Page 47 - Drumul_socialismului_1969_11

O DEZVOLTARE RAPIDA La ce mai foloseşte Semnalele critice

N I I N F O R M E A Z Ă
A ACŢIUNII DE ECONOMISIRE bariera ? primesc răspuns p r e ze n ta de srm iT

După cc a băut un litru dc
E fo rtu rile depuse de oam e­ d e rn iz ă rile care s-au făcut, excu rsii, p ro cu rîn d u -şi d ife ri­ ţuică, A ntoniu Eros din
n ii m u n cii d in p a tria noastră, tre b u ie m e n ţio n a t şi fa p tu l că te m a te ria le sp o rtive , d e p rln - C ît este de intensă c irc u ­ cad rul In sp e cto ra tu lu i m ili­ „L a G helar, p re g ă tirile (era secţia dc p a n ific a ţie a G hela- C rls tiir s-a suit. tn ziua dc
sub in tc le a p ta conducere a o p e ra ţiu n ile de încasare a zîndu-se de pe acum să-şi la ţia tre n u rilo r in staţia S i- ţie i ju d e ţu lu i Hunedoara. vorba despre cele de ia rn ă — ru lu i, re fe rito a re la apa p o ta ­ 7 noiembrie, pe bicicletă Nc-
P a rtid u lu i C o m u n ist Român, im p o z ite lo r, ta x e lo r etc. au gospodărească cu c h ib z u in ţă m e ria -tria j nu m ai trebu ie B ariera nu s-a deschis în n.n.) au răm as In faza de... b ilă , redeschiderea secţiei ra - m aiputîndu-şi ţine ech ilibru l,
au asigurat, o d a lă cu dezvol­ fost lu ate de la ghişeu) filia ­ m ic u l lo r buget. S-a e vid e n ­ dem onstrat. P oale acesta a cele 55 de m in u te n ic i m ă­ h îrtii" , se in titu la un a rtico l d io -te le vizo a re şi altele. S in ­ a căzut cu bicicleta pc partea
tarea ra p id ă a în tre g ii econo­ lei. în fiin ţin d u -s e un ghişeu ţia t îndeosebi şcoala d in O - fost şl m o b ilu l p e n tru care la ca r atunci cin d pe lin ie era a p ă ru t pe la în c e p u tu l lu n ii ce ri să fim , p re fe ra m (şi pre ­ carosabilă a şoselei, acci-
m ii a tă rii, şi o co n tin u ă îm ­ separat — cel de p lă ţi produse ră ştio a ra de Jos, unde to ţi e­ pasajul de nivel dinspre Sim e- „lin iş te d e plină ". A m fost ne­ o cto m b rie a.c. „S e m n a le le " e­ fe ră m ) un răspuns scurt, la dentîndu-sc. Im prudenţa pu­
b u n ă tă ţire a n iv e lu lu i de tra i din P ia ţa R e p u b lic ii, descon- le v ii şco lii s in t d e p u n ă to ri la ria s-a m ontat o sem ibarierâ v o iţi să apelăm la te le fo n u l m ise de acest a rtic o l au p r i­ Obiect, e x p e d ia t în u rm a u n o r tea să-i fie fatală dacă şo­
T o ii in d ic a to rii s ta tis tic ilo r gestionîndu-se in fe lu l acesta C.E.C. Şcoala a fost, de a lt­ electrică. N u m a i că şo fe rii u n e i. cabine, să chem ăm m it un răspuns lung, d e ta lia t tem einice analize a s itu a ţiilo r fe ru l Vasilc Lup. dc pe au­
d in u ltim ii ani c o n firm ă cu ghişeele filia le i. fe l, pre m ia tă o b ţin în d lo cul nu ţin seama de po ziţia ei şi „tu rn u l", de unde im pieg atul d in partea C o n s iliu lu i p o p u ­ de fa p t şi, m ai ales, a re z o l­ tovehiculul 21-MD-744. in fa­
c e rtitu d in e acest adevăr. U n In dezvoltarea a c ţiu n ii de I I pe ju de ţ. de fa p tu l că b e curile roşii Zabotinschi ne-a lu a t la rost: la r a l m u n ic ip iu lu i H u ne doa­ v ă rii acestora. L o c u ito rii ţa câruin sc prăbuşise, nu
un gh i d in care această p ro ­ eco no m isire un ro l im p o rta n t A cţiu n e a de econom isire, clipesc des o b lig in d u -te să „D e ce n -a ţi dat telefon m ai ra. D ar, d in păcate, m u lte G h e la ru lu i sînt, sută la sută, dădea dovadă dc prezenţă
blem ă a fost p riv ită poale il are buna servire a celâţe- d e ven ită o tra d iţie a p o p o ru ­ opreşti. Ei ocolesc ba rie ra d e vrem e ?" (bariera este d i­ pro blem e rid ic a te a tu n c i n is e de aceeaşi pă rere cu noi. Pen­ dc spirit.
m ai p u ţin este acela al de­ lu i no stru şi care se desfă­ pe partea stingă şi-şi văd de rija tă de tu rn u l dc com andă spune că au răm as pc m ai tru că vo rb a m u ltă ., to t nu
p u n e rilo r la C .E C a econo­ şoară în toată ţa ra , re fle ctă a- d ru m . Ce s-ar putea întâm ­ — n.n.) Păi atu nci de ce m ai c departe nerezolvate. U nele rezo lvă m are lu cru . DE LA REŢEAUA
m iilo r p o p u la ţie i. v în tu l c o n tin u u al econom iei pla dacă s-ar „ în tiln i" cu un electrică ba rie ra ? In s ta la ţi de o deosebită im p o rta n ţă , ca
in u ltim ii 10 ani nu m ai la na ţion ale , tă ria şi so lid ita te a tre n , e lesne de înţeles. un telefon sau m icro fo n la cele de la d e p o zitu l dc le m ­ ELECTRICA
filia la d in O râştie valoa rea La filiala C. E. C. siste m u lu i nostru m onetar, în ­ Ca să nu sc creadă că v o r­ pasajul de n ive l să strige to ţi ne, a p ro vizio n a re a u n ită ţilo r
d e p u n e rilo r a crescut an de crederea d e p lin ă pe care o au b im în gol, cită m şi exem ­ ş o fe rii „A lo , tu rn u u u !** Poa­ com e rciale cu unele a rtic o le şi In u rm a se siză rilo r p rim i­ Un scurtcircu it produs la
an. fiin d în prezent m ai m are o a m e n ii m u n c ii în p o litic a ple : in ziua de 8 noiem brie, te aude şi im p ieg atul dc ser­ produse, p re lu n g ire a traseu­ te de Ia m ai m u lţi lo c a ta ri ni reţeaua electrică dc la d o r­
cu 814 Ja sută fa ţă de 1950, Orâştie în ţe le a p tă a p a rtid u lu i şi gu­ in tre orele 10,50 şi 11,45 viciu. lu i de autobuze pînă în colo­ b lo c u lu i nou d in A icea coc- m itoarele comune ale C.L.F. j
ia r soldul general al depune­ v e rn u lu i nostru. nia C u ţ (e încă in stud iu, f i ­ s a rilo r n r. 8, în z ia ru l nos­ Orâştie. tn noaptea dc 8 spre 1
r ilo r a crescut cu 1778 la su­ (cît am fost o b lig a ţi să stăm Acest ,.procedeu" are si un 9 noiembrie, a dat naştere
A cum in u ltim e le zile a le a ­ în faţa ba rie re i care in dica in d in această... fază d in lu na tru a a p ă ru t nota : ..Se cerc 1q un incendiu soldat cu dis­
lă faţă de acelaşi an. S o ld u l a lt neajuns : „a în v ă ţa t* şo­
I n u lu i fie c a re d in tre no i re ­ m ai a.c.) deschiderea unei 0 re zo lva re u rg e n tâ l" Iată trugerea a 25 mp dc barăci.
m ediu pe lib re t a m a rc a t şi el n ilo r ce v in în con tact cu u­ fle c tă m asupra re a liz ă rilo r p o ziţia „în ch is- ) au tre c u t 6 fe r ii să nu respecte legea. fr iz e r ii la G o vâ jd ia (n i sc răsp un sul C o n s iliu lu i p o p u la r
0 creştere de 1229 la sută, la n ita te a noastră. Sub acest as­ o b ţin u te , tragem co n clu zii a ­ autovehicule, toate încâ lcin d N u de alta, d a r dacă sînt o­ spunea că există spa ţiu, d a r al m u n ic ip iu lu i H u ne doa ra : In sarcina cui sc află răs­
30 septem brie a c., fa ţă de f i ­ pect s a la ria ţii de la filia la O- sup ra fe lu lu i cum am re u şit legea — 21-HD-1820 de două b lig a ţi să stea ia fiecare d ru m co o p e ra tiva „P re s ta re a " nu „L a acest bloc s-au lu a t m ă­ punderea v e rific ă rii reţelei
nele a n u lu i 19â0. ră ştie nu au u ita t n ic i o c li­ să ne gospodărim p ro p riu l o ri, 21-B-6555 care m ai avea cel p u ţin 55 de m in u te la dă un friz e r, ia r acum s-a s u ri şi s-au a sig u ra t cu apă electrice? Poate că n-ar fi
In ceea ce priveşte n u m ă ru l pă că lucrează în tr-o u n ita te buget. Ne g în d im să ne în ­ şi oam eni în picioare în ca­ barieră, cine le realizează schim ba t placa, este friz e r caldă m en ajeră şi apă p o ta­ râu să li sc producă un
de de pu nă to ri, la o p o p u la ţie fa ţă de care n im e n i nu are dre ptăm cu toată încrederea roserie. 31-HD-3729, 31-H D - sa rcin ile de plan pe ntru care d a r c o n s iliu l p o p u la r co m u ­ b ilă toate ap a rta m e n te le . Do scurtcircu it acestor negli­
de 30 830 de lo c u ito ri din ra ­ n ic i un fel de o b lig a tiv ita te şi şi m ai m u lt spre Casa de E ­ 667, 31-TM-1520 — şi to ii sînt p lă tiţi ? Regionala C.F. na l nu s-a decis asupra spa­ asemenea, încă lzire a a p a rta ­ jenţe condamnabile
za de a c tiv ita te a filia le i că d e p u n ă to rii v in la noi da­ con om ii şi C onsem naţiuni, să ne-au rîs în faţă că... aştep­ Deva nu are n im ic de spus ţiu lu i!). A lte problem e sîn- m e n te lo r s-a a sig u ra t ince-
noastre, există un nu m ăr de că s in t s e rv iţi c ît m ai bine. facem d in aceasta o casă a tăm să se deschidă bariera. tem in fo rm a ţi că s-au re zo l­ pîn d cu data de 16 o cto m b rie NOROC CU STILPUL
13 400. re ve n in d la fieca re in această problem ă ? a.c." Deci, doar o zi in tîrz ie -
C orespunzător c e rin ţe lo r noastră, a tu tu ro r. C ine rîde la u rm ă ? V a sta­ vat. A m in tim pc cele de la In ziua de 8 noiembrie,
1 000 de lo c u ito ri 348 de de­ re fa ţă de te rm e n u l s ta b ilit.
p o p u la ţie i a fost lă rg ită con­ D. CALIN Vasilc Herman din Pelro.şani
p u n ă to ri C.E.C. tin u u reţeaua do u n ită ţi ope­ AUREL TÎMPEANU b ili se rviciu l c irc u la ţie i d in Aşa rezolvare, aşa răspuns, circula cu autoturism ul per­
O b ie ctive le p rin c ip a le care ra tiv e C.E.C. A stfe l, de la 7 directorul filiale? C.E.C. m a l m erge S curt, concis, e fi­ sonal (1-110-3570) pc şoseaua
au că lă u zit a c tiv ita te a noas­ u n ită ţi existe nte în 1952, s-a Orâştie cie n t. Spre m u lţu m ire a loca­ Orăştic-Geoagiu. La o frtn a rc
tră de-a lu n g u l a n ilo r au a jun s la 23 de u n ită ţi în p re ­ ta rilo r. bruscă, maşina a derapat şi
fost : crearea u n u i spaţiu co­ zent. O deosebită am p lo are a ☆ s-a p ro p tit in tr-u n sttlp dc
respunzător. care să satisfacă lu a t acţiunea de econom isire M O Z A I C telegraf. Noroc cu stUpul !
a lîl ne vo ile d e p u n ă to rilo r, cît în rin d u rile e le v ilo r d in şco­ | îmbunătăţirea | „C iu fu lic i; nu va răm îne A ltfe l cine ştie cc sc alegea
şi c o n d iţiile de m uncă ale sa­ lile de toate gradele, din raza re s ta n ţie r" — n i sc spune în dc maşină şi dc cci 3 pasa­
la ria ţilo r p ro p rii. In c o n te x tu l de a c tiv ita te a filia le i. L a ore­ | alimentării cu apă! răsp un sul U.J.C.M ., răspuns geri din autoturism .
acestor e fo rtu ri se înscrie le de d irig e n ţie , la şedinţele sitatea din Osaka. Cauzele a­ trim is în u rm a a p a riţie i n o tei
schim barea consecutivă a tre i cu p ă rin ţii, cad rele d id a ctice ! a Hunedoarei ! cestui gest disperat nu se cu­ In care îl în tre b a m pe „C iu - S-A ÎNCASAT c u r s a ?
sedii, reclam ată de co n tin u a vorbesc despre im p o rta n ţa ac­ ; t nosc cu precizie, deoarece pro­ f ul Ici** d in Deva dacă i-a r
d e zvolta re a a c ţiu n ii de eco­ ţiu n ii de econom isire. R e zul­ i A lim e n tă rii cu apă a m u - j harakiri fesorul Terada nu a lăsat nici place să fie codaş. „C ele sesi­ Conducătorul auto Ion V in-
no m isire şi a n u m ă ru lu i de ta te bune s-au o b ţin u t în to a ­ | n ic ip iu lu i H unedoara i s-au j un fel de scrisoare prin care zate sîn t adevărate, co n tin u ă ţan dc la I.A.S. S intâm âria-
o p e ra ţiu n i. Pe lin ia org a n iză ­ te şcolile, e le v ii re a liz în d d in . adus a n u l acesta unele im - j să explice atitudinea sa. Se răspunsul. A m dat in d ic a ţii O rlca a fost depistat trans-
r ii bunei s e rv iri, pe lîng â m o- m ic ile lo r eco no m ii frum oase b u n â tâ ţiri. C o n tin u in d p re - j crede totuşi că principalul mo­ ca în toate se cţiile dc friz e ­ portînd saci cu cartofi din
o cu p ă rile pe această lin ie , \ tiv l-ar co n s titu i nemulţumi­ rie să se tu n d ă şi co p ii, cu satul Ostrov la S intăm ăria-
( c o n s iliu l p o p u la r m u n ic i- rile pe care le-a avut cu stu­ e xce p ţia friz e rie i care are in O rlca fără form e legale. Be­
Intr-adevăr, cu astfel de pul ne incuno.ştinţcază că j denţii de la universitatea unde v e c in i pe a d e vă ra tu l „C iu fu - neficiarul era şeful serviciu­
vfnători mor animalele săl­ au fost te rm in a te a lte lu - | lucra. lu i organizarea producţiei,
batice dc bătrîneţe ! c râ ri la alim e n ta re a cu j Harakiri este una din înfri­ 1 ici*'- La aceaslâ secţie d e d i­ N iţâ S tăruită. Am fi curioşi
apă. In prezent se fac p ro ­ coşătoarele metode japoneze De curînd, în Franţa a fost cată anum e c o p iilo r servire a sâ aflăm dacă pentru cursa
bele p e n tru două bazine de de sinucidere practicate de inaugurată, in apropiere dc respectivă întreprinderea a
Sport, sport, dar 2 X 2 500 mc, astfel ca p î­ m at bine de o mie de ani, în­ Toulouse, o uzină modernă dc va f i a sigu rată z iln ic în tre o­ încasat contravaloarea trans­
nă la 1 decem brie ele să deosebi pină în secolul trecut, producere a unui nou tip de rele 9-13 şi 16-20". Deci nu portului.
prea de tot! I fie puse în fu n cţiu n e . . in general de samurai. Ei re­ lapte — „laptele s te r iliz a tA - m a i au m o tive c o p iii Devei să
P rin punerea în fu n c ţiu ­ curgeau la această „soluţie" ca ceastă uzină este ultima ini­ poarte... plete. „C iu fu lic i" le Rubrică realizata de
La unele şcoli şi licee d in ne a acestor lu c ră ri, va fi o ultimă şansă de a-şl salva ţiativă a Ministerului Agricul­ va reteza pe toate... A. DANUJ
municipiul Hunedoara, func­ asigu rată apa p o ta b ilă la O reeditare a unor vechi şl onoarea. De regulă, soţia sa­
Zgomot se face. ţionează cîte un mic bufet, ne cesităţile actuale ale ce­ crude o b ic e iu ri japoneze s-a muraiului se sinucidea în ace­ turii al Franţei pentru a face I. BELDEANU
faţă concurenţei
înverşunate
special amenajat, pentru ca lo r 110 000 lo c u ito ri ai m u ­ petrecut zilele trecute la Osa- laşi timp, împlintindu-şl o sa­ la care sînt supuse prodxtsele G. IGNAT
Se aude şi la elevii să-şi poată cumpăra în n ic ip iu lu i ka : o sinucidere prin metoda bie în glt. lactate franceze pe piaţa ex­
pauze cornuri, dulciuri şi h a ra k iri. Incredibil pentru e­ ternă. Se consideră că produc­
I.I.L. Deva? sucurL Necazul mare al e­ poca modernă In care trăim, ţia de „lapte sterilizat" se va C IN E M A PENI i Urletul lupilor („C ultural");
LONEA : Dragoste la Las Vegos
mai ales că v ic tim a făcea p a r­
levilor de la aceste şcoli este RADIO („Minerul") ; Furtuno încape (.<7
Lingă atelierul de timplă- că nu găsesc suc. Din acest te dintre reprezentanţii de sea­ SCUflMMKA dezvolta deosebit de mult in Noiembrie") j ANINOASA : Tată
rie ai 1.1.L. Deva, situat fn motiv slnt nevoiţi să alerge mă al ştiinţei nipone, profe­ anii ce urmează. „Laptele ste­ de familie („Muncitoresc") ; PE-
Morysia
DEVA : Atentatul de la Sarojevo
strada M. Eminescu nr. 48, sute de m e tri pînă la prima PROORAMUL I : 6,05-9.30 Muzico sorul inginer electronist Ma* A16I0NULUI rilizat" poate fi conservat luni (Cinematograful „Patria*’) ; Tor- TRILA i („Muncitoresc") ; Nopo-
leon
VUL­
este un bloc fn care * locuiesc cofetărie, pentru a găsi un î' o c tu o litc ţl ; 9,30 M em ono pomin- sazumi Tcrada de la Univer­ de-a rlndul la întuneric, fără îon, omul junglei („Arta” ) ; CAN i Aruncaţi bonco In aer
10,10 Cur» de lim ­
tului lom oneje ;
6 familii. Cu toate s-ar P astfel de sortiment. Această bo iponiolO ; 10.30 K odio-ţcoolâ ; să fie nevoie de a fl păstrat SIMERIA : Impufcăturo („Mu- („Muncitoresc") ; URICANI : Ope­
Cimcce
p atriotico ;
10,50
păca locatarii de aici., dacă cheltuială de energie, a ele­ leeţluni din operete ; 11,35 11,05 Cintă la temperatură scăzută. In roiul") ; HUNEDOARA! Prinţul ne- raţiunea „Belgrad" („7 Noiem­
Se-
gtu („Comtiuctorur) ; Un
delict
brie*) ; ORÂŞTIE : Noaptea gene­
n-ar fi zgolhotul pe carc-h. vilor, se produce din cauză Oeorgeto Anghe! şl Achlm Nlca ; cursul unei experienţe efectua­ aproape perfect („Flocăro") ; Ste­ ralilor - seriile MT („Patria") ;
provoacă maşinile de rindc- că O.C.L. Alimentara Hune­ 13.00 Muzică uţoara i 12,15 A rii din te cu acest lapte s-a putut con­ lele din Eger - seriile ]- I I („Si- Pentru încă puţini dolor! („Flacă­
ra” ) ; GEOAGIU-BAl . Poja ; HA­
lat şi circularele timnlăriel, doara nu vrea să achiziţio­ opere : 12,30 M e u d li populare : 13,00 stata că el f$i păstrase calită­ derurgistul” ) : CALAN : Hlrofima, ŢEG : Primăvora pe Oder („Popu­
drogoitea mea ( „ !f Iunie") ; TE-
chiar la ferestrele blocului. neze de la întreprinderea R odiojum al ; 13.10 M ic magazin mu- ţile după o perioadă de con­ UUC: Piramida Zeului Soore (,.Mi­ lat") ; BRAD : Tigrul („Steaua ro-
14,10
zicol ;
14.35
viaturilor ;
Roza
C fnd le e lumea mai dragă de In d u strie locală din loca­ Muzică uşoară ; 14,50 Prelucrări de servare de peste 42 luni. norul") ; PETROŞANI: Un glonte ♦*«“) S GURABARZA i Răutăciosul
adolescent („Minerul") ; IH A : Co­
încep ţiuiturile. De lemn să litate suc. Probabil că to va ­ folclor ; 15.20 Rodie p u b licitate : pentru general („7 Noiembrie") ; misarul X |l banda „3 clini veni"
16.00
ÎS,30 Com pozitorul ic p lo m in il ;
fii şi tot n-al putea suj>orla ră ş ii de la O.C.L. Alimenta­ Radlojurnol ; 16,20 Form oţlo V olenţiu Mf Folr Ladf („Republica”) j LU* (.,Lumina”).
zgomotul. In situ a ţia d°. faţă ra vor cu tot dinadinsul să Grigorescu ; 16,30 Tribuna radio ;
sugarii nu se pot odihni, iar iasă din rindurile elevilor 16,45 M e lo d ii Interpretate de N eil
17.05 Pentru potrle ; 17,35
Seda li o ;
. copiii de şcoală nu-şi pot face resp ectivi sportivi de perfor­ Solişti şi lorm o |ll artistice de am a­
> lecţiile în linişte. manţă. N-ar fi mai indicat tori ; 16,10 Revista economico ; 10,30
O m elodia pe odresa dv. ; 19,00 Oo-
Nu s-ar putea lua măsuri ca această organizaţie com er­ zeto ra dio ; 19.30 Sâptom lna unul 17.00 Deschldeioo emisiunii. Con­ slab din sud-vesl. Temperatura va
ca şi fa acest bloc sd se aş­ cială să se ocupe mai tem ei­ meloman ; 20,05 Toblelo de seară ; sultaţii pentiu «lovi. Mate­ In 1 500 de ani Insulele Bri­ V R E M E A fl cuprinsă ziua Intre 17 şl ig
grade, lor noopteo intre 7 ţi 9
tearnă mult dorita linişte ? nic de meserie, că de sport 20,10 Cintece populare : 20,20 Em lnei matica clasa a 'XII-o Te­ tanice urmează să dispară sub grade.
Istoricul naţiunii de
ma :
clana ; 20,25 Zece m elodii preferotet
Poate se gindeşte la o solu­ se ocupă profesorii de edu­ 21.00 Lectură drom ollzato : 21,30 Ro probobilitote ; valurile Oceanului Atlantic. PENTRU 2C ORE PENTRU URMĂTOARELE
dc
ţie conducerea l.l.L. împreu- caţie fizică de la şcolile res­ vista şlogârelor ; 22.00 R odiojum al ; 17.30 Fizică - claia a VlII-o. Te­ Potrivit calculelor făcute Ri- Vreme In goneral frumoasă, cu 2 ZILE
ma : Efectul Iernile al cu­
22.45
Romanţe ;
22,20 Spori :
doi cercetători britanici,
22.30
I nă cu Consiliul popular al pective. M elodii de Ieri şi de a ii ; 23.10 18.00 Lumea copiilor, Daniela fi chard Taylor si */a Smalley, cerul va ria b il. tem porar noroi mol m ult schim bătoare, cu eerul
rentului electric. Aplicaţii ;
Vreme
municipiului Deva
Concert de seară ; 0,03-3,00 Eslrado
Local, vor cădea p re c ip ita ţii sub
Temperatura
norot.
solul Marii Britanii se scufun­
Afcbiuţo Io fotogral ;
nocturnă ;
De necrezut! 18,20 Film : ,,Primii poţi" ; dă in fiecare an cu cite un cen­ Dc puţină vreme, Yemenul formă de plooie. Violul vo sulta stoţionoră.
De rîsul_iepu­ PROGRAMUL II : 6,10 V arie tă ţi 18.30 Emisiune economică i timetru. Astfel, în jurul anului de sud produce o nouă „mar­
Cetăţeanca Floarea Lazăr, m atinale ; 7.00 R adiojurnal : 7,10 19.00 Telejurnalul de sooră i 3 470 se va împlini termenul fă” pentru export. Este vorba
19.30 La volan - emisiune pen­
rilor din comuna Băifa, arc o pen­ V a rie tă ţi m atinole : 8.10 Tot In a in to: tru outomobilifti ; fatidic la care Oceanul Atlan­ despre banala apă potabilă,
C intă
9.00
Muzico
simfonică :
6.25
sie de limită de vîrstă de Polina M anollo ; 9,10 Curs de lim ­ 19.45 Emisiune de ftiinţă. Trei
Duminica trecută, Filiala 454 Ici, la care se mai adau­ ba spaniolă ; 9.30 Corul dc copii al semne de întrebare : Ce tic şi Marea Nordului vor a- care in condiţiile climatice din
şi sceno
R odiatolevlziunll ; 9,45 A rii
de vlnătoare Deva a organi­ gă 32 lei pensie suplimen­ d in operele Iul Ge I li ni ; 10,10 Tcolru •ste medicina nucleoro V coperi Insulele Britanice. Cel această regiune, devine mult
Ce este feed-bocfc-ul f
mai preţioasă chiar, se poate
zat o acţiune de recoltare la tară. In total trebuie să pri­ ra d io fo n ic : 11.45 Piese Instrum entele: Cum arată pam intul de sub doi oameni de ştiinţă aprecia­ spune, decit petrolul. Astfel. Combinatul de exploatare
ză că mai întii va dispare sub
porci mistreţi în zona comu­ mească lunar 480 lei Facto­ 12,03 Avanprem ieră cotidiană : 12.15 m ări t Yemenul de sud exporta In
Caleidoscop ;
nei Veţel. Deşi in sectorul rul poştal Ion Neagu, din M e lo d ii distractive ; 12 45 Concert do 20,13 Film artistic: „Aventurile lui apă sudul Angliei. In faza fi­ Republica Arabă Unită, in re­
prînz ; 13,30 Corteo ş tiin ţific o i 15,40
Tom Sawyet" ;
respectiv există m u lt vînat, Băiţa, care-i aduce pensia, a D in folclorul m u iico l a! popoare­ 21.45 Rollector. Teleiolleten coti­ nală, nivelul Tamisei va creşte giunile din apropierea Canalu­
nu s-a reuşit să se recolteze găsit de cuviinţă să nu-i mal lor : 14,03 M elodii ; 14,30 M uzicieni dian ; şi va inunda zone întregi ale lui de Suez. 40 000 tone apă
decit un porc mistreţ şl a­ dea banii de la pensia supli­ rom âni de ozl despre m uileienl ro­ 21,55 Cadran — omisiune de ac­ Londrei. O soartă similară, potabilă pe lună. Apa este
mâni de ieri ; 15,00 Ş tiinţa la zi :
tualita te internaţională ;
cesta destul de anemic. Mo­ mentară şi să şi-i însuşească 15.05 O pera pentru toţi ; 15.30 Muzică 22,23 Glorii ale scenei lirice ro­ transportată cu ajutorul tancu­ şi industrializare
tivul pentru care nu s-a vl- el de estrada ; 16.00 R odiojum al ; 16,20 mâneşti. Emisiune de Vie­ spun Taylor şi Smalley. este rilor petroliere egiptene care
nat mai mult este că o parte Pe ce considerente a pro­ M ih a il Bircâ ; 16.40 Orchestra James re! C oim a ; rezervată Olandei şi altor re­ fac curse regulate la Aden
româneşti :
Maeştri ai artei corole
din membrii grupului au dis­ cedat aşa factorul poştal nu Last : 16.50 Pe teme m edieole ; 17.00 22,53 Telejurnalul de noapte. giuni de pe coasta M ă rii N o r­ pentru a aduce petrol brut la
părut ca prin farmec. Astfel, ştim (? !). Fapta lui este de-a M uzică uşoarâ ; 17,40 Rodlo p u b lici­ d u lu i. rafinăriile din acest oraş.
vînâtorii Aron lanăş, Liviu dreptul condamnabilă. Direc­ tate ; 16.00 V a rie tă ţi muzicale ; 16.30 a lemnului Sebeş
Curs de lim ba spaniolă : 16,50 V arie­
Mureşan, Andrei Popa şi al­ ţia judeţeană de poştă şi te­ tă ţi muzicale : 19,50 Noapte bună.
ţii au părăsit locul stabilit lecomunicaţii Deva ce arc de copii : 20 00 Seară de oporă : 22.20
M e lo d ii de dragoste : 22.40 Concerto
pentru pindă. V orb a vinăto- zis ? groso de F ilip L o ic r ; 23,05 Muzică
Klous CUM MI-A VENIT IN M IN Ţ I
r rilor. au fugit mai dihai ca Rubrica realizata de vocolo : 23.33 Muzică sim fonică; 0.28­ str. M. Kogălniceanu nr. 59
Cvartetul de coarde nr. 1. op.
1.00
N. PALTIN
iepurii.
com pozilorul
de
norvegian
5
Egge. ANGAJEAZĂ DE URGENTA
UN MĂRFAR DC IDEI ? FOCHIŞTI AUTORIZAT!.
! 7V în care p rivea u o fic ia lită ţile b ri­ Informaţii zilnice la sediul combinatului, telafen
tanice m işcă rile na ţionali>te arabe spon­
Lnwrente ol Arabiel tane. în d ire ctivă se spunea că „ lu c ru l 450 Sebe;.
cel m ai im p o rta n t (în orice caz atu nci cînd
De cîte ori vine toamna, îmi
in tră m in contact cu oam enii şi căutăm încolţeşte în mecanismul me­ sper că vă este clar. Să zicem să se monteze unul de auto­
un
că ar cădea din greşeală
camion „Bucegi". încă o trans­
sâ-i ciştig âm ş.a.m d ) constă în b a n ii n u ­ moriei o marc dorinţă. Aceea cetăţean sub un tren care are formare şi „Zll4,-ul o să coste cît
m era r". dc afirmare. Numai cd pină roţi de cauciuc! Desigur că un tanc. Pînă acum valoarea
7 îm preu nă cu A u b re y H e rbe rt. un acum nu prea am găsit teren intr-o astfel de situaţie nu se maşinii, plus preţul cu mon­
a lt o fiţe r de in fo rm a ţii, Law rence a Lawrence din ajunul propice acestui lucru. Sincer va intimplă mai nimic Ghi­ tarea motorului de Bucegi şi
încercat să ducă la în d e p lin ire o r­ să fiu, dar nici idei grozave nionistul va rămîne doar cu amortismentul se ridică la
d in u l de m itu ire a lu i K h a lil — dar K h a - revoltei arabilor n-am auut. clteva vinătăi şi-o spaim ă bu­ suma de 288 000 lei. întreprinderea de reţele
lil a respins cu dispreţ oferta. Acesta a fo s t adevă ratul Law rence, în Recent insă, mi-a venit in nă. Atlt! Dacă se aprobă însă inven­
Law rence şi H e rb e rt se a fla u acolo cind
a ju n u l re vo lte i a ra b ilo r: un lîn â r p u te r­ minte un marfar de idei, pc Si din punct de vedere ma­ ţia mea sper să salvez de la
Tow nshend a c a p itu la t necondiţionat, in
nic şi in flu e n t. In această etapă nu există care dacă le vînd la Regionala terial, utilizarea roţilor de transformare alt autoturism, electrice Deva
s itu a ţia în care rezervele şi m u n iţiile sale n ic i un sem nalm ent al lu i Law rence cel C.F. Deva, mă urcă automat cauciuc moale este eficientă. care în curînd urmează să fie
erau în m od v irtu a l epuizate, ia r trupe le
de după război — nevropat, m asochist, im ­ pe un soclu de clasa I, ca Dc pildă, dacă la autoturismul încălţat tot cu roţi de metal.
m ăcinate de m alarie şi dezinteric. postor, farsor, pentru a m enţiona clear eî- drept de luat pe lingă mine şi „ZII" J ll A de 240 CP şi o cu- E vorba de o „Ceaikă* M 13
Law rence a uzu rpa t d in nou ro lu l gene­
teva din de scrie rile depreciative folosite ceva urmaşi. de 105 CP, care în prezent se
ra lilo r şi, îm preună cu H e rb e rt, s-a în tîl- 0 nouă reglementare
la adresa lu i. D im p o triv ă , Law rence este află la secţia de întreţinere
nîfc cu K h a lil Paşa pe ntru a s ta b ili deta­ V oi aduce căilor ferate, da­
in această perioadă un om s p iritu a l, d in a ­ din Alba lulia. Şi pe aceas­
liile c a p itu lă rii. Ei au încercat să obţină m ic d in p u n ct de vedere in te le ctu al şi f i­ torită materiei mele cenuşii, ta vor s-o facă inactivă. Cc
a sig u ră ri în ce priveşte soarta p o p u la ţie i cele mai mari servicii înregis­ Foileton
zic, desfâşurînd o a c tiv ita te corespunzătoa­ trate de la Stephenson încoace. sn-i faci, dacă nu vor oamenii
c iv ile d in K u t, care făcuse greşeala de a re acestor c a lită ţi şi pe d e p lin satisfăcut să ţină cont că transmisia si privind consumatorii de
saluta pe b rita n ic i eînd aceştia izgonise­ Roţile de la trenuri vor fi con­
de sine însuşi fecţionate intr-un viitor apro­ motoarele acestor maşini nu
ră tu rc ii, p e n tru ca în cele d in urm ă sâ-i
N ic i reacţia sa la izbucnirea ră zb o iu lu i piat din cauciuc. Un cauciuc suportă încălţămintea de me­
vadă şi pe b rita n ic i alun gaţi. în g rijo ra re a nu a fost c itu ş i de p u ţin ne vrotică sau neo- tie de viteză automată, care tal •
e n glezilor l-a am uzat pe K h a lil. care lo-a bişnuitâ. E l fusese educat pe ntru a rezis­ moale, care, chiar dacă trece stă şi vegetează din luna mai Deci, deocamdată argumen­
a m in tit că Tow nshend a c a p itu la t necon­ peste un om să nu-l omoare. a c. la secţia dc întreţinere li­ energie electrică
ta o ric ă ru i şoc provocat de un război. Era Să nu vă mire invenţia mea ! te tari pentru utilizarea roţilor
d iţio n a t. (In re a lita te , m ăsu rile sale de re ­ un agent secret. Cunoştea am p la sările a r­ nii din Deva, nu i sc m ontau de cauciuc la trenuri am ! Ră-
presalii s-au lim ita t la executarea a nouă m atelor turceşti, u n ită ţile lo r, num ele o fi­ Ţineţi cont numai de-un sin­ roţi de metal pentru a fi utf- mine să vedem în ce măsură
gur lucru : dacă unul dintre
persoane). lizat ca drezină automotor şi
ţe rilo r : participase la Îndrăzneţei? opera­ navetiştii care aleargă să prin­ va fi acceptată. Sper că n-au I.R.E. Deva prin centrele de distribuţie a ener­
P rin c ip a la m isiune a lu i Law rence a e­ i se puneau roţi de cauciuc,
ţiu n i de recunoaştere a re g iu n ilo r p u stii dă cursa nr. 2403, ce pleacă de nind să-i pună s* invenţiei
şuat. dar încercarea de a răscum păra tru ­ nu se alegea praful de trans­ giei electrice din judeţ verifică şi instalează fără
din Z in, ch ia r sub nasul tu rc ilo r. Aşa in c it I din Simeria la ora 6,J6, sca­ mele de un „cap-putere” nişte
pele lu i Tow nshend nu a fost sin g u ru l scop num ai el era om ul in d ica t să in tre în a r- j misia Iul şi de banii statului. roţi de tren ? Mai ştii ? Nu-i plată contorii electrici cumpăraţi de către consu­
al v e n irii sale în M esopotam ia. C olonelul pă sub ro\ile trenului, care Nu sc ştie din al cui or­ matorii casnici de energie electrică.
ţiu n c , pentru a scoate tu rc ii din S iria . A r după cum ştiţi, In ora actuală mare lucru
C layton şi a lţi o fiţe ri d in „B iro u l A rab ", din, autoturismului respectiv i P.S. In caz că ml se refuză
fi o -bună d istra cţie ". La 28 de ani, el era sint din metal, nu se Intimplă Incepind cu data de 23 martie a.c. şi pină la
nou creat la C airo, lucraseră la un plan un tră g ă to r re m a rca b il cu arm a şi cu pis­ s-au montat, la U.M.M.R. Si­ invenţia, din mai ştiu eu ce 31 decembrie 1969, pe baza bonului de cumpărare
m e n it să folosească n a ţio n a lism u l arab în to lu l, vorbea cu re n t araba, se călise tim p o nenorocire ? Veţi zice de meria. roţi de metal, cu care moiit'e. iar autoturismul mCeai-
ce fug dui>ă tren 7 Păi cum
se rviciu l ob ie ctivelo r de război b rita n ice ocazie s-a plătit pentru trans­ ka” căruia urmează să i se I.R.E.D. plăteşte contravaloarea contorilor la pre­
de şapte ani in O rie n tu l A p ro p ia t, sc afla să nu le scapere picioarele da­
şi, în tim p ce se a fla la Basra. Law rence a formarea respectivă suma de schimbe încălţămintea nu fa­ ţul cu ridicata (130 lei).
in com pania unor b u n i tovarăşi de arm e, că trenurile nr. 2 301 şi 2 303
p r im it o d ire ctivă secretă d in C airo, care 83 576 lei. După această re­
şi avea în spatele său ca in H m m si^v >n staţia Simeria întot- ce reumatism" ca „ZiV-ul, Noua reglementare dă prilejul consumatorilor
stabilea că a sosit tim p u l in c ită rii a ra b ilo r valorificare, drezina şi-a dat
m a rca b ilu l dr. D.G. cu întîrzierc ! îmi transform şi eu maşina de pauşoliştt de energie electrică sâ realizeze impor­
la o re vo ltă îm p o triva tu rc ilo r. intr-un timp foarte scurt ob­ snăfat rniv în motor de tăiat, tante e co n o m ii in < tn lî n r l m n l n n
Cu un cinism — sau realism , cum sc •tajul utilizării roţilor ştescul sfirşit. Alţi bani. altă lemne Oricum, trebuie să md
considera în acel tim p — care dem onstroa- \cinc moale la trenuri transformare. Se preconizează afirm cu ceva f
net de vedere uman. ca în locul motorului de „7.11" N. PANAIT