Page 49 - Drumul_socialismului_1969_11

Anul XXI p r o le ta r i d in t o a t e ŢĂRILE, U N IŢ I-v Ă ! Redacţia

Nr. < 4625 şi administraţia

ziarului
Sîmbătă
DEVA, str, Dr. Petru G rota. n r 33.
15 noiembrie telefoane: redacloi jef - 1588 ; re­
dactor şef adjunct, secretar de redorţie
şi administraţia - 2138 ; secţiile cui*
1969 turâ*spoit şi piobleme cetăţeneşti -
8317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 2317; secţiile industrie şi viaţa
de partid - 127S ; telefon de ser­
4 PAGINI, 2 10 BANI
O R G Â iT a I COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A l P . C . R Ş l A l CONSILIULUI POPULAR J U D E Ţ E A N viciu intre orele 16-24 - 1585.

Trimestrul IV - hotărîtor pentru înfăptuirea sarcinilor economice
Probleme actuale ale

PULSUL ŞANTIERELOR M INIERE

trebuie dinamizat prin infuzia aprovizionam populaţiei cu

tonica a efortului maxim, a orga- produse agroalimentare

nizarn şi conlucram perfecte
#
■ ■
I
■
w
B ■
V
■
Răspunsuri date ziariştilor de factori de
Pe anul in curs, minele din zare perfectă din partea benefi­ tegral planul, ia r la construc- de la puţul principal Livezeni.
Valea Jiului beneficiază de un ciarului - Centrala cărbunelui tii-m o ntaj vom realiza chiar o In fine. restanţe avem şi Ia
fond de investiţii ce se ridică In Petroşani — şi a constructorilor, in­ depăşire de circa 800 0U0 lei. achiziţionarea u tila je lo r inde­
considerobila sumă de peste o tre care rolul preponderent revi­ — Concordă acest optimism pendente sau cu montaj, din ţa­ conducere ai forurilor centrale de resort la
jumâtote de miliard de lei. Fie­ ne Grupului de şantiere T.CM.M. rezultat din scripte şi calcule ră şi din im port, îndeosebi lo­
care capitol, fiecare poziţie din Valea Jiului. cu cel de pe teren ? Întreba­ comotive. stîlpl hidra ulici, com­
acest plan trebuie să se con­ Confruntarea realităţilor de rea se pune eu toată seriozita­ bine, precum şi unele suban-
cretizeze in vaste lucrări de des­ pe şantierele miniere cu impe­ tea pentru câ, pînâ la finele a­ samble pentru noua fabrică de conferinţa de presă de la Uniunea Ziariştilor
chidere a noilor mine, in maşini, rativele actuale din domeniul in­ nului mai sint de executat in­ brichete de la Coroeşti, cu te r­
utilaje şi instalaţii modeme care vestiţiilor arată că pulsul aces­ vestirii de peste 110 m ilioane men de punere în funcţiune pt-
nă la finele lu n ii decembrie".
să ridice industria carboniferă a tora nu este pe măsura nevoi­ iei. Este un volum foarte ma­ Aşa stind lucrurile, este eu
Văii Jiului la un înalt nivel de lor impuse de volumul mare de re în comparaţie cu tim pul ră­ totul inexplicabil de ce ingine­
producţie şi productivitale, la un lucrări şi apropierea sfirşitului de mas disponibil Apoi, mai sînt rul şef nu consideră situaţia
grad superior de tehnicitate şi an. Atit la suprafaţă cit şi in de soluţionat probleme com pli­ „din cale-afarâ de alarm antă". A fla tă în c e n tru l a te n ţie i ţii sâ se asigure fo n d u l cen­ menea. în depozite şi m agazi­ tu ri pe ntru a sc îm b u n ă tă ţi
eficienţa economică. subteran, ritmul de lucru este se* cate, care şi la ora actuală Şi pe ce se mizează atît de op­ con d u ce rii p a rtid u lu i şi fă- tra l al sta tu lu i, care sâ p e r­ ne, în c a n tită ţi im p o rta n te şi ap ro vizio n a re a la n iv e lu l g ra ­
Aceasta face absolut necesar rios anemiat de defecţiunile or­ par... insolubile. tim ist la îndeplinirea planului cînd obiectul p re o cu p ă rilo r m ită o a p ro vizio n a re cores­ de bună ca lita te . De a ltfe l, fic e lo r sta b ilite .
ca planul de investiţii miniere ..Tocmai de aceea voiam de in vestiţii de vreme ce capi­ im ediate ale m in is te re lo r şi punzătoare a po pu laţie i, o rg a ­ c a lită ţile gustative şi c u lin a ­ Legat de acoperirea c e rin ­
re pe care le are ceapa v e r­
să fie îndeplinit cu maximă ri­ ganizatorice existente in activi­ sâ adaug câ la anumite capito­ tolele construcţii industriale o rg a n iz a ţiilo r de resort, a p ro ­ nele de p a rtid şi de stat au de, precum şi ceapa de apă. ţe lo r acestor lo c a lită ţi, a fost
gurozitate, prin eforturi susţinute, tatea beneficiarului şi construc­ le. planul este descoperit. La de suprafaţă şi utilajele, care viziona rea p o p u la ţie i pentru desfăşurat o largă a c tiv ita te care este m ai plăcută la gust. pusă si o a ltă în tre b a re : cum
in vederea în d e p lin irii s a rc i­
conlucrare laborioasă şi organi­ torilor. construcţiile industriale de su­ deţin ponderea covârşitoare in ia rn ă a d e te rm in a t lu are a u­ sc face. In general, d is trib u i­
prafaţă. prelim inăm O nereali- plan atît ca valoare cit şi ca nor m ăsuri concrete care sâ n ilo r co n tra ctu a le de către decit cea de arpagic, lc fac rea m ă rfu rilo r pc te rito riu l
zarc dc 4.85 m ilioane Ici. Sînt im portanţă economică, nu se p e rm ită ca pieţele şi m aga­ coo pe rativele agricole şi l i ­ m u lt m ai apreciate. D a to rită ju d e ţe lo r ? A tît con d u că to ru l
acestor c a lită ţi,
Optimism în scripte, rAmîneri în urmă la execuţia realizează ? Do aceea insistăm zinele de desfacerea p ro d u ­ tra c t a un or c a n tită ţi c it m ai respective ar putea fi s o lic i­ M C I., c il şi al C enlrocoop au
so rtim e n te le
vrare a su p lim e n ta ră la con­
lin iilo r do alim entare cu ener­
s u b lin ia t câ gospodărirea fo n ­
selor a g ro a lim e n ta re sâ satis­
pentru a afla un răspuns con­
ta te m ai m ult. In te re sa n t de
m a ri dc produse agricole, po ­
o a m e n ilo r
gie electrică a m inelor Vulcan,
facă
ce rin ţe le
d u lu i dc m arfă rad e in sar­
Aninoasa. Petrila, Livezeni şi sistent. m u n cii. rum b. ca rto fi, fasole, alte le ­ s u b lin ia t este câ şi în m om en­ cin a fo ru rilo r locale — con­
— Am făcut la
M inisterul
la Fabrica de brichete Coroeşti, M inelor, ca şi la fu rn izo rii de Presa noastră s-a ocupat în gume, carne, lapte etc. Ca tu l de faţă con tinu ă a c h iz iţii­ s iliile populare, d ire c ţiile co­
îngrijorare pe teren la calea ferată de legătură d in ­ utilaje din tară — „U n io " Satu u ltim a vrem e eu in te n sita te contractelor. m ă su rilo r luate to ri, ceea ce com pletează. în m erciale — câ depinde dc sp i­
le de ceapă de la producă­
urm are
a
tre gura şi mina Livezeni.
ritu l gospodăresc al acestora
s u p lim e n tă rii
in
vederea
de aceste problem e, care p re ­
U M l'M
Mare,
Baia
Mare.
co n ­
co n tin u a re , fo n d u l de
fi
p u tu t
au
G rupul de şantiere T.C.M.M.,
deşi şi-a îm bunătăţit m ult acti­ UUM Dr. Petru Croza şi alte u ­ ocupă masele la rg i dc cetă­ co n stitu ite rezerve im p o rta n ­ sum. ca d is trib u ire a sâ s<~> fără în -
ţeni. A stăzi facem cunoscute
tr-u n mod eît mai ju dicios, în
zine furnizoare — toate in te r­
După 10 luni, Centrnla cărbu­ Dc la acest precedent, încer­ vitatea, înregistrează restanţe venţiile posibile pentru urgen­ c itito rilo r co n clu ziile d e sp rin ­ te la m a jo rita te a s o rtim e n te ­ R e fe rin du-se Ja alte p ro ­ ra p o rt eu interesele reale ale
nelui Petroşani raportează 70,1 căm să demarăm discuţia cu faţă dc grafice, ceea ce p e ricli­ tarea liv ră rii utilaje lo r restan­ se d in in tîln ire a care a avu t lo r dc produse agricole care duse specifice, m in is tru l co­ popu laţie i
la sută din planul anual de in ­ tovarăşul Gheorghe Duvidcseu, tează respectarea term enelor de loc v in e ri, la sediul U n iu n ii sâ asigure ap ro vizio n a re a m e rţu lu i in te rio r a a ră ta t câ
te. Am discutat cu conducerea P en tru ca fo n d u l de m arfă
vestiţii. Este un proi ent nesn- inginer şef cu problemele dc punere in funcţiune. In această Z ia riş tilo r. în tre m em b ri ai ' popu laţie i pînâ la noua re ­ la râdăeinoase, c a n tită ţile c-
în tre p rin d e rii de construcţii şi s ta b ilit sâ fie re p a rtiz a t po­
tisfăcâtor, dacă avem in ve­ investiţii. situaţie sc află puţul a u xilia r şi co n d u ce rii M in is te ru lu i Co­ coltă. x iste n te sin t fo a rte m ari, a­
montaje energetice Sibiu, posi- tr iv it n e vo ilo r pe întreg ul te ­
dere câ media pe jude; este de — Am analizat problema la fun icularul dc steril de la m i­ m e rţu lu i In te rio r. U n iu n ii In u ltim a vrem e. In C a pi­ co p erind d in p lin c e rin ţe le de rito riu al ţâ rii, este necesar
fii.7 la sută şi. mai cu seamă, nivel de birou executiv ni cen­ na Pnroşeni. funicularul de ste­ C e n tra le a C o o p e ra tive lo r de tală şi in toate ju d e ţe le ţâ rii consum Şi la fasole, care u r­ — cum a s u b lin ia t pc dre p t
faptul că în Valea Jiu lui, un tralei, şi nu considerăm lu cru ­ Consum, C o n s iliu lu i po pu lar au a v u t loc analize a p ro fu n ­ mează u fi liv ra tă pc piaţă e u v in t m in is tru l c o m e rţu lu i
procent din planul (Ic Investiţii rile din rale-afară de alarm an­ ril de la Prcparaţia Coroeşti, a m n z is a al m u n ic ip iu lu i B ucureşti şi date asupra necesarului de Incepînd din urm ă to are le sâp- in te rio r — ca to ii fu rn iz o rii
echivalează cu 5,3 m ilioane lei te. Am stab ilit cA vom face in­ instalaţia provizorie de săpare re p re ze n ta n ţi ai z ia re lo r cen­ produse şi p o s ib ilită ţilo r de lâ m ln i, resursele sînt sa tisfă ­ să-şi onoreze ru rig u ro z ita te
tra le şi ai R a d io tc lc v iz iu m i. satisfacere a n e vo ilo r de con­ cătoare, depâşindu-)e conside­ o b lig a ţiile , liv rîn d produsele
în tîln ire care a c o n s titu it o sum. punîndu-se de acord ac­ ra b il pe cele puse în vinzare la term enele s ta b ilite şi in
v e rita b ilă dezbatere pe m a r­ ţiu n ile organizate pe plan anul trecut, tn cît sin t po sib i­ c a n tită ţile co n tra cta te Spre a
ginea*.» a p ro v iz io n ă rii -p o p u ­ ccnTral cu cele lo c a le .' T o ste -' lită ţi şâ 'T ic 'satisfăcu te s o lic i­ se înlesni e irc u la fia m ă rfu ri­
la ţie i cu produse ag roa lim e n­ acestea se în scriu pe lin ia tă rile tu tu ro r ju d e ţe lo r lo r spre consum atori. la
tare in lu n ile ce urmează. p re o cu p ă rii consecvente a V o r fi satisfăcute toate ce­ tra n sp o rta re a lo r din fa b ric i
După e xp u n e rile făcute de p a rtid u lu i si s ta tu lu i nostru re rile de u le i şi zahăr ale spre m agazine tre b u ie să fie
to v a ră ş ii N icolac Bozdog. m i­ pe n tru satisfacerea la un n i­ p o p u la ţie i ? a n tre n a te şi m ijlo a ce le co­
n is tru l co m e rţu lu i in te rio r, vel tot m ai rid ic a t a c e rin ­ La această întreb are, m in is ­ m e rţu lu i. astfel ea a p ro v iz io ­
D u m itru Bejan. preşedintele ţe lo r în tre g ii p o p u la ţii. P o tri­ tru l c o m e rţu lu i in te rio r a narea sâ se realizeze eît m ai
C enlrocoop. Ion Cosma, p rim - v it celor în fă ţişa te de către precizat râ in acest an a fost o p e ra tiv, ca n ici un fel de
viccp re şcd in te al C o n s iliu lu i fa c to rii de răspundere In do­ o pro du cţie foa rte bună dc produse să nu stea în fa b ric i
p o p u la r al m u n ic ip iu lu i B u cu ­ m e n iu l co m e rţu lu i orăşenesc flo a rca -so n rclu i şi sfeclă — sau depozite m ai m u lt decit
reşti. şi Radu Abagiu, a d ju n ct si sătesc, sc poate spune câ. m a te rii prim e ra re p e rm it a- este s tric t necesar
al m in is tru lu i c o m e rţu lu i in ­ lin in d u -s c scama de c o n d iţii­ cop erirca in te g ra lă a n e vo ilo r Râspunzînd la o întreb are
te rio r. z ia riş tii pre zen ţi au le n e p rie ln ic e ale acestui an, p ie tii in te rn e la ulei şi zahăr, p riv in d ritm u l desfacerii pe
pus num eroase în tre b ă ri cu s-a desfăşurat şi se desfăşoa­ asigurînd ch ia r d is p o n ib ilită ţi piaţă a unor produse. m i­
Ing, Gheorghe Munteanu - directorul Ing. loan Lăsat, directorul grupului p riv ire la : asigurarea şi gos­ ră o intensă a c tiv ita te o rg a ­
Gheorghe Davidescu, inginer şei la E.D.i'uN, : „Adcvjtul este că nu reuşim de şantiere T.C.M.M. Valea Jiului : podărirea fo n d u lu i de m arfă niza to rică p e n tru rezolvarea p e n lru e xp o rt D a to rită insă n is tru l co m e rţu lu i a spus : la
Aşa cum s-a sub lin ia t.
n c ritm irc
unei a p ro v iz io n ă ri
Centrala cărbunelui : „la anumite ca­ sâ atingem vitezele de avansare pla­ „Străbatem o perioadă de lichidare a la produsele a g ro a lim e n ta re p ro b le m e lo r p riv in d a p ro v i­ a unor lo c a lită ţi sau m agazi­ unele sortim ente n ive lu l p ro ­
pitole planul este descoperit..," nificate". unor serioase neajunsuri". in stare n a tu ra lă in d u s tria ­ zionarea p o p u la ţie i in toate ne. a ap ăru t, la u n ii cetă­ d u cţiei n-a fost m u lţu m ito r,
liza te şi se m iin d u s tria liz a tc , co m p a rtim e n te le .
ţeni. te n d in ţa de a se a p ro v i­ n e fiin d deci posibilă satisfa­
v a lo rific a re a în tre g ii pro d u c­ Râspunzînd unor în tre b ă ri ziona în mod exager.it. peste
ţii de legum e şi fru cte re a li­ p riv in d resursele la p rin c ip a ­ n e voile un ui consum norm al, cerea din p lin a ce rin ţe lo r vi­
abundent*
nci a p ro vizio n ă ri
zate anul acesta, repartizarea lele produse a g ro a lim e n ta re te n d in ţă cu n im ic ju s tific a tă , şi în perioada de toamnă D r
ju d icio a să
pe
a m ă rfu rilo r
specifice sezonului rece. m i­
Consfătuiri cu deputaţii organizate Introducerea în tre g te rito riu l ţă rii, o rg a n i­ n is tru l c o m e rţu lu i in te rio r a ţin în d scama de p o s ib ilită ţile aceea, e fo rtu rile organelor de
de a acoperi cererea dc con­
în ­
stat. ale co m e rţu lu i sînt
zarea unui flu x m ai rapi-d de
dispune
de
in fo rm a t câ se
sum. M in is tru l c o m e rţu lu i in ­
dre ptate spre o eît mai
bună
bigazului la fur­ c irc u la ţie în tre producător, stocu ri m ai m a ri de produse te rio r a s u b lin ia t câ organele gospodărire a fo n d u lu i de
depozit .şî cum p ără to r. îm b u ­
fa tă de aceeaşi
perioadă a
nă tă ţire a în ansam blu a a c ti- a n u lu i tre cu t. în stare sâ asi­ com erciale se vor strădu i sâ produse. îndeosebi al celor
asigure o a p ro vizio n a re
eît
nalele de 1000 mc v ilă iîî de desfacere în aceas­ gure a p ro vizio n a re a c h ia r în m ai ritm ic ă . în c it sâ nu se d e ficitare , ceea ce a perm is
de consiliile locale ale Penlru prim a dată la tă direcţie. se c o n d iţiile unei ie rn i m ai m ai producă de rută in rîn d u l vo r creşte substanţial înce-
care
eşalonarea desfacerilor,
lu ng i. La toate gru pe le
de
Ca o prim ă concluzie
c u m p ă ră to rilo r
pînd din a doua ju m ătate
a
fu rn a lrlo de 1 (MO mc de
Deşi p ro du cţia dc varză nu
m a rfă este însem nat. C ite va
la Hunedoara s-a in tro ­ poate a firm a câ d a to rită m ă­ produse a lim e n ta re fo n d u l de s-a rid ic a t la n iv e lu l a n u lu i lu n ii decem brie Aceasta va
s u rilo r lu ate de organele cen­
perm ite ca în toată perioada
dus şi se foloseşte cu tra le de stat. pe baza in d ic a ­ c ifre sin t concludente — în trecut, există c a n tită ţi im p o r­ de iarnă, pînâ In p rim ăvară ,
ra p o rt cu lu n ile n o ie m b rie —
succes bigazul (gaz me­
ţiilo r dale dc conducerea p a r­
frontului Unităţii Socialiste tan în amestec cu caz dc tid u lu i. sînt e rca lc c o n d iţiile avem cu <15 la sută m ai m u lte tante care vor fi preluate de să se poată asigura o a p ro v i­
decem brie ale a n u lu i trecut,
la C.A P .-uri şi de la m e m b rii
zionare ritm ic ă
şi îndestulă­
furnal) Ia încălzirea ac­
p e n lru asigurarea unei a p ro ­
toare.
cooperatori, de către organele
ru lu i în caupere. Ca u r­
m ai
păsări, cu 22 la sută
desfacere
şi m agazinelor dc
mare, temperatura aces­ v iz io n ă ri ritm ic e a p ie ţe lo r m u lt peşte, cu 20— 20 la sulă de va lo rifica re . Ele pot satis­ In cursul d is c u ţiilo r au fost
tuia ajunge la 1 DOfl gra­ pe întreaga perioadă a lu n i­ m ai m u lte conserve de peşte, face toate cere rile populaţiei, puse m ai m ulte în tre b ă ri p r i­
de Celsius. D atorită folo­ lo r de iarnă. cu peste 20 la sută m ai m u lte a tît pentru consum ul im ediat, vin d aprovizionarea cu com ­
— Noi tre b u ie să facem nu de legătură cu a le g ă to rii, p re ­ s irii biga/ului durata de grăsim i, cu 44 Ia sută m ai eît şi pentru conserv arc. P entru b u stib il si activita tea depozi­
Municipiul nu m ai o m uncă gospodăreas­ cum si ru co m ite tu l exe cutiv, încălzire a unui caupcr Este ş tiu t câ c o n d iţiile c li­ m u lt un t şi cu 48 la sulă m ai câ uncie ju de ţe , fie că au ob­ te lo r pe d re p t cu vîn t critica te
că. sâ săpăm gropi, sâ p la n ­ trebu ie ca d e p u ta ţii să in fo r­ s-a micşorat cu o oră şi m atice din acest an — des- m u lte b rin z e tu ri. cu 70 la su­ ţin u t o p ro du cţie m ai slabă, de cetăţeni, ca şi de presă Tn
tăm pom i o rn a m e n ta li sau meze cetă ţe nii despre c o n ţi­ un sfert, compcnsîndu-sc p rim â v â ra re tîrzie, ploi a b un­ tă m ai m u lte conserve de le ­ fie că nu c u ltiv ă varză, s-au răspunsul dat tovarăşul Ion
Hunedoara flo ri, ci şi o a c tiv ita te edu­ n u tu l d ife rite lo r docum ente şi astfel 30 Ja sută din vo­ dente în p rim a parte a a n u ­ gum e şi dc două o ri şi ju m ă ­ lu a t şi se iau în co n tin u a re Cosma s-a re fe rit ta m ă su ri­
cativă . sâ arătăm oa m en ilo r m ăsu ri adoptate, sâ le e x p li­ lum ul de aer al unuia lu i si o secetă aceentuaiâ ca­ tate m ai m u lte conserve de m ăsuri pe n tru re d is trib u ire a le luate în acest sector pen­
scopul p o litic ii p a rtid u lu i — ce şi cauzele a n u m ito r g re u ­ re s-a p re lu n g it in această acestui produs în c it sâ fie a- tru m ai buna aprovizion are a
C o nsiliu l m u n icip a l al arăta deputata E lena Segalo. tăţi. dintre cele trei caupere perioadă, au in flu e n ţa t nega­ fru cte . C re şte ri însem nate fa ­
F ro n tu lu i U n ită ţii S ocialisto ia r d e p u ta tu l loan A rd cle a - care este scadent pentru tiv asupra p ro d u cţie i agricole. ţă dc perioada corespunză­ siguratâ a p ro vizio n a re a în tre ­ po pu laţie i. m ă rtu rie stind
Este necesar sâ se facă şi
se preocupă sâ găsească fo r­ nu su b lin ia răspunderea pe în co n tin u a re — a spus în reparaţie capitală. In a­ D ară la porum b, flourea-soa- toare a a n u lu i tre cu t se în ­ gii p o p u la ţii. c a n tită ţile desfăcute. N um ai
me adecvate de m uncă cu care o im p lică in acest sens in che ierc v o rb ito ru l — tot cest fel sc poate m enţi­ re lu i, sfeclă de zahăr, fru c te registrează la paste făinoase Cc m ăsuri s-nu lu a t pentru în C a pita lă sînt puse Ia dis­
d e p u ta ţii. O astfel dc fo rm ă m a n d a tu l dat de aleg ători şi ne nivelul dc producţie. şi s tru g u ri recoltele au fost (10 la sută), şi la orez (42 la ca în silo zu ri sâ fie asigurată poziţia cu m p ă ră to rilo r. în a-
este şi con sfătuire a de fa ţă — ceea cc se poale pe plan lo ­ bune. in c it acoperă necesa­ sută), care ocupă un loc im ­ conservarea produselor in eest an. peste un m ilio n tone
fa p tu l câ d e p u ta ţii au fost cal p e ntru gospodărirea o ra ­
se ară ta in in fo rm a re a prezen­ ru l de consum al p o p u la ţie i, p o rta n t în a lim e n ta ţia p o p u ­ c o n d iţii c it m ai bune, îneît de co m b u stib il De la 1 Ianu­
propuşi pe ntru a fi aleşi dc şului. sâ se in iţie ze o vie în ­
ta tă ie ri în fa ţa d e p u ta ţilo r, la alte produse — unele le­ la ţie i. să se e vite orice risip ă ? Este a rie şi pînă la începutul a­
către F ro n tu l U n ită ţii S ocia­
Ja Casa de c u ltu ră d in H u ­ liste. trecere in acest sens in tre gume şi în special c a rto fi Caro este s itu a ţia la p ro d u ­ o în tre b a re im p o rta n tă şi văd cestei lu n i s-au v în d u t bucu-
nedoara, de către to va ră şu l ca rtie re , străzi, b lo c u ri sau — p ro du cţia este ne satisfârâ- sele agricole specifice consu­ câ m ai m u lţi tovarăşi sînt re stcn ilo r eu 121 000 tone de
V io re l Râccanu, m em bru al D înd c o n s fă tu irii un cara c­ gospodării toare. De a ltfe l, această s itu a ­ m u lu i de ia rn ă ? La c a rto fii pre ocu paţi dc această p ro ­ com b ustib il în plus faţă de
b iro u lu i exe cu tiv a l con­ te r de lu cru , d e p u ta ţii Ştefan ţie este re s im ţită şi în alte dc toam nă, c o n d iţiile c lim a ­ blem ă — a spus m in is tru l co­ perioada corespunzătoare a a­
s iliu lu i m u n ic ip a l al F ro n ­ B anţn, lo an Bum bac. T ib e riu ţâ ri din Europa. .Seceta din tice n e fa vo ra b ile din acest an m e rţu lu i. C onservarea în bu ­ n u lu i trecut. Totodată, au fost
L a d i-
tu lu i U n ită ţii S ocialiste. Spînu. V ic to ria V in t. C h iţig o i, Orăştie a n u l trecut, ca şi c o n d iţiile au d im in u a t recolta, ceea ce ne c o n d iţii a produselor stă fo rm u la te c ritic i severe la a-
C e fa p t, to ţi d e p u ta ţii slau Lada, M a rin c lim a tic e d in acest an, au in ­ a creat g re u tă ţi in a p ro v iz io ­ pe rm an ent în a te n ţia con­ drosa M in is te ru lu i In d u s trie i
ca re au Juat c u v în tu l, au a­ V io n c ln Popa au v e n it cu n u ­ Ritm uri flu e n ţa t şi asupra p ro d u cţie i narea înd estulă to are a popu­ d u c e rii m in is te ru lu i si tre ­ L e m n u lu i pentru lipsa de r it ­
p re c ia t co n sfă tu ire a ca o m e­ m eroase p ro p u n e ri şi sugestii C onsfătuirea de lu cru a de­ zootehnice, fa p t care se re ­ la ţie i. ca n titatea to ta lă desfă­ buie sâ stea. ccl p u ţin în m icita te în furnizare a le m n u ­
p e n tru co m ite tu l exe cu tiv al
todă care se înscrie în p re o­ cută pînâ acum pc piaţă fiin d aceeaşi măsură, şi în ate nţia lu i de Inc. de îm b u n ă tă ţire a în
c o n s iliu lu i p o p u la r m u n ic ip a l p u ta ţilo r organizată de consi­ sim te m ai ales în ce priveşte
c u p ă rile p a rtid u lu i nostru de liu l local al F ro n tu lu i U n ită ţii hunedorene p ro d u cţia dc carne de porc, m ai m ică dccît în a n ii tre ­ c o n s iliilo r populare, a în tre ­ arest dom eniu depinde onorarea
a se sfătui, pe toate p la n u ri­ E le se re feră la gospodărirea S ocialisto a e vid e n ţia t p a rtic i­ ia r in unele lo c u ri de lapte. cuţi. Cu toate acestea, in m o­ p rin d e rilo r şi o rg a n iz a ţiilo r a n g a jam e ntului lu a t de n în ­
le, cu m asele la rg i de oam eni m ai bună a apei potabile, parea entuziastă a oam enilor m en tu l de faţă se află in s ilo - com erciale. Deoarece avem cheia liv ră rile pînâ la 15 de­
a i m u n cii e xtin d e re a de tro lu a rc şi a m u n cii la m u ltip le le a cţiu n i de P en tru ea şi în aceste con di- zale, la dispo ziţia co m e rţu lu i, puse la însilozare sute de m ii cem brie Este necesar ca în ­
In fo rm a re a prezentată a c- te rm o fic â rii, a m e n a jă ri de te­ înfrum u seţare a oraşului, do­ 100 000 de tone — ca n tita te si­ dc tone de produse, este n e ­ tre p rin d e rile fu rnizoa re sâ
v id e n ţia t a p o rtu l deosebit a ­ re n u ri de joacă p e n tru copii, m ila ră celei însilozate în a n ii cesar să se facă trie re a şi depună e fo rtu ri susţinute In
dus de m a jo rita te a d e p u tă ţi­ studierea p o s ib ilită ţilo r de a rin ţa cetă ţe nilor de a rid ica trecuţi. Pc lingă această can­ sortarea lo r ziln ică . accslc această d irecţie , e fo rtu ri care,
ilor la m o b iliz a re a ce tă ţe n ilo r sc în fiin ţa aso cia ţii dc lo ca­ gradul dc urbanizare a loca­ tita te . m ai sînt resurse pentru o p e ra ţiu n i fiin d cu a tît mai
Sn a c ţiu n i gospodăreşti. V a ­ ta ri m ai puternice, care să e- lită ţii lo r la n iv e lu l no ilo r ce­ Pentru întărirea securităfii a se liv ra la consum ul curent, necesare în c o n d iţiile m e n ţi­ con ju gale cu cele ale în tre ­
lo a re a lu c ră rilo r efectuate xecutc cu fo rţe p ro p rii anu­ rin ţe şi exigenţe. Despre d ru ­ in perioada 15 no ie m brie — n e rii tim p u lu i căiduros. T o ­ p rin d e rilo r „C o m b u s tib ilu l",
p rin m un ci p a trio tic e se r id i­ m ite lu c ră ri gospodăreşti şi m ul parcurs, rezultatele care 31 decem brie, circa 1 000 tone tuşi, a.şa cum au fost făcute sâ ducă în cel m aî scurt tim p
că, pe a n sa m b lu l m u n ic ip iu ­ la a lte problem e. au fost obţinute, a cţiu n ile ce în subteran ziln ic Este recom andabil ea. silo zu rile . în lo cu ri lip s ite de
lu i, la peste 5,5 m ilio a n e lei. In încheierea c o n s fă tu irii a trebu ie între p rin se în c o n ti­ în această perioadă, absenţa u m id ita te şi cu produse usca­ la achitarea o b lig a ţiilo r faţă
In H unedoara de astăzi re vin lu a t c u v în tu l t o v a r ă ş u l nuare s-au re fe rit pe la rg in ­ de pe piaţă a un or produse sa te. există c o n d iţii ca. resper- dc cetăţeni.
circa 10 m e tri p ă tra ţi sp a ţii lo ach im Moga. p rim -so e rcla r form area prezentată de tova­ A precierea corectă, ţu a­ Nouţ dispo zitiv dă posibi­ fie su p lin ită în a lim en taţie tind u-sc in d ic a ţiile dale. peri-
ve rzi de fie ca re lo cu ito r. T ot al C o m ite tu lu i judeţean H u ­ răşul loan Păstrăv, secretar aJ ju to ru l lă m p ii de siguranţă lita te a efe ctu ării unor de­ s a b îlită ţile să nu depăşească
cu s p rijin u l d e p u ta ţilo r s-a nedoara al P.C.R., pre şed inte­ C o m ite tu lu i orăşenesc de par­ cu benzină, a c o n ţin u tu lu i m o n s tra ţii practice de in ­ p rin toate acelea care se gă­ lim ite le admise.
re u ş it ca pînă în prezent. le C o n s iliu lu i ju de ţe an al tid Orăştie, preşedintele con­ procentual de metan care se s tru ire a pe rsonalului ex­ sesc în c a n tită ţi îndestulătoa­ V a fi asigurată a p ro v iz io ­ M ăsurile la care s-au re ­
77,4 la sută d in p ro p u n e rile F ro n tu lu i U n ită ţii S ocialiste. s iliu lu i orăşenesc al F ro n tu lu i acum ulează in m inele de p lo a tă rilo r m in iere , astfel ca re. La ceapă, plan ul prevedea narea în bune c o n d iţii a lo ­ fe rit re p re ze n ta n ţii fo ru rilo r
Insilozarca a 21 000 de tone.
fă cu te de a leg ători sâ fie După ce a rem arcat câ fn- U n ită ţii Socialiste, de pu ta ţii cărb un i, prezintă o im p o r­ aceştia să sesizeze cu m ai c a lită ţilo r îndepărtate, a cen­ centrale prezente angajează
transpuse în viaţă. tr-o lo ca lita te ca m u n ic ip iu l care au im p ă rtă şit din expe­ tanţă deosebită pentru secu­ m u lta o p o rtu n ita te acum u­ fată de care s-nu si realizat tre lo r m in ie re şi forestiere, a
D ar a c tivita te a d e p u ta ţilo r H unedoara, in p lin ă d e zvol­ rie n ţa lor, au făcut ob servaţii ritatea m u n cii m in e rilo r. In lă rile dc m etan şi, pe aceas­ deja 22 000 tone. ceea cc re­ desigur răspunderea lo r pen­
nu se poate rezum a num ai la tare. s in t m u lte problem e de şi pro pu neri in scopul im p u l­ acest scop, un colectiv tă bază. să asigure un aevaj prezintă d u b lu l în ra p o rt eu ş a n tie re lo r situa te la d is ta n ­ lru în d e p lin ire a integrală a
a c ţiu n i de m o b iliza re a cetă­ re zo lva t care necesită m o b i­ sio n ă rii m un cii in toate c ir ­ de specialişti din cadrul corespunzător. Se recom an­ anul trecut. P entru ea re ­ ţe m a ri de oraşe ? celor sta b ilite , solieitind e­
ţe n ilo r. E i trebu ie sâ desfă­ liza re a tu tu ro r ce tă ţe n ilo r, c u m s c rip ţiile electorale. dă ca d isp o zitivu l să fie fo­ sursele de care dispunem sâ P reşedintele C enlrocoop a fo rtu ri sporite pe toate v e ri­
şoare o a c tiv ita te m u lt m at v o rb ito ru l s-a o p rit asupra S.C.S.IVI. din Petroşani a losit in încăperi cu p o s ib ili­ fie insă eît m ai bine gospo­ s u b lin ia t câ s-au lu a t m ăsuri
com plexă, sâ ţin ă o legătură ro lu lu i d e p u ta tu lu i in via ţa conceput şi realizat un dis­ tă ţi de aerisire eficientă şi d ă rite. este u til ca în consu­ gile penlru ca aprovizionarea
p e rm an entă cu masele, sâ le oraşului., a ră sp u n d e rii sale po zitiv ingenios şi eficient. cu obscuritate perfectă. m ul cure nt sâ fie folosită. în pe ntru a sc asigura c a n tită ţi­ în lu n ile de iarnă sâ se des­
e xp lice sensul d ife rite lo r m ă­ sociale. In acest scop trebu ie fCONIIMUAXC IN ’ O. • J •) aceste zile, ceapa verde şi dc le de produse necesare aces­ făşoare în c o n d iţii eît m ai
s u ri luate. asigu rat un sistem m ai a c tiv apă care se găseşte, de ase­ to r centre, câ sc depun e fo r­ bune.