Page 5 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 5

Anul  XXI                                                                                                                                   PPOIETABI  DIN  TOATE  ŢĂBItE,  U N IŢI  V Â j       Redacţia

           Nr.  4614                                                                                                                                                                                        şi  administraţia



                                                                                                                                                                                                             ziarului
            Duminică

                                                                                                                                                                                                             DEVA,  str.  Dr.  Petru  Croza,  n r   S5.
        2  noiembrie
                                                                                                                                                                                                             talofoane :  redactor  şei  -  1599 ;  re*
                                                                                                                                                                                                             doctor  şei  adjunct,  secretar  de  redacţie
              1969                                                                                                                                                                                           şi  secţia  viaţa  de  partid  -   2138 ;  sec*
                                                                                                                                                                                                             {iile  culturâ-spoit  şi  probleme  cetăţe­
                                                                                                                                                                                                             neşti  -   8317 ;  secţia  scrisori,  documen­
                                                                                                                                                                                                             tare  şi  externe  -   2317  ;  secţia  industrie
           4  PAGINI,  30  BANI                                                                                                                                                                              şi  administraţia  ~  1275 ;  lelelon  de  ser­
                                                                                                                                                                                                             viciu între orele  16-24  -   1585.



     A
     In  această  lună,  Termocentrala  Mintia  trebuie                                                                                                                                 A  X-a  ediţie              a  Conferinţei

                                                                                                                                                                                             pe  ţară  a              cercurilor
                    să  producă  energie  electrică
                                                                                                                                                                                            ştiinţifice studenţeşti

     LU C R Ă R ILE  D E  I Z O L A ­                                                                                                                                                     Simbâtâ  dim ineaţa  a  început   Braşov  —  studenţii  vor   pre­
                                                                                                                                                                                                      »
                                                                                                                                                                                            9
                                                                                                                                                                                                                      zenta  rezultatele  a c tiv ită ţii  şti­
                                                                                                                                                                                        cea  dc  a  X -a  ediţie  a  Confe­
                                                                                                                                                                                                                      in ţifice  pe  care  o  desfăşoară
                                                                                                                                                                                        rin ţe i  pe  ţară  o  cercu rilo r  şti­  sub  directa  înd rum are  a  c o r­
                                                                                                                                                                                        in ţifice   studenţeşti.  In  zilele  d?
        ŢII  —  de  la  anonimat,                                                                                                                                                       vor  desfăşura  lucrările  secţiei   pului  profesoral.  referatele
                                                                                                                                                                                        l  si  2  noiembrie. în Capitală se
                                                                                                                                                                                                                        C om unicările  şi
                                                                                                                                                                                        de  ştiinţe  social-politice  la  U-   celor  mai  tineri   cercetători,
                                                                                                                                                                                        nivesilate.  de  ştiinţe   econo­  care  se  vor  remarca  în  cadrul
                          în prim plan                                                                                                                                                  dii  economice,  iar  la  In s titu ­  actualei  e d iţii  a  Conferinţei  pe
                                                                                                                                                                                        mice  —  la  Academia  de  stu­
                                                                                                                                                                                                                      ţară  a
                                                                                                                                                                                                                                        ş tiin ţifice
                                                                                                                                                                                                                              cercu rilo r
                                                                                                                                                                                        tul  politehnic  din  Timişoara,
                                                                                                                                                                                                                      prem ii  din  partea  M in isterului
                                                                                                                                                                                        rele  ale  secţiei  de  tehnologia   studenţeşti  vor  fi  distinse  cu
                                                                                                                                                                                        co n stru cţiilo r  de  maşini.  In v â ţă m în tu lu i  şi  a   U n iu n ii
      (De  In  trim is u l   nostru,   pe   term ocentrala  să  producă  e-   lor   după   o   metodă   care                                                                              Tn  continuare,  pînâ  la   30   Asociaţiilor  Studenţeşti   din
    şan tieru l   term oce ntralei.   A.   ncrgic  electrică    scurtează  durata  dc  execuţie                                                                                         noiembrie.  în  sase  centre  u n i­  România.
    M O L D O V A  N).              Răspunde  colectivul  lo tu lu i   de  la  4.')  dc  zile  la  mai  puţin                                                                           versitare  —  Bucureşti.   Cluj.
                                  acestei  cerinţe  de  m axim ă  în ­  dc  IO                                                                                                                                                        Agerpres)
      In lrc   m iile  do   constructori   semnătate  ?  JCste  el  angajat   Azi  (n.n.  —  1   noiembrie!,                                                                            Iaşi.  Tim işoara.  Tg.  Mureş  şi
    ai  termocentralei,  exista   un   cu  întreaga  d ă ruire  şi  capa­  îm preună  cu  şeful  şan tieru lui
    colectiv  care  nu  are  în  sarci­  citate  productivă  a lă tu ri   de   „Enei go m on ta j".   in ventariem                                                                                                   )
    nă  nici  înălţarea  im p un ătoa­  celelalte  colective  dc   con­  toate  punctele  de  lucru  unde                                                                                                            i
    relor  construcţii,  nici  m on ta­  structori  ?           m on tu rii  au  term inat   execu­
    ju l  m a rilo r  agregate  sau  in ­  Răspunsul  nu  poate  fi  dccît   ţia.  pentru  a  ne  putea   con­                                                                           Astă  seară  la
    stalarea  modernei   ap araturi   a firm a tiv .  Dovadă  stau  rezul­  centra  in  zilele  ce   urmează
    de  comandă  şi  control  M u n ­  tatele  acestor  lucrători,  hotâ-   forţele  la  conductele  turbinei,   Vedere  de  ansamblu  a  celor  două  furnale  de  1000  m.c.  din  cadrul  C.S.  Hunedoara.
    ca  sa  este  aparent   modestă,   rire.i  fiecărui   m u n cito r  in   la  zonele  exterioare  ale  caza­                                                                                Livadia
    lipsită  de   spectaculozitate  si   parte  dc  a-şi  face  pe  deplin   n u lu i  şi  la  conductele  de  tre ­                                            Foto :  N.  GHENA
    s-a  desfăşurat  piuă  acum  in   datori.i                  cere  de  la  cazan  la  tu rb in ă
    cel  mai  deplin  anonim at    —  V o lu m u l  de  lucrări  exe­  Sperăm  că  in  această  perioa­                                                                                   Iu   cadrul   m a n ife s tă rilo r
      Acesta  este   colectivul   de   cutate  pinâ  acum  —  ne  relata   dă  dc  m axim ă  încordare,  de                                                                             organizate  sub  egida  C om i­  i i  EVOCARE  ISTORICA
                                                                                                                                                                                         te tu lu i  judeţean  pe ntru  c u l­
    lu crători  ai  lo tu lu i  în tr e p r in ­  şeful  lo tului,  ing   Oclav  ian   muncă  intensă,  m en to rii  —■  în                                                                                           „A11H A l  VITEAZUL**
    derii  3  izolaţii  Bucureşti.  Un   Diaconii  —  garantează   sigur   de fin itiva re a   lu crărilor,  a  p ro ­                                                                   tu ră   şi  artă.  astă  seară,  pc
    colectiv  rcstrîns.  compus  din   ră  m u n c ito rii  izolatori  şi  t in i­  belor  tehnologice  şi  de  reglaj                                                                   scena  că m in u lu i  c u ltu ra l  din   Cn  p rile ju l  îm p lin irii  a  370
    UiO  de  m un citori.  2  m aiştri  si   chigii  vor  executa  in  tim p u l   —  vor  alege  cel  m ai  raţio na l   PROGRAMUL  UNIVERSI­  |  Pe  seama  productivităţii            satul  L iv a d ia   va  avea   loc   de  ani  de  l.i  intrarea  lui  M i*
    -.*i  inginer.  O bie ctivul  a c tiv i­  o p tim   cei  70110  m p  dc  izolaţii   flu x   tehnologic,  vor  manifesta   TĂŢII  SERALE  DE   MAR-   i                               iu i  spectacol   m uzical-core-   bai  Vitea/.ul  in  Alba  Iiilia ,
    tă ţii  lor  îl  constituie  executa­  care  ne-aw  mai  rămas,  astfel   mai  m ultă  atenţie  faţă  de  izo­                                                                       g ra fic  la  care  îşi  vor  da  con­  la  Mănăstirea  Dcalu,  dc  lin ­
    rea  tu tu ro r  lu c ră rilo r  de  izo­  in c it  din  partea  noastră  gru   la ţiile   deja  executate  de  noi   XISM-LENINISM  DEVA  |   muncii                               cursul  fo rm a ţiile    artistice    t  gă  Tîrgovişio,'  unde  se  află
    laţii  şi  de  protecţie  term ică  a   pul  să  aibă  create  toate  con­  şi  nu  Ic  vor  mai  deteriora,                                                                         ale  Casei  dc  c u ltu ră   d in   o­  depus  capul  marelui  dom ni­
    agregatelor  aferente  p rim u lu i   d iţiile   de  funcţionaro  in  aşa  fel  incit  ritm u l  lu c ră ­  Luni,  3  noiembrie  a.c„   i   U tilizare a  mai  ra ţio na lă  a  sp a ţiu lu i  dc  fabricaţie.  raşul  Haţeg.  S picuim    din
    bloc  energetic  V olum u l  aces­  Avem   asigurată  baza  m ate­  r ilo r   noastre  să  nu  fie  stinje-   Io  ora  17,  in  sala  festivă   \   a  m a şin ilo r,  u tila je lo r  şi  a  lim p u lu i  «Ic  muncă  a  per­  lor.  a  avui  loc  o  evocare  is­
    tor  lu crări  nu  este  nici  redus   rială  şi  forţa  de  muncă  nece­  nit.  In   mod  special  se  im p u ­       I    mis  co le c tiv u lu i  tu rn ă to rie i  nr.  I  din  Călău  să   spo   p ro g ra m :  cintcce  populare   i I  torică.  Cont.  univ.  D um itru
    şi  nici  lip sit  de  însemnătate   sare,  mai  p u ţin   10   du lg heri   ne  această  cerinţă  in   zonele   o  Liceului  pedagogic  din   ;   rcască,  faţă  de  prevederi,  p ro d u ctivita te a   m u n cii   cu  haţeganc  in te rp re ta te   de  so­  Almaş  şi  Vasile  Nctca.   au
                                                                                                                                                                                                                      vorbit  despre  figura  donini-
    D im potrivă ,  el  măsoară  42 000   care  ne  străduim   sâ-i  re c ru ­  unde  aceştia  lucrează  sup ra­  Deva,  se  va  face   ei pu­  i   8.2  la  sută  S porul  de  producţie  o b ţin u i  pe  această  ca­  liş ti  şi  un  grup  in stru m e n ta l,   to rn liii  iu  istoria  patriei  şi
    m p  de  izolaţii  şi  sule  de  tone   tăm   De  altfel,  din  cei  7 000   pus  cu  noi.  nerea  temei  a  11-a,  pen­    le  —  la  radiatoare,  c ilin d ri,  piese  mecanice  —  lo la li-   evo lu ţia  fo rm a ţie i  dc  dan­  idealul  său  de  unitate  naţio­
    de  cărăm idă  refractară  înzidi-   m p  de  suprafaţă  izolată,  2 000                    tru  toate  secţiile   univer­  !   /cază  %2  dc  tone.  Dc  rem orcai  că  depăşirea  rap ortată                    nală  F orm aţii  artistice   ale
    lâ  la  focarul  cazanului    vor  fi  fin a liza ţi  pînâ  d u m in i­                                                                                                             su ri  şi  a  b rig ă zii   artistice
                                  că.  2  noiembrie.  Pentru  a  su­                            sităţii.                   i    a  fost  realizată  in  c o n d iţiile   red uce rii  p re ţu lu i  de  cost  ele.    Casei  Hc  cultură  din  Tîrgn-
     Fără  efectuarea  la  tim p   a                               .(COMTlNUAJtf IM nO.  » l-o)                            j    cu  455 000  rle  lei.                                                                vişte  au  prezentat  un  specta­
    acestui  com plex  de   lucrări,   p lin i  deficitul  de   dulgheri,                                                                                                                                            i col  evocator.
    fără  asigurarea  protecţiei  te r­  fo rm a ţia   de  lăcătuşi  condusă                                                                                                                                         i
    mice  a  agregatelor  energetice,   de  Ion  Grozone,  a  Început  c-                                                                                                                                             NO UTĂŢI  LA
    punerea  în  fun cţiune  la  te r­  xccularea  unor  schele  in  zona                                                                                                                                             EDITURA  TE n  M C A
    men  a  g ru p u lu i  nr  1  este  im ­  critică   a  canalelor  do   gaze
                                  arse
                                       In  acelaşi  tim p,  echipa
    posibilă  De  aceea,   lu cră to rii                                                                                                                                                                             i   Editura  tehnica  anunţă  a­
    de  la  lotul  de  izolaţii  au  de­  de  izolatori,  condusă  de  co­  Întîlnire  cu            m        i t   n AGENDA  LUCRATORILOR  DII  AGKICDLTUDA                                                         I  pa riţia  in  arest  trim estru  A
    venit  la  ora  actuală  pioni  de-   m unistul  Ionel  Nedclea,   s-a                                       >                                                                                                  j  mai  m ultor  tip ă ritu ri   nece­
                                  p ro fila t  la  ‘lu cră rile   dc  izblaţii   medicii
    bază  in  ampla  bătălie  ce  se                                                                                                                                                                                  sare  celor  cu  preocupări  in  ;
                                  cu  plăci  din  p c r lit  in   zona
    dă  pentru  ca  in  această  lună  tu rb in c i  şi  pregătirea  iz o la ţii­                                                                                                                                   i  domeniul  m atem aticilor   mo*  j
                                                                   V in e ri  a  a vu t  loc  la  Casa                                                                                                               i  derne.  Ele  sc  intitulează  „C î-  !
                                                                  de  c u ltu ră   din  oraşul  Brad                                                                                                                I  teva   probleme   matematice  i
                                                                  o  „m asă  rotundă**,  organiza-  i   ONORAREA  INTEGRA­                                 EXECUTAREA  OGOA­                                         :  interesante**,  lu n a re   cc   se  i
                                                                  lă   dc   Com isia   judeţeană  j                                                                                                                  •  rtislince  prin  metodele  o ri-  j
                                                                  p e ntru  răxp in dire a   cunnş-  j                                                                                                              î  cinalo  de  rezolvare   expuse,  :
                                                                  tin ţe lo r   c v ttitra l-ş liîn ţific o   j   LĂ  A  CONTRACTELOR                        RELOR  DE  TOAMNĂ                                      }  ..Culccerc   He  probleme   de  J
                                                                  Cu  acest  p rile j  a  fost  dez­                                                                                                                 !  m atem atici  pentru   ingineri**  :
                                                                  bătută  lenta  „B o lite   de  plâ-                                                                                                               j  şi  „Problem e   re/olvatc   de  j
                                                                  n iîn i'.                                                                                                                                         *  (clinică   nucleară**  —  prim a  i
                                                                                                                                                                                                                    i  de  acest  gen  în  limba  romă*  {
                                                                   D iscu ţiile   —  u rm ă rite   cu   Cap  de  afiş  pe  agendj  a c ţiu n ilo r  in  agricu ltură  continuă   Rolul  şi  însemnătatea  executării  ogoarelor  de  toamnă  se   I  nă.
                                                                                                                                                           lucrare  de  bază  a  solului  condiţionează  in  măsură  hotâritoare  !
                                                                !  viu   interes  dc  un  num eros   să  se  afle  îndeplinirea  tu tu ro r  o b lig a ţiilo r  asumate  prin  <  on   riinosi:  bine  dc  către  toţi  lu crătorii  din  agricu ltură  Această
                                                                i  p u b lic  —  au  fosl   susţinute  (   trueteîe  cu  stalul  Exixlâ  suficiente  dovezi  rare  atestă  că  in                                   i  d e s c o p e r ir i:
                                                                j  dc  m ed icii  M ar ia   Breazti,  j   u n ită ţile   agricole cooperatiste unde s-a  m uncit cu dăruire şî  pa   soarta  producţiei  la  hectar.  Recoltele  de  peste  2000—3000  kg   j  ARHEOLOGICA
                                                                i  Iorda n  O ragom ir,   O lim p iu   |   siune.  realizările  sînt  m ulţu m itoa re,  cooperatorii  av ind  po­  po rum b  boabe,  20-25  tone  sfeclă.  10-15  tone  cartofi  sau  |>cste   j
                                                                |  Pârău,  Ionel  Costina,  S epti-  j   sibilitatea  să  suplimenteze  ob lig a ţiile   iniţiale.  O b ţin in d   poslo   15  tone  legume  la  hectar,  obţinute  în  acest  an  de  către  u-   i   La  capătul  unor  îndelunga-  I
                                                                j  n iiu   G îrbea  şi  Ion  Liea.   j  3500  kg  porum b  şi  12 300  kg  < artofi  la  h e c ljr.   cooperatorii   nelc  cooperative  agricole  p rin tre   care  a m in tim   pc  cele  din   I  tc  cercetări  arheologice,  în-  ;
                                                                                                din  Foit  s-nu  angajat  să  livreze  in  plus.  faţă  de  contracte,  la   Nimcria.  Pricaz.  Fo]t.  Căslău.  Purcea  M iră  şi  altele,  reliefea­  |  treprinsc  sub  conducerea  Icc-  i
                                                                                                fondul  centralizai,  im portante  ca n tilâ ţi  dc  produse  ză  cn  prisosinţă  necesitatea  efectuării  neîntîrziate  a  a ră tu ­  j  torului  universitar  Sever  Du-  j
                                                                                                                                                           rilo r                                                   |  m itraşcu,  studenţii  Facultăţii
                                                                                                   Sini.  însă,  din  pâ<  ate  nu  puţine  Ia  num ăr,  cooperative  a
                                                                  Pentru  navomo-  |            gricolo  caic  tărăgănează  in  mod  nepermis  onorarea  o b lig a ţi­  Acum.  după  încheierea  semănatului  şi  a   recoltărilor,   }  de  istorie,  Hc  la   In stitu tu l
                                                                                                ilor  eonlraeluale.  Pe  lista  restantelor  la  livrarea  griulu i,  po   s-au  creat  c o n d iţii  favo ra bile  in  fiecare  cooperativă  agricolă   i  pedagogic  dc  tre i  ani  din  O*
                                                                      deliştii  din             rum b ulu i,  c a rto filo r  si  legumelor,  eu  r a n lilă li  <c  depăşesc   şi  fermă  dc  stat  pentru  folosirea  tractoarelor  la  arături.  Din   S  radea,  au  descoperit  in  zona
                                                                                                eite  100  tone  de  produse,  se  situează  o  serie  de  un ită ţi  p r in ­  situa ţiile  p rim ite   la  Direcţia  agricolă  judeţeană,  reiese  că   |  lo ca lită ţilo r  Cociuba  Mare  şi  f
                                                                j      Petroşani                tre  rare  a m in tim   pe  rele  din  Clopol.ivn,  Sâlaşu  de  .Sus.  Sâla-   pînâ  la  începutul  lu n ii  noiem brie  a.c..  in  cooperativele  a g ri­  j  Rohani,  din  depresiunea  Ho-  1
                                                                                                şu  dc  Jos.  Unşi.  .Săleiva  şi  altele  Cnnoselnd  faptul  ră  n im ă ­  cole  s-au  arat  pentru  insăm înţârilc  de  prim ăvară  peste  0 800   |  Iodului,  o  aşezare  dacică  da*  j
                                                                |   La  ieşirea  din  Petroşani.  nui  nu-i  este  îngăduit  să  Încalec  disciplina  contractuală,  orice   hectare,  din  cele  14 200  planificate,  ceea  ce  reprezintă  48  la   i  tind  din  secolele  trei  şi  pa-  j
                                                                                                                                                                                                                    >  tru  ale  erei  noastre,  aşezare  ■
                                                                ;  lingă  Casa  p io n ie rilo r,  exis-   m otive"  s  ar  invoca  pentru  a  ..justifica**  resLinţele.  acestea   sulă  din  prevederi.  De  asemenea.  în  I  A S .-u rî  s-au  efectuat   alcătuită  dîn  locuinţe  de  su-  j
                                                                                                nu  şi  găsese  locul.  Acoperirea  ronţ raclelor  se  face  num ai  cu   ogoare  în  vară  şi  toamnă  pc  terenurile  destinate  tnsâmînţă-
                                                                [  ta  un  eleşteu  neanicnajat  şi  :                                                                                                              ■  prafaţă,  şi  nu  din   bordeie,  j
                                                                j  nensanat.  G ospodarii  n u m i-  i   produse  agricole                                 rilo r  dc  prim ăvară  pe  30  la  sulă  din  suprafaţa  stabilită  ■  cum  sînt  cele  cunoscute  pină  |
                                                                j  c ip ru lu i  i-au  găsii  te re n u lu i  \   O  expresie  a  lipsei  dp  sp irit  gospodăresc  este  oferită  si   Avînd  în  vedere  că  vremea  se  poate  schimba  dc  Ia  o  zi   in  prezent.
                                                                ;  respectiv  in fre b iiin ţa vc.  Se  j   de  conducerile  C  A  P.  Unirea.  Vaidei,  Ostrov.  M â rlip c ş h   si   la  alta.  venirea  p lo ilo r  sau  îng heţului  îngreunînd  m u lt   lu ­
                                                                j  va  am enaja  aici  un   baziu  i   ale  altor  unităţi  de  unde  nu  s-au  preluat  deloc  sau  au  fost  l i ­  crarea.  se  im pun  a  fi  luate  măsuri  energice  în  scopul  folo­  S T A Ţ IU N IL E
                                                                j  p e n lrii  încercarea  navom o-  :   vrate  cant ităţi  in fim e de  produse fală  de  sarcinile  prevăzute.   sirii  din  plin  a  tim p u lu i  prieln ic  şi  u tiliz ă rii  tractoarelor  cu   DE  PE  V ALEA  O LT U LU I
                                                                ■  dclclo r.  N avom odehşfii   de  j   Deşi an dc an  beneficiază  de  un  a ju to r  substanţial  d in   partea   m a xim u m   dc  randam ent  O  cerinţă  esenţială  ce  stă  in  faţa   tSI  SPORESC
                                                                I  la  Asociaţia  spo rtivă  „ J iu l'  •   stalului,  cooperativa  agricolă  din  M ă rlin e şli  este  datoare  la   com itetelor  de  direcţie  ale  I.M.A.,  şefilor  secţiilor  dc  meca­  CAPAC ITATEA  DE  CAZARE
                                                                :  Petroşani  îşi  doreau  dc  m u l-  \   fondul  centralizat  cu  peste  100  tone  porum b  si  fasole  Pină   nizare  si  a  m ecanizatorilor  este  asigurarea  fu n cţio n ă rii   tu-   I
                                                                \  lă  vre n ic  aşa  ceva.    eînd  consideră  tovarăşul  Ion  Bîreeanu.  preşedintele  C A T .,   lu ro r  traeloarelor  în  brazdă,  organizarea  lu c ru lu i  in  schim ­  A tractivele  staţiuni  He  pe  j
                                                                i   L u c ră rile   de  am enajare  a  !   ră  mai  poate  persista  o  astfel  de  situa ţie?  Aceeaşi  întrebare   bu ri  prelungite,  jar  acolo  unde  există  po sib ilită ţi  trebuie  să   Valea  O ltu lu i  —  Călunăncşli,  |
                                                                ;  no u lu i  bazin  au  începui  zi-  i   o  adresăm  şi  preşedinţilor  celorlalte  unităţi  cooperatiste vizate   se  lucreze  şî  după  ce  se  întunecă.  Govora,   O lin cşti  —   care  i
                                                                j  lele  acestea.  El  va  avea  fo r-  j   ca  exemple  negative                              Pentru   a   asigura   term inarea   executării   « râ tu rilo r   găzduiesc  anual   circa  85 000:
                                                                j  mă  de  paletă,  cu  o  su p ia fa -  |   Restanţe  deloc  neglijabile  la  onorarea  contractelor   se   în tr-u n    tim p    cît   mai   scurt   este   de   aşteptat   ca   în   dc  persoane,  îşi  dezvoltă  ca-  <
                                                                i  ţă  de  I  700  nip  şi  adîneim e  j   semnalează  si  la  C  A  P  Gcoagiu,  Aurel  Vlaicu,  Sîntâmăria.   fiecare  cooperativă  agricolă  să  se  elibereze  toate  suprafeţele   pacitatca  de  cazare.  La  Căli-  i
                                                                :  de  80  cm  M a lu rile   vor  fi  a-  !   Sinpctru,  Zam  etc.                         care  mai  sînt  ocupate  cu  coceni  sau  furaje,  crelnd  astfel  me­  înăne.şti  sc  află  în  eonstruc-  i
                                                                                                                                                                                                                      (ic  două  m ari  complexe  bal-  !
                                                                :  m enajate  astfel  ca  e x e rc iţi-  :                                                 can iza to rilo r  un  fro n t  de  lucru  corespunzător  F.ste  in e x p li­  neare.  cu  aproape  800  locuri.  I
                                                                •  ile   m u ltip lilo r  cam pioni  na-  i  Este  de  datoria  o rg an izaţiilor  de   partid,  a   con siliilo r   cabilă  tărăgănarea  ce  se  manifestă  In  p riv in ţa   elibe rării  te­  Sc  dezvoltă,  de   asemenea,  i
                                                                *  lio n a li  la  navom odclism   să  :   populare  si  organelor  agricole  judeţene,  ca  in  aceste  zile  să   renului,  în  prezent  Ia  C  A P.  Banpotoe,  Hârâu.  Deva  etc.  a-
                                                                                                                                                                                                                      staţiunile  Govora  şi  Olăneşti.  ;
                                                                i  poată  fi  u rm ă rile   de  specia-  j  se  ocupe  cu  întreaga  răspundere  dc  asigurarea   în d e p lin irii   flîndu-se  încă  m ari  can tităţi  de  coceni  netâiaţi  şi  netranspor­  prin  extinderea  şi  amenaja-  i
                                                                  lo ri.  Şi,  cine  şlie.  poale  că  \   integrale  a  sarcinilor  p rivin d   livrarea  produselor  agricole  la                                   rea  unor  pavilioane  balneare  !
                                                                :  d in tre   p riv ito ri,  navom oile-  j                                                taţi  dîn  c iin p   Astfel,  pe  lingă  că  se  pierde  o  sursă  im p o rta n ­  şi  a  caselor  dc  odihnă
                                                                                               fondul  centralizat  al  statului.                          tă  de  furaje,  nici  a ră tu rile   nu  pot  fi  efectuate  la  timp.
                                                                ;  lis m u l  va  recruta  adepţi.   i
                                                                                                                                                                                                                      I.\  TÎR G O VIŞTE  —
                                                                                                                                                                                                                     TELEFOAN E  CU  S  NUMERE  I
                                                                                                                                                                                                                       Tnccpînd  He  sîmbătă,  oraşul  :
                                                                                                                                                                                                                     Tîrgovişlc  a  trecut  la  siste-  \
      „Ncmnîputînd   să  suport,  am   du-i  cinstea  rle  a  avea  cca  mai   avea  o  experienţă  bogată,  o  ma­  şul  Laig  a  manifestat,  paralel   reri,  ar  trebui  să  admitem  şi   propriu,  în  activitatea  de  partid   boratorîlor,  la   cumularea  dc   mul  <le  5  numere  «Ic  telefon,  i
    fost  nevoită  să-mi  dau  demisia".   înaltă  răspundere  în  oraş,   un   re  putere  dc  muncă,  orgoliul   cu  liotărîrea  dc  a  face  treabă   icleca  că  istoria  oraşului  a  în­  şi  de  stat  în  locul  principiului   funcţii  şi.  in  final,  la  exercita­  datorită  încheierii  lucrărilor  :
    „Solicit  ca  asupra  lui  să  sc  ia   activist  eu  vechime  in  munca   l-a  împins  spre  neîncredere  in   (in  urest  sens  la  Petrila  au  fost   ceput  o  dală  cu  venirea  tovară­  conducerii  şi  muncii   colective   rea  deplină  a  „personalităţii"   He  extindere  a  centralei  te-  !
    măsurile  cuvenite".  „Sintem ho-   de  partid,  un  cadru  dc  condu­  oameni           obţinute  rezultate  meritorii,  mai   şului  Laîg  in  postul  de  primar   n-a  losl  clocit  un  pas  foarte mic,   preşedintelui  consiliului  popular,   lefonicc   autoniale   locale  i
    tăriţi  să  ajutăm  organele   dc   cere  să  comită  asemenea  aba-   i   Nu  avea  încredere  nici  în  co­  ales  în  ceea  ce  priveşte. acţiu­  al  Petrilci.  pas  pc  care,  de  altfel,  l-a  şi   la  hotarîri  luate  de  unul  sin­  Centrala  telefonică   a  numi-  j
    partid  care  vor  veni  să  verifice   teri  de  la  normele  muncii  de  \ laboratorii  săi  cei  mai apropiaţi,  nile  edilitar-gospodăreşti)  o  a-  Desigur  că  pentru  a-şi  scoate  făcut.  gur  şi  nu  o  dată  la  încălcarea   cipiulni  asigură  acum  inte-  j
    abaterile  grave  sâvîrşite  şi  am                                                                                                                   —  Corect  era  ca   tovarăşul   unor  hotâriri  şi  legi  S-a  ajuns   grai  necesităţile  localităţii   [
    dori  să  sc  curme  cu  aceste  abu­                                                                                                                Laig  să-şi  cunoască  înainte  dc   pină  acolo  Incit   funcţionarii
    zuri  grosolane".                                                                                                                                    toate  oamenii,  capacitatea  lor   consiliului  popular  afirmau  că   SCRIMA       l |
      Cuvintele,  citate  din  mai  m ul­                                                                                                                de  muncă  —  îşi  exprimă  păre­  „problemele  se  rezolvă  cum  ho­
    te  sesizări  adresate  de  oameni                                                                                                                   rea  tovarăşul  Traian  B la j.p rim -   tărăşte  tovarăşul  Laig"  nu  cum   j   Concursul  internaţional   de  î
    nî  muncii  organelor  judeţene  şi   „EU  SINT  TOTUL“   concepţie                                                                                  vicepreşcdinte  al   Consiliului   cereau  liotârîrilc  consiliului,  le­  j  scrimă   de  la   Budapesta  a  :
    centrale  de  partid,  acuză,  cer  e-                                                                                                               popular  municipal   Petroşani.   gile  noastre.          j  continuat   m    desfăşurarea  !
    lucidurea  cazului.  N-ar  fi  apă­                                                                                                                  Dar,  in  loc  să-şi  cunoască  cola­  S-a  creat  astfel  o  atmosferă   :  probei  feminine   ilr  floretă.  :
                                                                                                                                                                                                                   |  Confirmind
                                                                                                                                                                                                                                excelenta  formă  :
    rut  tn  coloanele  ziarului  dacă                                                                                                                   boratorii  în  activitate,  a  plecat   de  neîncredere  in  justeţea  mă­  j  în  caic  sc află. florclisla  Olea  :
    dincolo  de  ele  n-ar  fi  fost  fap­                                                                                                               urechea  la  diverşi  salariaţi  ce-   surilor  pe  care  le  lua  prima­  |  Orhan-Szalm  (Ronulniu)  a  rc-  i
    te  reprobabile,  sâvîrşite  de  un                                                                                                                  rînd  „re la ţii"  de  la  eî  despre   rul  oraşului.  Măsuri   arbitrare   j  purtat  un  frumos  succes,  io-  :
    om  a  cărui  menire  şi  datorie                                                                                                                    tovarăşii  cu  munci  de  răspun­  in  cele  mai  multe  cazuri,  o  at­  i  lalizitxl  in  turneul  final  ’»  !
    erau  apărarea  legalităţii  socia­      străină  partidului  nostru                                                                                 dere  in  comitelui  orăşenesc  de   mosferă  de  suspiciune  în  care   j  victorii.
     liste.  aplicarea  neabătută  a  le­                                                                                                                partid  şi  consiliul  popular.  Din­  obiectivitatea  a  fost  înlocuită
     gilor  statului,  respectarea  stric­                                                                                                               tre  aceştia  şi-a  alcătuit  un  fel   cu  favoritismul,  calmul  cu brus­  |   Proba  <le  sabie  pc  ecliipr
     ta  a  înaltelor  principii  ale  ac­                                                                                                               de  lol  de  inloi maiori  despre   carea  lucrătorilor   consiliului   |  a  fost  cişticată  <le  solcefio*  :
     tivităţii  de  partid,  a  spiritului                                                                                                               ceilalţi  colaboratori  şi  tovarăşi   popular  „Tovarăşul  Laig  a  in-   |  nata  U.R.S.S.,  urmată  de  I  n-  :
     de  echitate,  o  ţinută   morală                                                                                                                  de  muncă  pe  earc-i   suspecta,   teput  şă  bală  bufetele  şi  res­  |  caria.  Polonia  şi  Bonuinia.
     ireproşabilă.  Itîndurile  de  faţă,   parlid.  de  la  legile  ţării,  de  la   tn  membrii  biroului,  tn  secreta­  titudine  de  completă  subapre­  şi  mai  mult  in  evidenţă  „calită­  nu  lc  mai  încredinţa  sarcini.   taurantele  pentru  a-i  găsi  pc
     însă,  vin  să  condamne  in  nu­  morală  ?   Faptele  sesizate  şi   rii  comitetului  orăşenesc   de   ciere  la  adresa  comitetului  o-   ţile"  a  făcut  promisiuni,  a  dat   Fostul  vicepreşedinte  al  comi­  lucrătorii  consiliului   popuhu  j  IÎOX
     mele  acestor  norme  de  condui­  confirmate  de  verificările  între­  parlid.  Deşi  încă  de  la  instala­  răşcnesc  dc  partid,  a  consiliu­  asigurări  dc  felul  celor  „Lăsaţi   tetului  executiv  —  care  in  pa­  j
     tă  pc  acela  care  Ic-a  încălcat   prinse  ii  atestă  fără  drept  de   rea  in  funcţia  de  prim-secretăr   lui  popular.  „F.  firesc-  să  fie   că  fac  cu  treabă,  pun  cu  lucru­  ranteză  fie  spus  a  muncit  mult,   EMIL  PLEŞA   j   Efliîpa  de  ho.v  a  clubului  i
     fiind  primul  secretar  al  Comi­  tăgadă  vinovăţia      al  Comitetului   orăşenesc  de   neajunsuri  —  spunea  tovarăşul   rile  la  punct.  Voi  n-aţi  fost  în   deşi  a  avut  o  sene  de  lipsuri   preşedintele  Colegiului   I  Steaua  Bucureşti  a  sus(innl  ■
     tetului  orăşenesc  de  partid  Pe-   —  Este  un  om  orgolios,  plin   partid  Petrila  a  fost  ajutat  în ­  Laig  pe  un  ton  degajai  —  de­  stare,  fără  mine  nu  puteţi  face   pentru  care  a  şi  fost  scos   din   judeţean  de  partid   ;  în  Berlinul  occidental  o  în-  i
     tn la   şi  primar  al   oraşului  —   de  sine  —  relatează  tovarăşul   deaproape  să  cunoască  realiză­  oarece  cei  care  au  fost  înain­  nimic.  Eu  trebuie  să  fiu  peste   muncă,  —  a  fosl  pur  .şi  simplu   SIMION  POP  j  tiln irc  cu  echipa  llcrtha  Pu-  ■
     Laig  Stanislav.                                                                                                      tot.  Dacă  n-aş  fi  cu..."  A fir ­  transformat  în  transmiţător  de                i  siliştii  români   au   obţinui  ;
                                  Ioan  Chcrechcş,  societarul  co­  rile  din  oraş,  problemele  care   tea  mea  n-au  făcut  nimic  Nu               sarcini,  atribuţiile  lui  „cumu-                        !  victoria  cu  scorul  de  6—5.  O  ■
      Cum  a  fost  posibil  ca  un  om                                                                                    maţii  care  reflectă  pregnant  o r­                                                   j  impresie  deosebită1  au  lăsat  i
     tn  caro  cetăţenii  oraşului,  co­  mitetului  de  partid  dc  la  E.M.   aşlcaptă  rezolvarea  comitetului   s-au  interesat  dc  probleme,  au   goliul,  îngimfarea.  lindu-lc"  tovarăşul  Laig.  Este   i  Gîju.  Popa  şi  Năsiae.  Lume-  !
     muniştii,  organele  fie  partid  an   Petnla  şi  secretar  al  comite­  orăşenesc  de  partid,  a  organului   umblat  cu   alte (?!)  lucruri".   Dc  la  această  concepţie  Ia  a-   doar  un  exemplu.  Procedeu)  a   ;  zeanu  a  pierdut  prin  kn  în  1
     avut  deplină  încredere  acordin-  tului  orăşenesc  de  parlid  Deşi  local  al  puterii  de  stat.  tovară­  După  asemenea  declaraţii  şî  pă­  plicarca  unui  „stil  de  muncă"  dus  la  ştirbirea  autorităţii  cola-   I  j  fa|a  l-î  Yadicar.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10