Page 46 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 14 NOIEMBRIE 1969

lovarâ şul loan M.‘ Popa, se­
D iscuţia avută cu u n ii m einică. asigurarea c o n d iţiilo r c re ta ru l c o m ite tu lu i dc p a rtid adusc de C ongresul al X -lc a pe care am adresat-o secreta­ Virstă pensi­
ru lu i c o m ite tu lu i dc
p a rtid
d e sfăşură rii corespunzătoare a
al P.C K. S ta tu tu lu i, să e x p li­
m em b ri ai a c tiv u lu i dc
p a rtid d in Câlan, cu sc
in v â ţâ m in tu lu i. In legătură eu
M ircca liogâ ţean u
— că in v â ţâ m in tu l a in ccp u l
c rc ta ri ai co m ite te lo r dc p a r­ in s tru ire a pro p a g a n d iştilo r, de la Uzina „V ic to ria " Câlan căm te m e iu rile ş tiin ţific e ale de la m eca nicul şef, tovarăşul
p o litic ii p a rtid u lu i, ale
m ă ­
tid şi cu a lic cadre pe tema vrem să su b lin ie m că noi am in c o n d iţii corespunzătoare s u rilo r adoptate de Congres, „In secţia noastră am o r­ Producem la ni
de scin derii in v â ţâ m in tu lu i de re lu a t m etoda o rg a n iz ă rii pre- E le m en tu l nou ce a in te rv e ­ dezba te rile să releve m o tiv e ­ ganizat un cerc de econom ie
p a rtid e v id e n ţia tă stră d a n ii şi s e m in a riilo r deoarece p ra cti- n it constă in aceea că învăţă- le esenţiale care stau la ba- in d u stria lă , ia r pc sch im b u ri ei se cere
pre ocu pări p e ntru realizarea cîte un cerc p e n tru cei care
u n u i stud iu care să asigure în ­ studiază S ta tu tu l P C R . E v i­
suşirea tem einică a id e ilo r dc dent, pe lingă a c tiv ită ţile d in
bază d in docum entele ad op ta­ înv â ţâ m în tu l de p a rtid , fie ­
te de cel de-al X -le a Congres i n v ă ^ ă m î n h i l d e p a r t i d care o rg an izaţie de bază are prevederilor anului liniştită. De ce
al P C .K , p a rtic ip a re a lo t in a te n ţie sâ program eze şi în
m ai conştientă a o a m e n ilo r v iito r e xp u n e ri, sâ organizeze
m u n cii din acest c e n tru side­ dezbateri in ca d ru l a d u n ă ri­
„C o m u n iştii, c e ila lţi oam eni Puternic ancorat în realităţile via ţa in te rn ă de p a rtid , c r it i­
ru rg ic la m a te ria liza re a sa rci­ lo r generale In legătură cu n tulburaţi ?
n ilo r s ta b ilile dc Congres. ca şi a u to c ritic a , în d a to ririle
ai m u n cii m anifestă un \iu şi co m p ortam e ntul c o m u n iş ti­ viitor
interes faţă de bogăţia de lo r — ca sâ n u m ă r doar cîle - Dinlotdcauna anii pârului
idei cup rin se in docum entele va tem e dc m are a c tu a lita te cărunt ne-au uiSfitiat respect,
elab orate de cel de al X -le a vieţii social-economice pe n tru secţia noastră unde stimă, ne-au făcut să-i cin ­
Congres al p a rtid u lu i — ne m arca m a jo rita te a m u n c ito ­ stim, să v edem in c i inţetep-
spunea to va ră şu l G heorghe rilo r sînt tin e ri". ciune fi cum pătare Nu creţi
P e tricâ lo i, lo c ţiito r al secre­ D in d is c u ţiile pu rta te am cu esfe vreunul dintre noi
ta ru lu i c o m ite tu lu i orăşenesc re ţin u t şi a lic aspecte, preo­ câ rtii a părintele ori dascălul
N u m ă ru l c u rs a n ţilo r care au ca ne a ară ta t că astfel se a- in in lu l în fe lu l in care este za d ife rite lo r h o tâ riri ale o r­ cu p ă ri pe ntru a face ca în vâ - m estre din acest an am ajuns la un procent de 44 la sută, să nu-i fi vorbii, in anii c o ­
c e ru t înscrierea lo r in d ife ­ sigurâ un la rg schim b de o p i­ org an izat răspunde m ai bine ganelor de p a rtid şi de stat ţâ m în lu l sâ vin ă în în llm p i- cu perspective de sub stanţia lă m a jo ra re p rin intro du cerea a pilăriei, despre respectul pc
rite fo rm e de in v â ţă m in t a n ii. o c ris ta liz a re m ai bună a re z o lv ă rii s a rc in ilo r ce stau T re b u ie sâ arătăm insă că narca re z o lv ă rii s a rc in ilo r cc încă 20 dc m aşini pinâ la fin e le a n u lu i, faţă dc 17 existente care trebuie să-l aibă fată
crescut co n sid e ra b il faţă de pro blem elor, c x is lin d c e rtitu ­ în faţa o rg a n iz a ţiilo r noastre în tîm p in â m şi u n cie g re u tă ţi stau In faţa o rg a n iz a ţiilo r de in prezent
dinea că in ca d ru l e x p u n e ri­ de p a rtid , e lim in ă fo rm e le r i ­ de cei in virstă, Nc simţim
anul ire cu t. Aceasta a făcut p riv in d m a te ria lu l b ib lio g ra ­ p a rtid . In a te n ţia o rg an elo r Re lingă creşterea g ra d u lu i dc m ecanizare, s-a îm b u n ă ­
lo r vor fi re lie fa te , e xp lica te gide. şcolăreşti ale m u n cii de bine ori d c cltc ori av em ou-
ca n u m ă ru l c e rc u rilo r In u z i­ fic. E d itu ra P o litic ă face cu­ de p a rtid tre b u ie sâ stea in tă ţit şi in d ice le dc u tiliz a re a acestor m aşini, care a crescut
in adîncim e cele m ai s e m n ifi­ propagandă. P entru în a rm a ­ curia de a rem arca, la s e m e ­
na „V ic to ria " să crească la noscută a p a riţia u n or b ro ­ v iito r problem a p a rtic ip ă rii cu 30 ia sulă la E M. T e liu c faţă dc re a liz ă rile d in an ul tre ­
53. ia r In ce le la lte u n ită ţi d in ca tive aspecte Z ile le trecute rea se cre ta rilo r o rg a n iz a ţiilo r şuri şi c ă rţi de po p u la riza re c u rs a n ţilo r la e xp u n e ri. F a­ cui, asigu rîn d în prezent 120 7 tone In m edic pe m aşină şi nii noştri, consideraţia, bunu-
oraş la 31 de ce rcu ri A lă tu ri am deschis in v â ţâ m in tu l şi de bază, a m e m b rilo r b iro u ­ de m are interes, d a r ele a­ cem această rem arcă deoare­ zi. cuviinfă faţă de cei cc p o a r­
de ele funcţionează şi o şcoa­ in unele ce rcu ri (lin m ediul rilo r şi a lto r tovarăşi înscrişi ju n g în nu m ăr fo a rle rrs lrin s ce la unele c e rc u ri n u m ă ru l T ehn ologia de pre pa rare a m in e re u rilo r de fie r va fi tă pe umeri ani indelunyati
lă uzinală cu tre i ani de s tu ­ sătesc : brig ă zile de pro du c­ la şcoala uzinală de p a rtld .d e şi cu m ultă gre utate in Câ absenţelor este destul dc m a­ îm b u n ă tă ţită p rin m odernizarea pînâ la fin e le a n u lu i a l i ­ de muncă şi de viată. Intit-
d ii E vid en t, sporirea nu m ă­ ţie din C rişeni, S tre i şi Nâ- pildă, in p rim u l an de Invâ- lan. Dc asemenea, in scopul rc. De la s e rv ic iu l a p ro v iz io ­ n ie i nr. 1 dc p râ jirc , îm b u n ă tă ţire a tira ju lu i la 3 cup lo are, nini des asem en ea fap te şi c
ru lu i de ce rcu ri ne-a im pus dâştia S up erioară P rim a e x ­ ţâ m in t sc predau le c ţii 3c a p ro fu n d ă rii cu n o ştin ţe lo r noi nare, de p ildă , d in 12 cu rsa n ţi precum şi a re g im u lu i te rm ic ca urm a re a m o n tă rii a 3 firesc să fie aşa pentru că
să nc în g rijim din tim p dc re ­ punere a fost ţin u tă de către con stru cţie dc p a rtid , sc vor nc-am g în d it sâ confecţionăm la deschiderea în v â ţâ m in tu lu i schimbătoare- de căldură generaţiile crescute in tim ­
m em bri ai c o m ite tu lu i nostru organiza dezbateri p rin care panouri, g ra fice fotogazete au p a rtic ip a t num ai doi to ­ Aceste lu c ră ri a fla te in curs dc executare sc vor re a li­ pul linăr al socialism ului au
cru ta re a a 21 de noi p ro p a ­ orăşenesc". vrem sâ asigurăm cunoaşte­ care sâ popularizeze re z u lta ­ varăşi. C o m e n ta riile in acest za in te g ra l pinâ la fin e le lu n ii decem brie. Pe parcurs, tot
fost şi sini m odelate
după
gand işti. dc in s tru ire a lo r te­ „P utem aprecia — rem arca rea tem einică a m o d ific ă rilo r tele o b ţin u te de in d u s tria m e­ caz sînt de prisos. G rijă şi în scopul îm b u n ă tă ţirii e x tra c ţie i econom ice In m etal, se vor principiile şi n orm ele m o r a ­
ta lu rg ică , o b ie ctive le p rin c i­ răspundere şi cu deosebire un m onta se p a ra to rii m ag ne tici cu c a ra c te ris tic i tehnologice le in care cinstea, dragostea
pale ce re vin din v iito ru l con tro l o p e ra tiv se cere e x e r­ superioare S-au creat, in s fîrş il, c o n d iţii pe ntru tra n s p o rtu l dc adevăr, generozitatea, n o­
plan cin cin a l Acest fond d o ­ c ita t şi asupra m o d u lu i in c o n c e n tra tu lu i la H unedoara cu a ju to ru l fu n ic u la ru lu i, c li- bleţea sufletească, spiritul dc
cu m e n ta r ar putea fi. apoi c a ic pro p a g a n d iştii p a rticip ă m in în du -se tra n s p o rtu l auto. ge ne rator dc p ie rd e ri de co n ­ abnegaţie, principialitatea Sini
îm bog ăţit eu m ateriale , g ra ­ la in s tru ire Dc la u ltim a in ­ c e n tra t şi v a lo ri băneşti laturile sine qua non ale c-
fice. p a n o u ri prezentate eu s tru ire au lip s it 11 pro p a g a n ­ P regătirea c o n d iţiilo r necesare re a liz ă rii tu tu ro r in d ic a ­ ducafici cc se face azi in f a ­
ocazia u n o r a n ive rsă ri la e x ­ dişti. E adevă rat ră u lte rio r to rilo r dc plan pe an ul v iilo r sc desfăşoară in în tre p rin d e ­ milie, in şcoală, m societate.
po ziţia ju d e ţe a n ă ". s-a o rg an izat cu ci in s tru c ta ­ rea noastră în strictă dependenţă cu pre o cu p ă rile pe n tru
A m con sulta t la eileva cer­ ju l necesar, dar această posi­ rea liza rea şi depăşii ea s a rc in ilo r dc plan pc anul în curs lutilnim Insă, uneori, >i
c u ri tem atica s ta b ilită pentru b ilita te nu tre b u ie tra n s fo r­ P entru a avea g a ra n ţia în d e p lin irii s a rc in ilo r spo rite d in n- fap te reprobabile, care în ­
acest an dc In vâ ţă m in t. Ea m ată In practică cure ntă Am nul v iilo r, a fost necesar sâ asigurăm încă din acest an re a ­ calcă principiile m oralei s o ­
răspunde necesită ţii m un cii de n o tat aceste rite v a o b se rva ţii liz ă ri sp o rite în un cie sectoare de a c tiv ita te , pe ntru a im ­ cialiste, elem entarul respect
propagandă, sp e cificu lu i a c ti­ spre ate n ţia c o m ite tu lu i o ră ­ p rim a încă dc pc acum -on ritm care sâ sc situeze cît m ai faţă dc om. şi m ai ales faţă
v ită ţii d in dom eniul respec­ şenesc de p a rtid c a ic are d a ­ aproape de sa rc in ile din lu n ile p rim u lu i trim e s tru al lu i dc om ul in virstă.
tiv . p re fe rin ţe lo r c u rs a n ţilo r to ria de a lua toate m ăsu rile 1070, lu cru pc ra re în cca m ai m are m ăsură l-am şi asigu­ — Ne-am dorit o bătrinc-
Pc pa rcu rsu l a n u lu i practica pe n tru ca in v â ţâ m in tu l sâ de­ rat tc liniştită. Am crezut In eu.
rid ic ă insă şi problem e de o curgă In cele m ai core spu n­ D in a c tiv ita te a desfăşurată de colectiv ul nostru dc m u n ­ Dar iată că n-o putem avea.
im p o rta n ţă im e dia tă Cum zătoare c o n d iţii pe tot p a r­ că sc de sprind unele re a liz ă ri po zitive pe cele 10 lu n i. m a­ Nu-i zi să nu auzim vorbe
ve ţi acţiona in tr-o asemenea cursul a n u lu i te ria liz a te p rin tr o p ro du cţie globală su p lim e n ta ră dc fi.2 grele, jignitoare. Ieri. un b ă ­
situ a ţle ? — a fost întreb area A. NAGY m ilio a n e Ici şi un spor de f> f»fln tone fie r în m in ereu m arfă iat (am aflat că se numeşte
P entru fin e le a n u lu i, p re lim in ă m sâ ra p o rtă m depăşirea e x ­ M a xe ll) a urcat pe gard şi u
tra c ţie i do m inereu cil 04 000 tone. a p ro d u c ţie i dc m etal strig a t : „termin eu clasa a
cu 10 000 tone n r p ro d u c tiv ita te a m u n cii va fi depăşită cu VII l-a şi-atunci li dau bă-
BAZA RL0R1C0LA fi.fi la sută. trinului o b ă t a i e . „ D e u ­
R ezultatele po zitive o b ţin u te , ca şi < c lr re se întrevăd, năzi, intr-o seară, pe stradă,
sînt efectul a p lic ă rii in practică a unui m are n u m ă r de m ă­ am fost jignit cum nu sc p o a ­
Pteocupotilo penltu o o tipu ro ac- tile le aeeiteo ţl continuă ln- te... Nu, nu pot să vă spun,
(iunilo* de inliufflu se|o ic din jude­ lr un «ilm irtlen i suri m en ite sâ asigure crearea c o n d iţiilo r necesare în d e p li­
lu i n o ilru o b o io m ateriolo con* Serele b ote i de Io Hunedoara n ir ii o la n u lu i pe an ul 1070. expresie practică a d o rin ţe i şi mi-c tare greu..."
siilcn to ie »or male» io liio , între vor livro m aterial tloricol pentru h o tâ rîrii în tre g u lu i nostru colectiv dc m in e ri şi p re p a ra to ri Ochit omului sc umplu dc
I.I.L. Deva. Instantaneul de faţă vă prezintă sala maţiniloi din cadiul secţiei timplârie- oiţele, ţi prin co nţlruirco unei toate o ra ţclc judeţului. Construc­
mobila. Foto : V. ONOIU m ori b a ie (loricole Io Hunedoaio. ţiile ţi o m cno jo tilc sole vor cu­ dc a traduce e xe m p la r in via ţă sa rcin ile care ne re vin din lacrimi. Ctasu-i vibrează dc
emoţie şi ruşine.
docum entele C ongresului al X -le a al p a rtid u lu i.
prinde, In lin o l, o lu p ra la ţâ de
Lucrările de am enojorc ou început 7 hretore- Cine a fost in stare să a ­
ducă lacrimi in ochii om ului
d e ani a muncit
Dl ii experienţa C. A, P. Foit s a rc in ilo r de către fieca re care 31 aşlepllnd ca virsla
c in s tit,
cooperator a perm is ca spo­
ru l de recoltă o b ţin u t peste pensiei să-i fie preţuită, ijif -
p re ve d e rile p la n u lu i sâ re p re ­ CONSFĂTUIRI CU DEPUTĂŢII ORGA­ jieclată ? Răspunsul parc n e­
zin te peste C0 000 kg p o rum b verosimil, dar adevărat : niş­
te elevi dc la Şcoala gen era­
3 Slii! kg porumb boabe la hectar - oglindă a boabe, din care 30 de tone au lă nr 5 din Hunedoara L o ­
re v e n it ca re trib u ţie
s u p li­
m entară U n ii coo p e ra to ri ca NIZATE DE CONSILIILE ALE cuinţa /tensionărilor loan >i
Ion lonescu. Ion Serdcan. Pe­ Ludochia Căroiu sc află in
tru Sâbâu. Luca C rişan şi a l­ vecinătatea acestei şcoli. In
posibilităţilor de creştere a producţiei ţ ii sc num ără pl in ire cei ca­ FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE joaca lor, elevii au scăpar
re au în re g is tra t cele m ai în ­
mingea peste gard O dată,
sem nate depăşiri dc pro du c­ de două ori. de o sulă de ori
ţie. Dar după mingea căzută m
Este un adevăr incon te sta­ sută d in su p rafaţa re p a rtiz a ­ su p rafaţa c u ltiv a tă s au a p li­ R ezultatele o b ţin u te la c u l­ Oraşul Simeria m u n c ilo r p a trio tice exe cutate d e p u ta ţii lo s if Spincan. F!o- grădină săreau. deodată,
b il câ dacă p â m în tu l sc lu ­ tă c u ltu rii s-au a p lica t şi ei- cat şi ie rb icid e folo sin d o d o ­ tu ra p o ru m b u lu i ne-au p e r­ de cetăţeni in acest an însu­ ria n î rican. loan A n g lie i, zece-douăizcci dc e le n . Dc
crează după re g u lile a g roteh­ te 20 tone gunoi dc g ra jd la ză de cile 3.3 leg Ilu n g u z in la m is sâ onorăm cu cinste o- mează 3,1) m ilio a n e dc Ici. V ic to ria A ng liei. Juja Hâda şi k sub piciuurclc lor nu m ai tu-
nice în a in ta te p ro du cţia a g ri­ hectar, ia r pe te re n u l undo hectar. A cţiun ea de însâm in- b lig a ţiilc către stat, sâ s u p li­ în tre ce re a ce s-a declanşat a lin mineu tcufără nici u jilantă,
C o n s iliu l orăşenesc S im e ria
colă nu cunoaşte lim ite . Acest nu am avu t p o sib ilita te a sâ ţa rc a fost in perm anenţă su­ m entăm pre ve d e rile c o n tra c­ al F ro n tu lu i U n ită ţii S ocia­ în tre d e p u ta ţi la se n ilă vre ­ M ai m u lţi d e p u ta ţi, p rin tre nici o legumă.
lu cru este dem onstrat şi in folosim îngrăşăm inte o rg a n i­ pravegheată. neadm iţ îndu-se tu lu i in iţia l şi sâ asigurăm o me după alegeri pentru cea ‘ car*» Teodor Purdca. îoan
ca d ru l coo pe rativei agricole ce s-nu a p lica t cile 300 kg a- greşuri sau a b a te ri dc la re ­ bună re trib u ţie la ziu a-m un - liste a in v ita t d e p u ta ţii din m ai bine gospodărită c irc u m ­ Stanca, M ih ai Udubaşa. S tc- — Ca orice yosjiodar, care
lo c a lita te la un sfat de lu ­
din Foit. In u ltim ii p a tru an i, 20tat de am oniu la hectar. g u lile agrotehnice câ cru. Cc a pus în evide nţă scrip ţie a găsii un p ro fu nd c- lian Dav id au fo rm u la i c ritic i are o grădină, am dorit şi
la c u ltu ra p o ru m b u lu i p ro ­ C o n d iţiile d in p rim ă va ra a- Un ro l h o lâ rilo r asupra p ro ­ Ne dăm seama insă câ re ­ con sfătuire a ? D e p u ta ţii au oou în rin d u rilc c e tă ţe n ilo r in tc m c ia le ia adresa a c tiv ită ­ noi să imuc ni nişte legume,
d u cţia m edic o b ţin u tă a osci­ ccslui an au im pus executa­ d u cţie i l-a u avut lu c ră rile de zervele de creştere a p ro d u c­ fost u n a n im i în aprecierea râ Deşi nu s a făcu t o analiză a ţii secţiei din lo ca lita te a utşlc zarza vaturi. Dc fiecare
la t in tre 2 000—3 000 kg la rea a încă unei a ră tu ri pe in tre ţin c rc a c u ltu rii Pe 05 ţie i nu au fost nici pc d e p a r­ asemenea a c ţiu n i sînt utile, m o d u lu i în care s-a desfăşu­ I C..C |. Dev a pentru a p o rtu l R ilală şi-au bătut joc de m un­
hectar, ia r în această toam nă sup rafeţele ogorîte In vară la sulă din teren ul in sâ m in - te epuizate. Bunăoară, se poa­ ele avînd ro lu l de a arunca ra t întrecerea, consfătuirea u n e sa lisfâ râ io r la a c ţiu n ile în ­ ca noastră Am rugat jnufe-
s-au re co lta t 3 002 kg la he c­ sau toam nă în scopul in c o r­ la l eu porum b s-a efectuat o le ară ta câ recolta a fost 0 p riv ire re tro sp e ctivă asu­ adus c u vin te dc laudă la u- tre p rin se p e ntru în fru m u s e ţa ­ surii să le inte rzică să mut
tar. de fie ca re dată întreeînd p o ră rii în g ră şă m in te lo r în sol, lu cra re cu sapa ro ta tivă , ia r d im in u a tă cu peste 11 000 kg pra re a liz ă rilo r, asupra s tilu ­ dresa u n o r d e pu ta ţi, p rin tre rea şi păstrarea (u râ ţe n ie i în sară in grădină. T, ^urăşiit
in mod sub stanţia l p re v e d e ri­ p re g ă tirii u n u i bun pat g e r­ apoi pe întreaga sup rafaţă d in cauză câ pe o suprafaţă lu i şi m etodelor dc hu rii ale care S telian D avid. V a le ria oraş Această secţie este slab Ropcscu mi-a spus, In urmii
le p la n u lu i. In acest an, spre m in a tiv şi co m b a te rii b u ru ie ­ s-au a p lica t ciţe două praşile de 14 hectare a ră tu rile s-au d e p u ta ţilo r în ' m o b iliza re a S uvaina. M ăria M ura i F râ n ­ u tila tă , pur şi sim p lu n e g li­ cu c lfiia ani, ,mî le luăm min­
exem plu, depăşirea re p re z in ­ n ilo r în a in te dc efectuarea m ecanice. In urm a p lo ilo r a- efectuat num ai în p rim ă v a ­ m aselor de cetă ţe ni Ia rezo l­ ase K aluza. O liv ia C aţuvcla, ja tă dc e â irc conducerea gile. Am făcut aşa Priviţi
tă I 562 kg p o rum b boabe la a ră tu rii p e n tru in s â n iin ţâ ri, bundonte care au căzut în pe­ ră D e ficie n ţe au e xista t (şi varea un or problem e de in ­ Solom on Irine a. M a lild a O- IG C I- . Deva D in această aici, in m agazie, av em zeci
hectar. Aşadar, deşi în m u lte unde a fost cazul s-a fâ riit o rioada în tre ţin e rii c u ltu rii, sc semnalează şi în această teres obştesc. Dc asemenea, prean şi a a lto ra p e n tru in i­ cauză do ar un sin gu r a u lo ra - de mingi. Acestea U sini nu­
lo c u ri se a firm ă câ reco lta ar lu cra re de discuire, fav o rizin d p ra şile le m anuale s-au re a ­ toam nă) şi în p riv in ţa a sigu­ 01 au văzut, pc bună d re p ta ­ ţia tiv a . s p iritu l în tre p rin z ă to r, m ion sc află în stare de fu n c ­ mai din ultim ele două zile
fi fost in flu e n ţa tă de c o n d iţii­ astfel executarea a ră tu rii de liza t in c o n d iţii n ia i grele, ră rii unor doze corespunză­ te. in co n sfătuire un bun p r i­ h ă rn icia şi priceperea ce i ţio n a re . ia r re z id u u rile m ena­ Şi pentru că ut am permis
le clim a tic e ne favora bile, re ­ calita te , fără gre şuri şi g o lu ri dar co o p e ra to rii au d o ve d ii toare de îngrăşăm inte c h im i­ le j dc a face un ro d n ic schim b caracterizează in muncă, je re d in c a rtie re stnt rid ic a te să le reţinem, ui se n iu c zil­
zu lta te le practice în re g istra te dc aer în masa te re n u lu i. D u ­ m u lt interes şi d ă ru ire in ce la hectar. de păreri, de e xp e rie n ţă p e n tru s p iritu l (le răspunde­ la in te rv a le prea m a ri. C on­ nic de c ă lit elevi m u m ie jig­
de u n ita te a noastră in firm ă a- pă ară tu ră s-a d iscu it teren ul m uncă reuşind ea pe ju m ă ­ Pc ha za în v ă ţă m in te lo r des­ T im p u l ra re a tre c u i (le la re cu care sc u ch ilâ de s a rc i­ ducerea IG C .I,. Deva are da­ nitoare. aiu tu m ţăn cufăr
ccastâ părere D a r cum s-a in cruce tate d in sup rafaţă sâ se exe­ prinse. acum ne preocupăm aleg erile de d e p u ta ţi re p re ­ n ile (a re le im p lică m anda­ to ria sâ în lă tu re care nţele re H Luni se pouit, co p u . să tai
procedat, ce m ăsuri ou fost L ii Insâm înţare am folosit, cute cile două p ra şile m an ua­ îndeaproape dc pregătirea te ­ zin tă o perioadă de m uncă tu l din partea c e tă ţe n ilo r. si' fac s im ţite la secţia sa d in purtaţi astfel cu iloi oumeui
ap lica te p e ntru a o b ţin e re a ­ ea şi în a n ii a n te rio ri h ib r i­ le. Im p o rta n t de m e n ţio n a t m einică a recoltei viito a re . Pc rodnică, p lin ă (Ic 's a tis fa c ţii A p re c iin d p o zitiv activ il:i- S im eria. care că pot fi nu ..umai pu­
liz ă ri c it m ai bune ? este fa p tu l câ s-a u rm ă rit ea n ia i m u lt de 70 la sulă d in lea desfăşurată dc m arca m a ­ C onsfătuirea a co n tu ra t n
du l d u b lu 20H. ra re se carac­ p e n tru m arca m a jo rita te a de­ ri uf i, ci bunici, earc au u-
Bazele re co lte i s-au pus în ­ terizează p rin vigoare vege­ densitatea p la n te lo r răsă rite su p rafaţa ce urm ează sâ o in - p u ta ţilo r In acest in te rv a l m ii jo rita te a d e p u ta ţilo r, consfă­ pol p rin c ip a le le sa rcin i re juns la virsla jicnsiei cişti-
că dc la am plasarea c u ltu rii. ta tivă şi p ro du cţie rid icată . sâ fio e îl m ai ap ro p ia tă dc sâniînţâm eu po rum b s-au c- de cetăţeni din oraş au p a r­ tu ire a a adresat c ritic i aspre stau în faţa c o n s iliu lu i p o p u ­ gindu-şi prin probitatea
unora d in tre c ri care nesoco­
A stfe l, pe aproape ju in â tn le O deosebită ate nţie s-a a- cea a celor ajunse la m a tu ­ fe rtu a t a ră tu ri acţiune care tic ip a t cu în s u fle ţire la ac­ tesc ră sp u n d e rile cc le revii'.. la r orăşenesc, a d e p u ta ţilo r muncii şi conduitei it s p e e lu 1
este în curs de re a liza re şi
in perioada ce a m âi
răm as
d in sup rafaţa c u ltiv a tă . po­ eordat resp ectării epocii o p ti­ rita te . pe restul te re n u lu i. E x p e rie n ­ ţiu n ile în tre p rin se de consi­ D e pu ta tu l C ornel Stoica, de din acest an. în ia rn a ră re s c şi consideraţia celor din jur /
O m ăsură e ficie n tă (le spo­
ru m b u l a a vu t ca plan tă pre ­ me dc Insâm înţare şi asigu­ rire a ra n d a m e n tu lu i la hec­ ţa d o b in d itâ pinâ acum în liu l populai pentru repararea pildă, c a ic este şi medie, n a apropie, in în tre g u l an 1070 Nu vi se roşeşte obrazul de
m ergătoare trifo lie n e le . pe 35 ră rii unei d e n sită ţi core spu n­ ta r. ap lica tă eu rezu ltate m u l­ p riv in ţa s p o ririi reco ltei de şi în tre ţin e re a stră zilo r, am e­ «lat de vorbă n iciod ată cu ce­ D e p u ta ţii s-au an ga jat ca ruşine jigmndu-i ? li între­
la sută au fost plante p ră si­ zătoare de p lan te la hectar, najarea zonelor verzi, la p la n ­ băm pe elevi, dar z-ar cu v e­
ţu m ito a re in u n itatea noas­ po rum b ne va fi de m are fo ­ tă ţe n ii care ia u acordat la p la n u l de a e liv ilâ ti p a trio ti­
toare, ia r pe restul te re n u lu i, în s â m în ţa iu l s-a efe ctu at in tă ri de a rb o ri şi a rb u şti o r­
tră. este cointeresarea m ate­ los în v a lo rific a re a to t m ai 2 m a rtie votul lor. n a în tre ­ ce pc an ul 1070. adop ta t re ­ ni Să întrebăm şi p<> (/a.vcă/ii
păioase de toam nă După e li­ în tre g im e în decada a tre ia d e p lin ă a re ze rve lo r e xiste n ­ na m e n ta li, la re p a ră ri şi zu ­ lor dc. Ui Şcoala generală nr.
prins n ici un fel de a c ţiu n i,
berarea te re n u lu i de trifo ii**- a lu n ii a p rilie , folosind m a ­ ria lă .i c o o p e ra to rilo r p rin a- te p e ntru obţinerea de re z u l­ deşi se sim te strin g e n t nevo­ cent (Ic o sesiune a c o n s iliu ­ 5, care cunosc de multă vre­
ne şi p râ şilo .u e s-au efe ctu at şina S P C G reglată pe ntru eordarea re trib u ţie i s u p li­ tate superioare g ră v iri de faţade etc., care au ia. nu p a rtic ip ă la sesiunile lu i p o p u la r orăşenesc, sâ fie me „ am ănuntul" ce se p etre­
ogoare, con com ite nt îneorpo- a d is trib u i 51 000 boabe la m entare p e ntru depăşirea făcut din S im e ria un oraş tradu s in via ţă p rin lr-o m u n ­
p ro d u cţie i p la n ifica te . S ta b i­ CONSTANTIN CORICIUC c o n s iliu lu i p o p u la i. P entru că susţinută şi bine o rg a n iza ­ ce, zilnic, sub ochii. l0 r. tu
i îndu-se In sol c ltc 3f>0 kg su- hectar. C oncom itent cu se­ lire a d ife re n ţia lă a pro du c­ ioginei agronom la C A P. cura t, in g r îjit dc gospodari slaba lo r a c tiv ita te , au fost tă a tu tu ro r lo c u ito rilo r ora - |j Curteu şcolii.
perfosfat la hectar Pe 40 la m ănatul, pe 33 la sută din ţie i pe ta rla le şi cunoaşterea • Foit p ric e p u ţi şi h a rn ic i V aloarea c ritic a ţi pe bună dre p ta te şi şului. La com isia de ju decată
nr. 3 a Consiliului popular
municipal Hunedoara a v e ­
nit o bălrină ce-şi poartă cu
greu cei 77 de ani de t/u fă .
N-arc pe nimeni. Singurul ei
la p r a ş t ie SE CER SPECTACOLE LA ÎNĂLŢIMEA rost şi fără rost Cu orice oca­ sprijin este statul. El i-a a ­
zie se cerc să prezentam spec­
sig u ra i o pensie, o m in caie
Normal, se recurge la R
tacol.
im provizaţii (le slaba calitate, caldă la cantină. A r putea,
care com prom it fo rm a ţiile tn aşadar, să stea liniştită m
căsuţa ei din strada Dragoş
Sau dacă se
faţa publicului.
POSIBILITĂŢILOR SI TRADIŢIEI de fapt, nu prea sînt tine ri Es­ ' lor. pretind, ele să fie anunţate din Vodă nr. 34. Dar iat-o veni­
ni s-a promis ca vom fi s p riji­
tă a ici să-şi plinijă n e c a z u l:
tim p, pentru a pregăti ceva co­
niţi, la rcîm prospâtarel
te clar că, astfel, calitatea-spec­
9 # t tacolelor noastre scade, elemen­ Pentru a reuşi, vom căuta să respunzător, adecvat". Este pă­ „Sint bătrlnă, d c cc-m i în­
tul uman fiin d mereu acelaşi" educăm dragostea tin e rilo r pen­ rerea in stru cto rilo r şi metodiş- tunecă ultim ele zile ale v ie ­
M ulte fo to lii din sălile de doi interpreţi, un taraf şi ga­ duc de m ult la acele spectaco­ Dacă ar fi numai acesta răul Deci, îm bâtrînirca şi la pro­ tru munca cultu r al-artistica l)c tilo r casei de cultură. ţii ? Am trudit, la a n ii mei.
spectacole rămîn neocupate. ta spectacolul. Aşa ceva c clar le, nu ştiu ce au, dar aflu că n-ar fi chiar a tit de grav, dar priu şi la figu rat a fo rm a ţiilo r aceea, vom preda la repetiţii $i. intr-adevăr, organizarea să am o grădiniţă cu nişte ro ­
M u lţi organizatori dc spectaco­ <ă nu mai satisface pe nim eni, nu pierd nim ic nedueîndu-mâ". din declaraţiile unor tovarăşi artistice ar fi o cauză. Lucru noţiuni de specialitate, au fost pripită nu poate asigura şi o şii şi fasole. Dar mi au rupt
le reclamă absenţa publicului acum cînd comoditatea fotoliu­ Situaţia, după părerea noas­ anchetaţi mai apare un fapt pe cunoscut de către m etodiştii şi reorganizate şi încadrate cu ca­ calitate corespunzătoare a spec­ gardul, au dat intr-adins cu
la reprezentaţiile trupelor pro­ lui din faţa televizorului e greu tră, este cu adevărat alarm an­ cit dc nepotrivit, pc a tit (Ic activiştii casei de cultură, care dre competente cercurile dc v i­ tacolelor. Spuneam însă că mingile In recoltă. Au a d u ­
fesioniste, dar mai ales ale de conturbat". tă De ce ? Pentru câ Orăştia subiectiv S-a încetăţenit obiş­ după lin tim p au alarm at pc oară. de artă plastică etc.". spectatorii din Orâştic nu frec­ nat şi alţi copii la gard şi
a rtiş tilo r am atori Se dau şi I). Slclinn, proiectant : „Nu este un oraş cu suficient dc nuinţa spectatorilor de a pa r-, toţi factorii şi au procedat la Se remarcă, din cele spuse ventează nici spectacolele profe­
explicaţii : ,.Televiziunea c dc frecventez casa de cultură nu­ m ulţi intelectuali care sâ poală licipa efectiv şi afectiv la spec­ luarea unor măsuri concrete pinâ acum. câ reîntinerirea fo r­ sioniste. deseori nici măcar in ­ i-Qu invaţat să m ă înjure.
vin ă !" Oare e singurul şi cel mai (Ic la o vreme, după ce contribui la impulsionarea acti­ tacole numai atunci cind e pre­ Nu vom avea în vedere planu­ m a ţiilo r este cea rare se rea­ telectualii. De cc? O explica­ Vă rog să-i chem aţi aici pe
mai plauzibil, mai întem eiat a r­ m i-am dat scama câ recunosc v ită ţii cultural-arti.ştice, sâ o- zentă „fru n te a " oraşului, cind rile scrise şi incopciate în do­ lizează mai greu. Dc cc ? Tot ţie destul dc convingătoare loan Sim ionic şi pe Emil
gument ? repertoriile, că sînt aceleaşi de de la diverşi in terlocutori a- consta in faptul că m arile tru ­ Murcşan, dar să vină şi taţii
lor".
Am căutat un răspuns la O- fiecare dată. Nu există o rota­ ffăm câ „nu se face o creşte­ pe profesioniste din ţară — o-
râştie, in măsură să lămureas­ ţie a spectacolelor d ife rite lo r re. o educare a noilor cadre", perc, filarm onici, teatre — Cei citaţi, insă, n-au venit.
că fenomenul, ştiut fiind că a­ form aţii sau o asamblare ar­ Viaţa culturală—in examenul exigent „lipseşte o intensă educaţie a r­ frecventau cîndva Orăştia pen­ După alte invitaţii, la o săp-
rest oraş se bucură de faima monioasă a lor". tistică în şcoli", „trebu ie cu l­ tru câ aici aveau un public tămlnă, au venit... m am ele
unei tra d iţii cu ltu ra l-a rtislicc V . Solomon, m uncitor r „N u al publicului tivată dragostea, pasiunea pen­ entuziast, exigent, dar câ u lte ­ celor doi adolescenţi, indig­
înfloritoare cîndva şi roditoare mai merg la casa dc cultură de tru muzica, artă In general", rio r aceleaşi trupe, bazate pe nate că au fost deranjate, in
in prezent. m ult N-am cc vedea şi dc a­ „muzica, cîntul erau in şcoală anumite planuri de încasări, o- faţa comisiei, bătrînica n-a
Aşadar, ee oferă casa dc cul­ ceea nici ce pierde Tot ace­ fere exemplul personal — cu- aceasta catadicseşte sâ aplau­ discipline obligatorii, nu cenu­ colcau oraşul, dat fiin d numă­ mai acut nici un fel dc p re ­
tură spectatorilor şi care sint laşi lucru se prezintă de fieca­ noscindu-se marca influenţă a de. să zâmbească sau sâ rîdâ. sare. ci preocupările concrete şă rese ca acum" şi alte ase­ ru l mic de locuri In sala de te n ţii:
opţiunile acestora ? Care sînt re dată". intelectualilor asupra concetă­ Tovarăşii prol loan Popa, d i­ menea explicaţii, prim ite de la spectacole Eu ii iert, ce să le mai
corului
Pruncise
şi
rijo ru l
motivele slabei prezenţe a pu­ V. Morar, secretarul comite­ ţenilor — prin prezenţa tn sa­ Am consemnai mai fn lii acest Jlo.srhnafsky, instructor al cer­ oameni în vtrslâ. intelectuali, Lucrul cel mai im por­ ccr ? Dar rog frum os să fiu
blicului la spectacolele locale ? tulu i orăşenesc U.T.C. : „ T i­ la de spectacol Dar Iu Orâştic aspect pentru câ el reprezintă anim atori ai vieţii artistice a tant este recîştigai ea terenului lăsată in pace. să-m i duc în
cului de muzică, ne-au fost, în
Dr, S. Spincanu r „Personal nerii nu merg la specta­ nu intelectualii sînt cei caic factorul subiectiv, personal al acest sens, interlocutori. oraşului. pierdut, prin organizarea ace­ linişte bătiin eţelc...
nu frecventez spectacolele casei colele casei (Ic cultură fi­ fac cultura de masa ci. dim po­ problemei. Aceasta, insă, nu în­ Aşadar, de vină este educaţia lor spectacole de care vo r­ La citeva ore, insă, bătrî­
de cultură pentru că m-am ra­ indcă repertoriul c acelaşi, trivă. cei care ar trebui sâ seamnă câ rezolvarea ar veni „La cor. vom căuta să lă r­ cultural-artistică deficitară a ti­ beau in te rlo cutorii noştri de la nica s-a rcintors in faţa co ­
lia t părerii „nu se m erită, e vechi, cunoscut dc toţi. Din o dată eu înlăturarea acestui gim colectivul, sâ prezentăm neretului. Dar această lipsă sc casa de cultură, prim enirea lor
stea tn stal. să-şi însuşească misiei de ju decată cu bati­
pierdere de tim p", convingîn- cauza aceasta toţi preferă alte din ceea ce văd pe scenă. .‘şi. factor. Nu ! Rezolvarea trebuie programe v ariate, cvartete, g ru ­ recuperează în procesul social cu noi bucăţi, educarea şi fo r­ cul rupt. cu faţa lovită.
du-mâ că acesta e adevărul. T 'n preocupări. Nu există o mişca­ intr-adevăr, cc sâ ne m iram câ sâ decurgă direct din sălile dc puri, solişti, recitatori. Vom in­ de culturalizare, proces în ca­ marea pasiunii tin e rilo r pentru
m inte că înainte de studenţie re artistica viguroasă Cred că, intelectualitatea O râştici nu repetiţii şi apoi de pe scena clude în repertorii bucăţi cu­ re casa (Ic cultură este un fac­ viaţa artistică a oraşului, o da­ — M -au bătut. M-au aştep ­
frecventam curent casa de cu l­ în arest sens. .şi intelectualita­ participă la activizarea vie ţii sălii dc spectacole a casei dc noscute de operetă, operă chiar, tor, o filieră im portantă. Am tă cu angrenarea in te le ctu ali­ tat la coltul străzii Uitaţi-vă
tură pentru că aici se desfăşu­ tea c vinovată, fiindcă nu par­ artistice a oraşului cînd nu es­ cultură. A ici intervine între­ iar schimbul (Ic experienţă eu văzut că există ciţiva optim işti, tă ţii la aceste activită ţi P rim ul ce-a făcui cu mine Sa ui na
ra o activitate artistică inten­ ticipă cu posibilităţile ei la te prezentă nici la concertele barea : „Cu cc ne prezentam iu corul „Ion V idu" din Lugoj a oameni angajaţi cu pasiune în- pas. prom iţător, s-a făcut. U r- 1 Murcşan...
să — teatru, cor. operetă etc înviorarea vieţii artistice a o­ faţa spectatorilor?" marcat un eveniment cultural Ir-o frumoasă muncă dc a scoa­ ni cază urm ă to rii, mai viguroşî, I O m am ă a lovit o altă m a ­
— plus o serie de cercuri pc raşului". culte, filarm onice, la un reci­ fn tr-o declaraţie consemnată im portant, prin aceea că s-au te lucrurile din impas, dornici mai hotărîţi, aşa cum îi bănuim I mă. fin copil a jignit un p ă ­
specialităţi cu un im portant Zeci dc alte persoane ne-au tal Ştefan Ruha etc. — pc gus­ mai sus aminteam despre spec­ stabilit o scrie de legaturi în- să realizeze pe v iito r spectaco­ în pasiunea şi dragostea celor rinte. Sint fap te grave care
rol în dezvoltarea unor ap titu­ relatat cam aceleaşi motive tul ra fin a i al unui universitar, tacole de slaba calitate. Ea a Irc cele două form aţii de pres­ le (le calitate, care sâ satisfacă cîţiva anim atori cu care am • sc ccr pedepsite, sint o d e ce
dini. In prezent, însă, m ajori­ pentru care nu frecventează care de fapt. (lupa o părere e- lost întărită dc unul dintre ac­ tigiu naţional. Dc asemenea, rele mai exigente preferinţe. stat de vorba, optim işti în ceea J 'mi pol fi îngăduite hi socie­
tatea spectacolelor poartă, m ise spectacolele casei de cultură, nunţatâ de mai m ulţi in terlo­ tiv iş tii veterani ai casei de cu l­ dorim şi vom face lot posibilul, Dar pentru spectacole de ca li­ ce priveşte redresarea vie ţii j tatea noastră, ai cărei fii sint
pare, amprenta organizării p ri­ na mai m ult, unii cetăţeni, cînd cutori, vin în oraş cu conştiinţa tură, tovarăşul Ion V ule riu T o - sintem foarte hotărîţi, ca p ri­ tate trebuie sâ sc creeze con- artistice a oraşului, în recîşti- ; educaţi după n orm ele m ora­
pite, după caz şi nevoi, înjghe- auzeau despre ce-i vorba, re­ că ştiu, cunosc, au văzut totul dca. membru a) corului de zeri mul spectacol al noii stagiuni d iţiilc corespunzătoare pregăti­ garen publicului şi readucerea lei socialiste. Sint fapte care
la Bucureşti. C luj sau Tim işoa­ dc ani : „C orul tvnlcn ar a a­ să fie de o înaltă ţinută artis­ rii lor Intre acestea, una nise fo rm a ţiilo r la înălţimea faimei
blndu-sc ceva, cu cc se găseş­ fuzau pur şi simplu sâ mai dis­ acuză şi care ccr oprobriul
ra. şi-au format cultura nece­ juns un cor... bălrin. Sintcm tică cu care sâ nc recucerim paie demnă rlc luat în consi­ cucerite cu ani în urmă opiniei publice.
te în momentul respectiv. Sc cute, spuntndu-nc sec „nici nu sară, de aceea nu dau im portan­ numai noi. cei din generaţia spectatorii. Pentru aceasta, tn derare : „Sâ nu se mai p re tin ­
merge pe m inim a rezistenţă — mă interesează : eu nu mă mai ţă m işcării artistice locale. vlrstnicâ. În toate form aţiile. toate form aţiile vom acţiona, şi dă organizarea spectacolelor cu N. STANCIU ■
LUCIA LICIU