stin T an-
m in is tra ţie şi a ş e filo r dc fe r­ baze tem einice p ro d u cţie i a ­ ; ca. N icola e C iunaie, D u m i- în realizarea
me pe ntru folo sire a din p lin g ricole d in u ltim u l an al c in ­ ■ tru Costin, lo a n Ţigânete.
a tim p u lu i p rie ln ic şi u t ili­ c in a lu lu i ? P o s ib ilită ţi, s-a i M o n ta ju l dedicat tin c re -
i tu lu i, p o rn in d de la actele
zarea tra c to a re lo r cu întreaga văzut lim pede, există Se cere
I de p a trio tis m , v ite jia şi sa-
capacitate, ziua şi noaptea, Ia însă ca ele sâ fie v a lo rific a ­
j c rific iu l strămoşesc pen- programului de
te rm in a re a a ră tu rilo r. Ca d o ­ te pe deplin. j tru păstrarea in te g rită ţii şi
j lib e rtă ţii naţionale, a u r-
j m ă rit în p rim u l rin d tre-
j zirea un or sen tim en te de
Sporeşte dotarea | p re ţu ire şi dragoste pe ntru investiţii
! tre c u tu l no stru istoric, pâ-
cartierului i m în tu l strămoşesc, pentru
j oa m enii săi h a rn ic i si în a-
î celaşi tim p sedim entarea
In m ie ro ra lo n u l IV al com erţ cu produse a lim e n ­ | acestui s im ţă m in t în con-
m u n ic ip iu lu i H unedoara, a tare şi in d u stria le , de a li­ I ş tiin ţa tin e rilo r z ile lo r
început co n stru cţia un ui m en ta ţie publică, de deser­ ! noastre
m are şi m odern com plex v ire ale cooperaţiei m eşte­
La Fabrica de piine Deva o nouă „tranşa" de specialităţi se pregăteşte pentru a fi livrată com ercial şi de deservire. şugăreşti, poştă şi te le fo a ­ C. MARGARETA Analiza rea liză rilo r la construcţii-m onta j, alît In
comerţului. Foto : V. ONOIU lucrările in antrepriză, d t şi în regie proprie, eviden­
El va cu p rin d e u n ită ţi de ne. ţiază stări de lu cru ri din cele mai contradictorii. Unele
i ....................................... -......... întrep rind eri, cum sint I.E.C Deva. IM . Hunedoara.
I.P.B. C ristur, U M.M.R. Simeria, D irecţia P.TT.R. Dcv;i
n se apropie sensibil de prevederile anuale. In schimb,
m arile unităţi citate m ai înainte sînt serios deficitare şi’
la acest capitol. L o r li se mai adaugă o lungă listă de
Am p rim it în lr-o zi din oc­ spre activita te a o m u lu i din păm nu ni se pare izolat, ci ceasta bazaţi pe u rm ă to ru l Dacă a ţi re ţin u t te x tu l ce­ pe care u n ii ii pontează şi întrep rind eri, unde realizările la construcţii-m onlnj sint
to m b rie un telefon. Vocea de subordinea sa : in strinsâ legătură cu o prac­ ra ţio n a m e n t: ceea ce ni s-a re rii vă p u te ţi da seama de a lţii îi folosesc ? Ne-a „ajun s de-a dreptul alarmante. Astfel, la „M a rm u ra " Sim eria.
!a ce lă la lt capăt al firu lu i ne — Eu îl pontez num ai. In tică încetăţenită Am încercat adus la cunoştinţă la telefon buna cred in ţă a o m u lu i Şe­ la ureche'1 că şi pe la O râştie I M.C. Dîrcea, „V id ra * Orâştie şi Banca agricolă în 10
in fo rm a : „ducă m ergeţi acum rest, c Ui dispoziţia şefu lui de sâ ne dăm scama din foile s-a co n firm a t S-au depus fa s e rv ic iu lu i org a n iză rii „prestează s e rv ic ii" s a la ria ţi luni nu s-a înd eplinit nici măcar jum ătate din planul
in strada Coşbuc la nr. 18, secţie. colective de prezenţă La per­ m u lte e fo rtu ri pentru ca, in m u n cii spunea : ai a b a to ru lu i d in Deva in anual.
v e ţi vedea la ce e folo sit un V irg il Adam pontează un sonalul a u x ilia r — 3 ore pe cazul discutat, aparenţele sâ — Am găsit cererea pe m a­ tim p u l o re lo r de serviciu. D u­ In ce priveşte unităţile de construcţii, situaţia faţă
salaria t al a b a to ru lu i din De­ om a căru i a ctivita te nu are toată linia . Am căutat fişele fie cît m ai in lite ra legii. Dar sa inea. a doua zi dim ineaţa pă cite ştim , statul vă re m u ­ de plan se prezintă optim istă. Aceasta numai pc an­
va". „In tim p u l s e rv ic iu lu i, sa­ po sib ilita te a sâ o controleze de prezenţă de la poartă D a­ cererea de recuperare e în ­ (în 17 octom brie după ce s-a nerează pentru se rv ic ii m ai samblu şi datorită e fo rtu rilo r deosebite depuse de con­
la ria ţi ai a b a to ru lu i preslc.i/.â Şi cînd ne spune acest lucru, ră am lua în consideraţie tocm i lâ in mare grabă şi care a fla t în tot abatorul câ în im p ortan te , de conducător stru cto rii Term ocentralei M intia care, faţă de prevede­
d ife rite m u n c i Sn gospodăriile o face cu aerul câ cineva l-a r orele pe care le înscriu a u x i­ te xtu a l glâsuieşte astfel : „S ub­ tim p u l pro g ra m u lu i un sala­ v irtu a l al în tre g ii a c tiv ită ţi rile anuale, raportează realizări de ord in ul a 91.6— urs
un or conducători ai produ cţiei obliga sâ-1 ponteze. lia rii în fişe. am ajunge la sem natul T ite l C arol, rog re ­ ria t c folosit Ia spartul le m ­ economice a secţiei de care la sută. Nesatisfâcâtoare sînt ritm u rile de lucru pc
d in sectorul carne, al în tre ­ S a la ria tu l căruia i-am cerut concluzia câ fiecare d in tre ei cuperare de 6 ore pentru ziua nelor în gospodăria unui con­ de a ltfe l răspundeţi, nu nu­ m ulte şantiere im portante ale ju de ţu lui. Provoacă o
p rin d e rii de in d u strie a lim e n ­ m ai de „p a tru oam eni m a ri şi vădită îng rijo ra re faptul câ la T rustul local de con­
ta r ă 1, — ne in fo rm a m ai de­ la ţi4'. M a i facem o observaţie strucţii Deva, prevederile planului n-au fost îndeplinite
parte vocea de la ce lă la lt ca­ şi anum e aceea câ şi a lţi nici în luna octombrie decit în proporţie de 86 la sută,
păt. a u x ilia ri au înscrise In fişa de înregistrîndu-se totodată cel mai slab procent dc rea l
l i 2are a planului anual — doar 77,8 la sută.
T ite l C arol, salaria t la ab ato­ „Hîrtia acoperă totul". Dar daca m are de ore suplim entare. în realizări corespunzătoare pe planul punerii în func­
La adresa indicată, în ziua
po ntaj de la poartă un num ăr
Stadiul valoric şl procentual trebuie sâ se regăsească
de 16 octom brie la ora 13.30.
— La ăştia le-am dat cîte
ru l din Deva spărgea lemne. o căsuţă şi un petic de g ră d i­ ţiune, al fin a liz ă rii in ve stiţiilo r. Sub acest aspect esen­
ţia l
nu pot fi oferite exemple edificatoare. D intr-un
P o sib ilita te a ca el sâ lucreze nă şi pentru asta muncesc şi plan anual de punere în funcţiune de aproape 3,15 m i­
în schim bu l II sau I I I se e x ­ ci m ai m u lt cînd e nevoie liarde lei, s-a realizat pînă In prezent num ai 48,1 la
cat la cercetarea fa p te lo r căci e prea străveziu „acoperişul"? Han Sim on. dacă p u te ţi da sutâ pe ansamblul jude ţu lui.
cludea ( abatorul nu lucrează
Bogat m ai sînteţi, tovarăşe
decît în tr-u n schimb. Am ple­
Dincolo fnsâ de acest procent redus, se găsesc o
acuzaţiile erau destul de g ra ­ casă şi grădină unor oam eni seamâ de obiective de maximă însemnătate economică
din subordine I
şi social-Qulturalâ, râmase în urm ă ca stadii fizice de
ve. Să reca pitu lăm : cineva ne execuţie şi eu perspective incerte de punere în func­
P rim a ve rific a re dă aparen­ sesizează un abuz (acum ştim ţiune Aşa este căzu! e xtin d e rii ajustajclor In lam i-
ţele cele m ol legale cu p u tin ­ câ e vorba de abuz). Sesiza­ noarele de la Hunedoara, la m inele D ilja , Paroşeni,
ţă. In ziua cînd a fost văzut situa ţia recu p e ră rilo r nc-a pre­ prestează cel p u ţin 12 ore pe de azi de la orele 9 Asta ducător al produ cţiei — n.n.). rea se con firm ă. Descoperim Livezeni şi e&rb&teni, la instalaţia de brichete din cocs
de noi spărgind lem ne in tim ­ zentat cererea aprobată : zi pentru tim p u l stat slut (o m ină Cînd am plecat. în ziua pre­ câ evidenţa „o re lo r su p lim e n ­ de petrol de la Călan, In construcţia de d ru m uri şi Ia
pul p ro g ra m u lu i de lu cru la — Asta c. H îrtia acoperă to ­ — Pe ce bază le da ţi aces­ nervoasă sau gră bită a dublat cedentă. cererea nu era pe tare* prestate de a u x ilia ri la ­ alte capacităţi productive din cadrul în tre p rin d e rilo r
lo cuin ţa de pe strada G. Coş­ tul. tor oameni recuperări ? — am fără voie c u v in tu l — n n.) In masă să loc si la a lte abuzuri, câ „M a rm u ra - Sim eria, F.C. Orâştie, D .R T.A. şi industria
buc. T ite l C arol are cerere dc E ceva de „a co p e rit44 ? A ­ în treb at-o pe tovarăşa Ica Po­ două zile cîte tre i ore la des­ M a i e nevoie de argum ente despre patru din aceşti a u x i­ locală.
recuperare de 6 orc aprobată vea sau nu dreptate vocea de pa, şef serviciu organizarea cărca tu l fin u lu i şi cocenilor. pentru a dem onstra câ „h îr- lia ri se ocupă d ire ct şeful sec­ Predarea loauinţelor este, de asemenea, departe de
de şeful secţiei. In p n n lu ju l la telefon ? m u n cii A zi 16 octo m b rie 1969". tia * trebu ia sâ „acopere* ceva ? ţie i care „îşi asumă toată răs­ a corespunde cerinţelor. Pinâ la finele anului mai sînt
general n-a fost încă prinsă în tre b a t cum de se afla Ia — Pe bază de cerere apro­ In care zile a prestat ore Ş eful secţiei, tovarăşul Si- p u nd erea ' pentru m odul cum de predat în ju de ţ 1176 apartamente din care ju m ă­
perioada 15—31 octom brie, dat* acea oră în tr-o curte p a rtic u ­ bată de şeful secţiei cu două suplim entare, cine oo nfirm â mon Han, e an im a t de un pu ­ sînt fo lo siţi. D ar noi, şi o dată tate numai la Deva. Asemenea râm ineri în urm ă sint
in foaia colectivă de prezentă lară despicînd lemne, T ite l zile înainte. legal acest lu cru ? G reu de ternic sim ţ al răsp u n d e rii : cu noî s a la ria ţii a b a to ru lu i din şl in ce priveşte construcţia de cămine pentru salariaţi
e pontat cu 0 ore pe ziua de Carol nc-a spus... o lecţie în­ — D ar de unde ş tiţi cite ghicit. S-ar putea crede câ — O m ul acesta a lu cra t cu Deva avem d u b ii şi in c e rtitu ­ — d in tr-o capacitate de 1 354 de locuri s-au predat
16 octom brie. La urm a urm e i văţată pe dinafară, dinainte. ore a prestat om ul, sup lim e n­ ne agăţăm de o fo rm a lita te m ine la fin şi la coceni şi a­ d in i asupra m o d u lu i cum sînt doar 54 locuri — precum şi în reţelele comercială, sa­
s-ar fi p u tu t sâ fie şi aşa La — In IC octom brie am fost tar ? n firm in d câ cererea e nelega- vea d re p tu l la recuperare. folo siţi. nitară şl şcolară.
un m om ent dat eram te n ta ţi în recuperare şi am tăia t le m ­ __? )â n e fiin d nici înregistrată, — B ine — obiectăm — dar Do două zile mă chinuîe a- V olum ul lucrărilor* de executat In continuare —
să o p rim la acest nivel cer­ ne la naşul meu. R ealitatea e că o evidenţă nici datată cu două zile îna­ evidenţa acestor recuperări firm a ţîa acelui om • „H lrtia 513 m ilicane lei la total in vestiţii şi 228,5 m ilioane lei
cetarea fa p te lo r In trig a u in ­ „N a şu l" nu e altcineva de- a ore lo r suplim entare nu e- inte de a efectua recuperarea. nu poate s-o arate nim eni. acoperă to tu l". Am ajuns Ia la construcţii-m ontaj — impune o m axim ă ccncentrare
să a n um ite a firm a ţii ale oa­ c it socrul lu i Iosif F inta. în xislâ. Cere recuperare cine Dar altele, îndeplinesc aces­ — Tovarăşe dragă, am în concluzia că avea dreptate. de forţe şi m ijloace pentru Impulsionarea ritm u rilo r
m e n ilo r cu care stătusem de prezent răspunzător de secto­ vrea. cind crede dc cu viin ţă , te... cerinţe ale le g a lită ţii. subordinea mea patru oam eni Şi încă la una : câ e nece­ pînâ la ,u n nivel care sâ ofere certitudine deplină rea­
vorbă ru l carne din în tre p rin d e re a şi... c it poate ciu pi. In aceas­ Cererea sa la ria tu lu i T ite l Cn- m a ri şi la ţi. Sâ nu ştiu dc sar ca la abatorul d in Deva liz ă rii Integrale, valorice şi fizice a plan ulu i de inves­
V irg il Adam . lo c ţiito ru l se­ ele in du strie alim en tară H u ­ tă atm osferă nu m ai e de fă ­ rol a fost scrisă de m agazine­ pa tru oam eni cînd au şi cînd sâ se uite p u ţin p rin h ir tii tiţii. Este o acţiune de mare răspundere, o îndatorire
c re ta ru lu i organizaţiei de p a r­ nedoara — Deva cut decît un pas pinâ la abuz ru l D u m itru M anafu, n-au dre ptul la recuperare ? D ire cţia te rito ria lă de co n tro l de prim ordin pentru toţi fa cto rii răspunzători de bu­
tid . ra re lucrează la recepţie In d e fin itiv cum sr ţin e e­ Abuz din partea conducăto­ — Cind aţi scris această ce­ Interesant, tovarăşe şef de şi revizie. Nu vrem sâ-i în ­ nul mers al tre b u rilo r în acest h o tâ rlto r domeniu al
si rn rc face po n ta ju l salaria­ videnţa orelor suplim entare rilo r producţiei, a subordona­ rere — l-am întreb at ? secţie ! N u m ai de aceştia pa­ călcăm a trib u ţiile . M ai ş tii ce economiei.
tu lu i in cauză, ne-a spus o- preslnte de s a la ria ţii ab a to ru ­ ţilo r ; dacă nu cum va pasul — La începutul lu n ii octom ­ tru vă s im ţiţi d ire ct râspun- află ?
tunci cînd l-am între b a t de­ lu i ? Cazul de care ne ocu­ a fost şi făcut A firm ă m a- brie aâtor 7 Şl tocmai da aceştia ION CIOCLEI