Page 50 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 50

PAG.:                                                                                                                                                   DRUMUL  SOCIALISMULUI  -   SIMBAlA  1S  NOIEMBRIE  196»  »




                                                                                                                                                                    Poem                                    Copiii işi ofereau



                                                                                                                                                                    hunedorean                              rizind flori  unul



                                                                                                                                                                   Cîntec  in  vadul  luminii  cu  straşnic  ecou
                                                                                                                                                                    Spre  roşu  de  flamuri  vertebrâ-i  aprins,   altuia
                                                                                                                                                                    Baladă  pâmintului  dac  -   nemurire
                                                                                                                                                                   Jesutâ  în  pagini  de-a  pururi  lumină,
                                                                                                                                                                   De-a  pururi  cadenţă  de  braţ  neînvins.  Copiii  îşi  ofereau  alergind  flori  unul  altuia
                                                                                                                                                                                                              şi  linia  crudă  a  florii  de  cimp
                                                                                                                                                                   Un  cîntec  oţelului  aburind  ca  o  fire   era  insâşi  dimensiunea  lor  lăuntrică.
                                                                                                                                                                   In  cupe  şi  rost  împlinit,              O,  cît  de  firesc,  de  cutremurător,  copiii
                          H           U            N                                                                                                               Aici  vine  soarele  in  fiece  clipă,     îşi  ofereau  flori  unul  altuia  -   şi  muzică
                                                                                                                                                                                                              isca  fiece  mişcare  a  miinii,  ea  insâşi
                                                                                                                                                                   In  fiece  clipă  scînteile-s  aştri
                                                                                                                                                                    Spre  florile  noastre  cu  nimb  aurit.  un  lujer  incâ  străveziu  ieşit  din
                                                                                                                                                                                                              aburindâ  gestaţie.  Imaterială  era
                                                                                                                                                                    In  plai  de  legende  acestui  miracol   mişcarea  lor  culegind  şi  oferindu-şi  flori
                                                                                                                                                                    li  punem  un  nume  de  inimi  aproape   inefabil  dans  al  unui  ritual  ce  de  mult  l-am  uitat
                                                                                                                                                                    Hunedorean  cum  alga-i  a  mării  şi  cum  visul   Copiii  işi  ofereau  rizind  flori  unul altuia
           in                                                                                                                                                       Croind  noi  zări  petalei  de  oţel      li  priveam  cu  trupul  prefăcut  in  stană
                                                                                                                                                                                                              şi  paradisiac  era  gîngurîtul  glasului  Ier.
                                                                                                                                                                    Se  apropie  de  cîntec,  de  holde  şi  de  ape.
                                                                                                                                                                                                              de  lemn,  în  timp  ce  în  juru-mi
                                                                                                                                                                    Căci  un  poem  e  vraja  roşiei  torţe   copiii  cu  silabe  de  argint  îşi
                                                                                                                                                                    Din  braţele  acelor  metafore  de  foc,  ofereau  flori  unul  altuia  rîzind
                                                                                                                                                                    De  piine  şi  lumină,  din  ea  ne-ncingem  hora
                                                                                                                                                                    Din  ea  se  prind  în  cuget  mâiestrele  ferestre             IV  MARTINOVICI
                         m                                                                                                                                          In  tîmp  incandescent  luminii  la  soroc.

                                                                                                                                                                                                ION  JUGUI
                                                                                                                                                                                                               Origini

             Se  îm plinesc  20  dc  ani  de   anumite  implicaţii  literare  în   —  N u m ai  10 000.  deşi  cred
           cln d  m o ţu l  din  m ine  l-a   cu­  această  pasiune ?  c i   c ritic a   noastră  lite ra ră   nu                                                   Buciumul                                  Cu  ieri,  cu  azi,  cu  mîine
           noscut  pe  e u trc ie râ to ru l  în tin ­  —  B ineînţeles   S înt   u n u l   va  scrie  prea  m u lt  despre  a-                                                                               Vremea-i  ca  mătasea
           s u rilo r  albastre,  George  Dan  d in tre   tra d u c ă to rii  asidui   ni   ceastâ   ch in u ito a re    tru d ă   a                                                                          Transparentă-n  vini.
             —  Tc-am  considerat  întot­  lite ra tu rii  O rie n tu lu i,  m ai  a­  mea                                                                                                                    Noi  fire  şi  mereu  din  ţesătură
           deauna  un  fiu  al  m&rii,  totuşi   les  ai  cclci  vechi.  Am   să-ţi   —  „C ritic i,  voi..."                                                       străbun                                   Se  sfirtecă-n  fişii  -
           cred  c&  n-ai  copilărit  pc  ma­  spun  o  poveste.                                                                                                                                              Moarte  şi  viaţă.
                                                                        —   Ştiu...  Eu  c o n tin u i  însă.
           te,,,                           —  Numai  să  nu  fie  marină­  Pregătesc  în  prezent,  după  o-                                                                                                  Vin  oameni  şi  se  duc
             —  N u  pe  m are,  dar  pe  apâ   rească.                rig in a i,  cu   a ju to ru l   d-n ei                                                      In  sufietu!  meu  creşte  de  mii  de  ani  un  bucium J   Lung  şi  veşnic  şir
           da.  A m   c o p ilă rit  pe   m a lu l   —  In tr-u n   fel  e  m a rin ă re a s­  Socufc  S a id i.  an tolo gia  „ P r i­                             Din  răsăritul  vieţii  pînă-n  apus  mă  zbucium   împarte  timpul  doruri  ?
           D u n ă rii,  în  Dobrogca.  Pe  la   că  In   JDOG.  tocm ai  clnd  mă   vig h e to rile   Persiei",  care  cu-                                         De  doruri  îngropate  o  dată  cu  străbunii,  Dar  tot  lui  şi  le  face.
           10  a n i  p u b lica m   deja  6ub pseu­  afla m   la  bo rd u l  navei  „B u c u ­  prin'de  circa  100  de  poeţi  p e r­                             Mi-s  mărturie  munţii  cu  brazii  şi  gorunii.
           d o n im u l  George  Dan  (U bia)   re ş ti",  în  Corcea  de  N ord,  am   sani  din  secolele  IX   pînâ  azi.                                                                                                         AURELIAN  SIRBU
           ve rsu ri.  A rip i  m i-a   dat  m are­  p rim it  o  rad io gram ă  de  la  U-   L-am   tradu s  .şi  pe  Tugore  (a-                                  Am  rădăcini  in  piatra  statornică,  de  pace,
           le  poet  şi  p a m fle ta r  Ion  V i-   niuno.a  S c riito rilo r  p rin   care   p â ru t  în  două  e d iţii)  dur  b in e ­                         Şi-n  flacăra  de  veghe  jucînd  pe  vetre  dace,
           nea,  care  p u b lic in d u -m ă    in   eram   a n u n ţa t  că  sînt  in v ita t   înţeles  c ritic a   lite ra ră   a  tăcu t                        Fantasmă  de  mînie  urcind  pe  metereze   îmi place  să  mă
           „E v e n im e n tu l  z ile i",   spunea   dc  către  b iblioteca  „P a h la v i"  din  nou.  Pesemne  a  a m u ţit  in                                  Cind  vrăjmăşia  vremii  venea  s-o-ngenuncheze.
           despre  m in e  :  ,,E  fă ră   nici  o                     fa ţa   O rie n tu lu i...   ■-
           în d o ia lă   un  poet  autentic,  un
           d a r  al  Dobrogei...  Fac  această                         —   Ce-ar  fi  să  reve nim   pe                                                            Cînd  suliţa  pieirii  mi-a  fost  înfiptâ-n  coaste
           te m e ra ră   a firm a ţie   nu  fiîn<dcâ                  p ă m în tu l  nostru?   S pune-m i,                                                         Eu  am  chemat  prăpăstii  cu  stînci  de  foc  in  oaste   visez  cocor...
                                                                       ca  m a rin a r,  ai  n a v ig a t  v re o ­
           a  scris  cîte va  v e rs u ri  fru m o a ­                 dată  pe  oceanul  că rb u n e lu i  ?                                                       Şi-nvolburind  pădurea  din  piscuri  pinâ-n  vale
           se  (asta  se  poate  în tîm p la   o r i­  Scurtă  escală   De  p ild ă   in  m arele  p o rt   al                                                      Âm  învăţat  copacii-n  potop  să  se  prâvale.
           cui),  ci  p e n tru   că  aceste  v e r­                   V ăii  J iu lu i  ai  ancorat  ?                                                                                                        O.  dar  pentru  ce  atîtea  toamne ?
           s u ri  sînt  de  la  el,  din  e x p o n ­                  —  Şi  nu  num ai  o  dată.  V a ­                                                         Cum  herghelii de  ape  se  frâmintau  in  spume   Din  care  migrare  să  mă  adun
           enta  lu i,  din  lum ea  in   care   literară  cu          lea  J iu lu i  am  cunoscut-o  încă                                                         Am  înnodat  poteca,  pe  duşman  să-l  sugiume,  -   intîiul  cocor  -
           se  com place.  V e rs u rile   lu i  ne                                                                                                                 Sâ  nu  se  mai  întoarcă  nicicind  la  drumul  mare.  peste  aşteptările  cui  ?
           am intesc  de  lum ea  lu i  P an ait                       d in   1046— ’47,  cln d   eram   re ­                                                       Şi  nici  un  fir  de  iarbă  n-a  murmurat  trădare.  Mă  cere  pădurea
           Is tra ti  si  bineînţeles  de  a  lu i   scriitorul        p o rte r  la  „R o m ânia  lib e ră "  şi                                                                                              cind  cocoşii  de  munte
           G o rki  şi  a  lu i  K n u t  H a m sun ".                 cînd  am   scris   re p o rta je   şi                                                        Sint însăşi  năzuinţa  adîncâ,  strămoşească,   dau  semn  pentru  zori.
                                                                       v e rs u ri  despre  m unca  tita n ic ă
             — Şi  acum,  să  vorbim  totuşi                           a  „s c a fa n d rilo r  d in   m ă rile   de                                                Slujindu-mi  seminţia  prin  timp  sâ  dăinuiască,  Imi  place  sâ  mă  viser  cocor...
           de  debut.                       George  Dan                lig n it" .                                          O M A R   K H A Y Y A M                 Din  vremuri  fără  vîrstă  spre  glorii  viitoare   Din  care  migrare
             —  A b ia   în  1040  am  d e b u ta t                     —   Eşti exu be rant.                                                                       Cit  piatra  şi  pămîntul  vor  dăinui  sub  soare !  mă  adun
           cu  v o lu m u l  de  poeme  „B ună                                                                                                                                                                 pentru  somn  ?
                                                                        —  A sta -i  fire a   p o etului,  a
           d im in e a ţa "  (E.P.L.A  ).   A po i                                                                                                                                          TRAIAN  FILIMON                                 ION  EVU
                                                                       m a rin a ru lu i  şi  poate  a  m in e ­
           au  u rm a t  vo lu m e le   pe  care  le                   ru lu i  d in   m ine.  A  m in e ru lu i
           ş tii  :  „D u n â re -D u n â re ",  „H a ­                a d in c u rilo r  om eneşti.   C h ia r      Catrene
           m a lii" .  „C o rabia  cu  50  de  ca­  din  Teheran  să  p a rtic ip   la  un   In  v o lu m u l  de  debut  am  p u ­
           ta rg e ",  ,,D in  o ch iu l  c ic lo n u ­  congres  a!  ira n o lo g ilo r  şi  tă l­  b lic a t  un  poem  despre  m in e ri.
           lu i"..,                      m ă c ito rilo r  din  liric a   persană  În to td e a u n a   m-a  legat  de  m i­        1,                           TEATRU — PREZENŢĂ
             —  Am  impresia  că  în  viaţa   —  Deci  ai  trădat  marea  şi   n e ri  o  dragoste  sinceră.  F iin d ­  Nimeni  nu  s-a  pus  cheiajul  îndoielnicului  miine.
           ta  „Ochiul  ciclonului"  cîntă-   oceanul  în  favoarea  „privighe­  că  m in e rii  duc  şi  ei  o  via ţă    Bucurâ-te-acum  de  toate,  de  iubita,  vin  şi  pîine 1
           reşte  cam  tot  aiit  cit  pasiunea   torilor  Persiei"  ?  m arinărească,  p lin ă   de  g re u ­  Bea sub  (una  chip  de luna, câ  şi-această  mindrâ  Luna,
           pentru  poezie.  Sînt  convins că   —  Şi  n u -m i  pare  râu  M i-am                           Lumina-va  multa  vreme  negâsindu-ne-mpreunâ.
           în  afară  de  ..cicloanele"  la­  în tre ru p t  că lă to ria ,   scâpînd   tă ţile   m u n cii,  de   p rim e jd ii    2.                           SPIRITUALĂ  NECESARĂ
           cului  Herăstrău  sau  ale  Ciş-   astfel ccl m ai  m are  p o rt al  C h i­  dar  şi  de  b u c u riile   succeselor   Carte  de-aur nî-i  Coranul  pentru  vorbe  mari  şi  bune,
           migiului,  ai  înfruntat  şi  altele   nei,  S anghaiul.  A m   tra v e rs a t   în  încleştarea  cu  n a tu ra .  în a ­  II  citim  din  vreme-n  vreme,  nu  mereu,  cum  ni  se  spune.
           de  gen  mai  ridicat.        „oce an ul  de  n o ri"  de  la  Phe­  in te a  v iito a re lo r  m ele  că lă to ­  Insă  dunga  aurie-a  vinului  din  cupa  creşte :  A  vorbi  despre  funcţiile  mul­  netou  şi  Comisarul  X  au  luat  lo­  fect   dezechilibram,   onihilînd
             —  S în t  un  pasionat  că lă to r   n ian  la  T eheran,  unde   am   r ii  peste  m ări  şi  oceane  d o ­  Sfint  verset  şi  pretutindeni  pururi  lumea...  îf  citeşte.  tiple  ale  teatrului  or  insemna  sâ   cul  lui  Shakespeare  ?   Aceasta   dintru  începuturi  realizareo  unor
           pe  căile  de  azur  ale  m ă rilo r   transm is  s a lu tu l  d in    partea                                            3.
                                                                       resc  să  m ai  navighez  o  dată                                                         repetom  o  suită  de  precizări  tă­  rostumore  a  roporturilor  de  lor-   reprezentoţii  de  ţinută  estetico.
           şi  oceanelor.   In   to t  cc  am   A cad em iei  şi  U n iu n ii  S c riito ­                  Nici  beţivul  nu  se-ndurâ  cupo  n  cioburi  să-şi  sforime,                     ţo  se  datoreşte  intr-adevăr  tri­
                                                                       pe  la  P etroşani,  Lu pe ni,  să                                                        cute  cu  multă  vreme  in  urmă.                             btrins  legotâ  de  oceoslo  pro­
           scris  pînâ  acum  n-a  fost  de-   rilo r.                                                      Cioburi  închegate  gingaş  din  fârîme  de  fârîme,  Tocmai  de  oceea  pornim  de  la   umfului  nonvalorii  osupro  valo­  blemă  este  ceo  a  repertoriului,
           c it  d o ru l  meu  de  a  naviga   —  „Foloseşte  această  clipă,   re s p ir  a e ru l  p u r  la   cabana   Capete,  picioare  mindre,  miini  -   ce-ndrâgastită  mînâ         rii,  ceea  ce  or  însemno  că  de­  core  reprezintă  un  olt  element
           pe  ..m işcătoare*  m ă rilo r  pus­  căci  nu  eşti  ca  iarba  verde..."   Rusu.  la  Lunca  F lo rii  ..  Să cu ­  Le-a-nchegat,  şî-n  răxbunare,  sparte,  le-a  făcut  ţărînâ  certitudini  stabilite,  din  care  ne   cisivele  criterii  de  gust  şi-au  pier­
           tie ta te ".  D o ru l  meu  dc  a  m a ­  cugetă  în  catrenele  sale  ma­  nosc  oa m enii   m in e i  şi  sâ-i        4.                           interesează  cu  osebire  una  sin­  dut  potenţa  selectivă  ?  Desigur,   edificator  ol  ponderii  spirituale
           rin a ri  s-a  îm p lin it  abia  în  a­  rele  poet  persan  Omar  Khay-                        Mintea  asta  ce-ţi  străbate  calea  fericirii-n  viaţă,  gură  ;  teotrul  ca  prezenţă  spi­                  o  teatrului.  ff'R’virtufea  corelaţiei
           m iaza  vlrste i.  Acum   vreo  tre i   yam .  Spune.  George  Dan,  ai   p o rt  in  su fle tu l  meu  peste  în ­  De  o  mie  de-ori  îţi  spune,  zi  şi  noapte  mi  te-nvaţâ  :   rituală  necesară.  nu.  Explicaţia  în  această  manie-   dintre  diferiteleu'monifestărl  va­
           ani  m -am   Îm barca t  pe   m al   ştiut  să  foloseşti  clipa ?  tin s u rile   albastre,  p rin tre   m a­  „Foloseşte-aceastâ  clipă,  căci  nu  eşti  ca  iarba  verde,   In  ultima  vreme  se  discută   ia ar fi deosebit de facilă şi gratui­  lorice  in  structura  instituţiei  tea-
           m u lte   nave  rom âneşti  şi  am   —  Cu  m u lt  în a in te   I   După   rin a ri.            Să-mi  răsări  şi  după  moarte  şi  mai  fraged  şi  mai  verde  I"  mult,  inutil  de  mult  despre  o   tă.  Argumentele  revelatoare  tre­  trole,  repertoriul  este  hotărîlor
           în tre p rin s   două  c ă lă to rii   in    tra du cere a  capodoperei   lu i   —  Văd  pe  masa  ta  de  lu ­                                       prezumtivă   criză  o  teatrului.   buie coutote. considerăm, nu  in  e­  inriuril  de  volorificareo  sou  non-
                                                                                                                                    5.
           M ă rile   S u d u lu i  şi  două   în   Saadi (acest uriaş  A nto n  Pann   cru,  p rin tre   m u lte le   b ib e lo u ri   De  cînd  Lună  şi  Luceafăr  râsârirâ-n  veşnicie,  Frecvenţa  semnolelor  de  alarmă   fectele  destructive  ale  unor  fac­  valorificoreo  nucleului  actoricesc
                                                                                                                                                                                               tori  externi,  ci  în  factorii  core
                                                                                                                                                                                                                                                     moi
                                                                                                                                                                                                                             osupro  căruia  am  insistat
           M area  N o rd u lu i.  V rem e   tle    al  Persiei).  „G ole stn n".  adică                    Nu-i  nimic  mai  bun  ca  vinul  de  culoare  rubinie I   trezeşte.  însă,  o  legitimă  suspi­                 sus  Este  logic  că  exploatarea
                                         „G ră d in a   cu  tra n d a firi"  (EPL.   şi  a m in tiri  din  O rien t,   nişte                                     ciune  :  nu   oscund  ele  oare  o
           peste  un  an  am  tră it  p rin tre                                                             Mă întreb  :  ce  pat crîşmarii  cumpăra  mai  bun  cu-arginţi!                                                  justă  o  acestui  nucleu  osigurn
                                         colecţia  BPT,  19C4),  an ul  aces­  m anuscrise.  N -ai  vrea  ca  p r i­                                             falsă  dilemă  ?  Fără  îndoială  e­
           m a rin a rii  flo te i  noastre   co­  ta   m i-a  a p ă ru t  culegerea  d in    m ii  c itito ri  ai  acestor  m a n u ­  Ce  ii  dăm  pe  rubiniul  dulce-alintâtor  al  minţii ?  xistă  nişte  simptome  core  gene-   şi  posibilitoteo  constituirii  unui
           m e rcia le   care  m i-au  in s p ira t   epopeea  persană  ;   ,,Sah-N a-   scrise  să  fie   m in e rii  din  V a ­   6.                           reo2ă  niscolvo  gînduri,  Ce  vreo   O PIN II              repertoriu  prestigios.  Insă  dezbi
           scrierea  câ rfh   de   re p o rta je    m e"  adică  „C ro n ica   ş a h ilo r"  a              Ni  s-o  spus  :  „Neprihăniţii  cei  cu  feţe  de  luceferi,  să  însemne  obsenţo  publicului                  noreo  valorilor   interpretotive.
                                                                       lea  J iu lu i  ?                    Tot  astfel  precum  muriră  s-or  scula  din  groapă,  teferi.                                                  tronslormate  în  funcţii  de  unor
           „D in   nou  în  la rg ",  a fla tă   In   lu i  F ird o u si  —  O m e ru l  Ira n u ­                                                               din  sălile  de  spectacole  ?   (ex-
                                                                         —  Cu  b u curie  !  M aî  ales  că   Noi  de-acum  cu  băutura  şi  iubita  dăm  in  zoaie  -    ceplind  afluenţa  Io  genul  muzi­               cifre  cvasistrâme  de  numirea  or­
           lu cru .                      lu i  (în  E d itu ra   p e ntru  lite ra ­  sînt  .nişte  catren e  din  m are le   Fie  Ziua  învierii,  vii  şi  teferi  sâ  ne  scoale !“  cal  -   fopt  care  reprezintă,   de   acţionează  anocronic  în  structu­  iei.  osigură  un  climot  prielnic
             —  După  clte  văd,  Orientul   tu ră   universală).  Este  cca  d in ­                                                7.                           bună  seamă,  un  coz  limită).  Cme                        compromisului  şi  astfel  comercia­
                                                                       O m ar  K ha yyam ,  care  d in   m a­                                                                                  ra  lăuntrică  o  fenomenului   de
           mai  ales  te  atrage  ca  un  mi­  ţ ii  culegere  şi  tă lm ă cire    in                       O,  muftiule-n  cetate  noi  golim  setoşi  stacane,  este  de  vină  că  afişele  teatrelor   teatru.  Pledoaria  pentru  teatru,   lizarea  artei  exclude  csiguroreo
                                                                       rea  lu i   depărtare  în   tim p    Dar  şi  beţi  mai  treji  noi  sîntem  decît  tine,  beţivane  I                                                adevăratei   sole  meniri  :  oceeo
           raj.  Nu  e  o  afirmaţie  gratuită.   rom âneşte  din  cele   120 000                                                                                nu  moi  ispitesc  şi  publicul  prefe­  ca  prezenţă  spirituală  necesoro,
                                                                       (1040— 1)35)  ne  tra n sm ite   m a­  Tu  bei  singele  din  oameni,  no!  al  viei  roşu  singe.                                                    de  o  fi  un  multiplu  emiţător,  in-
           Am  aprociat  la  tine  întotdea­  ve rsu ri  cît  cu p rin d e   epopeea                                                                             ră  magica  otrocţie  a  serialelor   trebuie  să  oibo  co  punct  de  por­
                                                                       rca  dragoste dc  via ţă   şi  în ţe ­  Spune,  dintre  noi  au  cine  este  mai  setos  de  singe ?  televizate,  seducţia  popucului  şi            corporind  alil  scopuii  educotive
                                                                                                                                                                                               nire  teatrul  însuşi  şi  nu  deriva­
           una  o  consecvenţă  nezdrunci­  fird o u sia n â .         lepciunea  p o p o ru lu i  său.        In  româneşte,  după  texte persane  de  SOCUFE  SAIDl   a  halatului  de  cosă,  ceo  a  ceş­  tele  lui,  considerote  ca  tund  »n   cît  şi  estetice.
           nată  dc  a  cunoaşte  Orientul,   —  Cîle  versuri  ai  transpus                                                 şi  GEORGE  DAN                     tilor  de  cafea  ?  Cine  este  de  vină   opoziţie  cu  orta  care  le-a  gene-   Ne  referim  Io  o  situaţie  gene-
           fie  el  cit  de  depărtat.  Există  în  româneşte ?                RUSALIN  MURESAN                                                                  că  Angelica,   Fanlomas,  Win-  rot  Nu  se  poate  vorbi  despre   rolă,  cind  locul  unor  veritobile
                                                                                                                                                                                               această  oparentă  opoziţie  fără   volori  ole  dramaturgiei  naţionale
                                   ■ H H N B l                                                      ■ B M M M B N N M                                                                   wma    o  interpretare  dialectică.  ş;  universale  este  ocupat  de  co
                                                                                                                                                                                                 Nu  ovem  pretenţia  că  enunţăm   medioore   ieftine,  confecţionate
                                                                       coboare  pînâ  la  nivelul  filmu­  îndoielnic  al  realizatorului  şi  pe   re  zîmbetul  consternat  al  spec­  Am  lăsat  pentru  încheiere  un   o  noutate  cînd  precizăm  din  ne­  •h  pripă,  core  nu  au  suflul  ne­
                                                                       lui  de  aventuri  din   contextul   răbdarea  spectatorilor.  tatorului  se  asociază  cu  peni­  film  interesant,  tratat  cu  serio­  cesităţi  strici  orgumentotive   că   cesar  de  a  reliefa  valorile  aclo-
                                                                       căruia  menţionam  iniţial  o  pro­  decît   bârbuţii"   supralicitează   nu  părăsi  sala  pentru  a-şi  ve­  zitate  şi  competenţă  de  regizo­  instituţia  teatrală  este  o  scară  o   riceşti  adevărate,   olerind   m
                                                                                                                                   bila  obligaţie  la  politeţea  de  a
                                                                                                       In  timp  ce  „Mai  periculoase
                                                                                                                                                                                                                                                       n
                                                                                                                                                                                                                             schimb  un  amolgom  omori
                                                                       ducţie  nu  lipsită  de  unele  cali­
                                                                                                                                                                               Fadil
                                                                                                                                                                 rul  iugoslav
                                                                                                                                                                                               ierarhiei  valorice,  o  scară  mul­
                                                                                                                                                                                      Hăcuit,
                E C R M U t                                            tăţi  Este  vorba  de  „Paria",  un   Silva  Koscina  şi  Elkc  Sommcr,   dea  dc  alte  treburi  mai  intere­  care,  pe  fundalul  tragicului  e­  tiplă,  care  încorporează  deopo­  care  onevoios  se  mai  poate  de-
                                                                                                                                                                 „Atentatul  dc  la  Suiajcvo",  în
                                                                                                     personalitatea  unor  vedete  ca
                                                                                                                                                                                                                             pisto  personolitolea  interpretului.
                                                                       film  pe  L:are  l-am  putea  subinti­
                                                                                                                                                                                               trivă  actorul  şi  lucrorea  dromo-
                                                                                                                                   sante.  Strădaniile  unui  actor  de
                                                                                                                                                                                                                             Dm  nou  oceeoşi  întrebare  pole-
                                                                       tula  „baladă  pentru  un  gang­
                                                                                                                                                                 veniment  din  vara  anului  1914.
                                                                                                     plusîntlu-le  în  situaţii  „şoc"  —
                                                                                                                                              Lolunann)  cad  ca
                                                                                                                                   poliţistului
                                                                       ster  cu  sufletul  curat".  Intr-ade­  erotice  sau  de  acţiune  —  pen­  talia  lui  Gert  Frobe  (în  rolul   se  proiectează  responsabilitatea   tică,  pe  core  primul  o  traduce  in   î'că  de  Io  inceput  :  nu  trebuie
                                                                                                                                                                                               obiectul  contemplobil  ol  spec-
                                                                       văr,  Mânu,  pe  care  Jean  Mu­  tru  n  lc   îmbrăca  în  elegante   nişte  seminţe  bune  pe  un   sol   individului  în  faţa  istoriei,  ati­  tocolului.  u>e  echilibrul  acestei   50  căutăm  oore  motivul  mlide-
                                                                       rai*  îl  interpretează  cu  multa                          total  neprielnic,  talentul   său   tudinea  conştientă  şi  lucidă  în                  htăjii  publicului  şi  în  această  si-
                                                                                                     ţoalele   ultramoderne   atunci                                                           scări  valorice  depinde,  fără  e­
                                                                       dăruire  interioară,  este  un  ban­  cînd  nu  le  dezbracă  cu  unicul   nici  rcamintindu-ne   înţeleptul   fata  vieţii  şi  a  morţii,  sacrifi­  chivoc,  justillcorea  existenţei  in­  luoţie  ?  Nu  este  onocronico  vi­
                                                                       dit  ajun*  in  situaţia  dc  paria   sco])  de  a  lc  etala  nnatomnle   nostru  proverb  „cu  o  rînduni-   ciul  voluntar   pentru  înaltele   stituţiei  teotrole.  Aceoslo  s:oro   ziunea  care  presupune  co  gus­
                                                                       datorită  unor  traumatisme  su­  publicitare.  $i  mai  e  pe  acolo   că  nu  se  face  primăvară".  idealuri  ale  libertăţii  şi  dreptă­  valoncd  este  constituită  din  pla­  tul  consumatorului  de  ortă  este
                                                                       fleteşti   cauzate  clc  loviturile   lin  mare  artist  al  cinematogra­  Şi  acum  să  smulgem  vălurile   ţii  sociale.                            m  'nvoluţie.  că  necesitatea   de
                                                                       soarici.   Acesta.   descoperind   fului,  englezul  Richurcl  Johnson,   pesimismului  şi  să  încercăm  sâ   Acest  sumar  tur  dc  orizont  al   nuri  porolele  -   relerindu-ne  la   frumos  poate  fi  satisfăcută   de
                                                                       dragostea,  (şi  redescoperă  pro­  care,  cu  tot  recunoscutul  său   ride/n,  să  ne  amuzăm  chiar,  cu   premierelor  lunii  în  curs,   cu   diversitatea   elementelor   salo   surogote  impersonale  ?  De  buna
                                                                       pria  sa  puritate  pierdută  şi  în­  talent  interpretativ,  nu   mai   sinceritate  şi  afecţiune,  la  do­  cele  cîtcva  observaţii  personale   componente  —  şi  dm  planuri  su­  seamă  că  do.  Bineînţeles,  coie-
                                                                       cearcă  să  se  răscumpere  uma­  poate  salva  nimic.      uă  comedii  reuşite  :   „Moartea   de  conţinut  tematic  şi  realizare   perioare  ori  inferioare,  în  codrul   loţio  organică  dintre  artă  şi  ştiin­
                        însemnări  pentru  cei  ce  se                 nitar,  cu  preţul   sacrificiului   $i,  în  fine.  Încheiem  seria  a-   unui  birocrat"  (producţie  cu­  profesională,  artistică,  nu-şi  n-   unui  singur  element  compoziţio-   ţă,  co  două  col  diferite  de  cu­
                                                                       suprem.  După  ce  poposim  o  cli­  eestui  recital  de  „aventuri"  cu   baneză)  —  satiră  socială  bine   rogâ  nicidecum  dreptul   unor   nol.  Intre  plonurile  porolele  exis­  noaştere,  pnn  evoluţia  lor  mo-
                                                                                                                                                                                               tă  un  roport  determinativ  de  in­
                        consideră  nu  numai  specta­                  pă  pe  teritoriile  westernului  cu   lamentabilul   „remake"  după  o   surprinsă  şi  meritoriu  realiza­  sentinţe  fără  apel.  Ele  îşi  pro­  terdependenţă.  nosenlică,  prin  excelenţă   pro­
                                                                       prilejul  unui  film
                                                                                         interesant
                                                                       doar  ca  atmosferă  şi  încercări   autentică  operă  cinematografi­  tă  şi  „Bărbali  în  deplasare"  —   pun  doar  sâ  opereze  o  soluţie   Cum  este  foarte  firesc,  elemen­  gresivă,  exclud  această  ipoteza
                                                                                                                                   un  film  compus  din  trei  sche­
                                                                                                                                                                 de  calitate,  incercînd  sâ  direc-
                                tori,  ci  şi  cinefili                de  definire  a  unor  psihologii   că  a  anilor  MO  —  „Testamentul   ciuri  pe  aceeaşi  temă,  tu  care   ţinneze  bunul  gust  al  adevăra­  tul  principal  al  structurii  unui  teo-   neintemeiotă,  Este  necesar  deci
                                                                       antagoniste  —  „Un  glonte  pen­  doctorului  IMabuse",  realizat  dc   actorii  bulgari  cunoscuţi  N'cvena   ţilor  cinefili  spre  cultura  cine­  tru  este  octorul,  fără  de  caro   co  teatrul   să-şi  îndeplinească
                                                                       tru  general"  —  ajungem,  alu-   acel  neuitat  părinte  al  filmului   Kokanova,   fvan  Andonov  şi   matografică,  pe  care  o  recoman­  spectacolul  nu  ar  putea  exista.   multipla  so  funcţiune  de  tribuno
                                                                                                     dc  groază  care  a  fost
                                                                                                                          marele
                                                                       necind  la  vale  pe  panta  calită­                        Cîhcorghi  Ccrkelov  nc  nduc  pe   dă  cu  căldură  şi  onestitate  ce­  Scara  valorică  a  actorilor,  orgo-   a  raspîndini  celor  moi  avansate
                                                                       ţii,  la  producţia  studiourilor  ele   regizor  Fritz  Lang.   Actualul   ecrane  ipostaze   caracteristice   le.  din  păcate,  doar  cîtcva  lu­  nizolă  in  plonurj  nonparalefe,   idei  şi  celor  moi  pregnante  va­
                                                                       la  Buftea,  „Războiul  domniţe­  „Testament",  pe  care  ni -1  pre­                                                                                 lon  estetice,  care  contribuie  sub-
             Afişul  premierelor  lunii  no­  lui  didactic  ca  educator  şi  om                    zintă  studiourile  din  R.F.G.,  es­  ;ilc  unor  mici  slăbiciuni  morale   crări  reprezentative  valoric.  este  de  fopt  o  gomă  de  nuanţe  stonţiol  io  desovîrşirea  unui  com­
           iembrie  nu  excelează  fn  pro­  obişnuit,  despre   multitudinea   lor".  Filmul  lui  Calotescu   se   te  un  model  de  incultură  şi   ce  pot  avea  uneori  consecinţe      0  aptitudinilor  scenice,  omoge­
           ducţii  valoroase  (cultura  cine­  problemelor  specifice  adolescen­  vrea  a  fi  în  acelaşi  timp  film   mimetism  de  actualizare  la  ca­  grave.            ION  MIHU      nizarea  oceslor  volenţe  fiind  im­  plex  proces  al  cultivării  gustului
                                                                                                                                                                                                                             public.
           matografica,  din  păcate,   este   ţei.  ^                 istoric  şi  superproducţie  „ase­                                                                                      posibilă.  Din  ocest  fopt  decurge
           handicapată  în  actuala  progra­  „Viridiana",  acest  cunoscut  şi   zonată"  cu  mal  toate  ingredien­                                                                          existenţa   dintotdeouno  o  unui   In  consecinţă,  repertoriul  tea­
           mare  de  o  avalanşă  de   l'ilme   atît  de   controversat  film  a!   tele  genului,  încercind  să  forţe­                                                                      nucleu  ol  plo nuri lor  superioore,   trului  trebuie  să  fie  oglinda  fi­
                                                                       ze  şansa  succesului  prin  referire
           comerciale,   c?   supralicitează   marelui  cineast  spaniol  bunuri,   la  o  cunoscută  legenda  istorică.                                                                       moi  valorificobif  decît  contextul   dela  o  ocestor  străduinţe.  Re­
           atenţia  cinefililor  spre  genul de   reprezintă  un  moment  distinct   Nu  reuşeşte  inso,  şi  rămînl  o                                                                        om  core  se  iscă.  Existenţo  aces­  pertoriul  teatrului  trebuie  şa  fie
           aventuri  plasate  în  diverse  am­  în  evoluţia  artei  cinematogra­  palidă  şi  banală  poveste  colora­                                                                        tui  nucleu  este  un  rezultat  firesc  expresia  contemporaneităţii,  prin
           bianţe,  de  la  filmul  istoric,  la   fului  contemporan.  El  trasează   tă,  cu  bătălii,  eroismr  naive,                                                                      01  selecţiei  valorice,  condiţie  o-   incorporarea  celor  moi  fmporlon-
           western—inclusiv  surogatul aces­  cu  violenţă  şi  asprime  incisivă   trădări  şi  multă  figuraţie.  Un                                                                         biectivâ,  independentă  de  orice   te  volori  ole  dromoturgiei  outoh-
           tui^  —  pentru  a  se  încheia  cu   tabloul  social  al  Spaniei  actua­                                                                                                          intervenţie   selectivă.  Proctica   ţone  şi,  parolei  cu  acestea,  prin
           coproducţia  zisă  modernă.   le  şi  exprimă  in  metafore  poe­  exemplu  tipic  pentru  studiourile                                                                              scenică  a  dovedit  cu  prisosinţă   înglobarea  creaţiilor  de  seomo
                                                                       noastre  ele  ceea  ce  nu  merită
             Totuşi,  Min   noianul   unor   tice  sau  simboluri  dure  momen­  investiţii  băneşti  şi  eforturi  ac­                                                                        că  explorarea  raţională  şî  tot   dm  teotrul  umversol  Pentru  o
           prea  numeroase  premiere  futi­  te  dramatice  în  cure   filozofia   toriceşti  cu  toată  distribuţia  „de                                                                      atunci  inspîrotă  a  oceslui  nucleu   evita  orice  confuzie,  ţinem   să
           le,  vom  putea  selecta  şi  valo­  realizatorului  se  concretizează   zile  mari"  ee  ne-a  fost  zadar­                                                                        determină  hotărîlor  ţinuta  artisti­  precizăm  că  in  oforo  |ui  Lobicho
           roase  opere  ca  :  „Să  trăim  pî­  cu  îndrăzneală  şi  largă  cuprin­  nic  asigurată  :  Ştefan  Ciobotă-                                                                      că  o  speclocolului,  criteriu  unic,   Scarnicci  şi  Tarobusi,  sou  Meyer
           nâ  luni"  şi  „Viridiana".   dere  intr-o  critică  necruţătoa­  rnşu,  Amza  Pellea,  J li nea  To-                                                                               prin  care  se  cîntăreşte  prestigiul   Forster,  pe  sceno   teatrului  or
             „Să  trăim  pînă  luni",  cca  mai   re                   moroveanu.  Ion  Dirhiseanu,  Ila-                                                                                      unei  instituţii.             trebui  să-şi  găsească  un   Io-
           recentă  producţie  a  maestrului   Bunuel  îşi  propune  să  distru­  rion  Ciobanii  şi  alţii                                                                                      Desigur,  situaţia  mai  sus  pre-   binemeritat  un  O'Neill,  Williams*
           cinematografiei  sovietice,  Stani-   gă  în  „Viridiana"  o  serie  de                                                                                                                                           Miiler,  Moiafcovsln.  Radu  Stanco
           slav  Rostoţkî,  a  fost  distinsă   mituri  şi  situaţii  socotite  imua­  Studiourile  maghiare  nu  izbu­                                                                        zentoto   este  pur  teoretică  şi   Loszlo  Nemeth  şi  Miroslqv  Krle-
           cu  marele  premiu  la  Festivalul   bile,  precum  dogmele   religiei   tesc  să  impresioneze  nici  ele  in                                                                      ideală.  In  realitate  lucrurile  se   2 °.  Exemplele  le-om  oles  od-hoc.
           internaţional   dc   la   Moscova   creştine,  filantropia   idealistă,   genul  istorie  de  aventuri  cu                                                                          petrec  altfel.  Deseori  asistăm  (şi   "u  otit  pentru  sonoritoteo  lor.  ci
           -1969.  Se  înscrie  cu  succes  in   relaţiile  sociale depăşite  de timp   producţia  „Stelele  din   Kger",                                                                      de  ce  n-om  spune  ?),  de  loc  e-
           aria  tematică  a  contemporanei­  sau  dragostea  edulcorată,  bana­  deşi  regizorul  Zollan  Yotkony                                                                             xagerind.  in  preponderenta  ca­  moi  degrabă  graţie  unor  prefe­
                                                                                                                                                                                                                             rinţe  subiective.
           tăţii.  aducînd  în  dezbatere  pro­  lă  şi  stagnantă.  Raţiunea,  rea­  recurge  ia  ecranizarea  unui  ro­                                                                      zurilor.  Io  dispersoreo   acestui
           blemele  specifice   tineretului.   litatea  şi  logica  sînt  instrumen­  man  clasic  de  mare  popularita­                                                                       miez  ol  valenţelor  certe,  în  con­  In  cazul  unui  repertoriu  echili-
           Regizorul  încearcă  să-şi  defi­  tele  cu  care  filozofia  sa  operea­  te,  la  peisaje  orientale  sau  si­                                                                    texte.  menite  să  justifice  posibi­  brot,  întemeiat  pe  valorile  acto-
           nească   personajul   principal,   ză  ca  un  bisturiu  nemilos  în  ţe­  tuaţii  miraculoase.                                                                                     litatea  iluzorie  o  omogenizării.   fceşti  definitorii  pentru  potenta
           profesorul  Melnikov  —  interpre­  suturile  canceroase  ale  unor  e­  Un  exemplu  concludent  dc  ni­                                                                           In  spectacol  apare  evident  co*   artistica  o  teatrului,   prestigiul
           tat.  magistral  dc  unul  din  cei   videnţe  sociale  dramatice  vel  submediocru  ne  este  oferit                                                                               rocteruf  sterp  ol  experimentului,   • nstituţjei  nu  are  decît  de  cîşfi-
           mai  talentaţi  actori   sovietici,   Scenele  parodiilor   religioa­  ele  coproducţia  Defa  —  Bosnia                                                                            deoarece  o  imagine  unitoră  nu   got,  îndeplinindu-şi   odevorala
            Viaccslav  Tihonov,  surprinzîn-   se.  acea  violentă  „cina  era  dc                                                                                                             se  datoreşte   door  competenţei   memre  de  a  fi  -   contrar  unui
           du-i  activitatea  pedagogică  şi   taină'1  h  cerşetorilor  sau  orgii­  Film,  în  producţia   intitulată                                                                        conceptului  regizoral,  ci  şi  co   mif  tragic,  core  grăieşte  despre
           viaţa...  personală,  pe  parcursul   le  demoniace  sînt  momente  ele   pretenţios   „Lupii  albi".  Plic­                                                                        renctiei  fertile  a  valorilor  inter-   criza  arte,  scenice  *   o  prezentă
            unui  număr  de  doar  trei  zile,   maximă  tensiune  emoţională  şi   tisitor,  cu  false  conflicte  socia­                                                                     rvetative  Intr-un  context  volo'ic   spirituala  necesara.
           bogate  în  evenimente  şi  întim-   ne  reamintesc,  înlr-nn  context   le  şi  omeneşti,  cu  indieni  colo­                                                                      eln-ogen,  oceosto  coreactin  este
            plâri  semnificative,  l'n   film   contemporan,  relobrcle   viziuni                                                                                                              mni  mult  decît  anevoioasă,  este   AL.  COVACI
           care  vorbeşte  direct  şi  sincer   groteşti  ale  lui  Goya.  raţi  cu  tuş  şi  bandiţi  stereotipi,                                                                             imposibilă.  E  o  certitudine  că  o
           despre  responsabilitatea  cadru­  Şi  acum  ştacheta  începe  să  ecest  film  mizează  pe  gustul                                                                                 r.tore  stare  de  fopte  ore  un  e-  referent  literar  al  Teotrulu;
                                                                                                                                                                                                                                „Valea  Jiului"  Petroşani
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55