Page 53 - Drumul_socialismului_1969_11

Anul XXI PROLETARI d in t o a t e ţ ă r il e , u n i ţ i-v a ! Redacţia

Nr. 4626 şi administraţia

ziarului
Duminică
DEVA, itr. Dr. Petru Croia, tir. 55.
16 noiembrie telefoane: redactor şef - 1588 ; re*
doctor şei adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 2138; secţiile cui*
1969 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti *
8317 ; secţia scrisori, documentaro şi
externe - 2317; secţiile industrie şi viaţa
4 PAGINI. 30 BANI de partid - 1275 ; telefon de ser*
viciu între orele 16-24 - 1585.

Munca colectivă pre­ Aprovizionarea populaţiei în

dezbaterea sesiunii Consiliului
supune o înaltă

popular judeţean

răspundere personală C o n siliu lu i po pu lar judeţean, cale. toare a a n u lu i tre cu t S-au vin*
denţi ai presei centrale şi lo ­
Cea de-a tince a sesiune a
d u t p o pu laţie i cu 500 tone m ai
care a «ivut loc ie ri la Deva, A u luat, de asemenea, parte m u ltă pune. 200 tone ulei. 101
a fost consacrată unei p ro b le ­ reprezentanţi ai C o n s iliu lu i dc tone zahăr. 100 tone carne şi
me ce stă in ce n tru l a te n ţie i Stat, M in is te ru lu i C o m erţulu i preparate de carne. 15 tone
con du cerii p a rtid u lu i, a org a­ In te rio r, U n iu n ii C entrale a unt, 400 hl lapte şi produse
nelor locale de pa rtid şi de C ooperativelor dc Consum. laciuio.
stal : ap rovizion are a popu­ Sesiunea a a s c u lu t şi dez­ Sesiunea a adop ta i o hotâri*
WIIHEIM NEAG
la ţie i cu produse agroalim en- b ă tut ra p o rtu l p riv in d m ăsu­ re p riv in d îm b u n ă tă ţire a a p ro ­
prim-secretar ol Comitetului
lare. cu produse in d u stria le rile luate dc C o m itetul execu­ v iz io n ă rii de ia rnă a p o pu­
orăşenesc de partid Lupeni dc sezon, gospodărirea fo n d u ­ tiv al C o n s iliu lu i popu lar nl laţiei.
lu i de m ă rfu ri existent. îm ­ ju d e ţu lu i Hunedoara pentru In continuare, sesiunea a ra ­
bunătăţirea n iv e lu lu i de servi­ asigurarea a p ro v iz io n ă rii do tific a t decizia nr. 334/1989 a
R ealitatea ne-a dem onstrat şi ne dem onstrează că r ii in întreaga reţea com er­ toa inn â-ia rnâ a populaţiei, C o m ite tu lu i e xe cutiv al C on­
un sin gu r om. fără s p rijin u l celor d in ju r, nu se poa­ cială. prezentat de deputatul 1‘ elru s iliu lu i popular judeţean refe­
te achita de s a rc in i în mod corespunzător. în to td e a u ­ La lu c ră rile sesiunii au p a r­ lio ta . \ ire preşe dinte nl Corni rito a re ia stru ctu ra c o n s iliilo r
na re zu lta te le sale depind de ale c e lo rla lţi ; în tre cei ticip a t, ca in v ita ţi, a c tiv iş ti ai Jetului exe cutiv a! C o n siliu lu i V»opulare. a revocat un jude că­
care c o n trib u ie la transpunerea în via ţă a unor sar­ C o m ite tu lu i judeţean dc par­ popu lnr judeţean şi co ra p o rlu l tor dc la Judecătoria Deva şi
c in i tre b u ie să existe un c lim a t perm anent de dez­ tid . cadre cu m unci dc răs­ com isiei perm anente com erţ- a ales un judecător Ia Judecă­
batere. de em ulaţie. Acest c lim a t im p lică în mod deo­ Eehipa de lăcătuşi condusă de îoan Vasi este una din cele mai productive formaţii de pundere din d ire c ţiile si u n i­ cooperaţio. prezentat dc depu­ to ria Petroşani.
sebit respectarea unor ce rin ţe o b lig a to rii, ce rin ţe le lucru din cadrul Fabricii de stilpi hidraulici din Vulcan. In fluxul tehnologic ea execută operaţiu­ tă ţile subordonate c o n s iliu lu i ta tu l Nicolae Zam ora. pre­
m u n cii colective. S u b lin iin d im p o rta n ţa ca rd in a lă a nea finală de montaj care are o deosebită importanţă pentru asigurarea caracteristicilor înalte popular, conducători ai orga­ şedintele acestei com isii. In încheierea lu c ră rilo r se­
resp ectării acestui p rin c ip iu , tovarăşul N icolae de întrebuinţare. Foto : V. ONOIU n iz a ţiilo r com erciale şi coope­ siu n ii a lu a t c u v în lu l tovarăşul
Ccnuşcscu arată că p rin c ip iu l m u n c ii colective tre ­ ra ţie i dc consum, corespon- Au lu a t c u v în lu l. în cadrul lo a c liim Moga, prim -secretar
buie să-şi pună am p ren ta pe în tre g u l mod de a a c ti­ sesiunii, u rm ă to rii tovarăşi al C o m ite tu lu i judeţean H une­
va al org an elo r şi o rg a n iz a ţiilo r dc p a rtid . C o n lu cra ­ in v ita ţi şi depu ta ţi ; Ioan lla - doara at P.C.R.. preşedintele
rea. Consultarea, h o ia rirca colectivă izvorăsc din ţegan, A ure l N islor, Ioan Cuş­ C o m ite tu lu i e xe cutiv al Consi­
nevoia de a lă rgi sup rafaţa de a d in circ, dc a a m p lifi­ ma. Ioana Susan, Nicolae liu lu i popular judeţean, ra re
ca efectele in te rv e n ţie i. In această lună, Ţennocenţrala___________________ M unteanu, A le x a n d ru Kovacs. s-a o p rit pc larg asupra p rin ­
Teodor Berghian. A d ria n Cos­ cip a le lo r pro hlcm c pe ra re Io
C o m ite lu i orăşenesc de p a rtid L u p e n i a u rm ă rit în
ta. Ioan A rdeleanu. Nicolae Za- rîd îrâ îm bun ătăţire a a p ro v iz io ­
perm anenţă găsirea de m etode p e ntru a im p rim a
m u n c ii colective un ca ra cte r concret, e ficie n t, in u r­ inora, Slan Stoica. D iscu ţiile n ă rii si d e se rvirii po pulaţiei.
ma s tu d iilo r şi a n a lize lo r făcu te în d ife rite c o m p a rti­ trebuie să producă energie electrică p u rta te au c o n s titu it o analiză V o rb ito ru l a relevat câ stocu­
m ente ale m u n cii s-a crea t p o sib ilita te a a ju n g e rii la a p rofun da tă a acestei im p o r­ rile de produse a g ro a lim rn ln re
concluzia că. în a in te de a aştepta ro d u l m u n c ii colec­ tante a c tiv ită ţi, p a rtic ip a n ţii însiloznte sau dcpoz.itatc, re ­
tive , trebu ie să creăm ia fiecare m em bru de p a rtid o venind cu c ritic i în d re p tă ţite p a rtiţiile existente în curs dc
m a lta răspundere personală. P o rn in d de la această ce­ la adresa o rg a n iz a ţiilo r co m e r­ onorare asigură o a p ro vizio ­
rin ţă , b iro u l c o m ite tu lu i orăşenesc a căutat să a ju te o r­ cia le şi ;i 1 to r fa c to ri răspunză­ nare continuă a popu laţie i in
ganele si o rg a n iz a ţiile de p a rtid in p rim u l rin d in .STATUL MAJOR" - GATA DE START! to ri. precum si cu o seamă dc perioada de iarnă S in t insă
lă rg ire a şi im p rim a re a c a ra c te ru lu i colectiv la în to c­ p ro p u n e ri din care m area lo r necesare m ăsuri eficien te p e n ­
m irea p la n u rilo r de m uncă trim e s tria le , alegerea şi m a jo rita te se pot rezolva pe tru buna gospodărire a fo n d u ­
sta b ilire a pro b le m e lo r pe n tru analiza, elab orare a ho- M IN T IA (de la A. M O LD O . lo r reprezintă un tot u n ita r, si de conducerea M in is te ru lu i dar a u rca t rap id in ,ie rarhia plan local. rilo r dc m ă rfu ri, repartizarea
tâ ririlo r şi a m ă s u rilo r şi in special Ia organizarea a- ra ţio n a lă pc lo c a lilâ ţi si m aga­
V A N . trim is u l nostru pe şan­ care cum ulează un uriaş pă­ E nergiei Electrice. p ro fe siu nii, devenind unul d in Cu toate g re u tă ţile care au
p iic â rii lor. A pre cie m că in această d ire c ţie s-au ob­ tie ru l term ocentralei). ie nje niş de c irc u ite din colo in g in e rii de prestigiu în in sta ­ fost în acest an în a p ro vizio ­ zine. un con tro l z iln ic exige nt
ţin u t in ge neral re zu lta te bune ; m a jo rita te a organe­ meii com plicate. M e rite pentru «acest succes larea co m p lica te lo r a p a ra tu ri. narea cu unele produse, în pe­ din partea c o n s iliilo r populare
lo r şi o rg a n iz a ţiilo r dc p a rtid atrag şi consultă in a- P rin natura o p e ra ţiu n ilo r ce re m a rca b il re vin în tre g u lu i rioada 1 ianu arie — 31 octom ­ asupra a p ro v iz io n ă rii si deser­
le execută, lo tu l A .M C .-iş ti- A vîn d în vedere fa p tu l câ colectiv, dar in mod special „A m v e n it pc acest m are
ccastâ m uncă un nu m ăr d in cc in ec m ai m arc dc b rie s-au desfăcut către p o p u ­ viri?.
m em b ri ai com ite te lo r dc p a rtid , c o m is iilo r obşteşti lo r sc distinge pregnant dc term ocentrala se „clădeşte" Iu şefu lui de lo t ing. A lccu M a­ şantier, ne relata ing. Alecu la ţia dîn ju d e ţu l nostru m ă r­ Tot icrî. au avut lo r şedinţe
pe problem e, co m u n işti cu e xp e rie n ţă in d ife rite do­ toate celelalte colective dc la cel m ai în a lt n ive l al te h n icii rin , specialistul care la nevoie M arin, atras dc teh nicitatea fu ri in valoare dc 2 058 000 000
de lu cru ale co m is iilo r perm a­
m en ii de a c tiv iia ic , cadre de spe cia lişti. A legerea cu term ocentrală. O b ie ctivu l lo r m ondiale, sa rcin ile acestor oa­ a pus um ă rul acolo unde ne­ şi co m p le xitatea lu c ră rilo r. lei, cu 15 m ilio a n e m ai m u lt nente ale C o n s iliu lu i p o p u la r
m ai m u lt d isce rn â m în l a p ro blem elor p e ntru analiză, p rin cip a l il con stituie m on ta­ m eni sînt deosebit de d ific ile . cesită ţile procesului de m on­ Mă pasionează foarte m u lt spe­
dezbaterea şi c la rific a re a lo r m ai com petentă, trage­ rea în tre g ii a p a ra tu ri electro­ Realizarea lor eu succes pre­ ta j î-au , s o lic ita t com petenţa. cia litate a pentru care m -am decit in perioada corespunză­ judeţean.
rea Dnor co n clu zii c it m ai juste a c o n trib u it la o nice in r^is tro to ta re . care ac­ supune o înaltă c a lific a re p ro ­ S-a tra n sfo rm a t in şef dc ech i­ pregătit. Despre m ine însă o
îm b u n ă tă ţire a a c tiv ită ţii econom ice, p o litice şi so- ţionează pe baza im p u ls u rilo r fesională. d ă ru ire şi pasiune pă. în m aistru coordonator, a să vă vorbesc m ai puţin.
c ia i-c u llu i ale d in ca d ru l ora şului. electrice p rim ite de la in sta l.i- în muncă. Lu p tîn d cu gre ută­ lu cra t efe ctiv a lă tu ri de cei­ Vreau în schim b să vă vorbesc v %j
ţia prim a ră a cazanului, tu r ­
Dezbaterea is to ric e lo r docum ente ale celui dc nl ţile inerente unei astfel de la lţi m u n c ito ri cîte 18— 20 ore
X -le a Congres al P C R , a s a rc in ilo r im e dia te şi de b in ci şi generatorului, a tu ­ lu c ră ri, acest colectiv de m u n ­ pe zi pentru a s u p lin i lipsa despre faptele noastre, despre
perspectivă ce re v in o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid ne-a a­ tu ro r a p ara te lor de măsură, co la b o ra to rii mei. i m m o m
tras a te n ţia asupra n e ce sită ţilo r îm b in ă rii in m ai m a- control şi autom atizare. Dc a- că şi-a făcu t pe deplin dato­ oam enilor c a lific a ţi. Asa a în ­
k re măsură a m u n cii colective cu răspunderea perso­ ceca m unca acestor oameni ria . exccutînd o lucrare pe văţa t et pe m a rile şantiere dc
nală a c o m u n iş tilo r fa ţă de ducerea la În d e p lin ire a este greu de e x p rim a t în vreo m ăsura sa rc in ilo r trasate, a- la Hunedoara. Acolo era la în ­
h o tâ rîrilo r org a n e lo r superioare c it şi a celor p ro ­ u n ita te de măsură. L u c ră rile preciatâ de spe cia liştii s tră in i ceput un sim p lu e lectricia n,
p rii La E.M. Lupeni. de e xe m plu, unde s-a observat „ c e l c c r m F C “
lipsa p a rtic ip ă rii e fe ctive a tu tu ro r sectoarelor in
m ăsură corespunzătoare la re zu lta te le in p ro du cţie /
ale în tre g ii e x p lo a tă ri, in urm a a n alizei făcute dc că­ Azi in fiecare zi, spre seară, un mult, mi s-a propus să lucrez
tre co m ite tu l de p a rtid , s-a în to c m it un plan dc m ă­ om trece grăbit pe uliţele sa­ la oraş, să instruiesc un an ­
su ri in care au fost s ta b ilite re sp o n sa b ilită ţi concrete tului Vaţa de Jos, indreplm - sam blu coral. Nu m -am dus.
pe com u nişti pentru recuperarea m in u s u rilo r dc la România - Grecia In f pagina a ll-a du-se spre sala de repetiţie După părerea mea, arta cea
unele sectoare, a căro r ducere la în d e p lin ire a fost a tarafului. Oam enii il salu­ adevărată de aici pleacă, din
u rm ă rită cu exigenţă Aşa s-a re u şit să se întărească la fotbal tă dindu-se respectuos ta o mi)locul naturii, unde se con ­
răspunderea personală a m a rii m a jo rită ţi a m e m b ri­ parte Toţi il ştiu. Dacă-i în­ fundă cu firea lucrurilor...
lo r de p a rtid , p e ntru ca. apoi. să se unească toate c- Astăzi. pe stadionul ,,2.1 trebi, le privesc miraţi. Şi dacă noi, rom ânii, am dat
fo rtu rile . să se canalizeze toate co n ce p ţiile şi e n e rg iile August" dm Capitală va avea Adunări de clări de seamă în organiza- mCum, nu-l cunoaşteţi ? E to­ un Enescu, apoi de aici l-atu
spre acelaşi ţel : în d e p lin ire a e xe m plară a s a rc in ilo r loc meciul de lolbal dintre
selecţionatele României şi varăşii învăţător Corf, cel dat, şi bătrinul puse palm a
de plan şi a a n ga jam e ntelor luate în întrece re U rm a ­
Greciei, contind pentru p re li­ cu tarafu“ !.., pe teancul cu caiete scrise
rea : E.M. L u p rn i în p rim ele 10 lu n i ale a n u lu i a e x ­ ! (iile de partid
m inariile campionatului mon­ Acum citeca zile i-am f ă ­ mărunt, caligrafic, cu „cm -
tras peste plan 05 20C tone cărbune, ia r eco no m iile dial (grupa I europeană). cut o vizită. M-a p rim it in ­ lece faine~ din Ţara Zaran-
rea liza te la p re ţu l de cost pe 9 lu n i se rid ic ă la
Partida slirncşlc un mare tr-o odăiţă rnodeslâ, unde t o ­ dului.
1012 000 Ici. La aceste re zu lta te şi-au adus în mod interes în rim lul am atorilor
deosebit c o n trib u ţia o rg a n iz a ţiile de bază 2 A. I A . dc fotbal, avim l un caracter tul iţi vorbea de m area sa Văd pe raft o vioară. O iau
2 B. JC . (IR. 1 C. c o m u n iş tii din b rig ă zile conduse de decisiv pentru calificarea in pasiune : muzica. Note, cărţi, cu grijă şi o privesc atent. In
Iu lia n Costescu. D ionisie A m bruş. M ih n i Blaga. Pe­ caiete. A flasem că ieşise la interiorul cutiei, inscripţia
turneul fina l din Mexic
tre C onstantin, G hcorghc J u rj, Ioan O nuţ şi a lţii. pensie acum zece ani. Cind îl precizează că vioara a fost
In ti Ini rea va in cepe la ora Ciclu de conferinţe Parametrii proiectaţi
11,00 >i va fi condusă dc a r­
b itru l .lulin A dair (Irlanda In salul Pâuliş a început un ciclu de con­
de Nord), ajutat la (uşă de ferinţe pc tenie ştiin ţifice, organizat dc Co­ au fost depăşiţi
com patrioţii săi Malcom misia judeţeană pentru răspîndirca cunoş­ La confluenţa
IV richt şi 'ViJJinm Hrnoks. tinţe lor c u llu ra l-ş liin ţific c . Noua şi moderna instalaţie de fabricare a
I’ ină in prezent, cele două J'rima temă, in titu la tă „Cum sc nasc şi
echipe s-au în tîln it dc 11 evoluează stelele", a fost susţinută dc ing. pigm cnţilor dc fie r dc la Fabrica chimică talentului cu dăruirea
Orăştic, a atins şi depăşit param etrii pro­
„Scînteia tineretului" la 25 de ani ori, fotbaliştii greci ncrcu- Xicnlac Jurca şi a fost ilustrată dc expozi­ iectaţi. nc transm ite inginerul şef, Ioan Ian-
şind să ci.ştigc nici un joc. ţia „Cunoştinţe despre univers* si film ele
In opt m eciuri, victoria a documcniarc „D ialog cu stelele* şi „Locul cu. Acest eveniment im portant survine du­
Cu p rile ju l a n ive rsă rii ţi­ de stat. ai U n iu n ii T in e re tu ­ nostru in univers". pă numai 4 luni şi jum ătate dc la data pu­ întreb de virstă, zim beşte şi­ lucrată de meşterul lacobus
nui sfert de veac de la apa­ lu i Com unist. revenit form a|ici României, nerii obiectivului în funcţiune, angajamen­ ret. Stainer din Viena, in anul
riţia celui d in tîi nu m ăr al La fe s tiv ita te au p a rtic i­ iar trei s-au încheiat )a ega­ — Are vreo im portanţă ? 174U. Ş i mă duce yiuuui ca
„S c tn le ii tin e re lu lu i*', la se­ pat to va ră şii G heorghe S to i­ litate „Bun pentru circulaţie" tul de atingere a param etrilor fiin d G Juni. Am trecut pe şaptezeci şi m eşterul vienez u-avea de
d iu l U n iu n ii Z ia riş tilo r din ca, m em bru al C o m ite tu lu i Cele două echipe vor juca Instalaţia este dotată cu utilaje dintre unu. Dar nu trebuie su afle unae să bănuiască cd peste
C apitală, a a vu t loc. sim bâ- E xe cu tiv al CC. al P.C.R., in următoarele form aţii : Strada Cuz.a Vodă din Petroşani, care a cele mai moderne, avînd un înalt grad dc lumea. Că eu nu mă dau pe veacuri, vioara lui va ciuta
Răducanu, Săt-
România :
tă la amiază, o adunare fes­ m em bru al C o n s iliu lu i de mărennu. Ilălmâgcanu, Dan, fost supusă unor lu crări de reparaţii capi­ mecanizare şi automatizare. Pc lingă produc­ unul de douăzeci ! urmaşilor Lui tioria...
tivă Stat. Ion Iliescu. m em bru Delcanu, Dinu, N unw eillcr, tale. se află în pragul recepţiei. Trotuarele, tivitatea înaltă, uşurarea m uncii şi îm bună­ Intr-adevăr, fostul învăţă­ Bălrinut ia vioara, desch i­
La adunare au lu a t parte supleant al C o m ite tu lu i E ­ DemlirovvsUi, Dobrin, D uini- încadrate in borduri din prefabricate, ca şi tor Aurel C o if păstrează c e­ de o carte şi. ciută. După ce
cadre de conducere ale zia ­ xe cu tiv al C C . al P.C.R.. trădic, Lucescu. lucrările dc canalizare a apelor au fost în ­ tăţirea con diţiilo r dc lucru, com parativ cu va din vrem ea cind era un termină, m u explică :
re lo r ce n tra le şi p u b lic a ţii­ prim -se cre ta r al C. C. al Grecia r Ikonomopoulos. cheiate. In prezent se toarnă stratul de as­ vechea instalaţie, s-a îm bunătăţit m ult cali­ brad de flăcău — E o culegere de pc-aici.
lo r periodice d in C apitală, l'.T .C , m in is tru pe ntru p ro ­ Gaitatzis, Kamaras, Spiridon, fa lt pc ultim ele porţiuni ale străzii. In aces­ tatea produsului, ob|inindu-se pigm enţi cu învăţase să cînle la vioa­ „Mă dusei la plug in coasta'
num eroşi red actori, s c riito ri, blem ele tin e re tu lu i. B u jo r Stalopoulos, Donia/.os, 11 a i - te zile, constructorii vor putea anunţa : d ru ­ o culoare mai deschisă, granulase fină, ră la virsta de şase ani, iar ii spune, şi o pregătesc acum
re p re ze n ta n ţi ai in s titu ţiilo r Sion, m em bru supleant al tas, Knudas, Sideris, Papa- m ul din strada C’uza Vodă este bun pentru la douăzeci şi patru, Mihai cu grupul vocal al şcolii. Arc
cul.turale cen tra le bucureş- C C . al P C.R., şef de secţie ioanou, Botinov circulaţie. omogenitate mai bună ctc. Vidu (fratele dirijorului Ion să iasă bine...
tene, a c tiv iş ti de p a rtid şi la C C. al P C R. (Agcrpres) Vidul ti încredinţase con d u ­ Sini convins cd are să iasă
cerea corului din Hălmayiu. bine. De cincizeci şi şapte de
ani, Aurel Corf ţine bag h e­
Paralel, instruia şi corul din ta. tl întreb dacă n-a obosii.
Ormindea, cu care „am dat
ceaslâ în tre p rin d e re fu n c ţio ­ o m are serbare şi din banii înainte de a răspunde, stă
puţin şi se gindeşte.
nează un co m p a rtim e n t C T C .
strinşi
s-a făcut bustul lui
DE CE m m M AI CAIITATII ? — labo rator in care activează A vram lancu de la Baia de Muzica nu ie oboseşte n icio­
— Ştiu eu
Cred că nu.
in g in e rii M a rin .i Solom on si
Criş‘\
dată,.. IL văd
lunihandu-se
de
Constanţa Clonda, a m b ii
specialitate, sub îndrum area înfiinţat de Aurel Corf, ta­ ta faţă. Să-ţi spun un secret.
raful din Vaţa de Jo s s-a re­
d ire c to ru lu i, ing. Lazâr D om - marcat în anul 1961, Patru A m aici un puşti, unul Pe-
M a jo rita te a în tre p rin d e rilo r tă ţile com e rciale? B arierele p rind erea dc p a n ific a ţie Deva N ici preparatele de carne A u fost frecvente cazurile şa, care cunosc şi ştiu cc sc ani mai tirziu, dirijorul pri­ trişor, care-i pe clasa a doua.
producătoare de b u n u ri dc rid ica te in calea slabei c a li­ nu este un s tră je r care sâ veghe­ nu fac, întotdeauna, cinste cînd con sum a to rii şi-au m a n i­ petrece în în tre p rin d e re , dar meşte ca sem n de cin stire a Mă ocup de el de două ori
consum din ju d e ţu l nostru au tă ţi s-au d o ved it eficien te ? Să ze ca pe reţea sâ nu pătrundă m ă rcii fa b ric ii A tît la secţia festat n e m u lţu m ire a faţă de m ăsuri urgente şi energice aş­ m u n cii sale Ordinul Meritul pe săplăm ină, că arc stofă.
rea liza t şi Jivra t, în acest an, luăm , de pildă, dom eniul p ro ­ decit m ă rfu rile ce satisfac e x i­ In d u stria c ă rn ii Deva, c it şi calita te a b e rii la sticlă, îm bu­ teaptă, probabil, sâ ia a lţii. Cultural clasa a V-a. M ajori­ M erge bine. Şi dacă va m e r ­
produse care a tin g p a ra m e trii duselor alim entare, insistlr.d genţele Deşi este dotat cu a- la secţia I.A.S. Orâstîe, s-au te lia tă de depozitele T.A.P.L. O rg a n iza ţiile de p a rtid şi tatea in s tru m e n tiş tilo r din ge tot aşa, are s-ajungă să
pre yâzu ţi în standarde sau «asupra celor ce se livrează du paraturâ, re a ctivi şi cu perso­ constatat m ezeluri necorespun- Petroşani, I.C.R.A. t Deva, sindicale din în tre p rin d e rile taraf o constituie tinerii. Unii cinle la Ateneu, că mă pri­
norm e in te rne de producţie, în tre p rin d e rile producătoare nal şcolarizat corespunzător, zâtoare c a lita tiv , avind p ro ­ O.C.L. com erţ m ix t B rad, vizate tre b u ie sâ m obilizeze vin ia repetiţii chiar din sa­ cep la oam eni Secretul dc
fa p t ce a făcut ca valoarea d ire ct u n ită ţilo r com erciale dc co m p a rtim e n tu l C.T.C. — la ­ ce n tu l de sare m u lt depăşit şi 1COMCOOP Deva. C ontroa­ to ţi s a la ria ţii pentru sporirea tele vecine, cu trenul, cu b i­ care-ţi vorbeam e că băiatu­
m ă rfu rilo r necorespunzâtoarc desfacere cu am ănuntul. borator a lu cra t su p e rficia l şl aspect necom crcial De fa p t lele efectuate de organele com ­ exigenţei faţă dc produsele cicleta sau pc jos Anul a ­ lui am să-i încredinţez con ­
c a lita tiv să fie — co m p a ra tiv Dc la o vrem e produsele de form al. C ui au fo lo s it ana­ corn a r putea fi a ltfe l cînd petente au d e zvă lu it o totală liv ra te co m e rţu lu i, p rin crea­ cesta, la faza finală a celui du cerea tarafului la con ­
cu aceeaşi perioadă a a n ului p a n ifica ţie nu satisfac c e rin ­ lizele făcute dacă acest organ secţia de m ezeluri a I.A.S. O- lipsă de răspundere a şe filo r rea unei o p in ii de masă faţă de al IX -lea concurs al fo r ­ cursul al X-lea at form aţiilor
tre cu t — m u lt m ai mică. La ţele cu m p ă ră to rilo r. C o ntrolul nu avea standardele de stat pen­ râştie nu este dotată cu labo­ de depozite enum erate, care dc nerespectarea standardelor maţiilor artistice de amatori, artistice de amatori. Vioara
această realizare au c o n trib u it făcu t in luna octom brie ac. tru toate sortim entele ce le fa ­ ra to r pentru a se v e rific a in d i­ nu se sesizează de deficienţe dc stat şi a norm elor in te rne , taraful a fost premiat. P en ­ la fel, tot lui. Că asta e d a ­
şi num eroasele ve rig i ale con­ la F abrica dc p iin c Deva n brică şi livrează co m e rţu lu i ? c ii fiz ic o -c h im ic i a i preparate­ uşor constatabile cum sin t im ­ de producţie, pe ntru o a titu d i­ tru dirijorul Aurel Corf, fa p ­ toria bătrinilor ; să facă
tro lu lu i c a lită ţii i recepţia m a­ ro n sla t.'it că plinea neagră După ce c rite rii s-au v e rific a t lo r îna inte de a le liv ra . A r i p u rită ţile d in bere. Unele de­ ne com bativă faţă de munca tul parc normal. drum celor ce vin...
te riilo r prim e, co n tro lu l in te r- dc grîu cu c a rto fi nu era s u fi­ p ro p rie tă ţile organoleptice si calitatea se ve rifică de şeful pozite sin t recidiviste , deşi de m in lu ia lâ . E tim p u l sâ sc — Nici nu se putea altfel... Se făcuse tirziu cind mi-am
fazic şi fin a l în flu x u l tehno­ cie n t coaptă, avea um iditatea fizico -ch im ice ale produselor secţiei Bodiştean L iv iu pc ba­ conducerile acestora ştiu prea in m ăsuri ca co m p a rtim e n ­ A m interpretat, numai cinte- luat răm as bun de la bătri-
logic, recepţia co m e rţu lu i cu m ai m are decîl cea adm isă si cînd com p a rtim e n tu l nu era ză de degustare — organolep­ bine câ im p u rită ţile pro vin de tele C.T.C. sâ devină adevărate ce din Ţaţa Zarandului • nul dirijor. Cind am ajuns
rid ica ta Şi a ce lu i de desfa­ prezenta defecte de aspect ca : în posesia a ctu lu i n o rm a tiv tic. Sarea. apa. grăsim ea nu la spălarea in su ficie n tă a s ti­ Toate aceste caiete conţin la m arginea satului, am în­
cere cu am ănuntul, care se în ­ lip itu ri, cră p ă tu ri, urm e in te n ­ care stabileşte p a ra m e trii de sc ve rifică sau în cel mai bun clelor. De fapt, de această m e­ filtr e ale exigenţei, com anda­ astfel de piese. Le culeg dc tors capul. L u m in i din o ­
cheie o dată cu verificarea se de fu n in g in e Şi stra t slâr.i- c a lita te ? Şi doar acest sector caz (uneori) se trim it probe teahnă suferă şi sectorul vin m ente ale s im ţu lu i de răs­ mult. Pe unele le-am prelu­ dăiţa plină de muzică con­
m ă rfii în m om entul s e rv irii nos în secţiune. U m id ita te este condus de m ai m u lt de la L a b o ra to ru l ve te rin a r din al în tre p rin d e rii de vin si pundere faţă dc calitatea pro ­ crat, altele le-am publicat a ­ tinua să ardă
consum atorilor, nevinzindu-se peste cea adm isă de standarde un an de ing. Angela B uzdu­ Deva, însă la data rîn d sosesc b ă u tu ri alcoolice d in Deva. du cţiei. de p re stig iu l fa b ric ii şa cum le-am auzit. Poate că „Cum, nu-l cunoaşteţi ? E
«acele m ă rfu ri care prezintă si norm e in te rne au a vu t si gan care lucrează sub directa buletinele, preparatele a n a li­ Recent, aici s-au constatat în si de satisfacerea ce rin ţe lo r sintem no/, tnoţii, oam en i as­ tovarăşii' invâţălor C orf. cel
de ficie nţe de calitate. franzela cu c a rto fi şi corn u- înd ru m are a in g in e ru lu i sef zate sînt deja... consumate. stoc c a n tită ţi însem nate de pri, dar cintccelc ne plac. cu tarafu“ !...
Dar, oare aşa se petrec lu ­ rile cu u le i şi zahăr. Acestea Vasile Clonda şi a d ire c to ru lu i In sfîrşit. consum atorul este vin îm b u te lia t, care avea im ­ consum atorilor. Cîntece ca la noi... Mai de
c ru rile întotdeauna, la to ţi dovedesc că com p artim e ntul (ing. D u m itru Fleancu). to ţi ne voit sâ plâteasrâ rab atul ca­ p u rită ţi şi sedim ente, ia r sti- C. DROZD
p ro d u că to rii Şi in toate u n i­ C T C. — la b o ra to r dc la In tre - oam eni de specialitate*! lită ţii şi Ia b ă u tu ri. clelele erau m urdare. Şi la a- I, TIRNAVA