Page 54 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI DUMINICA 16 NOIEMBRIE 1969

ACTIVITATEA EDUCATIVĂ - Cil MĂI M Jermo-

centrdla

A b a te ri de la d iscip lin ă au şi in e xiste n t ; ia r gestionarul
sâ v lrş it şi u n ii m em b ri de de m a te ria le Iu s tin Bogdan
p a rtid din rîn d irrile persona­ sesiza că n-a e xista t un con­
lu lu i de bord al m ijlo a c e lo r tro l sistem atic asupra fe lu lu i Mint iii
de tra n s p o rt în com un. A ro n cum m e m b rii de p a rtid Îşi în ­
C ă tă lin a a fost aspru c ritic a t deplinesc sarcinile, cum oferă
p e n tru n e g lije n ţa m an ifesta­ ci exem plu personal In faţa
tă fa ţă de autobuzul pe carc-1 ' c e lo rla lţi m u n cito ri.
A dunarea generală a com u­ u rm a re a un or deficienţe, a
n iş tilo r de la A utobaza nr. 7 d im in u a i serios re zu lta te le de conduce (în tr-o zi a p ie rd u t Darea dc seamă sesiza că IURMAIC din PAC. 1|
din Haţeg, In faţa căreia co­ ansam blu ale co le ctivu lu i. S-au bateria de acu m ulatori râm î- la lo cul său de m uncă m em ­
m ite tu l de p a rtid a prezentat sesizat de acest lu cru şi con­ n in d cu că lă to rii in pană pe b ru l de p a rtid F ilip V in tilă ,
b ila n ţu l a c tiv ită ţii sale, a con­ ducerea şi co m ite tu l de p a r­ traseu). Ş o fe rii S im in ie Iovă- şeful re s o rtu lu i teh nic al au­
s titu it un p rile j de analiză tid. Una d in tre m ăsu rile lu a ­ nescu. Ion B aicu şi Ioan V la ic tobazei, nu se ocupă in s u fi­ L u c ră rile ce ic executăm
tem einică a m u n cii, de s ta b i­ te a fost şi aceou ca m em bri nu respectă op rirea în toate cientă m ăsură de scoaterea noi asigura m ăsurarea Şi co n ­
lire in com un a m ă su rilo r In ai c o m ite tu lu i de p a rtid să a­ s ta ţiile de pc ruta pe care ei m a ş in ilo r defecte din im o b i­ tro lu l tu tu ro r p a ra m e trilo r
vederea m o b iliz ă rii în tre g u lu i ju te concret, la fa ţa lo cu lu i, o deservesc ; ta x a to rii M ih a i liz ă ri ; că se re ţin în ră sp u n ­ te h n ic o -fu n c ţio n a li a i agrega­
colectiv la realizarea s a rc in i­ pe cei care lucrează la H u n e ­ lancu, Gheorghe P ocnuru şi derea sa c h ia r şî ca zu ri de te lo r şi in s ta la ţiilo r d in cen­
lo r econom ice. în tă ririi răs­ doara. V ich cnte M âgduţ îşi însuşesc în s tră in a re a pieselor de trală. Aceste o p e ra ţii sin t con­
p u n d e rii şi a d is c ip lin e i in din sum ele rezu ltate p rin tr-o schim b către persoane p a rti­ centrate in cam era dc com an­
producţie. Darea de seamă, culare. In acest tim p , acelaşi dă care cu p rin d e întreg ul a-
d is c u ţiile pu rta te pe m arginea om, după cum spunea In a d u ­ Imagine din incinta Uzinei de preparare a minereurilor Deva p a ra la j de măsură, co n tro l,
nele celor 10 lu n i autobaza se Adunări de dări de seamă cererea de piese p e n tru repa­ m ate pentru d irija re a în tre g u ­
acesteia, au releva t că la f i ­ nare şo fe ru l V a ie r Şeitan, la Foto : V. ONOIU blocaje, sem n alizări şi auto­
prezintă cu sarcina În d e p lin i­ rarea m a ş in ilo r autobazei răs­ lu i proces tehnologic al g ru p u ­
pildă, In organizaţiile de partid
tă la in d ic a to rii de bază. La punde c o n d u c ă to rilo r acesto­ lu i. A ici am m ontat un num ăr
ca p ito lu l v e n itu ri, de ra cu : „N u -ţi m erge m aşina? de a p ro x im a tiv 80 de panouri
Trage pe dreapta şi sta iî" N u ­
unitate.» a înscris în evide nţa cu aparataj m odern şi in sta ­
con tabilă sum a de peste 13 m ai eâ d a to rită acestui „tra s la ţii de autom atizare de unde
m ilioa ne de lei. depăşind ast­ Ioan In d ic i, G heorghe V a ­ n cta xare corectă d im in u în d pe d re a p ta ", in d e p lin ire a in ­ în atenţia abonaţilor telefonici se dirije a ză toate o p e ra ţiu n ile
fel cu m ult sarcina p la n ifi­ lea, loan V lâ ico n i şi Ioa n A - astfel realizarea in d ic a to ru ­ d ic a to ru lu i la co e ficie n tu l de de m anevrare. O rice dereglaj
cată. u tiliz a re a p a rcu lu i auto —
vrâm eseu s in i c iţiv a d in tre lu i c â lâ to ri-k ilo m c lri. m a rfă a fost re a liz a t — in ze­ în fun cţionarea corectă a b lo ­
D incolo de ceea ce s-a o b ­ cei care s-au deplasat la H u ­ Să fie acestea singurele ca­ ce lu n i — abia In p ro p o rţie c u lu i este sesizat de a p a ra tu ­
ţin u t, adunarea generală a in ­ nedoara şi au răm as acolo ren ţe pe care u n ii d in tre de 02 la sută. din municipiu! Deva ra d in cam era de com andă, a-
sistat asupra u n o r p o s ib ili­ sâ p lâ m in i la rin d p e n tru a re ­ m em b ru de p a rtid de la A u to ­ A dunarea generală a com u­ paraturâ caro după anum ite
tă ţi râmase n e v a lo rific a te şi zolva la faţa lo c u lu i p ro ­ baza 7 H aţeg le m anifestă ? n iş tilo r din cele p a tru org a­
In special nefolosuea in m u n ­ blem e p riv in d organizarea D in păcate nu putem da în ­ n iz a ţii ale A utobazei 7 Haţeg Incepînd cu data dc 15 noiembrie 1969, fra 7, iar actuala cifră 7 sc vn transforma puncte im p ortan te ale g ru p u ­
ca eu oam enii a în tre g u lu i m u n c ii şi în lă tu ra re a un or tre b ă rii un răspuns a firm a tiv . a a ră ta t c o m ite tu lu i dc p a rtid orele 24, numerele dc telefon ale abonaţilur în cifra 1, astfel : lu i a fost dublată sau trip la ­
p o tenţia l educativ. La p re ţu l n e ajunsu ri. P rin tre altele, s-a Ne obligă la aceasta fa p tu l care nţele pe care acesta le din m unicipiul Deva vor fi formate din 5 nr. vechi i 7287 nr. nou : 71287 tă. astfel că, în raz dc defec­
de cost de exem plu, s-a în re ­ constatat că Ion Bican, secre­ că din cele 76 de sancţiun i m ai arc în do m en iul m u n cii cifre, astfel : 7444 71444 ţiune a uncia d in tre ele. cea­
g istra t o depăşire de aproape ta ru l org an izaţie i de bază, nu a d m in is tra tiv o pentru d ife rite ed ucative cu oam enii. Pe o r­ — numerele dc telefon ale abonaţilor
860 000 lei (fiin d şi a lţi in d i­ co n stitu ia un exem plu demn abateri, o parte au re v e n it u ­ g a n iza ţii de bază, a d u n ă rile princip ali care în prezent încep cu cifrele Numerele do telefon ale abonaţilor cuplaţi, la ltă râm ine in funcţiune.
ca to ri a căror soartă e to i de u rm a t ; încâ lcin d d is c ip li­ nor m em bri de p a rtid A ceştia generale — şcoli de educare 1, 2, 3, 4, primesc în plus cifra 1 in faţa nu­ care încep cu cifra 8, vor p rim i în faţă c i­ L u c ră rile din camera de co­
deficitară ). In spatele a ceea na dc p a rtid şi de m uncă el nu sin t stră in i, de a ltfe l, n ici com unistă — nu s-au ţin u t cu m ărului existent. Dc exemplu : fra 7, iar actuala cifră 8 sc transformă în mandă sînt te rm in a te in în tre ­
ce este c a lific a t ..n cin d e p li- sâv irşisc o serie de ab ateri, dc existe nţa celor 7)1 zile - re g u la rita te , cea m ai m are nr. vechi : 1770 nr. nou : 11770 cifra 2, astfel :
n it" se situează una d in tre ce­ acte pe ntru care a fost schim ­ om în v o iri şi absenţe nem o­ parte din m e m b rii de p a rtid 2635 12635 nr. vechi : 8335 nr. nou : 72335 gime. con form g ra fic u lu i, la
le m ai pregnante cauze : lip ­ bat d in fun cţie. Ca urm a re a tiv a te în re g istra te în un ita te . nu au avut sa rcin i concrete, 3078 13078 8750 72756 un în a lt nivel ca lita tiv, m otiv
sa de răspundere a unor oa­ acestui fa p t şi a u n u i întreg In ce rcin d să convingă de­ in r anul tre c u t în v ă ţă m în tu l Numerele de telefon ale Abonaţilor cupla|i U ltim ele 3 cifre ale tuturor abonaţilor vor pentru care echipa condusă de
spre preocuparea m anifestată de p a rtid a fost p riv it cu m u n c ito ru l specialist Gheorghe
m eni faţă de m unca pe cave com plex de m ăsuri adoptate care încep cu cifra 7, vor prim i in faţă ci­ răm înc neschimbate.
de co m ite tu l de p a rtid pentru m u ltă in d ife re n ţă . Despre
s in t chem aţi s-o presteze, fa ­ şi m a terializate, cu c o n tri­ educarea co m u n iştilo r, darea e xp u n e ri, sim pozioane şi a l­ T u d o r m erită toate laudele.
ţă de sa rcin ile pe care le au. b u ţia d ire ctă a co m u n iştilo r, de seamă cita existe nţa a 60 te a c ţiu n i de acest gen care Toate m ăsu rătorile din ca­
Darea de seamă a re lie fa t la capătul lu n ii octom brie au­ abonam ente la p u b lic a ţia să se fi o rg an izat cu oam enii m era de com andă „conectea­
„M un ca de p a rtid " şi 19 la
— şi m u lţi v o rb ito ri au con­ tocoloana din H unedoara se n-a v o rb it nici darea de sea­ ză* de fa p t şl m unca c e lo rla lţi
„L u p ta dc clasă". D ar oare mă şi n ic i cei înscrişi la cu-
firm a t — că tim p înd elu ng at prezenta cu sa rcin ile de plan rezolvă aceste abonam ente v în t, co n clu ziile de spn nzin - In oraşul Vulcan s-a înăl­ perienţa lor tin e rilo r ucenici A.M C -iş ti de la cazan, tu r ­
ţat pe locul unui vechi
a-
autocoloana H unedoara, ca în d e p lin ite şi ch ia r depăşite. (m ai ales dacă nu sc u rm ă ­ du-se deci de la sine tetier de bobinaj o fabrică de înlocuitorii despre care se poate spune bină, generator, care au insta­
reşte m odul cum sin t s tu d ia ­ P la n u l de m ăsuri prezentat că cresc o dată cu fabrica la t întregul ap ara ta j prim a r.
te) în tre g u l com plex al edu­ şi com p le ta t eu p ro p u n e ri ve ­ stîlpi hidraulici. Este fabrica Poposind în ultima secţie, La cazan, m a istru l Ilic s Fra i-
c ă rii ? O asemenea concepţie n ite din partea m e m b rilo r de unde pentru prima dată in cea dc montaj, ai fu /afd
aveau s-o com bată co m u n iştii p a rtid dă o rg a n iza ţie i de ţara noastră se produc aces­ „codriioc" imaginea produsului finit. cisc şi echipa condusă de .A le­
Tovarăşul
Munca colectivă Ioan Clep. re v iz o r teh nic şi p a rtid p o sib ilita te a să-şi îm ­ te noi şi m odern e elem en te de Este seefia unde fiecare piesă xa n d ru Lupieâ au reuşit/ să
In d is c u ţiile lo r
susţinere a adincur'Uor. Aici
îşi ia locul precis
stabilit
bunătăţească s tilu l şi m etode­
dea lu c ră ri dc foarte , bună
m em bru în b iro u l org an izaţie i
printr-un cod descifrat
cu
de bază de la coloana I le de m uncă, să se a firm e ca totul apare ca un m iracol al din precizie in schem a de a sa m ­ ca lila le, in term en, fără pro­
noii industrii
constructoare
fo rţă m ob ilizatoa re a
în tre ­
m arfă, arăta că 1a a d u n ă rile g u lu i co le ctiv la in d e p lin ire a de utilaj m inier, m ai precis blare. Aici lucrează IC o a ­ blem e la predarea pentru ve­
generale ale org a n iza ţie i din ire p ro şa b ilă a tu tu ro r s a rc i­ un ecou concret, o m ateria­ meni, u n ii mai vechi in m e­ rifica re . Ţ evile dc im puls,
presupune o te tu lu i nu au p a rtic ip a t şi că p la n u l de stat p rin lizare practică a sarcinilor serie, alţii calificaţi la locul eablele dc com pensaţie, ter-
X-lea adincuri
care fac parte, m e m b rii com i­
n ilo r ce re vin autobazei
de muncă. Toţi la un loc tind
trasate de cel de-al
în tre g u l an de studiu în In- Congres al partidului în d o ­ spre acelaşi scop : realiza­ m ocuplele. n iv e lu rile dc pre­
vftţâ m în tu l de p a rtid a fost ca PETRE FÂRCAŞIU meniul modernizării indus­ C eea ce suscită un d eose­ rea unui ansam blu cit mai siune m ontate de ci se in te ­
triei miniere. bit interes, urmărind linia perfect asigurind astfel între­ grează perfect în p re scrip ţiile
înaltă răspundere can, pe lingă o industrie tehnologică de fabricaţie, gului sistem o funcţionare tehnologice.
Şi iată că astăzi, în Vul­
Ireproşabilă
Nu a fost cu n im ic m ai pre­
este felul cum ia naştere fie ­
minieră fu plină ascensiune, care piesă com ponentă, fie ­ Şi acum un amănunt care jos ap ortul echipei conduse
sc dezvoltă şi un nucleu al care reper al stilpului. Cine fu ultimul timp a devenit co ­ de Vasile Cheşcu de la tu rb o -
industriei constructoare de poate să-şi imagineze cd mun industriei noastre s o ­ gcncrator. echipelor lu i A le x a n ­
personală utilaj minier. pentru o jiiesă n tft de mfcd, cialiste. dru Tasc şi a lu i A le xa n d ru
— Media de virstă la noi,
corpul
ventilu-
Despre trecutul fabricii se
cum
este
ne spunea maistrul strungar
pot S])une
lucruri
foarte
puţine. S-au produs pînâ în lui. lucrează 6 oam eni care Mihai Gudasz — esfc sub 25 G al. a m a is tru lu i .Constantin
execută tot a lite a r operaţii.
I
<"» —
Antonescu.
prezent, de la intrarea in Desigur, volumul dc muncă dc ani Poate se întreabă
m u lţu m ito a re Lipsa de cfec- »l funcţiune, 500 Stilpi u rm in d cineva : aceşti oam eni sfut fn ccca ce priveşte crearea
tiv a fost cu greu în lă tu ra tă , LI este mare. Dar nu trebuie prea tineri ? Nu. De vrem e c o n d iţiilo r de punere In fu n c­
dar re zu lta te le nu s-au îm b u - JJ ca in această lună sd mai uitat faptul că această piesă
n â tâ ţit cu nim ic. Persistarea !| fie confecţionaţi alţi 1 200, care la prima v edere nu spu­ ce munca pc care o face fiecare ţiune a p rim u lu i grup, d in
a c tiv ita te intensă d e fic ie n ţe lo r ne-a dus la o [j producţia dublîndu-se pînâ ne prea m ult. este de o im ­ este la fel dc bună ca a ori­ pai tea noastră, ele sînt a sig u ­
mai vechi
cărui muncitor
au depus-o şi o depun şi co­ concluzie certă ; că nu se la sfirşitul anului. întreză­ portanţă capitală fu funcţio­ care ar face-o fu locul lor. rate in întregim e. M ai aver ^
m u n iş tii din org an izaţia de munceşte eu rîvnâ. Şi, după rind viitorul, se poate spu­ narea sistemului hidraulic. de executat lu c ră ri care nu
p a rtid a P re p a ra ţie i Lupeni. con statările făcute, aceasta ne cd in anul VJ10 fabrica ■ Fiecare din fazele de prelu ­ In aceeaşi zi discutam şl
A ic i au stat in atenţie două ora concluzia: a ctivita te a des­ va intra in funcţiune la în- crare cere atenţie şi o execu ­ cu inginerul loan Herman, sin t necesare urgent, care se
problem e m ai im p o rta n te : făşurată de com u nişti nu era trearia capacitate cu o pro­ ţie de precizie, orice g reşea­ creatorul acestui nou tip de vo r executa după punerea în
• reşlcrca in d ic e lu i de recupe- u rm ă rită dc nim en i Lu cra ducţie anuală de 15 000 lă ducînd la rebutarca p ie­ stilpi pentru abataj. Un om fu n cţiu n e ".
r are şi im b u n ă tâ ţirca c a lită ţii fiecare unde era pus şi cum sttlpi. sei. Di scutind despre părţile reţinut, m ai degrabă sfios, „S tatul m a jo r" pentru co­
i irb u n e lu i cocsifieabil. încă putea. Acest fa p t a avu t ca De aici vor lua drum ul a- principale ale stilpului. nu un om al cărţii, al schiţei şi
ne la înce putul a n u lu i au fost u rm a re num eroase cazu ri de balajelor subterane noile trebuie uitat pistonul aces­ cuvintelor puţine. II carac­ manda p rim u lu i gru p este pro-
trasate sarcini concrete fiecâ- in d iscip lin ă , slaba organizare „trunchiuri" de această dată tuia, reperul care creează in terizează însuşi mediul în g â lit. Sistem ul său nervos,
, ai com unist, dar s-au sem­ a procesului dc producţie. S ti­ nu din lemn, ci dintr-un în­ cilindrul st.Upului acea pre­ care lucrează. O sală marc (Ic o im presionantă fine ţe teh­
n a la t după scurt tim p d e fi­ lu l de m uncă defectuos al b i­ treg com plex de piese m eta­ simte de citeva sute dc atm o­ cu oam eni la planşete, mulţi
cienţe in ceea ce priveşte ro u lu i o rg a n iza ţie i dc bază lice care asam blate form ează sfere dintre ci aducindu-şi o c o n ­ nică şi sen sib ilita te ' ste gata
c o n tro lu l În d e p lin irii lor. De s-a s im ţit şi in via ţa in te rn ă stîlpul propriu-zis com pus Două repere Dar despre tribuţie de seam ă la con cepe­ să primească şi să dea im p u l­
««ceea, o rg an izaţia de p a rtid , a o rg an izaţici. Dc la începu­ din 126 de repere. Vorbind ele ca şi despre celelalte 124 rea stilpului. Inginerul H e r ­ su ri tu tu ro r punctelor vita le
s p rijin ită dc co m isiile obşteşti, tu l a n u lu i şi pînâ acum vin - despre caracteristicile tehn i­ m an işi prezintă colaborato­ ale term ocentralei.
a org an izat în toate d o m e n ii­ d u rile o rg a n iza ţie i s-au Jârgit ce ale stil putui se poate a ­ se pot. spune multe lucruri. La rii : A lexandru Buzdugan şi
le m u n cii -p re p a ra to rilo r un doar cu 2 m em bri minti că in cilindrul lui ia executarea lor nu trebuie Ştefan Maco. proiectanţi, lă­ Lipsa unor aparalaje a de­
( ontrol riguros, ca ic are m e­ L ip s u ri asem ănătoare s-au uitaţi oamenii, acei meşteri cătuşii Mihai Cui şi A lexan ­ te rm in a t conducerea şa n tie ru ­
n ire a să îndrum e, să s ta b i­ m an ifestat şi la o rg a n iz a ţiile naştere o presm ne dc 300 rare transpun în metal fi e ­ lu i şi a lo tu lu i să ia m ăsuri
lească noi sarcini pe parcurs dc p a rtid din u n ită ţile preş- |I atm osfere dîndu-i jiosibilifa- care linie, firea-c cotă dc dru Pogăceanu. Toţi la un
■ i să urm ărească ducerea lo r tatoare de servicii. La sectoa- I tca să preia o sarcină por­ pe desenul de execuţie. loc alcătuiesc nucleul an im a­ speciale dc su p lin ire , iar acolo
l<i bun s flrş it. A co rd in d o «»- rele I G L. şi I.G.C. există şi H tantă de 20 tone. Avînd in Două nume. Petru Moraru, tor al unui colectiv dornic unde a fost posibil, s-au făcut
te n ţie crescindâ im b u n â tâ ţin i azi lacune m a ri in ceea cc R vedere celelalte caracteris­ frezor şi Ficher Frederich, de afirm are profesională l.n provizorate înlocuirea lo r cit
. a lilâ ţii că rb u n e lu i pre pa rat, priveşte rezolvarea reclam a- |l halele acestei fabrici, ale m ai urgent posibil presupune
acest colectiv a o b ţin u t re zu l­ ţiilo r făcute dc cetăţeni pen- Jj tici, putem spune cu în pre­ strungar Doi oam eni de care cărei produse vor înlocui
tate demne dc rem a rcat La tru proasta ca lita te a lu c ră ri- I zent se fabrică 3 tipuri de se leagă multe din realizările trephn codrii de lemn pen ­ (lin partea be n e ficia ru lu i un
p ro du cţia netă şi dc cărbune lo r cc sc execută De cc se . Stilpi care diferă între ei prin dc pînâ acum ale fabricii. Şi tru susţinerea abataielor din mai m arc interes pentru a ch i­
• pecial pentru cocs s-n re a li­ în lîm p lâ aceasta ? P entru că | ndnicurile Văii Jiului. ziţionarea tu tu ro r aparatelor.
zat un plus de 43 029 şi, res­ b iro u rile o rg a n iz a ţiilo r dc ba- I limitele de culisare. înălţime ca ei sint mulţi alţii, oam eni
pectiv, 0 706 tone, la p re ţu l de zâ trasează sa rcin i dar nu m ai g După ce*şi descarcă încărcătura, cupa funicularului porneşte şi greutate. care-şi îm părtăşesc din e x ­ C. DUMITRU N um ai in acest fel gradul de
ost o econom ie de 1 3C2 000 fo rm a l, la sta b ilire a respon- 5 din nou la drum. Foto : N. GHENA autom atizare a term ocentralei
lei ia r la b e n e ficii peste plan s a b ililâ ţilo r nu se ţin e * cont va fi la n ive lu l pro ie ctu lui.
1 243 000 lei. dc anum ite lu c ru ri clem enta- *
In faţa org an izaţie i dc re. solieitincl adesea a ju to ru l C
p a rtid de la F F A. „Vîscoza" u n u i m em bru dc p a rtid In do- |
problem a p rin c ip a lă care sc m e n iu l unei a rliv itâ ţi cu ca- (j
pune este reducerea d o ta ţie i re acesta nu are n im ic co- H Care d in tre noi nu dorim I
dc la stat. Sub îndrum area m un. Şi. asemenea aspecte Vj să ne sim ţim bine in căm inul,
ro m ite lu lu i dc p a rtid, com ite­ s-au m ai jn lî ln it şi la coope- jj in ap artam e ntul in care lo ­ R A ID -A N C H ET Ă
tu l de d ire cţie a organizat co­ ra tiv a ..D eservirea" şî fa b rica ;j cuim 7 N c-am bucurat cinJ Nimănui nu-i este permis sâ lezeze avutul obştesc
le ctive pc secţii şi lo cu ri de de pîine. P rim a «it'C ea s a rri- j l-am p rim it, cind am găsit »n
m uncă ca re au făcu t stu d ii şi nâ im p o rta n tă reducerea j el co n fo rtu l pe care l-am da­ _________________I
j ro p u n cri priv ind reducerea c h e ltu ie lilo r la m ia de Ici B n i şi de care, in an ii noştri,
t h e ltu ie h lo r dc p ro du cţie şi p ro du cţie m arfă ş\ realizarea j| beneficiază tot m ai m u lţi oa­ Aceeaşi am bianţă plăcută — Aşa am găsit cind nc-am lo c a ta rii blo cu lu i A53 sînt o­ tra to rii n o ştri i C onstantin
alte m ăsuri m enite să ducă la b e n e fic iilo r p lin d iv e rs ific a - R m eni ai m un cii. Dar avem in tiln im la V ulcan in aparta­ m utat — se ju s tific ă gazda. b lig a ţi sâ poarte o pată pe C im peanu, salaria t la E.M. care apar, după recepţie, m ai
obţinerea dc econom ii şi îm ­ rea produ cţiei şi a p re stă rii K) oare g rija care se cuvine, ştim m entele locuite de V irg il B ir- — Dar cind v -a ţi m utat ? cartea de vizită a im o b ilu lu i ales la in s ta la ţiile sanitare şi
bu nă tă ţirea a c tiv ită ţii fin n n c i- dc se rvicii către populaţie, H să păstrăm b u n u rile m ateriale san (bloc F4), O cluvian S im o- — In august a fost un a n f!). lo r d a torită n e glije nţei pe D ilja din Petroşani, str. In d e ­ de încălzire.
,-re. Pe baza acestor stu d ii ia r a doua îm b un ătăţire a ca- I de cure beneficiem şi in care ta (bloc 0 sc. 2), Ioan Paseu Cu „aşa am găsit" şi-au ju s ­ care o do vediţi in păstrarea şi pendenţei blocul 5 a in sta la t A m in tîln it in ra id u l nostru
•,-au s ta b ilit m ăsuri concrete lilâ ţ ii pUnii. D ar în a d u n ă rile I stalul nostru a in vestit sume (bloc Aă3 seara I), A nton Lau- tific a t lipsa de interes faţă în g rijire a locuinţei. un rob in et ia c a lo rife ru l din fa p te care pun in tr-o lu m ină
- u sarcini şi re sp o n sa b ilită ţi generale nu sc dezbat cu râs- I însemnate pentru a ne o fe ri fe r (bloc 2). de im o bilele in care locuiesc baie şi a fu ra t apa caldă din d e fa vo ra b ilă m ulte num e dc
pe com unişti, care sînt u rm ă ­ pundere aceste problem e, nu c o n d iţii to i m ai bune dc v ia ­ — Putem spune eâ acelaşi şi Vasile P ctru ţ (ap. 20) şi in sta la ţie pe ntru nevoi m ena­ lo ca ta ri ai im o b ile lo r in care
rite de către toate o rg a n izo ţii- sc solicită din partea com u­ ţă '! Întrebarea a c o n stitu it Unde se risipesc jere. in citeva rin d u ri a Jâ- s ta lu l a in v e s tit sume însem ­
de bază. Acestora le revine n iş tilo r să vin ă eu p ro p u ­ tema unui raid-anchetă pe cadru am b ia nt îl in tiin im în G heorghe A rdeleanu (ap. 16). sat deschise robinetele, dete- nate. S in t fap te care acuză
a p rin c ip a l răspunderea de a neri noi. pe ntru că m a te ria le ­ care l-am în tre p rin s in Valea 80 la sulă d in apartam entele In urm ă cu aproape doi ani forţele rio rîn d p e re ţii apartam entu­ prezenţa unei totale nepasân
s p rijin i organizarea m u n cii le ce sc prezintă în şedinţe pc care le a d m in istră m — ne p rim u l s-a m utat „p rin în ţe ­ i lu i de la n ive lu l in fe rio r. A le ­ fa tă de b u n u rile afla te in fo-
ă i secţii şi dc a ra p o rta sâp- sin t alcă tu ite de un sin gu r J iu lu i, in cîleva din a p a rta ­ inform ează tovarăşul Ernest legere0 în ap artam e ntul celui xan dru Tredub, fost m in er Josinţâ, lipsa s p iritu lu i gos­
* ăm înal o rg a n iz a ţiilo r de p a r­ om, deci acelaşi com unist îşi m entele no ilo r cartiere ce au Ouneca, şeful sectorului I.G L. dc al doilea şi spune că aşa a La în tre p rin d e re a de gospo­ la E.M. D ilja , a spart uşa a­ podăresc, fru strarea norm elor
tid g re u tă ţile în lim p in a le şi e xp rim ă pă re rile sale de fie ­ dat un chip lin â r şi elegant — V ulcan. După cum se ştie lăsat apartam entul p rim u l. A l dă rire loeativâ a m u n ic ip iu ­ p a rta m e n tu lu i d in blocul 9 de co n vie ţu ire socială. Ne a-
m ă su rile necesare a se care dală vech ilo r aşezări m iniere. in oraşul nostru s-uu co n stru it doilea nu m ai poale spune că lu i Petroşani, in g in e ru l G heor­ unde a locuit, după ce acesta dresâm dum neavoastră, celor
lu a. R ealizarea ritm ic ă a p la ­ Am a m in tit aici problem e In blo cu rile D l, D2, D3, DA, in u ltim e le două decenii 82 de „aşa a g ă sit” deoarece a p ri­ ghe Galan, d ire cto ru l în tre ­ fusese rep artiza t a ltu i loca­ v iz a ţi in acest ra id şi celor
c u lu i de producţie, îm b u n ă ­ m ai im p o rta n te care stau in dc pe strada T udor V la d im i- b lo cu ri cu peste 3 700 de ap ar­ tar. La Lupeni, în blocul 200 nevrzaţi, care nesocotiţi cu
tă ţire a c a lită ţii produselor şi faţa o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid rcscu din Lupeni, ne in lim p i- tam ente în care lo catarii se B. locatarul C. Pop, cînd s-a uşu rin ţă in c a lific a b ilă înd ato­
ce le la lte m ăsuri în tre p rin se d in oraşul nostru Dc e xiste n ­ nâ m îna harnică dc gospodar bucură de tot co n fortul. N u ­ m u ta t din ap artam e ntul .57, ririle ce le aveţi : a ţi p rim it
au c o n trib u it la obţinerea u- ţa unor carenţe în a ctivita te a a lo ca ta rilo r. Nu num ai in te ­ mai că u n ii d in tre ei ne dau E casa ia , iageijeşte-o l a lăsat în u rm â -i cinei gea­ un apartam ent de care — de
r u i vo lu m de econom ii la o rg a n iz a ţiilo r de pa rtid , rio arele ap artam entelor lo cui­ foarte m u lt de lu cru pentru eâ m u ri sparte, pereţi m u rd a ri, ce n-o recunoaşteţi — v -a ţi
u re ţu l de cost în valoare de dc nci'cspectai ea p rin c ip iu lu i te de fa m iliile Cornel Barbu, căzuţi. N icolae M unleanu din bucurat. Cum puteţi f i a tit de
469 000 lei. m u n cii colective de către u- H M ih a i K arpinetz, Rovcnţa, Ra­ m anifestă o totală lipsă de m it ap artam e ntul cînd s-a dat p rin d e rii, ne inform ează că Calea B râ ii, blocul 6, a spart
Am d o rit să scot In eviden­ nclc organe se face vin o v a t N du, Lcnghcl şi altele ea ele nu răspundere faţă de im obilele blocul în folosinţă Uşa in care in d o le n ţi faţă de co n fo rtu l de
ţă. p rin exem plele date de la şi co m ite tu l nostru orăşenesc | am bianţa plăcută a căm inelor pe ca ic le folosesc. locuieşte e forţată. ,.S-a b lo ­ ziln ic trebu ie să trim ită fo r­ ta va n u l şi dă d ru m u l la apă care dispuneţi, faţă de burtu-
::M . Lu pe ni, p re p a ra ţie şi caro în anum ite perioade şi-a H în care ai do ri să zăboveşti c it cat şi n-am a vu i in c o lro ...", sc ţă dc lu cru in d ife rite c a rtie ­ in un dînd pe cei de jos. Râu n lc pc caro aveţi obligaţia, d a ­
Vîscoza'*, fa p tu l că rezu ltate în d re p ta t ate nţia m ai m u lt m ai m u lt, dar însăşi casa scă­ ju s tific ă A rdeleanu, ia r soţia re, d a torită nerespectârii de este că asemenea exem ple a ­ to ria înscrisă p rin lege de a
bune se o b ţin a tu n ci cind spre o rg a n iza ţiile din m a rile rilo r oferă cad rul prietenesc, Aici argumentele către lo catari a n o rm e lo r de vem m u lte şi nu num ai de le păstra şi a Ic in g rîji ? S înt
m unca sc desfăşoară o rg a n i­ u n ită ţi econom ice ale oraşu­ „greşeşte" şi spune adevărul : co n vie ţu ire socială. acest fel. Ia r noi sîntem o b li­ b u n u rile noastre, ale tu tu ro r,
dat de invazia de fio ri şi cu ­ „A m fo rţa t-o şi noi că era a­
zat. colectiv. E xistă însă in lu i. „nu ţin" — A vem în a d m in is tra ţie şi gaţi sâ ris ip im fo rţe le dc m un­ pentru car© fiecare ne-am a ­
tiraşu l nostru org o n i2a ţii ra re Desigur, p riv ită în ansam ­ răţen ia ce domneşte peste tot. parta m en tu l lib e r şi-am 2is în tre ţin e re o suprafaţă loea- că de care dispunem pentru dus obolul de muncă şi d ă ­
ignoră acest p rin c ip iu , m in i- b lu l ci. a c tivita te a depusă de „C h ia r dc cînd am lu at în câ-i m ai bun". liv â de circa î 300 000 m p, din a rem edia ne ajunsu ri pro vo­ ru ire şi nu putem perm ite n i­
p rim ire apartam entele — ne Sunăm la eîtcva apartam en­ In holul ap a rta m e n tu lu i 1
rnaliztnd conlucrarea cu ce i­ o rg a n iza ţiile de p a rtid din o­ care 29 135 sînt apartam ente. cate de ne glije nţă, de lipsă de m ănui sâ nc lezeze munca. Vă
la lţi fa c to ri de răspundere şi raşul nostru este m u lţu m ito a ­ m ărturiseşte deputatul lo s if te din blocul tu rn F8 din V u l­ din blocul A63 trebuie să aş­ N ecazurile pe care ni le fac răspundere. Aceasta face cn s im ţiţi bine ştiin d u -vâ stigm a­
• are nu re r s p rijin u l a ctiv şi re Preocuparea noastră în Lenghcl, din blocul D2 — am can. N -o facem chiar la în tîm - teptăm citcva m in ute pînâ u n ii locatari îngreunează fo a r­ sâ în tîrzicm sau sâ am înâm tiz a ţi de cci din ju ru l d u m ­
o n rre t al com u niştilor. In a- v iito r este de a în lă tu ra lip ­ tin u t să existe o slrinsâ co la ­ plare, ei ne ghidăm după as­ cin d locatarul lu sif Vass gă­ te m u lt activita te a noastră. Cu alte lu c ră ri cc re vin în tre p rin ­ neavoastră ? Nu vă g in d iţi că
mastâ s itu a ţie este org an iza­ su rile sem nalate pînâ acum || borare în tre locatari, să facem p e c tu l uşilor m urdare sau seşte un cleşte ca, cu a ju to ru l e fe ctivu l de care dispunem d e rii noastre, sâ depunem e fo r­ faptele dum neavoastră pot fi
t a de bază de la FIM. Bâr- şi de a crea în rîn d u l mase­ ea blocul nostru să fie ensa (are poartă urm e că au fost lu i, să cupleze în tre ru p ă to ru l trebu ie sâ depunem e fo rtu ri tu ri suplim entare, sâ nu ne pedepsite? P entru că există
băteni — m ină. în construcţie lo r de com u nişti un c lim a t K noastră în care să ne sim ţim supuse unor fo rţă ri eu topoa­ pentru a face lum ină. Un in ­ pentru a soluţiona o scamă dc putem achita la tim p de uncie legi ec apără a vu tu l obştesc
care va tre b u i să dea in a n ii propice dc em u la ţie rre n to n - | bine Beneficiem dc c o n d iţii de re, răngi A p a rta m e n tu l 40 te rio r in caic lipseşte cel mai problem e care, dacă ar exista o b lig a ţii. Şi toate gre utâţilo
v iito ri econom ici naţionale re, de îna ltă răspundere par- |f le c u it' cum n-am visat vre o ­ Locatar loan Mei fu. In te rio ­ elem entar sim ţ gospodăresc. - din partea lo ca ta rilo r m ai provocate de locatari se adau­ 5i pe care organele locale ale
• m p o rla n tc c a n tită ţi dc râ r- lin icâ . In acest sens d o ru - 1 dată şi avem datoria, înscrisă rul, „în curs" de zugrăvire, Ne este p e n ib il — să ş tiţi, to ­ m ultă responsabilitate faţă dc gă color cu care ne •.îm podo­ p u te rii dc stat ar tre b u i sâ
* bune ro csifie a b il. m cntcle C ongresului al X-Iea r lisa de la baie — spartă, in ­ varăşe Vass — să descriem b u n u rile pc care Ic «m in fo ­ Ic aplice. în interesul nostru,
al tu tu ro r.
La înce putul a n u lu i, din ne sînt un p u te rn ic inderrin, £ p rin legr, să păstrăm şi să s ta la ţiile sanitare — deterio- starea de lu c ru ri "in ap a rta ­ losinţă. ar putea fi evitate. beşte" eonslrue(oru) pentru că
lipsa e fe ctivu lu i, m ina B âr- o călăuză sigură pentru ob- k în g rijim b u n u rile de care ne ra tr, pe re ţii căzuţi, parchetul m entul dum neavoastră Vă Sâ vă dau citeva exem ple p ri­ ci ne lasă o seamă de v ic ii as­
bătem a o b ţin u t rezu ltate ne­ ţinerea succeselor viito are . bucurăm -. m urdar... putem spune, in schim b, că m ite adineaori de la a d m in is­ cunse caro nu pot fi u rm ă rile Raid-anchetă realizat de
de noi pe fo x u l tehnologic şi
LUCIA UCIU