Page 5 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 5
Anul XXI PPOIETABI DIN TOATE ŢĂBItE, U N IŢI V Â j Redacţia
Nr. 4614 şi administraţia
ziarului
Duminică
DEVA, str. Dr. Petru Croza, n r S5.
2 noiembrie
talofoane : redactor şei - 1599 ; re*
doctor şei adjunct, secretar de redacţie
1969 şi secţia viaţa de partid - 2138 ; sec*
{iile culturâ-spoit şi probleme cetăţe
neşti - 8317 ; secţia scrisori, documen
tare şi externe - 2317 ; secţia industrie
4 PAGINI, 30 BANI şi administraţia ~ 1275 ; lelelon de ser
viciu între orele 16-24 - 1585.
A
In această lună, Termocentrala Mintia trebuie A X-a ediţie a Conferinţei
pe ţară a cercurilor
să producă energie electrică
ştiinţifice studenţeşti
LU C R Ă R ILE D E I Z O L A Simbâtâ dim ineaţa a început Braşov — studenţii vor pre
»
9
zenta rezultatele a c tiv ită ţii şti
cea dc a X -a ediţie a Confe
in ţifice pe care o desfăşoară
rin ţe i pe ţară o cercu rilo r şti sub directa înd rum are a c o r
in ţifice studenţeşti. In zilele d?
ŢII — de la anonimat, vor desfăşura lucrările secţiei pului profesoral. referatele
l si 2 noiembrie. în Capitală se
C om unicările şi
de ştiinţe social-politice la U- celor mai tineri cercetători,
nivesilate. de ştiinţe econo care se vor remarca în cadrul
în prim plan dii economice, iar la In s titu actualei e d iţii a Conferinţei pe
mice — la Academia de stu
ţară a
ş tiin ţifice
cercu rilo r
tul politehnic din Timişoara,
prem ii din partea M in isterului
rele ale secţiei de tehnologia studenţeşti vor fi distinse cu
co n stru cţiilo r de maşini. In v â ţă m în tu lu i şi a U n iu n ii
(De In trim is u l nostru, pe term ocentrala să producă e- lor după o metodă care Tn continuare, pînâ la 30 Asociaţiilor Studenţeşti din
şan tieru l term oce ntralei. A. ncrgic electrică scurtează durata dc execuţie noiembrie. în sase centre u n i România.
M O L D O V A N). Răspunde colectivul lo tu lu i de la 4.') dc zile la mai puţin versitare — Bucureşti. Cluj.
acestei cerinţe de m axim ă în dc IO Agerpres)
In lrc m iile do constructori semnătate ? JCste el angajat Azi (n.n. — 1 noiembrie!, Iaşi. Tim işoara. Tg. Mureş şi
ai termocentralei, exista un cu întreaga d ă ruire şi capa îm preună cu şeful şan tieru lui
colectiv care nu are în sarci citate productivă a lă tu ri de „Enei go m on ta j". in ventariem )
nă nici înălţarea im p un ătoa celelalte colective dc con toate punctele de lucru unde i
relor construcţii, nici m on ta structori ? m on tu rii au term inat execu
ju l m a rilo r agregate sau in Răspunsul nu poate fi dccît ţia. pentru a ne putea con Astă seară la
stalarea modernei ap araturi a firm a tiv . Dovadă stau rezul centra in zilele ce urmează
de comandă şi control M u n tatele acestor lucrători, hotâ- forţele la conductele turbinei, Vedere de ansamblu a celor două furnale de 1000 m.c. din cadrul C.S. Hunedoara.
ca sa este aparent modestă, rire.i fiecărui m u n cito r in la zonele exterioare ale caza Livadia
lipsită de spectaculozitate si parte dc a-şi face pe deplin n u lu i şi la conductele de tre Foto : N. GHENA
s-a desfăşurat piuă acum in datori.i cere de la cazan la tu rb in ă
cel mai deplin anonim at — V o lu m u l de lucrări exe Sperăm că in această perioa Iu cadrul m a n ife s tă rilo r
Acesta este colectivul de cutate pinâ acum — ne relata dă dc m axim ă încordare, de organizate sub egida C om i i i EVOCARE ISTORICA
te tu lu i judeţean pe ntru c u l
lu crători ai lo tu lu i în tr e p r in şeful lo tului, ing Oclav ian muncă intensă, m en to rii —■ în „A11H A l VITEAZUL**
derii 3 izolaţii Bucureşti. Un Diaconii — garantează sigur de fin itiva re a lu crărilor, a p ro tu ră şi artă. astă seară, pc
colectiv rcstrîns. compus din ră m u n c ito rii izolatori şi t in i belor tehnologice şi de reglaj scena că m in u lu i c u ltu ra l din Cn p rile ju l îm p lin irii a 370
UiO de m un citori. 2 m aiştri si chigii vor executa in tim p u l — vor alege cel m ai raţio na l PROGRAMUL UNIVERSI | Pe seama productivităţii satul L iv a d ia va avea loc de ani de l.i intrarea lui M i*
-.*i inginer. O bie ctivul a c tiv i o p tim cei 70110 m p dc izolaţii flu x tehnologic, vor manifesta TĂŢII SERALE DE MAR- i iu i spectacol m uzical-core- bai Vitea/.ul in Alba Iiilia ,
tă ţii lor îl constituie executa care ne-aw mai rămas, astfel mai m ultă atenţie faţă de izo g ra fic la care îşi vor da con la Mănăstirea Dcalu, dc lin
rea tu tu ro r lu c ră rilo r de izo in c it din partea noastră gru la ţiile deja executate de noi XISM-LENINISM DEVA | muncii cursul fo rm a ţiile artistice t gă Tîrgovişio,' unde se află
laţii şi de protecţie term ică a pul să aibă create toate con şi nu Ic vor mai deteriora, ale Casei dc c u ltu ră d in o depus capul marelui dom ni
agregatelor aferente p rim u lu i d iţiile de funcţionaro in aşa fel incit ritm u l lu c ră Luni, 3 noiembrie a.c„ i U tilizare a mai ra ţio na lă a sp a ţiu lu i dc fabricaţie. raşul Haţeg. S picuim din
bloc energetic V olum u l aces Avem asigurată baza m ate r ilo r noastre să nu fie stinje- Io ora 17, in sala festivă \ a m a şin ilo r, u tila je lo r şi a lim p u lu i «Ic muncă a per lor. a avui loc o evocare is
tor lu crări nu este nici redus rială şi forţa de muncă nece nit. In mod special se im p u I mis co le c tiv u lu i tu rn ă to rie i nr. I din Călău să spo p ro g ra m : cintcce populare i I torică. Cont. univ. D um itru
şi nici lip sit de însemnătate sare, mai p u ţin 10 du lg heri ne această cerinţă in zonele o Liceului pedagogic din ; rcască, faţă de prevederi, p ro d u ctivita te a m u n cii cu haţeganc in te rp re ta te de so Almaş şi Vasile Nctca. au
vorbit despre figura donini-
D im potrivă , el măsoară 42 000 care ne străduim sâ-i re c ru unde aceştia lucrează sup ra Deva, se va face ei pu i 8.2 la sută S porul de producţie o b ţin u i pe această ca liş ti şi un grup in stru m e n ta l, to rn liii iu istoria patriei şi
m p de izolaţii şi sule de tone tăm De altfel, din cei 7 000 pus cu noi. nerea temei a 11-a, pen le — la radiatoare, c ilin d ri, piese mecanice — lo la li- evo lu ţia fo rm a ţie i dc dan idealul său de unitate naţio
de cărăm idă refractară înzidi- m p de suprafaţă izolată, 2 000 tru toate secţiile univer ! /cază %2 dc tone. Dc rem orcai că depăşirea rap ortată nală F orm aţii artistice ale
lâ la focarul cazanului vor fi fin a liza ţi pînâ d u m in i su ri şi a b rig ă zii artistice
că. 2 noiembrie. Pentru a su sităţii. i a fost realizată in c o n d iţiile red uce rii p re ţu lu i de cost ele. Casei Hc cultură din Tîrgn-
Fără efectuarea la tim p a .(COMTlNUAJtf IM nO. » l-o) j cu 455 000 rle lei. vişte au prezentat un specta
acestui com plex de lucrări, p lin i deficitul de dulgheri, i col evocator.
fără asigurarea protecţiei te r fo rm a ţia de lăcătuşi condusă i
mice a agregatelor energetice, de Ion Grozone, a Început c- NO UTĂŢI LA
punerea în fun cţiune la te r xccularea unor schele in zona EDITURA TE n M C A
men a g ru p u lu i nr 1 este im critică a canalelor do gaze
arse
In acelaşi tim p, echipa
posibilă De aceea, lu cră to rii i Editura tehnica anunţă a
de la lotul de izolaţii au de de izolatori, condusă de co Întîlnire cu m i t n AGENDA LUCRATORILOR DII AGKICDLTUDA I pa riţia in arest trim estru A
venit la ora actuală pioni de- m unistul Ionel Nedclea, s-a > j mai m ultor tip ă ritu ri nece
p ro fila t la ‘lu cră rile dc izblaţii medicii
bază in ampla bătălie ce se sare celor cu preocupări in ;
cu plăci din p c r lit in zona
dă pentru ca in această lună tu rb in c i şi pregătirea iz o la ţii i domeniul m atem aticilor mo* j
V in e ri a a vu t loc la Casa i derne. Ele sc intitulează „C î- !
de c u ltu ră din oraşul Brad I teva probleme matematice i
o „m asă rotundă**, organiza- i ONORAREA INTEGRA EXECUTAREA OGOA : interesante**, lu n a re cc se i
lă dc Com isia judeţeană j • rtislince prin metodele o ri- j
p e ntru răxp in dire a cunnş- j î cinalo de rezolvare expuse, :
tin ţe lo r c v ttitra l-ş liîn ţific o j LĂ A CONTRACTELOR RELOR DE TOAMNĂ } ..Culccerc He probleme de J
Cu acest p rile j a fost dez ! m atem atici pentru ingineri** :
bătută lenta „B o lite de plâ- j şi „Problem e re/olvatc de j
n iîn i'. * (clinică nucleară** — prim a i
i de acest gen în limba romă* {
D iscu ţiile — u rm ă rite cu Cap de afiş pe agendj a c ţiu n ilo r in agricu ltură continuă Rolul şi însemnătatea executării ogoarelor de toamnă se I nă.
lucrare de bază a solului condiţionează in măsură hotâritoare !
! viu interes dc un num eros să se afle îndeplinirea tu tu ro r o b lig a ţiilo r asumate prin < on riinosi: bine dc către toţi lu crătorii din agricu ltură Această
i p u b lic — au fosl susţinute ( trueteîe cu stalul Exixlâ suficiente dovezi rare atestă că in i d e s c o p e r ir i:
j dc m ed icii M ar ia Breazti, j u n ită ţile agricole cooperatiste unde s-a m uncit cu dăruire şî pa soarta producţiei la hectar. Recoltele de peste 2000—3000 kg j ARHEOLOGICA
i Iorda n O ragom ir, O lim p iu | siune. realizările sînt m ulţu m itoa re, cooperatorii av ind po po rum b boabe, 20-25 tone sfeclă. 10-15 tone cartofi sau |>cste j
| Pârău, Ionel Costina, S epti- j sibilitatea să suplimenteze ob lig a ţiile iniţiale. O b ţin in d poslo 15 tone legume la hectar, obţinute în acest an de către u- i La capătul unor îndelunga- I
j n iiu G îrbea şi Ion Liea. j 3500 kg porum b şi 12 300 kg < artofi la h e c ljr. cooperatorii nelc cooperative agricole p rin tre care a m in tim pc cele din I tc cercetări arheologice, în- ;
din Foit s-nu angajat să livreze in plus. faţă de contracte, la Nimcria. Pricaz. Fo]t. Căslău. Purcea M iră şi altele, reliefea | treprinsc sub conducerea Icc- i
fondul centralizai, im portante ca n tilâ ţi dc produse ză cn prisosinţă necesitatea efectuării neîntîrziate a a ră tu j torului universitar Sever Du- j
rilo r | m itraşcu, studenţii Facultăţii
Sini. însă, din pâ< ate nu puţine Ia num ăr, cooperative a
Pentru navomo- | gricolo caic tărăgănează in mod nepermis onorarea o b lig a ţi Acum. după încheierea semănatului şi a recoltărilor, } de istorie, Hc la In stitu tu l
ilor eonlraeluale. Pe lista restantelor la livrarea griulu i, po s-au creat c o n d iţii favo ra bile in fiecare cooperativă agricolă i pedagogic dc tre i ani din O*
deliştii din rum b ulu i, c a rto filo r si legumelor, eu r a n lilă li <c depăşesc şi fermă dc stat pentru folosirea tractoarelor la arături. Din S radea, au descoperit in zona
eite 100 tone de produse, se situează o serie de un ită ţi p r in situa ţiile p rim ite la Direcţia agricolă judeţeană, reiese că | lo ca lită ţilo r Cociuba Mare şi f
j Petroşani tre rare a m in tim pe rele din Clopol.ivn, Sâlaşu de .Sus. Sâla- pînâ la începutul lu n ii noiem brie a.c.. in cooperativele a g ri j Rohani, din depresiunea Ho- 1
şu dc Jos. Unşi. .Săleiva şi altele Cnnoselnd faptul ră n im ă cole s-au arat pentru insăm înţârilc de prim ăvară peste 0 800 | Iodului, o aşezare dacică da* j
| La ieşirea din Petroşani. nui nu-i este îngăduit să Încalec disciplina contractuală, orice hectare, din cele 14 200 planificate, ceea ce reprezintă 48 la i tind din secolele trei şi pa- j
> tru ale erei noastre, aşezare ■
; lingă Casa p io n ie rilo r, exis- m otive" s ar invoca pentru a ..justifica** resLinţele. acestea sulă din prevederi. De asemenea. în I A S .-u rî s-au efectuat alcătuită dîn locuinţe de su- j
nu şi găsese locul. Acoperirea ronţ raclelor se face num ai cu ogoare în vară şi toamnă pc terenurile destinate tnsâmînţă-
[ ta un eleşteu neanicnajat şi : ■ prafaţă, şi nu din bordeie, j
j nensanat. G ospodarii n u m i- i produse agricole rilo r dc prim ăvară pe 30 la sulă din suprafaţa stabilită ■ cum sînt cele cunoscute pină |
j c ip ru lu i i-au găsii te re n u lu i \ O expresie a lipsei dp sp irit gospodăresc este oferită si Avînd în vedere că vremea se poate schimba dc Ia o zi in prezent.
; respectiv in fre b iiin ţa vc. Se j de conducerile C A P. Unirea. Vaidei, Ostrov. M â rlip c ş h si la alta. venirea p lo ilo r sau îng heţului îngreunînd m u lt lu
j va am enaja aici un baziu i ale altor unităţi de unde nu s-au preluat deloc sau au fost l i crarea. se im pun a fi luate măsuri energice în scopul folo S T A Ţ IU N IL E
j p e n lrii încercarea navom o- : vrate cant ităţi in fim e de produse fală de sarcinile prevăzute. sirii din plin a tim p u lu i prieln ic şi u tiliz ă rii tractoarelor cu DE PE V ALEA O LT U LU I
■ dclclo r. N avom odehşfii de j Deşi an dc an beneficiază de un a ju to r substanţial d in partea m a xim u m dc randam ent O cerinţă esenţială ce stă in faţa tSI SPORESC
I la Asociaţia spo rtivă „ J iu l' • stalului, cooperativa agricolă din M ă rlin e şli este datoare la com itetelor de direcţie ale I.M.A., şefilor secţiilor dc meca CAPAC ITATEA DE CAZARE
: Petroşani îşi doreau dc m u l- \ fondul centralizat cu peste 100 tone porum b si fasole Pină nizare si a m ecanizatorilor este asigurarea fu n cţio n ă rii tu- I
\ lă vre n ic aşa ceva. eînd consideră tovarăşul Ion Bîreeanu. preşedintele C A T ., lu ro r traeloarelor în brazdă, organizarea lu c ru lu i in schim A tractivele staţiuni He pe j
i L u c ră rile de am enajare a ! ră mai poate persista o astfel de situa ţie? Aceeaşi întrebare bu ri prelungite, jar acolo unde există po sib ilită ţi trebuie să Valea O ltu lu i — Călunăncşli, |
; no u lu i bazin au începui zi- i o adresăm şi preşedinţilor celorlalte unităţi cooperatiste vizate se lucreze şî după ce se întunecă. Govora, O lin cşti — care i
j lele acestea. El va avea fo r- j ca exemple negative Pentru a asigura term inarea executării « râ tu rilo r găzduiesc anual circa 85 000:
j mă de paletă, cu o su p ia fa - | Restanţe deloc neglijabile la onorarea contractelor se în tr-u n tim p cît mai scurt este de aşteptat ca în dc persoane, îşi dezvoltă ca- <
i ţă de I 700 nip şi adîneim e j semnalează si la C A P Gcoagiu, Aurel Vlaicu, Sîntâmăria. fiecare cooperativă agricolă să se elibereze toate suprafeţele pacitatca de cazare. La Căli- i
: de 80 cm M a lu rile vor fi a- ! Sinpctru, Zam etc. care mai sînt ocupate cu coceni sau furaje, crelnd astfel me înăne.şti sc află în eonstruc- i
(ic două m ari complexe bal- !
: m enajate astfel ca e x e rc iţi- : can iza to rilo r un fro n t de lucru corespunzător F.ste in e x p li neare. cu aproape 800 locuri. I
• ile m u ltip lilo r cam pioni na- i Este de datoria o rg an izaţiilor de partid, a con siliilo r cabilă tărăgănarea ce se manifestă In p riv in ţa elibe rării te Sc dezvoltă, de asemenea, i
* lio n a li la navom odclism să : populare si organelor agricole judeţene, ca in aceste zile să renului, în prezent Ia C A P. Banpotoe, Hârâu. Deva etc. a-
staţiunile Govora şi Olăneşti. ;
i poată fi u rm ă rile de specia- j se ocupe cu întreaga răspundere dc asigurarea în d e p lin irii flîndu-se încă m ari can tităţi de coceni netâiaţi şi netranspor prin extinderea şi amenaja- i
lo ri. Şi, cine şlie. poale că \ integrale a sarcinilor p rivin d livrarea produselor agricole la rea unor pavilioane balneare !
: d in tre p riv ito ri, navom oile- j taţi dîn c iin p Astfel, pe lingă că se pierde o sursă im p o rta n şi a caselor dc odihnă
fondul centralizat al statului. tă de furaje, nici a ră tu rile nu pot fi efectuate la timp.
; lis m u l va recruta adepţi. i
I.\ TÎR G O VIŞTE —
TELEFOAN E CU S NUMERE I
Tnccpînd He sîmbătă, oraşul :
Tîrgovişlc a trecut la siste- \
„Ncmnîputînd să suport, am du-i cinstea rle a avea cca mai avea o experienţă bogată, o ma şul Laig a manifestat, paralel reri, ar trebui să admitem şi propriu, în activitatea de partid boratorîlor, la cumularea dc mul <le 5 numere «Ic telefon, i
fost nevoită să-mi dau demisia". înaltă răspundere în oraş, un re putere dc muncă, orgoliul cu liotărîrea dc a face treabă icleca că istoria oraşului a în şi de stat în locul principiului funcţii şi. in final, la exercita datorită încheierii lucrărilor :
„Solicit ca asupra lui să sc ia activist eu vechime in munca l-a împins spre neîncredere in (in urest sens la Petrila au fost ceput o dală cu venirea tovară conducerii şi muncii colective rea deplină a „personalităţii" He extindere a centralei te- !
măsurile cuvenite". „Sintem ho- de partid, un cadru dc condu oameni obţinute rezultate meritorii, mai şului Laîg in postul de primar n-a losl clocit un pas foarte mic, preşedintelui consiliului popular, lefonicc autoniale locale i
tăriţi să ajutăm organele dc cere să comită asemenea aba- i Nu avea încredere nici în co ales în ceea ce priveşte. acţiu al Petrilci. pas pc care, de altfel, l-a şi la hotarîri luate de unul sin Centrala telefonică a numi- j
partid care vor veni să verifice teri de la normele muncii de \ laboratorii săi cei mai apropiaţi, nile edilitar-gospodăreşti) o a- Desigur că pentru a-şi scoate făcut. gur şi nu o dată la încălcarea cipiulni asigură acum inte- j
abaterile grave sâvîrşite şi am — Corect era ca tovarăşul unor hotâriri şi legi S-a ajuns grai necesităţile localităţii [
dori să sc curme cu aceste abu Laig să-şi cunoască înainte dc pină acolo Incit funcţionarii
zuri grosolane". toate oamenii, capacitatea lor consiliului popular afirmau că SCRIMA l |
Cuvintele, citate din mai m ul de muncă — îşi exprimă păre „problemele se rezolvă cum ho
te sesizări adresate de oameni rea tovarăşul Traian B la j.p rim - tărăşte tovarăşul Laig" nu cum j Concursul internaţional de î
nî muncii organelor judeţene şi „EU SINT TOTUL“ concepţie vicepreşcdinte al Consiliului cereau liotârîrilc consiliului, le j scrimă de la Budapesta a :
centrale de partid, acuză, cer e- popular municipal Petroşani. gile noastre. j continuat m desfăşurarea !
lucidurea cazului. N-ar fi apă Dar, in loc să-şi cunoască cola S-a creat astfel o atmosferă : probei feminine ilr floretă. :
| Confirmind
excelenta formă :
rut tn coloanele ziarului dacă boratorii în activitate, a plecat de neîncredere in justeţea mă j în caic sc află. florclisla Olea :
dincolo de ele n-ar fi fost fap urechea la diverşi salariaţi ce- surilor pe care le lua prima | Orhan-Szalm (Ronulniu) a rc- i
te reprobabile, sâvîrşite de un rînd „re la ţii" de la eî despre rul oraşului. Măsuri arbitrare j purtat un frumos succes, io- :
om a cărui menire şi datorie tovarăşii cu munci de răspun in cele mai multe cazuri, o at i lalizitxl in turneul final ’» !
erau apărarea legalităţii socia străină partidului nostru dere in comitelui orăşenesc de mosferă de suspiciune în care j victorii.
liste. aplicarea neabătută a le partid şi consiliul popular. Din obiectivitatea a fost înlocuită
gilor statului, respectarea stric tre aceştia şi-a alcătuit un fel cu favoritismul, calmul cu brus | Proba <le sabie pc ecliipr
ta a înaltelor principii ale ac de lol de inloi maiori despre carea lucrătorilor consiliului | a fost cişticată <le solcefio* :
tivităţii de partid, a spiritului ceilalţi colaboratori şi tovarăşi popular „Tovarăşul Laig a in- | nata U.R.S.S., urmată de I n- :
de echitate, o ţinută morală de muncă pe earc-i suspecta, teput şă bală bufetele şi res | caria. Polonia şi Bonuinia.
ireproşabilă. Itîndurile de faţă, parlid. de la legile ţării, de la tn membrii biroului, tn secreta titudine de completă subapre şi mai mult in evidenţă „calită nu lc mai încredinţa sarcini. taurantele pentru a-i găsi pc
însă, vin să condamne in nu morală ? Faptele sesizate şi rii comitetului orăşenesc de ciere la adresa comitetului o- ţile" a făcut promisiuni, a dat Fostul vicepreşedinte al comi lucrătorii consiliului popuhu j IÎOX
mele acestor norme de condui confirmate de verificările între parlid. Deşi încă de la instala răşcnesc dc partid, a consiliu asigurări dc felul celor „Lăsaţi tetului executiv — care in pa j
tă pc acela care Ic-a încălcat prinse ii atestă fără drept de rea in funcţia de prim-secretăr lui popular. „F. firesc- să fie că fac cu treabă, pun cu lucru ranteză fie spus a muncit mult, EMIL PLEŞA j Efliîpa de ho.v a clubului i
fiind primul secretar al Comi tăgadă vinovăţia al Comitetului orăşenesc de neajunsuri — spunea tovarăşul rile la punct. Voi n-aţi fost în deşi a avut o sene de lipsuri preşedintele Colegiului I Steaua Bucureşti a sus(innl ■
tetului orăşenesc de partid Pe- — Este un om orgolios, plin partid Petrila a fost ajutat în Laig pe un ton degajai — de stare, fără mine nu puteţi face pentru care a şi fost scos din judeţean de partid ; în Berlinul occidental o în- i
tn la şi primar al oraşului — de sine — relatează tovarăşul deaproape să cunoască realiză oarece cei care au fost înain nimic. Eu trebuie să fiu peste muncă, — a fosl pur .şi simplu SIMION POP j tiln irc cu echipa llcrtha Pu- ■
Laig Stanislav. tot. Dacă n-aş fi cu..." A fir transformat în transmiţător de i siliştii români au obţinui ;
Ioan Chcrechcş, societarul co rile din oraş, problemele care tea mea n-au făcut nimic Nu sarcini, atribuţiile lui „cumu- ! victoria cu scorul de 6—5. O ■
Cum a fost posibil ca un om maţii care reflectă pregnant o r j impresie deosebită1 au lăsat i
tn caro cetăţenii oraşului, co mitetului de partid dc la E.M. aşlcaptă rezolvarea comitetului s-au interesat dc probleme, au goliul, îngimfarea. lindu-lc" tovarăşul Laig. Este i Gîju. Popa şi Năsiae. Lume- !
muniştii, organele fie partid an Petnla şi secretar al comite orăşenesc de partid, a organului umblat cu alte (?!) lucruri". Dc la această concepţie Ia a- doar un exemplu. Procedeu) a ; zeanu a pierdut prin kn în 1
avut deplină încredere acordin- tului orăşenesc de parlid Deşi local al puterii de stat. tovară După asemenea declaraţii şî pă plicarca unui „stil de muncă" dus la ştirbirea autorităţii cola- I j fa|a l-î Yadicar.