Page 45 - Drumul_socialismului_1969_11

9

PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-v Ă ! Redacţia
Anul XXI

Nr. 4624 şi administraţia

ziarului
Vineri
DEVA, str. Dr. Petru G roza, nr. 35
14 noiembrie telefoane: redactor şef - 1588; re­
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 2138 ; secţiile cul-
1969 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
8317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 2317; secţiile industrie şi viaţa
4 PAGINI, 30 BANI de partid - 1275 ; telefon de ser­
viciu intre orele 16-24 - 1535.

Trimestrul IV — hotărîtor pentru înfăptuirea sarcinilor economice Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Preşedintele Consiliului de Stat,

cu oameni de ştiinţă, cercetători NICOLAE CEAUŞESCU,
ia mim şi cadre didactice

din domeniul ştiinţelor sociale a primit pe primul ministru al

.Joi după-am iază. la C o m i­ V asile Rauser, M ih a il L e ve n ­
A cadem ici Republicii Congo (Brazzaville)
te tu l C e n tra l al P a rtid u lu i te. T raîan lonaşcu — m em bru
C om unist Român, tovarăşul corespondent al
N icola e Ceauşescu, îm preună R.S Rom ânia. Ion R a rh m u th
cu to va ră şii Paul N iculescu- — m em bru corespondent a! P reşedintele C o n s iliu lu i de şi coo pe rării d in tre R epu­
M iz il, D u m itru Popescu sî A cadem iei R.S. Rom ânia. La- S tat, N icolae Ceauşescu, a p ri­ blica S ocialistă Rom ânia şi
L co n tc Râutu s-a în tiln it, în disluu B an yai, C. C. G iurescu. m it jo i d im ine aţa pc p rim u l R epublica Congo (B raz/.uvil-
ANULUI VIITOR cru. cu oam eni de ştiin ţă , Popcscu, acad G o lia t, Ştefan m in is tru al R e p u b licii Congo lc) pc baza p rin c ip iilo r dre p­
N, C onstantincscu, M ircea
N
c a d ru l unei c o n s fă tu iri de lu ­
M iro n
N ico-
(B razzaville), com andantul A l-
tu lu i in te rn a ţio n a l, ale respec­
lescu, lo a n
ce rce tă to ri şi cadre dida ctice
d in do m en iul ş tiin ţe lo r so­ Pascu — m em bru corespon­ fred R aoul, care sc a flă în v i­ tă rii su v e ra n ită ţii şi indepen­
zită o ficia lă In ţara noastră. denţei naţionale, e g a lită ţii in
ciale. dent al A cad em ici R S. R om â­
La p rim ire au lu a t parte pre­ d re p tu ri, neam estecului in tre ­
In tim p u l c o n s fă tu irii au nia. şedintele C o n s iliu lu i de M in iş ­ b u rile in te rne şi a v a n ta ju lu i
fost an alizate, în lu m in a ho- In încheiere a lu a t e u v în tu l tri, Ion Gheorghe M au rcr, m i­ reciproc.
tâ n rilo r C ongresului al X -lca tova ră şul N icolae Ceauşescu,
P la n u l de stat ce re vin e c o le c tiv u lu i in tre p rin d c rii noas­ n is tru l a fa c e rilo r externe, C or- R e lie find u-sc ataşam entul
al P a rtid u lu i C om unist R o­ care a s u b lin ia t sa rcin ile ce
tre pe anul v iito r re p re zin tă u ltim a verigă din sa rcin ile ac­ ne liu Măncscu. m in is tru l m i­ pro fu n d al celor două popoare
tu a lu lu i c in c in a l şi se integrează 5a m od organic, arm onios mân, p ro p u n e ri dc m ăsuri re vin ş tiin ţe lo r sociale in ac­ nelor, B u jo r Alm ăşan, şi A ­ faţă de cauza păcii şi Înţele­
p e n tru îm b u n ă tă ţire a o rg a n i­ tua la etapă de dezvoltare a
în dina m ica p re v e d e rilo r s ta b ilite p rin D ire c tiv e le C ongre­ le xa n d ru T u jo n , am abasado- gerii in te rn a ţio n a le , in cadrul
sului a) X -le a al P.C.R P re ve d e rile sînt superioare celor z ă rii şi în d ru m ă rii a c tiv ită ţii so cie tă ţii noastre, precum şi ru l R om âniei la B razza ville. c o n v o rb irii s-a s u b lin ia t nece­
din acest an, fiin d ra ţio n a l co re la te cu ne cesită ţile econo­ in d o m e n iu l ş tiin ţe lo r socialo. necesitatea p e rfe c ţio n ă rii o r­ P re m ie ru l congolez a fost în ­ sitatea s p r ijin ir ii popoarelor
m ie i naţionale. P la n u l p ro d u c ţie i globale şi m arfă creşte cu Cu acest p rile j au lu a t eu- g a n iză rii, co n d u ce rii şi în d ru ­ so ţit de Charles Asscmekang, care şi-au cu ce rit d e e u rin d in ­
v în tu l tov arăşii : loan C etcr- m ă rii în tre g ii a c tiv ită ţi de
15,5 la sută. al p ro d u c tiv ită ţii m u n cii cu 11 la sută, ia r cel m in is tru l a fa ce rilo r externe, dependenţa în lu pta lo r pentru
chi, acad. C onstantin D a icovi- cercetare şi predare în dom e­
al p ro d u cţie i de m in ereu de fie r b ru t cu 15,4 procente. S po­ A m b ro ise /N o u m a za la yc, co­ lib e rta te şi progres social, îm ­
ciu. A le x a n d ru Tânasc. acad. n iu l ş tiin ţe lo r sociale, astfel
rire a p ro d u cţie i de m in e re u dc fie r se va rea liza in p rin ­ ord on ator al C o m isa ria tu lu i p o triva im p e ria lis m u lu i, a co­
E m il C o nd urach i, M ih a il B o r­ îneît aceasta sâ corespundă
cip al p rin e x tra c ţia a 3U0 000 tone m in e re u ri m ai m u lt la general al p la n u lu i. lo n ia lis m u lu i şi ncocoionialis-
G he lar, v a lo rific a re a a 200 000 tone m in e re u ri sărace de la za — m em bru corespondent d in ce in ce m ai bine c e rin ­ In cursul c o n v o rb irii s-a re­ m u lu i, pentru a-şi dezvolta e­
T e liu c, precum şi p rin o b ţine rea la Uzina dc p re p a ra re T c- Aspect de Io oţelârîa electrică a C.S. Hunedoara. Oţelul lo- al A cadem iei R S R om ânia, ţe lo r m u n c ii ideologice a p a r­ m arcat cu satisfacţie că re la ­ conom ia, ş tiin ţa şi c u ltu ra de
liu c cu 50 000 tone co n ce n tra t de fie r m ai m u lt dccit p la ­ pit se toarnă in lingouri. acad. V asile M alinsch î, acad. tid u lu i. sâ c o n trib u ie la e x­ ţiile d in tre cele două ţâ ri în ­ sine stătător. în folosul ţ â r i­
nu l acestui an De asemenea, se prevede d u blarea p ro d u c ţi­ Foto : Agerpres C. Ioneseu-G ulian. acad A n ­ p lica re a şi înţelegerea n o ilo r registrează o e vo lu ţie ascen­ lo r respective, al cauzei păcii
ei de do lo m ită şi creşterea cu 50 la sută a p ro d u c ţie i dc dre i Oţetea, O v id iu B ădina, fenom ene sociale din ţara dentă. c v id e n ţiin d u -s c d o rin ţa şi progresului.
talc. noastră şi din lum ea con tem ­ com ună de a sc folosi în întrevederea s-a desfăşurat
porană. să slujească tot m ai
A flin d u -n e în fa ta un or sa rcin i m o b iliza to a re , care f i ­ v iito r noi p o s ib ilită ţi pen­
nalizează un în tre g c in c in a l de m uncă, am ab ord at şi dezbă­ bine cauzei co n stru cţie i so­ tru extin de rea c o la b o ră rii in tr-o atm osferă cord ia lă, p rie ­
c ia lis m u lu i, pro g re su lu i gene­
tu t in s p iritu l unei în a lte exigente şi re sp o n sa b ilită ţi fie c a ­ ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT tenească.
re ca p ito l al p la n u lu i, s ta b ilin d 41 de a c ţiu n i tehnice şi o r­ ra l al p a trie i.
ganizatorice care au m enirea să asigure în d e p lin ire a in te ­
g ra lă a p re v e d e rilo r. tn ziua de 13 noiembrie decrete : decret privind or­ neral de stat pentru contro­ Primul ministru al Republicii
Cu o ate nţie specială au fost tra ta te lu c ră rile de deschi­ 1969, a avut loc, la Palatul ganizarea şi funcţionarea lul calităţii produselor de ex­ Case judeţene
d e ri şi in special p re g ă tirile 'P entru asigurarea u n u i ritm Republicii, şedinţa Consiliu­
sp o rit cu 55 la sută la o x iz i de fie r, a înce p u t şi va c o n ti­ Comitetului de Stat al Pla­ port ; decret privind înceta­ ale corpului Congo (Brazzaville)
nua exe cuţia lu c ră rilo r de deschidere a c o rp u rilo r de lim o - lui de Stat, prezidată de to­ nificării; decret privind orga­ rea activităţii Departamentu­
nită de la m in a cen tra lă T eliuc. m in a I'ilim o n şi Poiana In o - varăşul Nicolae Ceauşescu, nizarea şi funcţionarea Mi­ lui pentru valorificarea legu­ didactic
r ii G helar, precum şi in te n sifica re a e x p lo a tă rii, p rin m etode preşedintele Consiliului de nisterului Agriculturii şi Sil­ melor şi fructelor din cadrul a părăsit Capitala
de m arc p ro d u c tiv ita te )a T eliue-est P rin rea liza rea u n u i Stat. viculturii ; decret privind or­
im p o rta n t volum d in lu c ră rile pre conizate în avans fa ţă de Ministerului Comerţului Inte­ In oraşele Iaşi, Braşov, Tg.
term enele s ta b ilite , am ajuns să ne aprop iem sensibil de In afară de membrii Con­ ganizarea şi funcţionarea rior. Mureş şi Sălaj au fost create P rim u l m in is tru al R e p u b li­ de m em b ri ai conducerii unor
sa rcin ile de plan ale a n u lu i 1070. A s tfe l, in lu n a octo m b rie , siliului de Stat, la şedinţă au Ministerului Comerţului In­ Decretele adoptate au fost case judc|cnc alo corpului c ii Congo (B razzaville). com an­ m in istere şi in s titu ţii centrale,
s-au produs C 100 tone lim o m lă m arfă, ceea ce corespunde participat, ca invitaţi, miniş­ terior ; decret pentru modifi­ in prealabil examinate şi a­ didactic. In cadrul acestora da ntul A lfre d Raoul. care. la generali şi o fiţe ri superiori,
n iv e lu lu i de p ro du cţie al p rim e lo r lu n i din anul v iito r. tri şi conducători ai altor or­ carea Decretului nr. 1171/ funcţionează comisii alcătui­ in v ita ţia preşed intelui C onsi­ zia rişti.
te din cadre didactice cu în ­
La E xploa ta rea m in ie ră G he lar. ritm u l actual de p ro ­ gane centrale de stat, pre­ 1968 privind organizarea şt vizate favorabil de comisiile delungă experienţă la cate­ liu lu i de M in iş tri al R e p u b li­ Pe aeroport erau arborate
du cţie este oarecum in fe rio r celui s ta b ilii p e n tru trim e s tru l permanente ale Marii Adu­ dră, care dau colegilor mai c ii S ocialiste Rom ânia. Ion drapelele de s ta t ale R e p u b li­
I 1070. R ealizarea p ro d u cţie i s u p lim e n ta re necesare e c h ili­ şedinţi ai unor comisii per­ funcţionarea Ministerului In- nări Naţionale. tine ri îndrum ări cu caracter Gheorghe M aurer. a făcut o c ii S ocialiste R om ânia şi Re­
b ră rii se va o b ţin e p rin m ecanizarea, încă d in acest t r i ­ manente ale Marii Adunări vâţâmintului ; decret pentru In continuare, Consiliul de teoretic şi practic, legale de v iz ită o ficia lă în ţara noastră, p u b lic ii Congo (B razzaville).
m estru, a 20 de ab ataje p rin dotarea cu 20 de m aşini dc în ­ Naţionale, reprezentanţi ai modificarea Decretului nr. disciplinele pe care le pre­ a părăsit jo i la amiază C a p ita ­ După ce au fost intonate im ­
cărca t eu siloz tip M I.S de p ro d u cţie indigenă. S po rul de' presei. 712/1967 cu privire la înfiin­ Stat a examinat unele cereri dau. De asemenea. casele la. n u rile de stat ale celor două
p ro d u cţie ce se realizează în fieca re a b a ta j m ecanizat faţă de graţiere şi a rezolvat lu­ corpului didactic organizea­ P rem ierul congolcz a fost ţâ ri, cei doi şefi de guverne au
de cel an ua l este de 1 250 ton e pe lună Consiliul de Stat a dezbă­ ţarea, organizarea şi func­ ză f/oiîodlc lectorate profe­ -în s o ţit de Charles Asscmekang. tre cu t în re vistă garda de o-
tut şi adoptat următoarele ţionarea Inspectoratului ge­ crările curente.
La T e liu c s-a re a liz a t deschiderea o riz o n tu lu i X al ca­ sionale asupra a ctivită ţii me­ m in is tru l a fa ce rilo r externe. noarc a lin ia tă pe aeroport.
rie re i, ceea ce asigură ritm u l şi co n tin u ita te a m u n cii in a­ todice Şi dc ccrcclaic ş tiin ­ A m broise Noum azalayc. coo r­ O aspeţii si-au lu at apoi rămas
cest sector, ia r la T e liu c-cst. p re g ă tirile intense executate ţifică, sesiuni dc com unicări, donator al C o m isa ria tu lu i ge­ bun dc la persoanele o ficia le
ia eclc 4 abataje cu m etode de m are p ro d u c tiv ita te , precum colocvii metodologice, pre­ neral al planului, de alte per­ rom âne a fla te pe aeroport,
şi in tra re a lo r in p ro du cţie au creat prem ise ca încă din sep­ Consfătuiri cu deputaţii organizate de consi­ cum şi acţiuni cultural-cdu- soane oficiale. în a in te de plecare, p rim u l
te m b rie p ro d u cţia să fie e ch iva le n tă eu cea p la n ific a tă în cative sp rijin ite dc cadre d i­ La plecare, pe aeroportul m in is tru al R e p u b licii Congo
u ltim u l an al c in c in a lu lu i. dactico. Bănoasa, oaspeţii au fost co n ­ (B razzaville). com andantul A l­
D esigur, toate acestea n-au fost o b ţin u te lesnicios ci, Pină la sfîrşilu l anului vor duşi dc preşedintele C o n s iliu ­ fred Raoul. si-a lu a t un că ld u ­
d im p o triv ă , au s o lic ita t din partea c o le c tiv u lu i no stru e fo r­ liile locale ale Frontului Unităţii Socialiste mai lua fiin ţă încă 20 dc lu i dc M in iş tri. Ton G heorghe ros bun rămas de la preşedin­
tu ri serioase p e n tru învin ge rea u n o r d ific u ltă ţi. Spre exe m ­ casc judeţene ale corpului M aurer. C o rne liu Măncscu. tele C o n s iliu lu i de M in iş tri.
plu, pe ntru a compensa lipsa fo iţe i de m uncă c ît şi pe n tru didactic, urm înd ca în v iito r m in is tru l a fa ce rilo r externe. Ion G heorghe M aurer.
a re a liza dina m ica dc creştere a p ro d u c tiv ită ţii m u n cii, un acestea să fie înfiin ţa te in N icolae Agachi, B u jo r A lm ă ­ Un grup de p io n ie ri a o fe rit
accent deosebit am pus pe creşterea g ra d u lu i de m ecaniza­ C onsfătuirea şi-n propus sâ cob P etru. Ion M ă rg i- toate reşedinţele dc judeţ şan. Cornel B urtică — m in iş tri. oaspeţilor buchete de flo ri.
re. în specia) la o p e ra ţiu n ile grele, ea încărcarea şi tra n s ­ MUNICIPIUL DEVA analizeze a c tiv ita te a depusă neanu, N ica C onstantin. M ir- din (ară. A le xa n d ru T u io n . am basado­
p o rtu l m in e re u lu i în abataje. Faţă de an ul 1567, cin d in d i­ de d e p u ta ţi în cad rul c irc u m ­ ( eu Deav, Elena Gros, L u d o ­ (Agerpres) ru l R om âniei la B razza ville, (Agerpres)
cele m e ca n iză rii reprezenta doar 12.7 la sută, pe tre i tr i- s c rip ţiilo r e lectora le p e ntru vic Kiss, V ic to r C isar. care
C o n s iliu l m u n ic ip a l Deva al în d e p lin ire a s a rc in ilo r ce le au lu a t c u v in tu l, au v o rb it
NICOLAE JURCOANE F ro n tu lu i U n ită ţii S ocialiste re vin , sta d iu l re z o lv ă rii p ro ­ nu num ai despre m unca pe
inginer şef Io I M. Hunedoara a organizat, zile le Irecute, o p u n e rilo r făcute dc a leg ători, care o desfăşoară în c irc u m ­
con sfă tu ire cu d e p u ta ţii la < it şi a an ga jam e ntelor luate s c rip ţiile în care au fost aleşi,
care au fost in v ita ţi şi de pu­ in ca d ru l a c ţiu n ilo r p a trio ­ ci şi despre m odul in care re ­ Şedinţa Consiliului de Miniştri
(COK1IMUMU IM HO. m I r) ta ţi ai C o n s iliu lu i p o pu lar ju ­ tice. pre zin tă interesele a le g ă to ri­
deţean carc-şi desfăşoară m a n ­ In fo rm a re a prezentată, pre­ lo r in sesiunile c o n s iliu lu i
d a tu l pc raza m u n ic ip iu lu i. cum şi p a rtic ip a n ţii la d is ­ p o p u la r m u n icip a l, in ca d ru l
c u ţii au scos în evidenţă c o m is iilo r perm anente ca şi La )3 n o ie m b rie a avu t loc C o n siliu l de M in iş tri al Re­ Ca tară europeană. Repu­
preocuparea m a jo rită ţii depu­ in re la ţiile cu d ife rite o rg a ­ o şedinţă n C o n s iliu lu i de p u b lic ii S ocialiste R om ânia a blica S ocialistă R om ânia a
ta ţilo r p e n tru în fă p tu ire a a n iz a ţii obşteşti, precum şi pen­ M in iş tri, prezidată de to v a ­ ascu ltat in fo rm a re a pre zen ta­ m ilita t şi m ilitează perseve­
Fabrica de stîlpi hidraulici peste 2f>t) p ro p u n e ri făcute de zarea h o tă rîrilo r p a rtid u lu i si răşul Ion G heorghe M aurer, tă dc m in is tru l a fa c e rilo r e x ­ re n t p e ntru dezvoltarea m u l­
tru cunoaşterea şi p o p u la ri­
cetăţeni în cam pania electo­
ra lă şi a a n g a ja m e n te lo r lu a ­ s ta tu lu i, a le g ilo r ţâ rii. preşedintele C o n s iliu lu i de terne cu p riv ire la C o n sfă tu i­ tila te ra lă a re la ţiilo r d in tre
M in iş tri al R e p u b lic ii S ocia­
rea dc ta Praga. d in 30—31
ta rile europene, pentru e lim i­
In ca d ru l c o n s fă tu irii a lu ­
te în cinstea m a rilo r e ve n i­
d i n Vulcan produce cest an. P rin tre re a liz ă rile at e u v în tu l tova ră şul V ich e n - d in ţe i. tova ră şul C o rn e liu M â- octo m b rie 1060 a m in iş trilo r narea fo ca re lo r dc încordare,
liste Rom ânia. Tn cad rul şe­
m ente care nu a vu t loc în n-
a fa c e rilo r exte rn e ai statelor
s trictă a
pentru respectarea
to Bălan, m em bru al C o n s iliu ­
o b ţin u te s-nu a m in tit : con­ lu i ju de ţe an al F ro n tu lu i U n i­ nescu, m in is tru l a fa c e rilo r p a rtic ip a n te la T ra ta tu l de ta p rin c ip iilo r s u v e ra n ită ţii şi
externe, a prezentat o in fo r­
V arşovia, consacrată d iscu tă ­
independenţei naţionale, ega­
M u n ic ip iu ! Petroşani s-a îm bog ăţit cu Petroşani. O b ţin în d re zu ltate bune şi acu- stru cţia de străzi şi tro tu a re tă ţii Socialiste, pi im -vicepre - m are asupra lu c ră rilo r C o n­ r ii unor problem e legate do lită ţii in d re p tu ri, neam este­
un nou ob ie ctiv in d u s tria l destinat deser­ n iu lîn d o experienţă valoroasă în această pe 22 000 mp, în tre ţin e re a şi şedinte .al C o m ite tu lu i exe cu­ s fă tu irii de la Praga, d in pregătirea C o n fe rin ţe i state­ cu lu i în tre b u rile in te rn e şi
v ir ii u n ită ţilo r m in iere din b a zin ul carb o­ p vivin ţă , sp e cia liştii uzinei. în colaborare am enajarea a peste 50 ha tiv al C o n s iliu lu i p o p u la r ju ­ 30—31 octo m b rie ac., a m i­ lo r europene pe ntru s e c u rita ­ a v a n ta ju lu i reciproc, a d re p ­
n ife r al V ăii J iu lu i. La V u lca n a in tra t cu cci dc la In s titu tu l dc cercetări şi p ro ­ p a rc u ri şi zone verzi, con­ deţean. cai c. s u b lin iin d a c tiv i­ n iş trilo r a fa c e rilo r externe ai te şi colab orare în Europa. tu lu i in a lie n a b il al popoare­
p a rţia l în fun cţiune , cu o lună în a in te do ie ctă ri m in ie re pentru huilă, au întocm it stru cţia şi în tre ţin e re a a 21 tatea depusă de d e p u ta ţii C on­ statelor p a rtic ip a n te la T ra ­ C o n siliu l dc M in iş tri, in te ­ lor dc a dispune dc soarta
km d ru m u ri si f(4 podeţe şi
te rm en ul s ta b ilit, noua fa b rică de s tîlp i docum entaţia tehnică şî pro ie ctu l de e d ifi­ s iliu lu i po p u la r m u n ic ip a l ta tu l de la V arşo via , consa­ m e iu l a rtic o lu lu i 70 d in C on­ lo r S ecuritatea europeană re ­
alte lu c ră ri e d ilita r-g o sp o d ă - Deva în rezolvarea s a rc in ilo r
h id ra u lic i de abataj. Cînd va fu n cţio n a cu care a fa b ric ii dc la V ulcan. De a ltfe t reşti în valoa re dc peste ce le re vin , a ce ru t co m ite ­ crată d iscu tă rii unor p ro b le ­ s titu ţia R e p u b licii Socialisto clam ă un sistem dc a n g a ja ­
întreaga capacitate proiectată, unitatea va toate lu c ru rile de co n stru cţii şi m o n ta j au 5 400 000 loi. La o b ţine rea a- tu lu i e xe cu tiv să asigure n me legate dc pre gă tirea R om ânia, hotărăşte sâ aprobe m ente cla re d in partea tu tu ­
produce şi liv ra anual in d u s trie i m in ie re fost executate de co lectivu l uzinei în re ­ re s to r re zu lta te o .c o n trib u ţie m a i strînsâ legătură în tre C o n fe rin ţe i general-curopene. a c tiv ita te a desfăşurată dc de­
15 000 de s tîlp i cu acţionare hid ra u lică . In gie p ro p rie . dc scamă au adus-o d e p u ta ţii d e p u ta ţi şi a leg ători, aceştia C o nsiliu ! de M in iş tri a a­ le ga ţia rom ână, condusă dc ro r statelor, precum şi de
d o ptat o H o tâ rîrc p lin care
acelaşi tim p va executa a lit piesele de La fab rica din V ulcan, care a p arţin e de G hcorghe Tat, Adam C orui, urm în d sâ pre zin te pină la aprobă a ctivita te a desfăşura­ m in is tru l a fa c e rilo r externe. m ăsuri concrete care sâ ofere
schim b cit şi re p a ra ţiile curente ale accs- fapt uzinei de u tila j m in ie r, fiin d un itate M ia A rde le an. G hcorghe Bo- s firs itu l a n u lu i dări de sea­ tă de delegaţia rom ână, co n ­ C o n s iliu l dc M in iş tri al Re­ fie că ru i stat g a ran ţia de plină
pro prie a C entralei că rb un elu i din P etro­
lo r u tila je . şorognn. loan Dud. V ic to r C i- mă despre a c tiv ita te a depusă dusă de m in is tru l a fa c e rilo r p u b lic ii S ocialiste R om ânia câ se află la adăpost de orice
şani. au şi început p rim ele lu c ră ri de fa b ri­ sar, A u re l P âdurean şi a l­ (In pagina a Il-n : Alte re­
F abricarea s tîlp ilo r h id ra u lic i in dig en i externe, la C onsfătuirea de la consideră eă D e clara ţia m i­ p rim e jd ie de agresiune sau
care a s tîlp ilo r h id ra u lic i cu pompă in d i­ ţii latări privind consfătuirile cu Praga din 30— 31 octom brie
care să înlocuiască pe cci din im p o rt a în ­ vid u a lă şi a .s tilp ilo r de tip „V alea J iu lu i'1 C onsfătuirea a a vu t un la rg deputaţii, organizate dc con­ a c n iş trilo r d r externe ai state­ de alte arte de folo sire a fo r­
ceput în 1068 la U zina de u tila j m in ie r din cu actionave centrală. cara cte r de lu cru , dc schim b siliile încalc ale Frontului P ublicăm în continuare te x ­ lo r p a rtic ip a n te la T ra ta tu l ţei sau de a m e n in ţa re cu fo r ­
de e xp erienţă. D e p u ta ţii In- U nităţii Socialiste). tu l e u v în lâ rii : dc la V arşo via adoptată dc ţa şi sâ asigure dezvoltarea
C onsfătuirea de la Praga lo r paşnică în tr-u n c lim a t de
co n s titu ie o nouă expresie a destindere, înţelegere şi c o la ­
e fo rtu rilo r constante ale ţâ ­ borare.
r ilo r socialiste d in Europa, G u ve rn u l R e p u b licii S ocia­
Medicul satului aşteaptă iarna „fără dureri de cap ‘ ? consacrate s o lu ţio n ă rii uneia liste Rom ânia se pro n u n ţă
consecvent pe ntru dezbaterea
d in cele m ai im p o rta n te p ro ­
v ie ţii
blem e ale
in te rn a ţio ­
nale actuale — în fă p tu ire a largă, b ila te ra lă şi m u ltila te ­
m ijlo a c e lo r
rală. a c ă ilo r şi
După o vizită recentă la puncte san itare sau dacă au, a n u m ite che m ări la d o m ic iliu C u vin te le se cre ta ru lu i dc un m edic, o dată pe săptâm î- ta b ilă D ar aici se pune a lia . s e c u rită ţii pc co n tin e n tu l eu­ de na tură sâ ducă la s ta to r­
dispensarele m edicale d in s ilit neeorespunzătoare. m ed i­ şi caro rid ic ă pe tim p u l ie r­ p a rtid tre b u ie sâ p rilc ju ia s c â nâ. cîteva orc, la ci ? D ispensarul avea şi un m ic ropean. n icire a păcii şî s e c u rită ţii în
B u lze ştii dc Sus, Buceş, R ib i- cul fiin d o b lig a t în zile le de n ii m u lte ., problem e. D ispen­ un m om ent de re fle c ţie pen­ Dc e îţiva ani la B ulzeştii sta ţio n a r cu 4— 5 p a tu ri In G u ve rn u l rom ân este de E uropa şi este gata să e x a m i­
ta si Bueurcsci, în tre b a re a c o n s u lta ţii să se descurce cum sarele din Buccş, B u lze ştii de tru m ed icu l M aria n a G e r­ de Sus n-a fost medic. A n u l urm a m ai m u lto r d iscu ţii, s-a părere câ înscrierea pe o rd i­
d in titlu poate p rim i cîteva poate $ i dacă vara se m ai Sus şi R ib iţn au cîte un ra l man, m ai ales că in com ună acesta a fost re p a rtiz a t unul. h o tâ rîl sâ fie tra n s fo rm a i în... neze cu toată atenţia. în tr-u n
răsp u n su ri a firm a tiv e , dar si descurcă, ia rn a este im p o si­ si o şaretă C a ii abia sc m ai are toate c o n d iţiile sâ m u n ­ La data v iz ite i noastre încă cam eră (le oaspeţi. nea (Ic zi a C o n fe rin ţe i pen­ s p irit de cooperare, orice p ro ­
cîteva negative. In eca m ai b il sâ fa ci c o n s u lta ţii in tr-o ţin pc picioare, aşa că m ed i­ cească, iar problem a lo cu in ţe i nu se prezentase, dar i se aş­ In asigurarea celor m ai bu ­ tru securitate şi colaborare in p u ne ri con stru ctive în d re p ta ­
m are parte, la aceste dispen­ cam eră im p ro viza tă , fără c ă l­ cu l to t pe jos bote m ai m u lt nîei nu sc pune, după cum a­ tepta sosirea. ne c o n d iţii de m uncă m e d i­ E uropa a p u n c tu lu i p riv in d te spre rea liza rea acestui o-
sare — a ro nd ate S p ita lu lu i u ­ d u ră etc. Insă această la tu ră d ru m u rile sate lor de m unte. firm a tovarăşul D cm ian. — Am fost a n u n ţa ţi câ ne c u lu i dc ţară. răspunderea
n ific a t B rad — p re g ă tirile a pro b le m e i asistenţei m e d i­ vin e m edic. S â-i găsim lo cu ­ re vin e în egală m ăsură o rg a­ re n un ţa rea la folo sire a fo rţe i bieetiv.
p e n tru ia rn ă s-au făcut, sau cale la sate se vede treaba râ inţă — nc-a d e cla ra t D u m itru n e lo r locale şi s p ita lu lu i care şi la a m e ninţarea cu fo rţa in G u ve rn u l rom ân consideră
se află în tr-o fază avansată a scăpat d in vederea c o n s ilii­ G iu rg iu , p rim a ru l com unei. coordonează dispensarele să­ re la ţiile reciproce d m tic slu ­ că la pregătirea şi desfăşura­
de fin a liz a re Ne re fe rim la lo r populare com unale şi a Raid-anchetă teşti. In m arca m a jo rita te tele europene şi a p u n ctu lu i rea C o n fe rin ţe i g cn cra l-cu ro -
a p rovizion are a eu lem ne, re ­ c o n d u c e rilo r s p ita le lo r res­ — Şi i s-a găsit ? întrebăm sp ita le le acordă un s p rijin p riv in d extin de rea re la ţiilo r
p a ra ţiile făcute la sobe, uşi, pective. — încă nu, dar este o ca­ sub stanţia l m e d icu lu i. M ai pene trebu ie sâ p a rticip e pe
geam uri, c lă d iri, asigurarea — P u n c tu l sa n ita r din m eră la un cetăţean la ra re p u ţin fac acest lu cru con si­ com erciale, econom ice şi te h ­ baze egale toate statele co n ­
cu m edicam ente etc. Aceasta D u m b ra va — ne spunea Pe­ dorm eau şo fe rii la cap (Ic l i ­ liile populare com unale. Se nico s tiin ţific e pe baza crud i­ tin e n tu lu i. La C o n fe rin ţă a r
nie şi poate o să-l tuse — ni
— d in păcate — doar la d is­ tru A vra m , o fic ia n t sa n ita r la In alte în ce p u tu ri de ia rnă se O doleanţă a p o p u la ţie i din se spune m ai m erge pc la tu ra „lasă. se tă ţii in d re p tu ri în scopul puica lua parte şi alte state
pensarele d in ce n tre le de co ­ dispensarul m ed ica l d in R i- m ai puneau la punct şarete­ re le eînci sate ale com unei descurcă d o c to ru l", scâpîn- d e z v o ltă rii c o la b o ră rii p o litice
m ună. P en tru că Ia pu n cte le b iţa — este în tr-o stare ca- le, săniile. Dc dala aceasta au B ucureşri si pc care o r id i­ Cam tărăgănat mod dc a du-sc din vedere câ m edicul care sint interesate sâ-si a-
sa n ita re d in sate... D oar la î e-1 face de n e fo lo sit Nu se fost uita te. Să nu fie tîrz iu la căm aici pe ntru a sc analiza soluţiona această problem ă, pentru oam enii satelor, pen­ d in tre statele d in Europa n- durâ c o n trib u ţia la realizarea
C uroehiu, sat din raza co m u ­ gîndeşte n im e n i să facă ceva. ia rn ă sâ sc facă sănii... de către conducerea s p ita lu ­ care înseamnă la urm a, u r­ tru sănătatea lo r munceşte. ferâ o bază serioasă pe ntru s e c u rită ţii în Europa
nei Bucureşci şi la T om natec C ind m ergem pe teren acolo, — P entru com una noastră lui (lin B rad. este cea a t r i­ mei. dacă râm înc sau nu m e­ M a i ales acum. la început dc de zba te rile C o n fe rin ţe i e u ro ­ Este de d a to ria fiecă rei ţâ ri
— com una B ulzeştii de Sus a lît m edicul M a ria C h co r- este un m are ciştig fa p tu l câ m ite rii. o dată pc săptâm înă, d icu l in sat Se aşteaptă m e­ iarnă, sc im pune schim barea pene. co n trib u in d la pro m o­
— există puncte sanitare, ca­ ghiu, r î t şi cu. în tîm p in â m n i s a d ' m odic — ne-a a unui m edic stom atolog la d icu l m ai în tîi. sâ um ble rî- acestui mod de a p riv i lu c ru ­ europene să depună e fo rtu ri
re asigură toate c o n d iţiile m a ri gre utăţi. Cu deosebire d e cla rat dispensarul din Bucureşci. La tev a zile cu valiza în m ină rile si a face to tu l pentru ca varea unor re la ţii norm ale, siă n n to a re . aducînd o c o n tri­
m e d icu lu i p e n tru a face o în tim p u l frigu ros. c ic ta ru l generală din com ună p rin sat şi pe urn iâ sâ în­ sezonul rece să nu p ric in u ia s ­ dc bună vecinătate, dc secu­ b u ţie proprie, p rin a c ţiu n i sis­
con sulta ţie, a acorda un O a ltă problem ă deosebit dc pa rti sie 200 dc elevi care ceapă căutarea unei locuinţe? rita te şi cooperare în tre lo a - tem atice şî convergente, la
tra ta m e n t. In rest. sate ca de im p o rta n tă pe ntru m edie, to t nav te o ri pentru o măsea Asemenea problem ă nu se că .d u re ri de cap" d o cto ru lu i tc statele, la însănătoşirea a t­
D um brava, d in com una R i- c it şi pe ntru lo c u ito rii sate­ după o 1 sâ piardă o zi pe la pune la R ibiţa, undo s-a co n ­ dc la ţară. Do aici au de cîş- opera de e d ifica re a secu rită ­
biţa . Şcsuri, com una B ueu- s tru it un frum os dispensar lig a t in p rim u l rînd sătenii. m osferei p o litice pc c o n tin e n ­ ţii pc c o n tin e n tu l european.
resci şi aproape toate satele lo r, este cea a p o s ib ilită ţilo r oam eni • r, G urabarza sau Brad. m edical, in ra re arc şi m e­ tu l nostru şi în lum ea în tre a ­ In acest s p irit, g u vern ul ro ­
din com unele a m in tite , nu au de deplasare a m e d icu lu i la la B ra' fi niai în ţe le p t sâ vină d icu l s a tu lu i lo cu in ţă co n fo r­ GH. I. NEGREA gă. m ân va acţiona şi în v iito r,