Page 57 - Drumul_socialismului_1969_11

Anul XXI PBOLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI VA ! Redacţia

Nr. 4627 şi administraţia

ziarului
Marti
DEVA, str. Dr, Petru Cro?a, nr, 53.
18 noiembrie
telefoane: redactor şef - 11588; re*
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
1969 şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
turâ*sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
4 PAGINI, 30 BANI viaţa de partid - 11275 ; telefon de
serviciu înti® orele 16*24 — 11585.

luni dimineaţa, Morea A* IERI AU ÎNCEPUT ÎN CAPITALĂ
dunore Naţionala a Repu­ Mecanizarea abatajelor
blicii Socialiste România şi.a
început lucrările in codrul ce­
lei de-a treia sesiuni o celei
de-a şosea legislaturi.
Alături de deputaţi, Io lu­ LUCRĂRILE SESIUNII MARII u f • O
crări iau parte numeroşi in- sa se aiirme prin
vitoţi - conducători de insti­
tuţii centrole şi organizaţii
obşteşti, activişti de partid şî
de stal, personalităţi ale vie­
ţii economice, ştiinţifice şi
culturale, ziarişti. AD U N ĂR I NAŢIO NALE amploare, dinamism,
In solo se aflou, de oseme-
neo, şefi oi misiunilor diplo­
matice acreditaţi in ţara noas­
tră, precum şi corespondenţi tru adoptarea Bugetului de
oi presei străine. stat pe anul 1970.
Oro 10. Deputaţii şi invi­ nenţa unor comisii permanen­ Expunerea la proiectul de lege privind eficacitate
12.
- Modificări in compo­
taţii ou întîmpinot cu puter­
nice şi îndelungi aplauze pc te ale M.A.N.
conducătorii partidului şi sta­
tului. Intrîndu-se în ordinea de zi. C e rinţe le econom iei m oder­ urm are, pe ntru perioada pînâ
In loja din dreapta au tovarăşul llie V/erdeţ, prim- ne. în co m p le xu l cărora tre ­ la sfîr.şitul c in c in a lu lu i ac­
vicepreşedmte
al Consiliului
luat loc tovarăşii Nicolae de Miniştri, o prezentol expu­ conducerea ministerelor şi a celorlalte buie să prim eze creştcre.i tual. este prevăzut ca num ă­
Ceouşeseu, Ion Gheorghe rap id ă a vo lu m u lu i pro du c­ ru l u tila je lo r de tăiere să spo­
Maurer, Emil Bodnaroş, Paul nerea Io proiectul de lege pri­ ţiei. n iv e lu lu i p ro d u c tiv ită ţii rească pînâ la 21 bucăţi, ia r
Nieulescu-Mizil, Gheorghe Ră* vind conducerea ministerelor şi e ficie n ţe i m uncii, se im p un producţia extrasă cu a ju to ru l
dulescu, Virgil Trofin, llie şi o celorlalte organe centro­ cu tă rie pentru lo .ile e xp lo a ­ lo r să depăşească un m ilio n
le ale administraţiei de stat
Verdeţ, Maxim Berghianu, pe bazo principiului conduce­ organe centrale ale administraţiei de stat tă rile m in ie re din V alea J iu ­ dc tone. adică să în re g istre ­
Constantin Drâgan, Emil Dră* lu i. Ele relevă cu toată preg­ ze un grad dc m ecanizare de
gânescu, Janos Fazekos, Petre rii colective. nanţa adevărul de necontes­ a p ro x im a tiv 14 la sulă.
In afară de preocuparea e x­
Lupu, Dumitru Popescu, Leon* Deputatul Traian lonoşeu, ta t câ progresul real al m i­ tin d e rii d o tă rii m in e lo r cu u-
n e ritu lu i nostru depinde ho-
te Răutu, Gheorghe Stoica. preşedintele Comisiei juridice, tâ rito r de m ecanizarea tu tu ­ lila jc dc tăiere, sc depun e­
In loja din stingă se oflou a prezentat apoi raportul Co­ pe baza principiului conducerii colective ro r o p e ra ţiilo r legate de tă ie ­ fo rtu ri în vederea u tiliz ă rii
membrii Consiliului de Stat. misiei juridice şi al Comisiei rea. încărcarea şi tra n sp o rtu l intensive a acestora pe ntru a
Lucrările sesiunii au fost pentru consiliile populare şi că rb u n e lu i, de g ra du l de e x­ creste co n tin u u capacitatea
deschise de tovarăşul Ştefan odministroţio de stat Io acest tin d e re şi u tiliz a re a acesteia de p ro du cţie a abatajelo r. In
Voîtec, preşedintele Morii A- proiect de lege. în subteran. acest sens, s-au în re g is tra t
dunâri Naţionale. A început apoi discuţia ge­ prezentată de tovarăşul llie Verdeţ, Sub acest aspect. situ a ţia progrese : p ro d u cţia ' m edie
In ultimele luni, a spus vor­ nerală la primul punct ol or­ existe ntă la ora actuală in ziln ică d in tr-u n abataj m eca­
bitorul, s-au stins din viaţă dinii de zi. Au luat cuvîntul m in ele noastre conduce d i­ n iza t a crescut în 1969 faţă
cei core ou fost scumpii noş­ deputatul Mihai Teleseu, prim- rect la o dublă concluzie : un de anul tre cu t cu 11,3 la sută.
secretar al Comitetului jude­
tri tovarăşi — Dumitru Petres- ţean Timiş al P.C.R., preşedin­ prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri salt e vid e n t în com paraţie cu ob lin îndu -se. în unele cazuri,
cu, Alexandru Moghioroş şi a n ii tre c u ţi si o râ m încre în p ro d u cţii lu n a re de peste
Constantin I. Porhon. care în tele Consiliului populor jude­ urm ă faţă de p o s ib ilită ţi şi 10 000 tone de cărbune pc a ­
decursul mai multor legi­ ţean, ministrul energiei elec­ necesităţi. Fac acc.nstâ p re ci­ bataj.
slaturi au fost deputaţi ai Mo- trice, Octavian Groza, şi de­ S tim a ţi tovarăşi d e pu ta ţi şi econom ici şi societăţii noastre. în tr-o măsură tot m ai m are C o n s iliu lu i dc M in iş tri, preo­ zare p e ntru a dim ensiona La u n ită ţile din V alea J iu ­
rii1.Adunări Naţionale şî au în­ putatul Costache Sava, direc­ deputate. In scriin d u -se în te n d in ţa ge­ nota dom inantă a econom iei cup ări avînd dre pt scop sim ­ real n iv e lu l la care ne aflăm , lu i se e xtin d e an de an sus­
p lific a re a a p a ra tu lu i de stat.
m ai
le g ă tu rile tot
noastre,
C onsi­
D in îm p u te rn icire a
dem o­
nerală a d e zvo ltă rii
deplinit înalte funcţii de partid tor general al Combinatului liu lu i dc M in iş tri, pre zin t spre cra ţie i socialiste. aplicarea strinse d in tre num ero,iscle u- sporirea o p e ra tiv ită ţii si e fi­ d ru m u l cc tre b u ie sâ-1 p a r­ ţinerea m etalică a ab a ta je lo r
şi de stat. Fii devotaţi oi popo­ petrochimic din Piteşti. e xa m in are M a rii A d u n ă ri N a­ consecventă a acestui p rin c i­ n ilâ ţi care alcătuiesc ap ara tu l cienţei lu i in rezolvarea p ro ­ curgem pe n tru a atinge în cel fro n ta le cu s lîlp i h id ra u lic i
rului, militanţi neabătuţi oi După încheierea dezbateri­ ţio n a le proiectul de lege p ri­ piu arc m enirea să co n trib u ie de p ro du cţie al ţâ rii, in tr-u n blem elor u n ită ţilo r în subor­ m ai scurt tim p un stadiu (Ic si g rin z i a rtic u la te în consolă,
Partidului Comunist Roman, ei lor a avut loc discuţia pe arti­ vin d organizarea condu cerii la sporirea n u m ă ru lu i celor a­ o u vin t actualele fo rţe de pro ­ dine. îm b u n ă tă ţire a s tilu lu i şi m ecanizare corespunzător. o b tinînd u-se astfel im p o rta n ­
ou slujit cu fidelitate neţăr­ cole o proiectului de lege. m in iste re lo r şi a ce lo rla lte o r­ traşi efe ctiv la rezolvarea co­ ducţie presupun de cizii fu n ­ m etodelor de muncă. R eprezentativă din acest te creşteri la p ro d u ctivita te a
murită în întreaga lor viaţă Mareo Adunare Naţională o gane cen tra le ale a d m in is tra ­ lo r m ai im p o rta n te problem e dam entate tem einic, form e de A doptarea p ro ie c tu lu i de le­ punct dc vedere este e vo lu ­ m u n cii si o reducere substan­
couza socialismului, interesele adoptat apoi, prin vot secret, ţie i dc stat pe baza p rin c ip iu ­ ale ţâ rii, să asigure un c it conducere care să asigure un ge care vă este prezentat va ţia m eca nizării, tă ie rii şi în ­ ţia lă a consum ului de lem n.
patriei şî ole naţiunii noastre cu bile, Legea privind condu­ lu i con du cerii colective m ai larg teren de m a n ife sta ­ m axim um de precizie şi e fi­ dcsâvîrşi aplicarea — in în ­ că rcă rii că rb u n e lu i în ab ata­ In anul acesta p ro d u cţia o b ­
socialiste. Poporul român le cerea ministerelor şi a celor­ Aşezarea în tre g ii a c tiv ită ţi, rea energiei .şi in iţia tiv e i cienţă P orn in d de la aceste tregu l sistem al econom iei je, cu com bine şi p lu g u ri. La ţin u tă cu susţinere m e ta lica
va păstra o coldă şi neşteor- lalte orgone centrale ale ad­ la toate nivelele, pe p rin c i­ c reatoare a valoroaselor cadre im p e ra tive şi refe rin d u -se la naţionale. în întreaga a c tiv i­ acest ca p ito l s-a în re g istra t va depăşi 2 m ilio a n e tone.
să amintire. ministraţiei de stat, pe bazo piul m u n cii şi co n d u ce rii co­ dc care dispune astăzi tara conducerea unipersonală, to ­ tate social-cconom ică — a un progres co n tin u u incepînd în rc g is lrîn d u -s c un grad de
Deputoţii şi invitaţii ou pos- principiului conducerii colec­ le ctive sc înscrie p rin tre p rin ­ noastră In acelaşi tim p. p ro ­ varăşul N icolae Ceauşescu p rin c ip iu lu i m u n cii şi condu­ cu anul 1967 A tu n ci s-au e xtin d e re de peste 30 la sută
trot un moment de reculegere tive. c ip iile fundam e ntale care m ovarea lu i este in d is o lu b il sub lin ia în R aportul la h 1 ce rii colective. produs cu acest procedeu faţă de producţia totală din
abataje, rcalizînd u-se conco­
în memoria celor dispăruţi. . O stau la baza m ă su rilo r dc îm ­ legată de exigenţele pro d u c­ X -lca Congres al p a rtid u lu i In con tinu are, după ce a 34 000 tone. iar pe ntru anul m ite n t o reducere a consu­
Mareo Adunare Naţională După-omia2a ou ovut loc bu n ă tă ţire a o rg a n iză rii, con­ ţie i m oderne Este lim pede că câ aceasta nu m ai corespun­ prezentat pre ved erile p riv in d în curs se scontează re a liz a ­ m u lu i de lem n d r m ină la 95
a adoptat în unanimitate ur­ şedinţe de lucru ale comisii­ d u ce rii şi p la n ific ă rii econo­ in prezent, -m ai m u lt deciţ d e actuulei etape a sistem ului a trib u ţiile şi com ponenţa co­ rea a peste 400 000 tone dc Ja sută faţă de anul trccui.v
mătoarea ordine de zi : lor permonenle ; economico- m ici naţionale, de p e rfe cţio ­ orieînd. în d e p lin ire a s a rc in i­ nostru socialist şi câ ..în con­ le g iilo r. v o rb ito ru l a spus : cărbune, cu a ju to ru l a 8 u ti­ In d ic a to rii econom ici o b ţi­
1. - Proiectul de lege pri­ finonciară : pentru consiliile nare a în tre g ii v ie ţi sociale lor ce ne stau în fală nu sc d iţiile p ro p rie tă ţii com une a­ P ro ie ctu l de lege care vâ la je de tăiere afla te în do­ n u ţi la susţinerea m etalică
vind conducerea ministerelor populare şi administraţia de p o triv it p ro g ra m u lu i elaborat m ai poate desfăşura in cele supra m ijlo a ce lo r dc produc­ cslc prezentat oglindeşte con­ tarea e x p lo a tă rilo r. sînt în directă dependentă
şt o celorlalte organe centrale stat ; juridică ; pentru sănă­ de C o n fe rin ţa N a ţio n a lă din mai bune c o n d iţiu n i în baza ţie se im pune ca o necesitate cepţia p a rtid u lu i nostru p o tri­ Lu ată ca atare, creşterea dc indice le dc u tiliz a re a m a­
ale administraţiei de stat, pe tate, muncă şi prevederi so- decem brie 1967 şi h o lâ ririlo r d e ciziilo r adoptate in tr-u n obiectivă realizarea conducerii v it căreia fu n cţio n a re a n o ilo r este în cu ra ja to a re , dar. com- te ria lu lu i dc susţinere, tin in d
C ongresului al X -lc a al P a rti­
baza principiului conducerii ciole ; pentru industrie, con­ d u lu i C om unist Român. sector sau a ltu l, la un nivel colective, p a rticip a re a n e m ij­ organe de conducere trebu ie p a rîn d-o cu vo lu m u l pro du c­ cont (Ic p re ţu l rid ic a t dc a-
locită a oa m e n ilo r m u n cii la
sau a ltu l, dc către o persoa­
să asigure îm binarea m u n cii
colective. strucţie si tronsporturi. Necesitatea m u n cii şi con­ nă. o ric it dc pregătită ar fi conducerea a c tiv ită ţii econo­ şi ră sp u n d e rii colective cu ţie i de cărbune, ea nu con­
2. - Proiectul de lege pri- Lucrările sesiunii continuă. d u ce rii colective izvorăşte din ea. m ice". răspunderea in d iv id u a lă a ce­ s titu ie decît un început m o­ Ing. FREDERICH SILL
v ind organizarea şi funcţiona­ dest. Aceasta a si d e te rm in a t şeful serviciului tehnic
rara< tei is tic ilc esenţiale ale U n ită ţile m ari si com plexe In perioada scurtă care a lo r ce fac pa rte d in com po­ conducerea C e ntralei c ă rb u ­
rea Miliţiei. (Agcrpres) societăţii socialiste, din ce rin ­ înzestrate cu in s ta la ţii şi u ti­ tre cu t de la C o n fe rin ţa N a ­ nenta lor. n e lu i Petroşani să-şi sporeas­ al Centralei cărbunelui
3 - Proiectul de lege pri­ ţele actuale ale progresului laje modernp. care con stituie ţion ală a p a rtid u lu i, in a p li­ Aşezarea con du cerii m in is ­ că preocuparea pentru e x tin ­ Petroşani
vind angajarea gestionarilor, carea pr.actică a p rin c ip iu lu i te re lo r pe p rin c ip iu l condu­ derea m e ca n iză rii a b atajelo r,
constituireo de garanţii şi con du cerii colective au fost c e rii colective nu dim inuează să dea acestei a cţiu n i un ca­
răspunderea în legătură cu fă cu ţi o serie de paşi im p o r­ răspunderea personală a m i­ ra cte r de am ploare, d in a m ic "17 m s s
gestionarea bunurilor organi­ Raportul Comisiei juridice şi al ta n ţi. In în tre p rin d e ri au fost n iş trilo r şi a d ju n c ţilo r lor, a şi de e fica citate crescîndâ Ca
zaţiilor socialiste. co n stitu ite com itete de d ire c ­ c e lo rla lte cadre de răspunde­
4 - Proiectul de lege pri­ ţie. in cen tra le — c o n s ilii de re din m in iste re în ceea ce
vind executarea pedepselor. Comisiei pentru consiliile populare a d m in istra ţie , iar în in s titu te ­ priveşte în d e p lin ire a in te g ra ­
5. - Proiectul de lege pri­ le de cercetare au fost create lă si la term enele s ta b ilite a
vind organizarea şi funcţiona­ c o n s iliile ş tiin ţific e . s a rc in ilo r
rea Consilialui de Miniştri ol şi administraţia de stat E xpe rie nţa acum ulată a ra ­ Sensul p ro fu nd nl p ro ie ctu ­
Republicii Socialiste România. tă câ aceste form e dc condu­ lu i de lege care se află în
6. - Proiectul de lege pri­ cere îşi dem onstrează v ia b ili­ dezbatere este dc a asigura o
vind regimol străinilor in Re­ tatea. câ ele creează în tr-a d e - creştere a s p iritu lu i de răs­
publica Socialistă România. prezentat de deputatul Traian lonaşcu vâr prom ise p e ntru o îm b u ­ pundere in în d e p lin ire a sar­
7. - Proiectul de lege pri­ n ă tă ţire sub stanţia lă a c o n ţi­ c in ilo r. im p rim a re a un ui s p i­
vind regimul produselor şi al n u tu lu i m un cii Se poale n- r it de pro fu nd ă exigenţă si
substanţelor stupefiante. Com isia ju rid ic ă şi Com isia mod ju st problem ele din sfe­ P roiectul de lege arc m e ri­ precia câ p rin m odul în care autoexigenţă in a ctivita te a
«iu ştiu t sâ-si axeze a c tiv ita ­
desfăşurată pe toate tre p te le
8 - Proiectele de legi pen­ pentru co n siliile populare şi ra sn de a ctivita te num ai in tu l m are de a u n ific a siste­ tea pe problem ele cheie ale
tru aprobarea decretelor cu a d m in is tra ţia de stat ale M a ­ m ăsura in care sc bizuie pe m ul de organizare al m in is te ­ u n ită ţilo r lor. p rin s p iritu l do si în toate u n ită ţile d in ca­
d ru l fie că re i ra m u ri, al fiecă­
putere de lege emise de Con­ rii A d u n ă ri N aţionale. în tru ­ experienţa c o le c tiv u lu i in ca­ re lo r şi ce lo rla lte organe cen­ răspundere m a n ife sta t în a­ ru i sector de a ctivita te .
siliul de Stat. nite în şedinţe in zilele de 7 re lucrează'1. tra le ale a d m in is tra ţie i rle doptarea d e ciziilo r de fiecare Tngăduiţi-m i. tov arăşi, să-m i
9. - Raportul comisiei spe­ m ai si de 13 noiem brie 1909. Fâcînd o pătrunzătoare ana­ stat. rid ic în d conducerea co­ d in tre m e m b rii lo r si p rin e x p rim convingerea câ M arca
ciale a Marii Adunări Naţio­ au e xa m in at şi discutat p ro ­ liză ş tiin ţific ă a p rin c ip iu lu i lectivă la rangul un ui p rin c i­ rezultatele obţinute, cele mai A du na re N a ţion ală va aproba
nale imputernicită să verifice ie ctul de lege p riv in d condu­ conduceri) colective. C o n fe rin ­ piu general, va la b il pentru m ulte com itete dc d ire cţie te x tu l ce i-a fost prezentat. A -
dotarea cu aparatură medi­ cerea m in iste re lo r şi a ce lo r­ ţa N a ţion ală şi Congresul al întreaga a d m in is tra ţie do stal răspund din p lin m e n irii pen­ ceasla va perm ite asigurarea
cală, de eercetare şi invăţă- la lte organe centrale ale ad­ X -lca al p a rtid u lu i au s ta b i­ A vîn d în vedere câ proiec­ tru care au fost create un ui cadru o rg a n iza to ric adec­
mint in unităţile clinice şi în- m in is tra ţie i dc stat. pc baza lit d ire ctive le p rin cip a le ce tu l dc lege răspunde necesită­ P reve de rile pre ze n tu lu i p ro ­ vat c e rin ţe lo r unei conduceri
voţămîntul predlnic, precum şi p rin c ip iu lu i con du cerii colec­ tre b u ie avute in vedere în im­ ţilo r actualei clape do d e zvo l­ iect de lege se integrează in m oderne şi e ficie n te a ra m u ­
folosirea şi repartizarea cadre­ tive. plicarea sa. A stfel, în p rim u l tare a s ta lu lu i nostru, co m i­ co n te xtu l p re o cu p ă rilo r p a rti­ rilo r econom iei noastre na ­
C om isiile au constatat că n-
lor medicale pe teritoriul ţâ­ cest proiect de lege este o rîn d este necesar ca organe­ siile vă roagă să vă Însuşiţi d u lu i nostru pe ntru p e rfe cţio ­ ţionale. in actuala etapă a
rii. le de conducere ale m in is te ­ textele în form a in care ele narea a c tiv ită ţii m in is te re lo r fă u ririi societăţii socialiste
expresie a pre o cu p ă rii de a a­ re lo r — colegiile acestora — vă sînt propuse. a ce lo rla lte organe centrale, a
10 - Proiectul de lege duce la în d e p lin ire în dom e­ să aibă un caracter d e lib e ra ­ m u ltila te ra l dezvoltate.
pentru adoptarea Planului de n iu l con du cerii organelor cen­ tiv, ia r nu doar con sulta tiv,
stat al economiei naţionale pe tra le ale a d m in is tra ţie i do aşa cum a fost în trecut.
anul 1970. stat. sa rcin ile trasate la Con­ In al doilea rin d . conduce­
11. - Proiectul de lege pen- fe rin ţa N a ţion ală şi re a fir­ rea colectivă, e xe rcita tă p rin
m ate cu deosebită tă rie la
pentru NEÎNDOIELNIC, PREMIERA VA AVEA LOC!
C ongresul al X-Jon al p a rti­ coleg iile m in iste re lo r, im p lică i i
d u lu i. p riv ito a re la continua răspunderea fie că ru i m em bru 9 9
perfe cţion are a a c tiv ită ţii sta­ al co le ctivu lu i, a tit
CRONICĂ tu lu i nostru p ro p ria sa a ctivita te , cît si
Una d in tre m etodele cele pentru cea a în tre g u lu i colec­
tiv.
m ai eficiente, destinate să n- M IN T IA (dc la A. M O L- Dăm c u v în tu l to va ră şu lu i in ­ lu i de re g la j al tu rb in e i, pu­ colectiv’ de m uncă ne-am e d i­
P rin Decret al C o n siliu lu i In al tre ile a rînd. «activita­ D O V A N , trim is u l nostru pe deosebii trebu ie acordat pu ­
de S tat al R e p u b licii Socialis­ sigure rid ica re a n iv e lu lu i ac­ tea de conducere în fă p tu ită şa n tie ru l term ocentralei). giner Florca Bereş, d ire cto r nerea sub tensiune şi execu­ fic a t pe deplin în u ltim e le n e rii în fu n c ţiu n e a in s ta la ­
tehnic al I.E.C. Deva.
tiv ită ţii organelor dc stat es­
te Rom ânia, tovarăşul Nicolae in ca d ru l p le n u lu i acestor o r­ tarea p ro be lor ele ctrice la sâptâm îni. cind s-au înreg is­ ţie i de în că lzit d in sala m a­
te. desigur, aplicarea consec­ ..In această lună T erm occn- — N eîndoielnic, prem iera staţia de 220 k ilo v o lţi, pregă­ tra t adevărate re co rd u ri în
Giosan a fost e lib e ra t din gane tre b u ie să sc im b in e şi ş in ilo r care nc-a sosit de cu-
ventă a p rin c ip iu lu i conduce­ Ira la M in tia tre b u ie să pro d u ­ v a avea loc ! Sîntcm m ai o p ­ tirea tra n s fo rm a to ru lu i de 250 procesul dc execuţie. D u m in i­ rînd
fu n c ţia de m in is tru nl a g ric u l­ r ii colective. După cum a sub­ cu alte form e dc m uncă în că energie e le c tric ă 1. Acesta tim iş ti ca orieînd ! Am sta­ MVVA. re vizia a rm ă tu rilo r d u ­
tu r ii şi s ilv ic u ltu rii, p rim in d colectiv, cum este. în special, că scara s-a încheiat cu suc­ — La 1 n o ie m b rie res­
lin ia t tova ră şul N i c o l a e este im p e ra tiv u l care dom ină b ilit ca in ziua de 25 să c- pă suflarea conductelor şi ces cea m ai im p o rta n tă
de pu­
pectarea
te rm e n u lu i
a lte însă rcină ri. Ceauşescu, „re a lita te a arată in vita re a , la d e lib e ră rile lor. a întreaga a c tiv ita te a fo rţe lo r fectuâm proba la tu rb in ă , cu punerea in fu n cţiu n e a staţie i etapă din c ic lu l p ro be lor — nere în fu n cţiu n e era con­
P rin acelaşi Decret. în fu n c­ câ o ric it ar fi de capabil un re p re ze n ta n ţilo r unor im p o r­ de pc ş a n tie ru l m a re lu i o b i­ d iţio n a tă . p rin tre altele, şi
ţia de m in is tru al a g ric u ltu ­ conducător, din oricare sector tante o rg a n iza ţii obşteşti, a ectiv energetic şi nu există de a ch iziţio n a re a u n or u ti­
r ii şi s ilv ic u ltu rii a fost n u m it al a c tiv ită ţii sociale, el poate un or oam eni de ş tiin ţă şi a om pc şan tier care să nu do­ la je din ţ«nrâ şi d in im p o rt
tovarăşul A ngclo M iculescu. să cunoască şi să rezolve în a lto r specialişti. rească cu toată ardoarea în ­ A ţi reu şit să le p ro cu ra ţi ?
fă p tu ire a acestui deziderat de In această lună! Termocentrala Mintia
m are im p o rta n tă pentru eco­ — In m arc, da. Doi roduc-
to ri de cure nt, u ltim ii de a lt­
nom ia naţională, a acestei
fe l, ne-au fost deja exp e d ia ţi
sarcini de îna ltă răspundere.
Z ia ru l nostru a consem nat trebuie să producă energie electrică de la C raiova. Releele le-am
statorn ic, zi după zi, evo lu ţia p rim it din rezerva m in iste ­
p re cip ita tă a e ve nim entelor ru lu i no stru tu te la r, ia r pen­
dc muncă de la te rm o ce n tra ­ tru unele c a ic nu au sosit am
lă. elog iin d cu generozitate c- adoptat alte so lu ţii, aşa câ la
novma „ris ip ă " dc energic u- o viteză a ro to ru lu i de 3 000 dc d e m in c ra li2arc a apei la suflarea con du cte lo r — ceea ora actuală respectarea te r­
ture pe m in ut, in ziua de 20 m e n u lu i dc punere Jn fu n c ­
manâ, pasiunea şi abnegaţia staţia dc tra ta re a apei con­ cc ne face să fim foarte m u l­
c o n s tru c to rilo r şi energcticie- probele electrice ale genera­ densate. ^ ţu m iţi de calitatea lu c ră rilo r ţiu n e nu m ai o co n d iţio n a tâ dc
to ru lu i. ia r in 27 să conectăm sosirea u tila je lo r, ci num ai
n ilo r. Dar. o dată cu m ersul — P rin urm a re greul cade La ora actuală beneficiem şi
p rim u l gru p Ia reţea. T otul şi num ai de e fo rtu rile noas­
în a in te al eve nim entelor, tim ­ în sarcina şa n tie ru lu i E ner- dc tensiune în staţie p e ntru
pul nu a stal in loc. F ilă d u ­ depinde însă do rig u ro z ita ­ gom ontaj şi a b e n e ficia ru lu i con tinu area pro be lor tre ale tu tu ro r.
pă filă . cale n d a ru l a şi ajuns tea cu care executăm p ro g ra ­ — Celelalte organizaţii do Aşadar, ziua de 27 noiem ­
ia 1H noiem brie, apropnndu-se m ul acestei sâptâm îni. Va fi posibilă în fă p tu ire a a- construcţii care participă hi b rie stă înscrisă în ca le n d a ru l
vertig in os de scadenţa fin a lă — Ce lu c ră ri m ai im p o rta n ­ ocstui volum im p o rta n t de lu ­ durarea termocentralei au o de acţiu ne al co le ctive lo r de
Dc aceea, acum, m ai m u lt ca te cu p rin d e acesta ? c ră ri ? perioadă mai puţin încărcată? muncă dc la term oce ntrală,
orieînd. din partea ca d relor — Z ile le ce urm ează sînt — In tr-a d e vă r, m o n to ru l es­ — N icide cum ! Ş an tieru l ca dală certă de punere în
dc conducere a lu c ră rilo r, se ..E ncrgo constru cţia", deşi «i fu n cţiu n e a p rim u lu i grup de
im pune un răspuns cla r si ca­ deosebit de încărcate. Avem te chem at ca în aceste zile în re g istra t un uşor avans la 210 m egaw aţi. Deci încă 9 z i­
tegoric la in tre b â rile : C il dc de efectuat uscarea generato­ să dea o bătălie h o tărltoa re lu c ră rile do pregătire pentru le de m uncă intensă, de e fo r­
m u lt s-au ap ro p ia t co n stru c­ ru lu i. etnnşorcu sistem ului dc Sînt ferm convins câ o va. fa ­ iarnă — în p rin c ip a l în c h i­ tu ri înzecite, de m axim ă în ­
to rii şi energeticienn dc m o­ răcire cu hidrogen. Dc aseme­ ce. Despre fo rţa pro du ctivă a derea halci — trebu ie sâ-şi cordare şi tensiune pe ntru ca
m entul pre m iere i indu striale ? in te nsifice e fo rtu rile pentru data p re zum tivă de azi să in ­
Constituirea stocurilor de cărbune este operaţia principnlâ care se desfăşoară în cadrul S-a făcu t şi sc face to tu l pen­ nea. in pro gra m ul sâplâm i- acestui şantier, despre h ă rn i­ d e fin itiv a re a lu c ră rilo r dc tre in istoria te rm o ce n tra le i
gospodăriei de cărbune de la Termocentrala Mintia. Foto : V. ONOlU tru ca aceasta să aibă re a l­ n ii se înscrie rid ica re a carac­ cia. d ă ru ire a şi com petenţa ilu m in a t. încă lzit şi acces in ca m om entul d e m a ra ju lu i in ­
m ente loc la data p la n ifica tă ? te ris tic ilo r statice ale sislem u- oam enilor ce com pun acest zona p rin cip a lă . Un accent dustrial.