Page 56 - Drumul_socialismului_1969_11

EAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICĂ 16 NOIEMBRIE 1969

Pentru încetarea agresiunii Congresul Federaţiei avute cu diplom aţi din ţările
arabe, Sisco şi-ar fi exprim at
internaţionale a rezistenţilor interesul faţă de o asemenea
călătorie.
♦ O *
V E N E Ţ IA — Coresponden­ tele F.I.R., care a s u b lin ia t ne­ Z ia ru l „L a Manana” . care
americane in Vietnam tu l A gerpres, N. Puicea, tra n s­ cesitatea s p o ririi e fo rtu rilo r câ bancherul Gaetano Pelle-
apare la Montevideo,
anunţă
m ite : In sala C oloanelor
din
fed eraţie i in lu p ta
im p o triv a
„C a’ G iu stin ia n * s-au deschis
lu c ră rile celui de-al V l-lc a x im p e ria lis m u lu i şi a ren aşterii g rin l G lam pietro va fi elibe­
fascism ului, pe n tru cu ltiva re a
rat în scurt tim p de organi­
Congres a l Federaţiei in te rn a ­ in rin d u rile tin e re i ge ne raţii a zaţia guerilelor urbane „Tu-
s. u. A. s p rijin ire a fo rţe lo r paşnice a- rie i, unde a a v u t loc un m i­ ţion ale a re ziste n ţilo r (F.I.R.), id e a lu i-ilo r rezistenţei. A lu a t pamaros", după ce a fost ră­
m e rica n c". tin g V o rb ito rii au condam ­ la care p a rticip ă a p ro x im a tiv apoi c u v în tu l Jean Toujas, se­ p it şi ţin u t în tr-u n loc secret
La Paris, m ai m u lte m ii de na t ră zb o iu l dus de S tatele 300 de delegaţi şi 200 de in v ita ţi cre ta ru l F.I.R., care a prezen­ tim p dc 66 de zile. Z iarul, al
W A S H IN G T O N 15. — .P este persoane s-au a d u n a t in c a r­ U n ite în V ie tn am — foşti p a rtiza n i şi lu p tă to ri ta t ra p o rtu l de a ctivita te . V o r­ cărui director este chiar Pel-
un m ilio n do p a rtic ip a n ţi la tie ru l H a le lo r, d e filîn d pînă a n tifascişti, victim e ale perse­ b ito ru l a consacrat o am plă Icgrinî, arată câ în schimbul
m a n ife s ta ţiile an tiră zb o in ice ", la P ia ţa B a s tilic i. D em onstra­ AUSTRALIA c u ţiilo r naziste — d in 21 de analiză p e ric o lu lu i a c tiv ită ţii acestei eliberări au fost sem­
„C elo m a i im presionante de­ ţia a fo st în cele d in u rm ă ţă ri europene şi d in Israel. elem entelor neonaziste în R.F. nate două cecuri în sumă to­
m o n stra ţii pe ntru pace d in în ­ a u to riza tă de M in is te ru l de D in R om ânia la lu c ră ri ia p a r­ a G erm aniei, p o litic ii N.A.T.O ., tală de 30 000 do la ri pentru
treaga isto rie a S tatelor U n i­ Intern e. C A N B E R R A 15 (Agerpres). te o delegaţie a C o m ite tu lu i situ a ţie i d in G re d a şi perpe­ şcoala prim ară sem iruralâ
te", „O p in ia publică cere să A p ro x im a tiv 1 000 de cetă­ fo ş tilo r lu p tă to ri antifascişti, tu ă rii re g im u rilo r a u to rita re „V illa G arcia" şi pentru Fon­
se pună im e d ia t capăt răzb oiu­ SPANIA ţe n i a u stra lie n i au m a n ife sta t condusă de N icolae G uinâ. d in Spania şi P ortugalia. E l a dul de ajutorare a m un citori­
lu i" — acestea sîn t cite va d in sîm bătâ In oraşul M elbourne. Tem a generală a fla tă in dez­ s u b lip ia t. de asemenea, că o r­ lor Companiei naţionale de
a p re cie rile presei am ericane in semn de protest fa ţă de baterea congresului este : „A g a n iza ţiile naţionale ale F.I.R. ambalare a cărnii.
despre cea de-a doua etapă a M A D R ID 15 (Agerpres). — p a rticip a re a A u s tra lie i la răz­ 25-a aniversare a e lib e ră rii de şi vic tim e le fascism ului d in
„M a ra to n u lu i pe ntru V ie t­ L a M a d rid s-a desfăşurat o b o iu l dus de S.U A. in V ie t­ sub fascism şi nazism : pe ntru toate ţă rile trebu ie să-şi aducă
„m a n ife sta ţie a tă c e rii", im ­ In Finlanda a început sâ
nam ", dom in ată de „m a re le nam . D e m o n s tra n ţii au stră ­ pacea şi securitatea ţâ rilo r c o n trib u ţia la convocarea con­
p o triv a ră zb o iu lu i dus de producă prim a uzină de auto­
m arş im p o triv a m o rţii" d in ca­ b ă tu t stră zile ora şu lu i, p u r- noastre". La deschiderea lu ­ fe rin ţe i p e n tru securitatea eu­ turisme din ţară. Uzina a fost
p ita la ţă rii, înce put jo i seara S tatele U n ite in V ie tn a m Un tin d pancarte pe care erau c ră rilo r, congresul a fost salu­ ropeană construită de compania sue­
şi înch eia t după 40 de ore. n u m ă r m are de cetăţeni am e­ înscrise num ele m ilita rilo r ta t de senatorul socialist itn - D ezbaterile pe m arginea ra ­ CUBA. La chemarea Uniunii Tineretului Comunist, studenţii deză „Saab". La inaugurare a
ric a n i, a fla ţi in ca p ita la Spa­
„M a rş u l îm p o triv a m o rţii" niei, au sem nat în tr-o carte, a u s tra lie n i ucişi în lu p te le p o rtu lu i continuă în şedinţe universităţilor din Cuba acordă sprijin lucrătorilor din diferite în­ participat preşedintele Finlan­
d in cap itala S.U.A., org an izat c x p rim în d u -ş i astfel dezapro­ d in V ie tn am . lia n A ria ld o B a n fi, preşedin- plenare şi pe com isii. treprinderi şi organizaţii pentru ridicarea nivelului lor de cultură dei, Urho Kekkonen.
pe un parcurs de 7 km , a re u ­ generală.
n it 45 000 de tin e ri şi b ă trln i barea fa ţă de p o litic a dusă In fotografie : studenta Mar ta Kapote ţinînd o lecţie de fizică ♦ ©♦
de S.U.A. in V ie tn am . Industria siderurgică a Ja­
d in cele m ai diverse p ă tu ri la cursurile organizate la universitatea din Havana.
sociale şi te n d in ţe po litice . Veşti din ţările socialiste poniei continuă sâ sc afle tn­
L a San Francisco au fost re ­ AUSTRIA Fidel Ca.stro, prîm -sccrclsir tele Charles Helou. cu care a tr-o puternică expansiune. In
e d ita te m a n ife s ta ţiile de la 1964 producţia de oţel se ci­
al C. C al P. C. din Cuba, exam inat greaua sa misiune
W ashington. La N ew Y o rk au prim ul m inistru al G uvernu­ de a forma un nou cabinet, fra ta 67 m ilioane tone. In
fost organizate m itin g u ri de V 1E N A 15 (Agerpres). — U. R. S. S. caro p la n u l de m odern izare m a fa b ric ă de sticlă a fost lui R evoluţionar şi comandant in locul celui demisionat la 25 prezent Japonia se află In a­
masă în m a jo rita te a c a rtie re ­ U n m aro nu m ăr de stud enţi M O SC O VA 13 (Agerpres). şi re co n stru cţie a F a b ric ii de co n stru ită In a n u l 1893 în co­ al forţelor arm ate ale Repu­ aprilie a.c. La sfîrşitu l în tre ­ cest domeniu pe locul al tre i­
lo r oraşului, care. au c u lm in a t a u strie ci au p a rtic ip a t la D egu stă to rii au fost puşi in cim e n t d in . T rb o vlie . Se p re ­ m una Beloslav. ia r uzina b lic ii Cuba, !-a p rim it pe ma­ vederii, el a declarat câ va lea în lume.
cu „M itin g u l im p o triv a m o r­ V iena la o m a n ife sta ţie îm ­ d ific u lta te : aspectul, m irosul, vede ca in 1972 p ro du cţia să „Iz id a ", din ju d e ţu l S ofia, reşalul U niun ii Sovietice, An­ relua contactele cu lid e rii După cum a anunţat Yoshl-
ţ ii" d in „C e n tra l P a rk ". p o triv a ră zb o iu lu i dus de S ta­ gustul ic re lo r negre a rtific ia ­ ajungă la 580 000 tone pc an este cunoscută încă d in anul drei Greciko, m in istrul apără­ blocu rilo r parlamentare şi ai h iro Inayama, preşedintele so­
te le U n ite în V ie tn am . P a rti­ faţă dc 200 000 tone c it este 1894. In u ltim u l tim p au fost cie tă ţii „Yaw ata Iron and
c ip a n ţilo r li s-au a lă tu ra t şi le, produse la la b o ra to ru l dc In prezent. rii al U.R S.S., care se află partidelor politice, în scopul Steel Co. L.T.D .", pinâ la sfîr­
FRANŢA s tu d e n ţii s tră in i de la „Stan- fizică a p o lim e rilo r d in M os­ In cadru) p la n u lu i de m o­ co n s tru ite noi fa b ric i dc p o r­ tn tr-o vizită oficială de prie­ fo rm ă rii v iito ru lu i guvern. şitu l anului Japonia va pro­
cova, s-au d o ve d it a fi id e n ­
ţelan şl s tic lă rie p e n tru uz
fo rd U n iv e rs ity o f A u s tria ". tenie In Cuba. La In tîln ire au ♦ O * duce 84 m ilioane tone oţel, a-
tice cu cele ale ic re lo r n a tu ­ de rn iza re se prevede <on- casnic, sticlă teh nică şi pen­ fost de (aţă Osvaldo Dorticos. Insurgenţii care în tim pul
P A R IS 15. — C oresponden­ rale. A cest e x p e rim e n t a în ­ R tniirea un ui cu p to r m odern tru c o n s tru c ţii etc. preşedintele R epublicii Cuba. recentelor ciocniri dintre ar­ dicâ cu 17 m ilioane tone mal
tu l Agerpres, Georges Dascal, DANEMARCA cheiat p rim a etapă a cercetă­ cu o capacitate de 1 000 tone Râul Castro Ruz, m in istrul mata libaneză şi forţele pa­ m ult declt anul tre c u t
tra n sm ite : L a chem area a 32 r ilo r în problem a fa b ric ă rii pe zi. T im p u l de elab orare a R. D. V IE T N A M fo rţelo r armate revoluţionare, lestiniene de comando ocu­ ♦ o +
de o rg a n iz a ţii sindicale, c u l­ h ra ne i «artificia le, începute de unei tone dc cim e n t sc va re­ şi alte persoane oficiale cuba­ paseră oraşul T rip o li, cea C. M. Poonaclia, m inistrul
tu ra le , profe sio nale şi p o liti­ C O P E N H A G A 15 (A ger­ acade m icia nu l sovietic A le k - duce de la 3,5 la 1.8 ore, p ro ­ H A N O I 15 (Agerpres) — ’ neze şi sovietice. de-a doua localitate din ţară, oţelului şi industriei grele al
ce, re p re ze n tîn d p ă tu ri la rg i pres). — La Copenhaga a a­ sandr Nesm eianov. d u c tiv ita te a spo rin d aproape In u ltim ii ani, in d u s tria lo ­ ♦ O * după Beirut, s-au retras sim - Indiei, şi-a prezentat sîmbătă
ale o p in ie i p u b lic e franceze, v u t loc o m a n ife sta ţie de so­ Z ia ru l „S ovetskaia in du s­ de două ori. cală din R. D. V ie tn a m s-a P rim u l m inistru al Republi­ bătă, anunţă surse oficiale li­ cererea de demisie prim utui
sîm bătă au a v u t loc la P aris lid a rita te cu p a rtic ip a n ţii la tria " inform ează că în cu rîn d d e zvo lta t co n tin u u , în ciuda cii Congo (Brazzavillc), co­ baneze citate de agenţia m inistru in d ira Gandhi. A ­
şi în 50 d in cele m ai m a ri o ­ M o ra to riu l din S tatele U nite va fi dată în fu n c ţiu n e p r i - • R. P. B U L G A R IA c o n d iţiilo r grele im puse de mandantul A lfred Raoul, şi France Pressc. genţia Reuter menţionează în
raşe d in F ra n ţa , m itin g u ri, a- îm p o triv a ră z b o iu lu i d in V ie t­ ma in sta la ţie in d u s tria lă e x­ a ta c u rile aeriene şi navale m in istrul afacerilor externe După evacuarea lor din o­ legătură cu aceasta câ C.M.
nam. D upă dem on stra ţia des­ p e rim e n ta lă p e n tru produce­ S O F IA 15. — C oresponden­ ale S.U.A In prezent, există
d u n â ri şi d e filă ri sub lo z in ­ Charles Assemckang, care au raşul T rip o li, nici o localita­ Poonacha face parte din gru­
făşurată pe străzile o ra şului. rea dc icre a rtific ia le . tu l Agerpres. Gh. leva, tra n s­ 1 000 de în tre p rin d e ri re g io ­ te libaneză nu mal este în
ca : .îm p o triv a a g re siu n ii a- 5 000 de persoane s-au a d u ­ m ite : In u ltim ii ani, in du s­ nale de stat şi 2 000 coopera­ făcut o vizită oficială în prezent ocupată de forţe ar­ pul m em brilor P artid ului Con­
m crica n e în V ie tn a m , pe n tru nat în piaţa d in fa ţa p rim ă - R. P. CHINEZA tr ia bu lg ară de p o rţe la n şi de tive , in c lu s iv do c o n s tru c ţii România, au sosit vin eri sea­ mate şi se apreciază câ In în­ gresul Naţional Indian ostil
ra la Brazzaviile.
P E K IN 15. — C oresponden­ sticlă a cunoscut un a v în t în ­ dc m aşini, de m a te ria le de ♦ 0 * treaga ţară situaţia a revenit p o litic ii prem ierului Indira
Gandhi.
tu l Agerpres, I G âlâţeanu. sem nat. con stru cţie, îngrăşăm inte, p ro ­ In tr-o declaraţie făcută în la normal.
în tre p rin d e rile dc
s tic lă rie
tra n sm ite : P rin tre u ltim e le şi p o rţe la n sînt p rin tre cele duse chim ice, m ijlo a ce de faţa A dunării Naţionale a Tu­ ♦ © +
tra n sp o rt, a lim e n te şi obiec­
Revizuirea Concordatului in o v a ţii şi in v e n ţii tehnice m a i vechi d in B u lg a ria . P ri­ te de uz casnic. nisiei, noul prim -m inistru , nuit, ai cărui protagonişti au
Un concurs maraton neobiş­
c h i­
re a liza te dc m u n c ito rii
nezi se num ără rea liza rea p ri­ bahi Ladgham, a d e finit p rin ­ Delegaţia C onsiliului fost 10 fum ători a fost orga­
p o litic ii
cipalele d ire cţii ale
dintre Italia şi Vatican m u lu i c a lc u la to r e le c tro n ic stat din ţările lor pentru re­ câ Tunisia va continua sâ Naţional al Fem eilor din nizat recent la clinica cole­
externe a ţâ rii. El a subliniat
p e n tru c o n tro lu l ra fin ă rii ţ i­
giulu i din Sacramento (statul
condusă
România,
de
ţe iu lu i, bre ve ta t la In s titu tu l PREZENTE zolvarea unor probleme pri­ promoveze o politică de neu­ preşedinta C onsiliului, C alifornia). în tre concurenţi
dc aparate de m ăsură şi con­ vind schimbul de valută, co­ tra lita te şi de cooperare cu Suzana Gîdea, care se sc aflau şi fumătoare. Una
R O M A 15 (Agerpres).— pala tu l şi g ră d in ile V atica nu­ tro l şi ra fin ă ria d in Şanhai. R O M Â N E Ş T I tele de mărfuri ce pot fi alte ţări tn vederea unei păci află In tr-o vizită (n Iran. d in tre acestea a declarat cind
O com isie de e x p e rţi, n u m ită lu i, precum şi a lte anexe. A ­ N o ul a p a ra t are un e x p lo ra ­ P E S T E H O T P R E transportate şi unele form a­ 6tabile. Bahi Ladgham s-a re­ a fost prim ită de d-na fuma cea de-a 57-a ţigară i
a n u l tre c u t de g u ve rn u l ita ­ cestui dom eniu i se adaugă 12 to r de m arc viteză, un sistem lităţi la eliberarea paşapoar­ fe rit în mod special la nece­ Faridch Diba. mama îm ­ „S im t gura câ Îm i arde ca un
lia n , a prezentat ca b in e tu lu i palate şi b iserici la Roma şi la au to m a t de a la rm ă şi de au­ SOFIA lâ Corespondentul telor. sitatea Intensificării colaboră­ părătesei Farah, precem fu rn a l", „S înt am orţită com­
R um or p ro p u n e rile cu p riv ire Castel G andolfo, palatele ser­ to co n tro l o p tim , rezolvă p ro ­ Agerpres, Gh. leva, tra n s m i­ Participanţii au relevat că r ii dintre Tunisia şi celelalte şi de alte persoane din plet". A lţi concurenţi s-au su­
la re vizu ire a C o nco rdatului v ic iilo r p o n tifica le ctc. blem e co m p lica te de calcul te : La Solia a avut loc pri­ asemenea consfătuiri sînt u- ţâ ri ale M aghrebului (Algeria. londuccrca O rganizaţiei focat ori au avut convulsii.
d in tre Ita lia şi V atican. Intere sant că toate aceste pe care aparatele de m ăsură ma consfătuire internaţiona­ tlle pentru coordonarea efor­ Maroc şi Libia). fem eilor din Iran. Dele­ Cu to ţii Insă au declarat, la
R evizuirea a fost preconiza­ do m en ii sc bucură de sc u tiri şi c o n tro l o b işn u ite nu le pot lă a specialiştilor în domeniul turilor în vederea obţinerii ♦ © ♦ gaţia a vizitat, de aseme­ Încheierea concursului, câ sc
tă de precedentul guvern in do im p ozite şi exp rop riere . V a ­ rezolva. Un asemenea tip de turismului auto la care au unui caracter mai organizat Sîmbătă s-a anunţat la La­ nea, obiective social-cul- vor lăsa pentru totdeauna de
vederea e lim in ă rii u n u i im p o r­ tica n u l are trib u n a le le sale, un a p a ra t poate f i produs doar participat reprezentanţi ai al turismului auto, astfel ca gos, transm ite agenţia Asso­ turale din capitala Ira ­ fum at.
ta n t nu m ă r de prevederi depă­ com p le x de s e rv ic ii econom ice în citeva ţâ ri ale lu m ii. Pe­ organizaţiilor de turism din acesta să contribuie la reali­ ciated Press, câ avioane bia- nului.
şite pe care )e co n ţin e C oncor­ şi fina nciare, ca şi arm a ta sa rio a d a de probă a d a t cele Cehoslovacia, Iugoslavia, Po­ zarea unui efect educativ freze au efectuat un raid de ♦ © ♦
Etna, cel mai înalt vulcan
m ai bune rezu lta te
d a tul şi, totodată, pe ntru a re ­ pro prie . Pe baza v e n itu rilo r lonia, România, Ungaria şi maxim. bombardament asupra instala­ activ din Ku&opa, a început
duce în tru c itv a in flu e n ţa B i­ sale, V a tica n u l este apreciat R. S. F. IUGOSLAVIA Bulgaria In protocolul sem­ In cadrul convorbirilor bi­ ţiilo r petroliere din oraşul sîmbătă dim ineaţa sâ arunce
s e ric ii C atolice asupra v ie ţii ca u n u l d in tre cele m ai bogate B E L G R A D 15 (Agerpres). — nat după încheierea lucrări­ laterale dintre delegaţiile W arri, din regiunea de vest a ♦ O * pietre fie rb in ţi, în tr-u n spec­
publice italiene. Deşi p ro p u ­ state d in lum e. In prezent se pune in a p li- lor se subliniază că organiza­ participante au fost încheiate Nigeriei. In cursul acestui P urtătorul dc cuvînt al De­ tacol am eninţător, v iz ib il de
n e rile de re v iz u ire a Concor­ ţiile participante vor înain­ o serie de acorduri pentru a­ bombardament, o persoană a partam entului de Stat a dez­ Ia distanţe dc kilom etri. O fi­
d a tu lu i fo rm u la te de Com isia ta propuneri organelor de nul 1070 fost ucisă, iar m ulte a l­ m in ţit ştirile apărute In pre­ c ia lită ţile siciliene au anun­
de e x p e rţi nu au fost date p u ­ tele au fost rănite. Z ia ru l sa americană şi reluate de a­ ţat câ nu au fost înregistrate
d in Rom a consideră că ele nu Evoluţia navei „N igerian Observer" scrie in genţiile internaţionale de in ­ pagube m ateriale sau victim e.
p o litic i
b lic ită ţii, o b se rva to rii
fo rm a ţii privind vizita pe ca­
legătură cu aceasta, câ atacul
afectează punetele-cheie alo biafrez a fost fndreptat in re Joscph Sisco. asistent al Ca urm are a m ăsurilor lua­
C oncordatului. special asupra in sta la ţiilo r u­ secretarului de stat al S.U A., te de autorităţile italiene, e­
a r urma să o facă sâptâmtna
O ,Apollo-12" nor societăţi petroliere b rita ­ ru p ţiile vulcanului Etna din
S ta tu l V atica n, a c ă ru i suve­ nice. aflate în partea dc sud vrttoarc in capitalele mai
5 V a oraşului. m ultor ţâ ri arabe După cum acest secol n-au provocat
ra n ita te a fost recunoscută pa­
♦ O * relatează agenţia Reuter, sur­ moartea nici unei persoane,
pei p rin T ra ta tu l L a tra n (1929), H O U S TO N 15 (Agerpres). — constatat câ to tu l este in regu­
In tre unităţile armate ale se ale Departam entului dc faţă de aproape un m ilion de
cu p rin d e un te rito riu de a ­ P rim a zi in spa ţiul cosmic a lă, ei au re ve n it in cabina de
p ro x im a tiv 44 hectare, in care a s tro n a u ţilo r Charles Conrad, com andă. In m om e ntul cin d R epublicii Arabe Yemen şi Stat au m enţionat Insă, fn victim e înregistrate de ana­
in tră piaţa şi basilica Sf. P etru, R ichard C ordon şi A la n Bcan reveneau, p rin tu n e lu l de le­ forţele regaliste ale fostului particular, că în convorbirile lele secolului trecut.
s-a încheiat. E ch ip a ju l lu i „A - gătură s-a produs o scădere Imam El Badr, au avut loc
cio cniri în regiunea oraşului
pollo-12" a p rim it p e rm isiu ­ de tensiune în in te rio ru l m o­ Saada, transm ite postul de
„Cosmos-310" nea la ora 10,30 G.M .T. (ora d u lu lu i, d a to rită proastei fu n c ­ radio Sanaa, citat dc agenţia
ţio n ă ri a u n u i
în tre ru p ă to r,
12,30 ora B u cu re ştiu lu i) de a
Reutcr. Totodată, s-a anunţat
pe orbită se o d ih n i după ce a v e rific a t fa p t care i-a de te rm in a t să se câ guvernul yem enit a trim is
a p a ra ta ju l dc bord şi a efec­
reîntoarcă pe ntru a în tre ru p e
noi în tă riri de trupe pentru a
tu a t d ife rite e x e rc iţii de n a v i­ c u re n tu l fu rn iz a t de în tre ru p ă ­ s p rijin i garnizoanele care se
M O S C O V A 15 (Agerpres). gaţie, ghidîndu-se după stele. to ru l defect. află în oraşul Saada. P o trivit
In U niunea S ovietică a fost Cei tre i astron au ţi vo r do rm i In tre tim p , o a ltă problem ă aceluiaşi post de radio, tru ­
la n sa t astăzi s a te litu l a r t if i­ tim p do zece ore. care n-a fost încă solu­ pele republicane au bombar­
cia l al P â m în tu lu i „Cosmos- încă de la lansare sistem ul ţionată s-a produs la cab i­ dat şi distrus in cursul aces­
310". e le ctric de bord a încetat să na m am ă : hu b lo u l p rin c i­ tei sâptâmîni poziţii deţinute
După cum anunţă agenţia funcţioneze şi nu şi-a „re ve ­ pal a început să se acopere de forţele regaliste In apro­
TASS, la b o rd u l s a te litu lu i se n it" decît după 12 secunde ce cu o po jg h iţă su b ţire de ghea­ piere de frontie ra cu Arabia
a flă a p a ra tu ră ş tiin ţific ă pen­ au p ă ru t celor dc pc sol 12 ore. ţă. O r, p rin acest hubiou tre ­ Sauditâ.
tru con tinu area c o re ctă rii C iteva m in u te m ai tîrz iu , p la t­ buie să se ia fo to g ra fii asupra ♦ © ♦
s p a ţiu lu i cosmic, in c o n fo rm i­ fo rm a in e rţia lă , folosită pentru aselenizării m o d u lu lu i „In tre - P o triv ii datelor B iro u lu i ca­
tate cu p ro g ra m u l an un ţa t. g h id aj, s-a blocal. p rid " şi sâ se supravegheze, nadian de statistică, la jum ă­
S a te litu l „Cosmos-310" a După cc to tu l a re in tra t în de către G ordon, m anevrele de tatea lu n ii octombrie în Ca­
fost lansat pe o o rb ită cu a­ no rm al au u rm a t m anevrele apropiere ale acestuia cînd va nada se numărau 314 000 do
pogeul de 347 km . pe rig e u l de de separare a p rim e i şi celei tre b u i, la reîntoarcerea de pe şomeri. Această cifră repre­
208 km şi o în c lin a ţie de 65 zintă 5,3 la sută din întreaga R.P.D. COREEANA. Populaţia din Phenian intr-o zi de repaos,
dc-a doua trepte a rachetei, Lună. sâ efectueze in tîln irc a
de grade. înscrierea pc o o rb ită terestră cu cabina-m am â. Deocamdată, forţă de muncă a ţâ rii. B i­ plimbindu-se pe străzile oraşului.
P erioada in iţia lă de ro ta ţie de aşteptare, ieşirea din aceas­ acest in cid e n t se pare câ nu roul de statistică precizează
în ju r u l P â m în tu lu i este de câ acesta este cel mal rid i­
tă o rb ită şi plasarea pe tra ­ nelinişteşte nici pe astronauţi
89,9 m in ute. La b o rd u l sate­ ie cto ria spre Lună, precum şi şi nici pe c o n tro lo rii zbo rului. cat nivel al şom ajului înre­
litu lu i se m ai găseşte, de ase­ In prezent, călătoria spre L u ­ gistrat In ultim ele 16 luni
menea, un e m iţă to r rad io , ca­ decuplarea şi recuplarea „fa ţă nă continuă In mod norm al, BERLINUL OCCIDENTAL. La7 noiembrie a.c. la „Europa Cen- In Canada. Karam c, a c u m • m m
re lucrează pc o frecven ţă dc în fa ţă " a eabinci-m am â eu ia r tra ie cto ria urm ată este cea tern din Berlinul Occidental s-a deschis expoziţia românească ♦ © ♦
19,993 m egahertzi. un sistem Lo m -ul. La s fîrş itu l acestor o­ „Mărfuri de export din România". La expoziţie participă cu ex­ Prem ierul desemnat al L i­
ra d io p e n tru m ăsurarea p re ­ p e ra ţii, Charles C onrad şi A - corectă. In m om entul cînd s-au ponate 12 întreprinderi de comerţ exterior din România. banului, Rashid
cisă a e lem e ntelo r o rb ite i, la n Bcan au pătruns în m odu­ dus la culcare, astron au ţi! se In fotografie : secţia de artizanat — tînâro în costum naţional. conferit din nou cu preşedin­
precum şi un sistem ra d io - lu l lu n a r cu două zile îna inte a fla u la 145 300 km de P âm în t
te le m e tric p e n tru tra n s m ite ­ de data prevăzută pentru a şî îna in ta u spre Lu nă cu o v i­
rea pe P â m în t a d a te lo r cu v e rific a in s ta la ţiile sale de teză de 6 630 km pe oră. C înd
p riv ire la a c tiv ita te a in s ta la ­ g h id a j şi ordinatoarele, deoa­ se vor trezi, sîm bătâ la ora
ţiilo r şi a p a ra tu rii ş tiin ţific e . rece există temerea că aceste 20,30 G.M .T. (24.30 ora B ucu -
în trea ga a p a ra tu ră fu n c ţio ­ sistem e ar fi p u tu t să fie a- rc ş tiu lu i), ei vo r f i m ai aproape Asocierea ţâ rii la C.E.E. pare fo s tu lu i p ro te cto ra t b rita n ic B ineînţeles. P a rtid u l de­
MII PKA SIRÂi nu T urcia . E xistă tem erea câ electorală a consacrat în 1963 m o cra tic condus de Scretse
nează no rm al. fecla te de lansare. D upă ce au de ţin tă cu încă 55 500 km . sâ favorizeze pe „cei şase" şi Bechuanaland. C onsultarea
K ham a a răm as m a jo rita r.
in d u s tria turcă, a fla tă Încă v ic to ria zd ro b ito a re a P a rti­ D a r d in cele 28 dc m andate
la începutul d e zvo ltă rii sale, d u lu i D em ocratic condus de pe care le deţinea a n te rio r,
a r putea fi s triv ită de concu­ Scretse K ham a, care a ob­ n-a re u ş it să-şi asigure de­
fin a n c ia r făcute T u rc ie i vor
Greutăţi în perfec­ avea un efect im ediat, pc ren ţa europeană sau trecută la lte tre i re ve n in d P a rtid u ­ c it 24, c ifră care ii este su­
ţin u t 28 de m andate, cele­
cind cele o fe rite de T u rcia sub co n tro l străin . lu i p o p o ru lu i condus de fic ie n tă lid e ru lu i său pe ntru
a trib u ţiile
de
a-şi păstra
tarea asocierii nu ar putea fi puse in p ra c­ Pe plan na ţional, ideea a­ P h ilip p e M atantc, ce deve­ preşedinte al sta tu lu i.
tică decit după o anum ită pe­ socierii j T u rcie i la P iaţa co ­ nea, în acest mod, sin g u ru l Ţ a ra are de re zo lva t p ro ­
Turciei la Piaţa rioadă de tim p. P entru a a­ m ună in lim p in â opoziţia d i­ p a rtid de opoziţie eu o re ­ blem e num eroase şi com ­
tenua această disparitate. rectă a P a rtid u lu i M u n cito ­ prezentare in parla m e nt. plexe. Cu o sup rafaţă de
comună C om unitatea a cerut T u rcie i resc din T urcia şi rezerve din A ctu a le le alegeri au fost 575 000 km p şi avînd n u m a i
sâ reducă, in tr-o perioadă de partea celui R epublican. Os­ Insă în tru c îtv a d ife rite faţă 543 000 de lo c u ito ri, B otsw a­
opt an i, ta rife le vam ale asu­ tilita te a acestora pro vin e din de ecle precedente. De astă na este devorată de deşert.
O cupîndu-so de cauzv o
pra produselor provenind din d o rin ţa lo r de a dezvolta o dată, în cursă s-au a fla t pa­ E conom ia sa este ru d im e n ­
im p asu lui su rve n it în tratavi
ţă rile P ieţei com une şi nu în in d u strie naţională autonom ă tru p a rtid e p o litic e : celor ta ră şi in tr-o m ăsură apre­
vele d in tre reprezentanţii
12 şi 22 de ani, cum fusese două fo rm a ţiu n i care a lcă ­ c ia b ilă trib u ta ră R hodesici
P ieţei com une şi T u rc ie i cu prevăzut in iţia l. La rin d u l pe o cale c ît m ai p u ţin costi­ tu ia u precedenta A d u n a re şi R e p u b lic ii S u d -A frica n c,
p riv ire la perfectarea clauze­ său, T u rcia a p re lin s su p ri­ sitoare. N a ţio n a lă li s-au a lă tu ra t vecinele sale prom otoare ale
lo r în vederea tre ce rii la faza p a rtid e le In d e p e n d e n t şi
marea im ediată a ta rife lo r p o litic ii de a p arthe id. A ­
tra n z ito rie a asocierii aces­ ro m u n ita re asupra produse­ Botswana: Alegeri F ro n tu l N a ţio n a l, condus de ceasta e xp lică de a ltfe l şi
tei ţâ ri la C.E E , z ia ru l „L e lor ei indu striale . B athoen G aseitsiw e, o rg a n i­ d ific u lta te a în care s în t p u ­
M onde" relevă p rin tre altele zaţie care este, de a ltfe l, se o fic ia lită ţile ţâ rii, că ro ra
In ceea ce priveşte pro du­ şi dificultăţi
câ s-a observat o oarecare sele agricole, T u rcia a cerut In tr-o oarecare m ăsură be­ li s-a ceru t sâ adopte o a ti­
rezervă la europeni, care nu n e ficia ra acestei c o n fru n tă ri tu d in e decisivă a tit in ceea
pro vin e doar de la fa p tu l câ sâ beneficieze de un regim 200 000 de bo tsw an ien i electorale. F ro n tu l N a ţio n a l ce priveşte ap lica rea sanc­
s im ila r ce lu i acordat G reciei, s-au în d re p ta t recent spre a cîştiga t acelaşi nu m ă r dc
aceştia au aşteptat rezu ltate­ ţiu n ilo r econom ice con tra
in tim p ce c o m u n ita rii i-au urne p e n tru a-i desem na pc m andate — tre i — ca şi
le a le g e rilo r desfăşurate în cei 31 de d e p u ta ţi a i p a rla ­ Rhodesie: rasiste, c ît şi s p ri­
Cele trei femei americane care vor fi îngrijorate in timpul celor 11 iile, cil va dura călăto­ octom brie in T urcia. propus un sistem d ife re n ţia t m e n tu lu i dc la Gaberones. p a rtid u l p o p o ru lu i, In vre ­ jin ire a a c ţiu n ilo r de g u e ri­
me ce lid e ru l său, G aseit­
lă înd re ptate im p o triv a a-
ria dus-întors o navei Apollo-12 spre Lună. Ele sînt soţiile celor 3 astronauţi americani care pilo­ P iaţa com ună a p o rn it ide de produse. U ltim e le alegeri avuseseră siwe, a re u şit sâ-l in vin g â costeia
tează nava cosmică Apollo-12. De la stingă spre dreapta: Barbara Gordon, soţia pilotului mo­ la constatarea că anum ite O pin ia pu blică turcă sc ne­ loc in m a rtie 1965, in a ju n u l pe vice pre şedintele re p u b li­
dulului de comandă, Richard F. Gordon Jr., Sue Bean, soţia pilotului modulului lunar, Alan L. concesii de ord in ta rifa r sau linişteşte d in aceste m otive. p ro c la m ă rii independenţei cii, M . M asire. („Jeu nc A friq u e ")
Bean şi Jane Conrad, soţia comandantului navei Apollo-12, Charles Conrad Jr.
TIPARUL I întreprindere* poligrafici Deva. 66 065
6