Page 50 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG.: DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBAlA 1S NOIEMBRIE 196» »

Poem Copiii işi ofereau

hunedorean rizind flori unul

Cîntec in vadul luminii cu straşnic ecou
Spre roşu de flamuri vertebrâ-i aprins, altuia
Baladă pâmintului dac - nemurire
Jesutâ în pagini de-a pururi lumină,
De-a pururi cadenţă de braţ neînvins. Copiii îşi ofereau alergind flori unul altuia
şi linia crudă a florii de cimp
Un cîntec oţelului aburind ca o fire era insâşi dimensiunea lor lăuntrică.
In cupe şi rost împlinit, O, cît de firesc, de cutremurător, copiii
H U N Aici vine soarele in fiece clipă, îşi ofereau flori unul altuia - şi muzică
isca fiece mişcare a miinii, ea insâşi
In fiece clipă scînteile-s aştri
Spre florile noastre cu nimb aurit. un lujer incâ străveziu ieşit din
aburindâ gestaţie. Imaterială era
In plai de legende acestui miracol mişcarea lor culegind şi oferindu-şi flori
li punem un nume de inimi aproape inefabil dans al unui ritual ce de mult l-am uitat
Hunedorean cum alga-i a mării şi cum visul Copiii işi ofereau rizind flori unul altuia
in Croind noi zări petalei de oţel li priveam cu trupul prefăcut in stană
şi paradisiac era gîngurîtul glasului Ier.
Se apropie de cîntec, de holde şi de ape.
de lemn, în timp ce în juru-mi
Căci un poem e vraja roşiei torţe copiii cu silabe de argint îşi
Din braţele acelor metafore de foc, ofereau flori unul altuia rîzind
De piine şi lumină, din ea ne-ncingem hora
Din ea se prind în cuget mâiestrele ferestre IV MARTINOVICI
m In tîmp incandescent luminii la soroc.

ION JUGUI
Origini

Se îm plinesc 20 dc ani de anumite implicaţii literare în — N u m ai 10 000. deşi cred
cln d m o ţu l din m ine l-a cu­ această pasiune ? c i c ritic a noastră lite ra ră nu Buciumul Cu ieri, cu azi, cu mîine
noscut pe e u trc ie râ to ru l în tin ­ — B ineînţeles S înt u n u l va scrie prea m u lt despre a- Vremea-i ca mătasea
s u rilo r albastre, George Dan d in tre tra d u c ă to rii asidui ni ceastâ ch in u ito a re tru d ă a Transparentă-n vini.
— Tc-am considerat întot­ lite ra tu rii O rie n tu lu i, m ai a­ mea Noi fire şi mereu din ţesătură
deauna un fiu al m&rii, totuşi les ai cclci vechi. Am să-ţi — „C ritic i, voi..." străbun Se sfirtecă-n fişii -
cred c& n-ai copilărit pc ma­ spun o poveste. Moarte şi viaţă.
— Ştiu... Eu c o n tin u i însă.
te,,, — Numai să nu fie marină­ Pregătesc în prezent, după o- Vin oameni şi se duc
— N u pe m are, dar pe apâ rească. rig in a i, cu a ju to ru l d-n ei In sufietu! meu creşte de mii de ani un bucium J Lung şi veşnic şir
da. A m c o p ilă rit pe m a lu l — In tr-u n fel e m a rin ă re a s­ Socufc S a id i. an tolo gia „ P r i­ Din răsăritul vieţii pînă-n apus mă zbucium împarte timpul doruri ?
D u n ă rii, în Dobrogca. Pe la că In JDOG. tocm ai clnd mă vig h e to rile Persiei", care cu- De doruri îngropate o dată cu străbunii, Dar tot lui şi le face.
10 a n i p u b lica m deja 6ub pseu­ afla m la bo rd u l navei „B u c u ­ prin'de circa 100 de poeţi p e r­ Mi-s mărturie munţii cu brazii şi gorunii.
d o n im u l George Dan (U bia) re ş ti", în Corcea de N ord, am sani din secolele IX pînâ azi. AURELIAN SIRBU
ve rsu ri. A rip i m i-a dat m are­ p rim it o rad io gram ă de la U- L-am tradu s .şi pe Tugore (a- Am rădăcini in piatra statornică, de pace,
le poet şi p a m fle ta r Ion V i- niuno.a S c riito rilo r p rin care p â ru t în două e d iţii) dur b in e ­ Şi-n flacăra de veghe jucînd pe vetre dace,
nea, care p u b lic in d u -m ă in eram a n u n ţa t că sînt in v ita t înţeles c ritic a lite ra ră a tăcu t Fantasmă de mînie urcind pe metereze îmi place să mă
„E v e n im e n tu l z ile i", spunea dc către b iblioteca „P a h la v i" din nou. Pesemne a a m u ţit in Cind vrăjmăşia vremii venea s-o-ngenuncheze.
despre m in e : ,,E fă ră nici o fa ţa O rie n tu lu i... ■-
în d o ia lă un poet autentic, un
d a r al Dobrogei... Fac această — Ce-ar fi să reve nim pe Cînd suliţa pieirii mi-a fost înfiptâ-n coaste
te m e ra ră a firm a ţie nu fiîn<dcâ p ă m în tu l nostru? S pune-m i, Eu am chemat prăpăstii cu stînci de foc in oaste visez cocor...
ca m a rin a r, ai n a v ig a t v re o ­
a scris cîte va v e rs u ri fru m o a ­ dată pe oceanul că rb u n e lu i ? Şi-nvolburind pădurea din piscuri pinâ-n vale
se (asta se poate în tîm p la o r i­ Scurtă escală De p ild ă in m arele p o rt al Âm învăţat copacii-n potop să se prâvale.
cui), ci p e n tru că aceste v e r­ V ăii J iu lu i ai ancorat ? O. dar pentru ce atîtea toamne ?
s u ri sînt de la el, din e x p o n ­ — Şi nu num ai o dată. V a ­ Cum herghelii de ape se frâmintau in spume Din care migrare să mă adun
enta lu i, din lum ea in care literară cu lea J iu lu i am cunoscut-o încă Am înnodat poteca, pe duşman să-l sugiume, - intîiul cocor -
se com place. V e rs u rile lu i ne Sâ nu se mai întoarcă nicicind la drumul mare. peste aşteptările cui ?
am intesc de lum ea lu i P an ait d in 1046— ’47, cln d eram re ­ Şi nici un fir de iarbă n-a murmurat trădare. Mă cere pădurea
Is tra ti si bineînţeles de a lu i scriitorul p o rte r la „R o m ânia lib e ră " şi cind cocoşii de munte
G o rki şi a lu i K n u t H a m sun ". cînd am scris re p o rta je şi Sint însăşi năzuinţa adîncâ, strămoşească, dau semn pentru zori.
v e rs u ri despre m unca tita n ic ă
— Şi acum, să vorbim totuşi a „s c a fa n d rilo r d in m ă rile de Slujindu-mi seminţia prin timp sâ dăinuiască, Imi place sâ mă viser cocor...
de debut. George Dan lig n it" . O M A R K H A Y Y A M Din vremuri fără vîrstă spre glorii viitoare Din care migrare
— A b ia în 1040 am d e b u ta t — Eşti exu be rant. Cit piatra şi pămîntul vor dăinui sub soare ! mă adun
cu v o lu m u l de poeme „B ună pentru somn ?
— A sta -i fire a p o etului, a
d im in e a ţa " (E.P.L.A ). A po i TRAIAN FILIMON ION EVU
m a rin a ru lu i şi poate a m in e ­
au u rm a t vo lu m e le pe care le ru lu i d in m ine. A m in e ru lu i
ş tii : „D u n â re -D u n â re ", „H a ­ a d in c u rilo r om eneşti. C h ia r Catrene
m a lii" . „C o rabia cu 50 de ca­ din Teheran să p a rtic ip la un In v o lu m u l de debut am p u ­
ta rg e ", ,,D in o ch iu l c ic lo n u ­ congres a! ira n o lo g ilo r şi tă l­ b lic a t un poem despre m in e ri.
lu i".., m ă c ito rilo r din liric a persană În to td e a u n a m-a legat de m i­ 1, TEATRU — PREZENŢĂ
— Am impresia că în viaţa — Deci ai trădat marea şi n e ri o dragoste sinceră. F iin d ­ Nimeni nu s-a pus cheiajul îndoielnicului miine.
ta „Ochiul ciclonului" cîntă- oceanul în favoarea „privighe­ că m in e rii duc şi ei o via ţă Bucurâ-te-acum de toate, de iubita, vin şi pîine 1
reşte cam tot aiit cit pasiunea torilor Persiei" ? m arinărească, p lin ă de g re u ­ Bea sub (una chip de luna, câ şi-această mindrâ Luna,
pentru poezie. Sînt convins că — Şi n u -m i pare râu M i-am Lumina-va multa vreme negâsindu-ne-mpreunâ.
în afară de ..cicloanele" la­ în tre ru p t că lă to ria , scâpînd tă ţile m u n cii, de p rim e jd ii 2. SPIRITUALĂ NECESARĂ
cului Herăstrău sau ale Ciş- astfel ccl m ai m are p o rt al C h i­ dar şi de b u c u riile succeselor Carte de-aur nî-i Coranul pentru vorbe mari şi bune,
migiului, ai înfruntat şi altele nei, S anghaiul. A m tra v e rs a t în încleştarea cu n a tu ra . în a ­ II citim din vreme-n vreme, nu mereu, cum ni se spune.
de gen mai ridicat. „oce an ul de n o ri" de la Phe­ in te a v iito a re lo r m ele că lă to ­ Insă dunga aurie-a vinului din cupa creşte : A vorbi despre funcţiile mul­ netou şi Comisarul X au luat lo­ fect dezechilibram, onihilînd
— S în t un pasionat că lă to r n ian la T eheran, unde am r ii peste m ări şi oceane d o ­ Sfint verset şi pretutindeni pururi lumea... îf citeşte. tiple ale teatrului or insemna sâ cul lui Shakespeare ? Aceasta dintru începuturi realizareo unor
pe căile de azur ale m ă rilo r transm is s a lu tu l d in partea 3.
resc să m ai navighez o dată repetom o suită de precizări tă­ rostumore a roporturilor de lor- reprezentoţii de ţinută estetico.
şi oceanelor. In to t cc am A cad em iei şi U n iu n ii S c riito ­ Nici beţivul nu se-ndurâ cupo n cioburi să-şi sforime, ţo se datoreşte intr-adevăr tri­
pe la P etroşani, Lu pe ni, să cute cu multă vreme in urmă. btrins legotâ de oceoslo pro­
scris pînâ acum n-a fost de- rilo r. Cioburi închegate gingaş din fârîme de fârîme, Tocmai de oceea pornim de la umfului nonvalorii osupro valo­ blemă este ceo a repertoriului,
c it d o ru l meu de a naviga — „Foloseşte această clipă, re s p ir a e ru l p u r la cabana Capete, picioare mindre, miini - ce-ndrâgastită mînâ rii, ceea ce or însemno că de­ core reprezintă un olt element
pe ..m işcătoare* m ă rilo r pus­ căci nu eşti ca iarba verde..." Rusu. la Lunca F lo rii .. Să cu ­ Le-a-nchegat, şî-n răxbunare, sparte, le-a făcut ţărînâ certitudini stabilite, din care ne cisivele criterii de gust şi-au pier­
tie ta te ". D o ru l meu dc a m a ­ cugetă în catrenele sale ma­ nosc oa m enii m in e i şi sâ-i 4. interesează cu osebire una sin­ dut potenţa selectivă ? Desigur, edificator ol ponderii spirituale
rin a ri s-a îm p lin it abia în a­ rele poet persan Omar Khay- Mintea asta ce-ţi străbate calea fericirii-n viaţă, gură ; teotrul ca prezenţă spi­ o teatrului. ff'R’virtufea corelaţiei
m iaza vlrste i. Acum vreo tre i yam . Spune. George Dan, ai p o rt in su fle tu l meu peste în ­ De o mie de-ori îţi spune, zi şi noapte mi te-nvaţâ : rituală necesară. nu. Explicaţia în această manie- dintre diferiteleu'monifestărl va­
ani m -am Îm barca t pe m al ştiut să foloseşti clipa ? tin s u rile albastre, p rin tre m a­ „Foloseşte-aceastâ clipă, căci nu eşti ca iarba verde, In ultima vreme se discută ia ar fi deosebit de facilă şi gratui­ lorice in structura instituţiei tea-
m u lte nave rom âneşti şi am — Cu m u lt în a in te I După rin a ri. Să-mi răsări şi după moarte şi mai fraged şi mai verde I" mult, inutil de mult despre o tă. Argumentele revelatoare tre­ trole, repertoriul este hotărîlor
în tre p rin s două c ă lă to rii in tra du cere a capodoperei lu i — Văd pe masa ta de lu ­ prezumtivă criză o teatrului. buie coutote. considerăm, nu in e­ inriuril de volorificareo sou non-
5.
M ă rile S u d u lu i şi două în Saadi (acest uriaş A nto n Pann cru, p rin tre m u lte le b ib e lo u ri De cînd Lună şi Luceafăr râsârirâ-n veşnicie, Frecvenţa semnolelor de alarmă fectele destructive ale unor fac­ valorificoreo nucleului actoricesc
tori externi, ci în factorii core
moi
osupro căruia am insistat
M area N o rd u lu i. V rem e tle al Persiei). „G ole stn n". adică Nu-i nimic mai bun ca vinul de culoare rubinie I trezeşte. însă, o legitimă suspi­ sus Este logic că exploatarea
„G ră d in a cu tra n d a firi" (EPL. şi a m in tiri din O rien t, nişte ciune : nu oscund ele oare o
peste un an am tră it p rin tre Mă întreb : ce pat crîşmarii cumpăra mai bun cu-arginţi! justă o acestui nucleu osigurn
colecţia BPT, 19C4), an ul aces­ m anuscrise. N -ai vrea ca p r i­ falsă dilemă ? Fără îndoială e­
m a rin a rii flo te i noastre co­ ta m i-a a p ă ru t culegerea d in m ii c itito ri ai acestor m a n u ­ Ce ii dăm pe rubiniul dulce-alintâtor al minţii ? xistă nişte simptome core gene- şi posibilitoteo constituirii unui
m e rcia le care m i-au in s p ira t epopeea persană ; ,,Sah-N a- scrise să fie m in e rii din V a ­ 6. reo2ă niscolvo gînduri, Ce vreo O PIN II repertoriu prestigios. Insă dezbi
scrierea câ rfh de re p o rta je m e" adică „C ro n ica ş a h ilo r" a Ni s-o spus : „Neprihăniţii cei cu feţe de luceferi, să însemne obsenţo publicului noreo valorilor interpretotive.
lea J iu lu i ? Tot astfel precum muriră s-or scula din groapă, teferi. tronslormate în funcţii de unor
„D in nou în la rg ", a fla tă In lu i F ird o u si — O m e ru l Ira n u ­ din sălile de spectacole ? (ex-
— Cu b u curie ! M aî ales că Noi de-acum cu băutura şi iubita dăm in zoaie - ceplind afluenţa Io genul muzi­ cifre cvasistrâme de numirea or­
lu cru . lu i (în E d itu ra p e ntru lite ra ­ sînt .nişte catren e din m are le Fie Ziua învierii, vii şi teferi sâ ne scoale !“ cal - fopt care reprezintă, de acţionează anocronic în structu­ iei. osigură un climot prielnic
— După clte văd, Orientul tu ră universală). Este cca d in ­ 7. bună seamă, un coz limită). Cme compromisului şi astfel comercia­
O m ar K ha yyam , care d in m a­ ra lăuntrică o fenomenului de
mai ales te atrage ca un mi­ ţ ii culegere şi tă lm ă cire in O, muftiule-n cetate noi golim setoşi stacane, este de vină că afişele teatrelor teatru. Pledoaria pentru teatru, lizarea artei exclude csiguroreo
rea lu i depărtare în tim p Dar şi beţi mai treji noi sîntem decît tine, beţivane I adevăratei sole meniri : oceeo
raj. Nu e o afirmaţie gratuită. rom âneşte din cele 120 000 nu moi ispitesc şi publicul prefe­ ca prezenţă spirituală necesoro,
(1040— 1)35) ne tra n sm ite m a­ Tu bei singele din oameni, no! al viei roşu singe. de o fi un multiplu emiţător, in-
Am aprociat la tine întotdea­ ve rsu ri cît cu p rin d e epopeea ră magica otrocţie a serialelor trebuie să oibo co punct de por­
rca dragoste dc via ţă şi în ţe ­ Spune, dintre noi au cine este mai setos de singe ? televizate, seducţia popucului şi corporind alil scopuii educotive
nire teatrul însuşi şi nu deriva­
una o consecvenţă nezdrunci­ fird o u sia n â . lepciunea p o p o ru lu i său. In româneşte, după texte persane de SOCUFE SAIDl a halatului de cosă, ceo a ceş­ tele lui, considerote ca tund »n cît şi estetice.
nată dc a cunoaşte Orientul, — Cîle versuri ai transpus şi GEORGE DAN tilor de cafea ? Cine este de vină opoziţie cu orta care le-a gene- Ne referim Io o situaţie gene-
fie el cit de depărtat. Există în româneşte ? RUSALIN MURESAN că Angelica, Fanlomas, Win- rot Nu se poate vorbi despre rolă, cind locul unor veritobile
această oparentă opoziţie fără volori ole dramaturgiei naţionale
■ H H N B l ■ B M M M B N N M wma o interpretare dialectică. ş; universale este ocupat de co
Nu ovem pretenţia că enunţăm medioore ieftine, confecţionate
coboare pînâ la nivelul filmu­ îndoielnic al realizatorului şi pe re zîmbetul consternat al spec­ Am lăsat pentru încheiere un o noutate cînd precizăm din ne­ •h pripă, core nu au suflul ne­
lui de aventuri din contextul răbdarea spectatorilor. tatorului se asociază cu peni­ film interesant, tratat cu serio­ cesităţi strici orgumentotive că cesar de a reliefa valorile aclo-
căruia menţionam iniţial o pro­ decît bârbuţii" supralicitează nu părăsi sala pentru a-şi ve­ zitate şi competenţă de regizo­ instituţia teatrală este o scară o riceşti adevărate, olerind m
bila obligaţie la politeţea de a
In timp ce „Mai periculoase
n
schimb un amolgom omori
ducţie nu lipsită de unele cali­
Fadil
rul iugoslav
ierarhiei valorice, o scară mul­
Hăcuit,
E C R M U t tăţi Este vorba de „Paria", un Silva Koscina şi Elkc Sommcr, dea dc alte treburi mai intere­ care, pe fundalul tragicului e­ tiplă, care încorporează deopo­ care onevoios se mai poate de-
„Atentatul dc la Suiajcvo", în
personalitatea unor vedete ca
pisto personolitolea interpretului.
film pe L:are l-am putea subinti­
trivă actorul şi lucrorea dromo-
sante. Strădaniile unui actor de
Dm nou oceeoşi întrebare pole-
tula „baladă pentru un gang­
veniment din vara anului 1914.
plusîntlu-le în situaţii „şoc" —
Lolunann) cad ca
poliţistului
ster cu sufletul curat". Intr-ade­ erotice sau de acţiune — pen­ talia lui Gert Frobe (în rolul se proiectează responsabilitatea tică, pe core primul o traduce in î'că de Io inceput : nu trebuie
obiectul contemplobil ol spec-
văr, Mânu, pe care Jean Mu­ tru n lc îmbrăca în elegante nişte seminţe bune pe un sol individului în faţa istoriei, ati­ tocolului. u>e echilibrul acestei 50 căutăm oore motivul mlide-
rai* îl interpretează cu multa total neprielnic, talentul său tudinea conştientă şi lucidă în htăjii publicului şi în această si-
ţoalele ultramoderne atunci scări valorice depinde, fără e­
dăruire interioară, este un ban­ cînd nu le dezbracă cu unicul nici rcamintindu-ne înţeleptul fata vieţii şi a morţii, sacrifi­ chivoc, justillcorea existenţei in­ luoţie ? Nu este onocronico vi­
dit ajun* in situaţia dc paria sco]) de a lc etala nnatomnle nostru proverb „cu o rînduni- ciul voluntar pentru înaltele stituţiei teotrole. Aceoslo s:oro ziunea care presupune co gus­
datorită unor traumatisme su­ publicitare. $i mai e pe acolo că nu se face primăvară". idealuri ale libertăţii şi dreptă­ valoncd este constituită din pla­ tul consumatorului de ortă este
fleteşti cauzate clc loviturile lin mare artist al cinematogra­ Şi acum să smulgem vălurile ţii sociale. m 'nvoluţie. că necesitatea de
soarici. Acesta. descoperind fului, englezul Richurcl Johnson, pesimismului şi să încercăm sâ Acest sumar tur dc orizont al nuri porolele - relerindu-ne la frumos poate fi satisfăcută de
dragostea, (şi redescoperă pro­ care, cu tot recunoscutul său ride/n, să ne amuzăm chiar, cu premierelor lunii în curs, cu diversitatea elementelor salo surogote impersonale ? De buna
pria sa puritate pierdută şi în­ talent interpretativ, nu mai sinceritate şi afecţiune, la do­ cele cîtcva observaţii personale componente — şi dm planuri su­ seamă că do. Bineînţeles, coie-
cearcă să se răscumpere uma­ poate salva nimic. uă comedii reuşite : „Moartea de conţinut tematic şi realizare perioare ori inferioare, în codrul loţio organică dintre artă şi ştiin­
însemnări pentru cei ce se nitar, cu preţul sacrificiului $i, în fine. Încheiem seria a- unui birocrat" (producţie cu­ profesională, artistică, nu-şi n- unui singur element compoziţio- ţă, co două col diferite de cu­
suprem. După ce poposim o cli­ eestui recital de „aventuri" cu baneză) — satiră socială bine rogâ nicidecum dreptul unor nol. Intre plonurile porolele exis­ noaştere, pnn evoluţia lor mo-
tă un roport determinativ de in­
consideră nu numai specta­ pă pe teritoriile westernului cu lamentabilul „remake" după o surprinsă şi meritoriu realiza­ sentinţe fără apel. Ele îşi pro­ terdependenţă. nosenlică, prin excelenţă pro­
prilejul unui film
interesant
doar ca atmosferă şi încercări autentică operă cinematografi­ tă şi „Bărbali în deplasare" — pun doar sâ opereze o soluţie Cum este foarte firesc, elemen­ gresivă, exclud această ipoteza
un film compus din trei sche­
de calitate, incercînd sâ direc-
tori, ci şi cinefili de definire a unor psihologii că a anilor MO — „Testamentul ciuri pe aceeaşi temă, tu care ţinneze bunul gust al adevăra­ tul principal al structurii unui teo- neintemeiotă, Este necesar deci
antagoniste — „Un glonte pen­ doctorului IMabuse", realizat dc actorii bulgari cunoscuţi N'cvena ţilor cinefili spre cultura cine­ tru este octorul, fără de caro co teatrul să-şi îndeplinească
tru general" — ajungem, alu- acel neuitat părinte al filmului Kokanova, fvan Andonov şi matografică, pe care o recoman­ spectacolul nu ar putea exista. multipla so funcţiune de tribuno
dc groază care a fost
marele
necind la vale pe panta calită­ Cîhcorghi Ccrkelov nc nduc pe dă cu căldură şi onestitate ce­ Scara valorică a actorilor, orgo- a raspîndini celor moi avansate
ţii, la producţia studiourilor ele regizor Fritz Lang. Actualul ecrane ipostaze caracteristice le. din păcate, doar cîtcva lu­ nizolă in plonurj nonparalefe, idei şi celor moi pregnante va­
la Buftea, „Războiul domniţe­ „Testament", pe care ni -1 pre­ lon estetice, care contribuie sub-
Afişul premierelor lunii no­ lui didactic ca educator şi om zintă studiourile din R.F.G., es­ ;ilc unor mici slăbiciuni morale crări reprezentative valoric. este de fopt o gomă de nuanţe stonţiol io desovîrşirea unui com­
iembrie nu excelează fn pro­ obişnuit, despre multitudinea lor". Filmul lui Calotescu se te un model de incultură şi ce pot avea uneori consecinţe 0 aptitudinilor scenice, omoge­
ducţii valoroase (cultura cine­ problemelor specifice adolescen­ vrea a fi în acelaşi timp film mimetism de actualizare la ca­ grave. ION MIHU nizarea oceslor volenţe fiind im­ plex proces al cultivării gustului
public.
matografica, din păcate, este ţei. ^ istoric şi superproducţie „ase­ posibilă. Din ocest fopt decurge
handicapată în actuala progra­ „Viridiana", acest cunoscut şi zonată" cu mal toate ingredien­ existenţa dintotdeouno o unui In consecinţă, repertoriul tea­
mare de o avalanşă de l'ilme atît de controversat film a! tele genului, încercind să forţe­ nucleu ol plo nuri lor superioore, trului trebuie să fie oglinda fi­
ze şansa succesului prin referire
comerciale, c? supralicitează marelui cineast spaniol bunuri, la o cunoscută legenda istorică. moi valorificobif decît contextul dela o ocestor străduinţe. Re­
atenţia cinefililor spre genul de reprezintă un moment distinct Nu reuşeşte inso, şi rămînl o om core se iscă. Existenţo aces­ pertoriul teatrului trebuie şa fie
aventuri plasate în diverse am­ în evoluţia artei cinematogra­ palidă şi banală poveste colora­ tui nucleu este un rezultat firesc expresia contemporaneităţii, prin
bianţe, de la filmul istoric, la fului contemporan. El trasează tă, cu bătălii, eroismr naive, 01 selecţiei valorice, condiţie o- incorporarea celor moi fmporlon-
western—inclusiv surogatul aces­ cu violenţă şi asprime incisivă trădări şi multă figuraţie. Un biectivâ, independentă de orice te volori ole dromoturgiei outoh-
tui^ — pentru a se încheia cu tabloul social al Spaniei actua­ intervenţie selectivă. Proctica ţone şi, parolei cu acestea, prin
coproducţia zisă modernă. le şi exprimă in metafore poe­ exemplu tipic pentru studiourile scenică a dovedit cu prisosinţă înglobarea creaţiilor de seomo
noastre ele ceea ce nu merită
Totuşi, Min noianul unor tice sau simboluri dure momen­ investiţii băneşti şi eforturi ac­ că explorarea raţională şî tot dm teotrul umversol Pentru o
prea numeroase premiere futi­ te dramatice în cure filozofia toriceşti cu toată distribuţia „de atunci inspîrotă a oceslui nucleu evita orice confuzie, ţinem să
le, vom putea selecta şi valo­ realizatorului se concretizează zile mari" ee ne-a fost zadar­ determină hotărîlor ţinuta artisti­ precizăm că in oforo |ui Lobicho
roase opere ca : „Să trăim pî­ cu îndrăzneală şi largă cuprin­ nic asigurată : Ştefan Ciobotă- că o speclocolului, criteriu unic, Scarnicci şi Tarobusi, sou Meyer
nâ luni" şi „Viridiana". dere intr-o critică necruţătoa­ rnşu, Amza Pellea, J li nea To- prin care se cîntăreşte prestigiul Forster, pe sceno teatrului or
„Să trăim pînă luni", cca mai re moroveanu. Ion Dirhiseanu, Ila- unei instituţii. trebui să-şi găsească un Io-
recentă producţie a maestrului Bunuel îşi propune să distru­ rion Ciobanii şi alţii Desigur, situaţia mai sus pre- binemeritat un O'Neill, Williams*
cinematografiei sovietice, Stani- gă în „Viridiana" o serie de Miiler, Moiafcovsln. Radu Stanco
slav Rostoţkî, a fost distinsă mituri şi situaţii socotite imua­ Studiourile maghiare nu izbu­ zentoto este pur teoretică şi Loszlo Nemeth şi Miroslqv Krle-
cu marele premiu la Festivalul bile, precum dogmele religiei tesc să impresioneze nici ele in ideală. In realitate lucrurile se 2 °. Exemplele le-om oles od-hoc.
internaţional dc la Moscova creştine, filantropia idealistă, genul istorie de aventuri cu petrec altfel. Deseori asistăm (şi "u otit pentru sonoritoteo lor. ci
-1969. Se înscrie cu succes in relaţiile sociale depăşite de timp producţia „Stelele din Kger", de ce n-om spune ?), de loc e-
aria tematică a contemporanei­ sau dragostea edulcorată, bana­ deşi regizorul Zollan Yotkony xagerind. in preponderenta ca­ moi degrabă graţie unor prefe­
rinţe subiective.
tăţii. aducînd în dezbatere pro­ lă şi stagnantă. Raţiunea, rea­ recurge ia ecranizarea unui ro­ zurilor. Io dispersoreo acestui
blemele specifice tineretului. litatea şi logica sînt instrumen­ man clasic de mare popularita­ miez ol valenţelor certe, în con­ In cazul unui repertoriu echili-
Regizorul încearcă să-şi defi­ tele cu care filozofia sa operea­ te, la peisaje orientale sau si­ texte. menite să justifice posibi­ brot, întemeiat pe valorile acto-
nească personajul principal, ză ca un bisturiu nemilos în ţe­ tuaţii miraculoase. litatea iluzorie o omogenizării. fceşti definitorii pentru potenta
profesorul Melnikov — interpre­ suturile canceroase ale unor e­ Un exemplu concludent dc ni­ In spectacol apare evident co* artistica o teatrului, prestigiul
tat. magistral dc unul din cei videnţe sociale dramatice vel submediocru ne este oferit rocteruf sterp ol experimentului, • nstituţjei nu are decît de cîşfi-
mai talentaţi actori sovietici, Scenele parodiilor religioa­ ele coproducţia Defa — Bosnia deoarece o imagine unitoră nu got, îndeplinindu-şi odevorala
Viaccslav Tihonov, surprinzîn- se. acea violentă „cina era dc se datoreşte door competenţei memre de a fi - contrar unui
du-i activitatea pedagogică şi taină'1 h cerşetorilor sau orgii­ Film, în producţia intitulată conceptului regizoral, ci şi co mif tragic, core grăieşte despre
viaţa... personală, pe parcursul le demoniace sînt momente ele pretenţios „Lupii albi". Plic­ renctiei fertile a valorilor inter- criza arte, scenice * o prezentă
unui număr de doar trei zile, maximă tensiune emoţională şi tisitor, cu false conflicte socia­ rvetative Intr-un context volo'ic spirituala necesara.
bogate în evenimente şi întim- ne reamintesc, înlr-nn context le şi omeneşti, cu indieni colo­ eln-ogen, oceosto coreactin este
plâri semnificative, l'n film contemporan, relobrcle viziuni mni mult decît anevoioasă, este AL. COVACI
care vorbeşte direct şi sincer groteşti ale lui Goya. raţi cu tuş şi bandiţi stereotipi, imposibilă. E o certitudine că o
despre responsabilitatea cadru­ Şi acum ştacheta începe să ecest film mizează pe gustul r.tore stare de fopte ore un e- referent literar al Teotrulu;
„Valea Jiului" Petroşani