Page 6 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG. 2 *T«rwwviuqBB»aBHg5a DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 2 NOIEMBRIE 19f* • •

PROBLEMELE ECONO­ Viaţa spirituala a femeilor casni­

MICE ABORDATE

ce— un univers pe nedrept neglijat

PE PRIM PLAN

Ne-am obişnuit cu prezenţa pul c lu b u rilo r, caselor de c u l­ pentru că la casa de cu ltu ră
nu se organizează nimic. D u ­
permanentă a fem eii in toaie tură ctc. precum şi asupra
dom eniile vieţii, o prezenţă co n lu cră rii lor fructuoase în pă cum a firm a m şi m a i îna­
Com itetul de partid al I M. Paralel cu activitatea de cu­ te cazurile se respectă. A ic i inte, pc baza spuselor direc­
Borza a analizat recent in tr-o noaştere şi traducere în v ia ­ este vizată In mod d i­ activă, ce se evidenţiază prin această direcţie. Acestea au to ru lu i, casa de cu itu râ s-a
plenară lărgită unele pro ble­ ţă a h o tâ ririlo r organelor su­ rect perseverenţa, preocupa­ munca pe ca ic o desfăşoară, dutoria de a in iţia activită ţi ofe rit întotdeauna ca gazdă şi
me legato de s tilu l şi m etode­ perioare, în practica com ite­ rea pe ntru m obilizarea în tre ­ prin co n trib u ţia pc ca ic şi-o specifice, al căror efect sâ se cam atit.
le de muncă ate co m ite tu lu i tu lu i de pa rtid p riv in d c o n ti­ gii mase de oameni ai m u n cii aduce Iu dezvoltarea întregii exercite la m axim um .
de partid p riv in d conducerea nua îm b u n ă tă ţire a c o n ţin u ­ la înfă p tu ire a h o tâ ririlo r. aşa ţâri. Femeii, din întrep rind eri, Cu toate m ăsurile iniţiate. La c lu b u ri activitatea e eu
şi îndrum area org an izaţiilor tu lu i h o tâ ririlo r p ro p rii 8-a cum o cer docum entele Con­ in stitu ţii, de pc ogoare sau In cadrul m u n ic ip iu lu i H u ne­ totul alta. A ic i se observă un
de bază pentru mobilizarea sta to rn icit regula dc-a form a gresului al X-lca. celei casnice, ii revine in a­ doara sc pure că activitatea interes m a i m aro pentru ac­
com u niştilor la înd eplinirea colective, care, pe baza stu­ In cu vin tu l său. tovarăşul celaşi tim p îndatorirea de cultu rală în rîndul femeilor tiv ită ţile dedicate fem eilor cas­
sarcinilor reieşite din hotârî- d ie rii „pe viu*' a problem elor, Viorel Popa arăta că deşi a cinste dc a transm ite v a lo ri t i ­ casnice e lăsată pc planul se­ nice, pentru popularizarea dm
rile de partid şi de stat p rin tr-o largă consultare a fost ajutată organizaţia dc nerei generaţii prin marca cund de către com itetul m u ­ tim p a acestora, pentru un
In centrul a c tiv ită ţii p o liti­ masei com uniştilor, prezintă p a rtid de la şteam puri nu m a­ misiune educativă pe care o nicipal al fem eilor. Ceea ce grad sporit de a tra c liv lia to o
ce şi organizatorice a stat şi p ro pu neri concrete care se in ­ nifestă suficientă preocupare îndeplineşte în familie. După s-a făcut pinâ acum este fără lor.
continuă să stea preocuparea clud în h o tă riri sau p lan uri pentru planificarea m uncii dc cum se a firm a la Congresul al îndoială pica puţin. Poate La clu b u l .S id e ru rg is tu r
pentru perm anenta îm b u n ă tă ­ dc măsuri. în d ru m a te pe rm a­ partid, pentru organizarea În ­ X -lca al P.C.R.: „Ea incumbă t i ­ m em brele acestui com itet s-a căutat ca in a c tiv ită ţile
ţire a m uncii de p a rtid şi e- nent de către com itetul de fă p tu irii h o tâ ririlo r şi p la n u ­ neretului v irtu ţile noastre s-iiii g in d it sâ lase m ulte ac­ c u ltu ra le sâ fie atras un n u ­
eonomire. In scopul cunoaşte­ r ilo r de măsuri adoptate Do tradiţion ale fiin d u -i dat astfel tiv ită ţi numai in seama c lu ­ m ăr c it mai mare de femei
rii sarcinilor ce revin com u­ altfel — arăta tovarăşul loan sâ făurească premisa n a ţio n a ­ b u rilo r şi a casei de cuiturâ. casnice. S-a organizat astfel
niştilor. al transpunerii lor in Ghcrm an. trebuie sâ ne îm b u ­ lă a um a nism u lu i socialist, n un lectorat care sc ţinea o d a ­
viată, in practica c o m ite tu lu i n ă tă ţim mai m u lt munca de solida rităţii Intre popoare". Preşedinta c o m ite tu lu i m u ­
dc partid, a b iro u lu i său, s-a STIL SI în d ru m a re şi control C om ite­ Dar pentru a înd eplini aceas­ nicipal ul femeilor, Ileana Sc- tă pe lună şi c a ic s-a dovedit
statornicit preocuparea ca toa­ tele şi b iro u rile org an izaţiilor tă înd atorire fundam entală, gato, ne spunea că „in trim e s ­ dc mure eficacitate. Acesta a
te h o tâ ririle organelor superi­ de bază trebuie s p rijin ite femeia trebuie sâ posede ca ­ trul I al anului. în do m eniul cuprins şedinţe cu probleme
oare şi p ro p rii să fie cunos­ METODE tocmai în această direcţie. lită ţi specifice o m u lu i zilelor a c tiv ită ţii c u ltu ra le cu fe­ medicale, frum useţile şi bogă­
cute din tim p dc către to ii — Noi întocm im în colec­ meile casnice, s-au ţin u t adu­ ţiile patriei, film e documentaro.
com uniştii. H o tâ ririle confe­ ÎN MUNCA tiv m aterialele pentru d ife r i­ noastre, bogate cunoştinţe din nă ri io cnrc s-au prelucrat Unele femei casnice activează
d ife rite domenii, sâ dea
do­
rin ţe lo r judeţeană şi orăşe­ te analize — arătau tovarăşii m aterialo p riv in d politica par­ In fo rm a ţiile artistice, cor.
nească au fost dezbătute cu Sim ion Mârcuş. Ioan M ihcţ. vadă de atitu din e şi co m p o r­ tid u lu i nostru, realizările d in teatru, muzică populară, o r­
toti secretarii com itetelor şi DE PARTID Constantin Borşa şi a lţii — tam ent corect în fa m ilie şi so­ cadrul m u n ic ip iu lu i, c a m p a ­ chestra semisimfouicâ Dar n u ­
o rg an izntiiior dc bază, cu ceea cc a făcut ea a c tiv ita ­ cietate. sâ fie pe deplin în ­ nia electorală. îm preună cu m ăru l cci mai mare c cuprins
m e m b rii com itetelor de pa rtid tea org an izaţiilor dc partid sâ credinţată de concepţia po li­ cadrele sanitare s-au ţin u t în- în cercurile de strictă u tilita te
şi ai b iro u rilo r o rg a n iza ţiilo r fie bine orientată spre pro tică justă a zilelor noastre. tîln iri, în care s-a discutat practică
de bază din întreprindere, a­ blemelo cheie. dar aceasta De aceea la lu crările Congresu­ despre igiena locuinţei, creş­ La fel şi la clubul „Con­
ceste h o tă riri fiin d studiate p a rtid organizaţiile dc partid trebuie însoţită apoi mai b i­ lui s-a insistat m u lt asupra terea şi educarea cop iilor. In - s tru cto ru l". num ărul cel mai
a m ă n u n ţit de către toti m em ­ din secţii şi sectoare se preo­ ne de o susţinută muncă po­ m u n cii cultu rale diversificate tru c it la aceste în tiln ir i a ve­
b rii acestor organe. C o n ţin u ­ cupă cu mal m ultă răspunde­ litică do la om la om pentru in rîn d u l femeilor. în special n it un n u m ă r mic de casnice, m are de femei casnice e cu ­
tul h o tâ ririlo r adoptate de re de plan ificare a m un cii şi înfăptuirea m ăsurilor preconi­ în rîn d u l celor casn>ce. care prins în cercurile m ai sus u-
organele superioare este adus elaborarea unor măsuri efica­ zate nu sint antrenate in activită ţi s-a trecut la form a de orga­ m in lite . Pentru mamele ai că­
la cunoştinţa m e m b rilo r de ce. Să exe m p lifică m C o m ite ­ Plenara a orien ta t a c tiv ita ­ organizate în aceeaşi măsură nizare pe cartiere, dar nici ro r copii se află la şcolile din
p a rtid şi pe alte căi : tra n sm i­ tul de pa rtid din sectorul V a­ tea com ite tu lu i di1 partid spre Prîn staţiei Simeria-tiiaj se vehiculează zilnic zeci de trenuri cu cele din în tre p rin d e ri, in ­ aici participarea n-a fost mai ju r u l clu b u lu i, s-au organizat
terea periodică a s a rc in i­ lea M o rii I. u rm ă rin d îndea­ ob iectivul col mai slringcn t ; s titu ţii etc. S-a insistat asupra num eroasă” . conferinţe, in tiln ir i cu ju rişti.
lor, în vâ ţâ m în tu î de pa rtid proape aplicarea h o tâ ririlo r recuperarea râ m în rrli în u r­ care iau drumul diferitelor centre industriale ale ţârii. — Care au fost cauzele ? C o nferinţele cu teme ale9e
etc. Cunoaşterea docum ente­ organelor superioare de partid m un cii deosebite ce trebuie sâ — Nu vin fem eile.. judicios s-au ţin u t înaintea
lor Congresului al X -lea al p riv in d reducerea c o n s u m u ri­ mă o depună comitetele dc femei, ru lă rii unor film e artistice
Nu vin pentru că observă
P.C.R, de pildă, a con stituit lo r 9pecifice la p rincip alele N. PADUREANU u.şczâmintcle c u ltu ra le de ti- sau documentare. Pentru a
pentru întreaga masă de co­ m ateriale şi în d ru m în d îndea­ că nici cci chem aţi sâ re a li­ diversifica activitatea, con du­
m unişti un bun p rile j de a-şi proape conducerea sectorului zeze aceste a ctivită ţi ’ nu le a- cerea c lu b u lu i iniţiază un
îmbogăţi cunoştinţele politico- n de term in at realizarea unor cordâ un interes prea mare. ciclu de conferinţe, luînd le­
ideologice p rin dezbaterea te­ im p o rta n te economii : de 4 com plex de lucrări care se In trim estrele II şi I I I a.e. ac­ gătura prin şcoli cu p ă rin ţii
meinică a acestora. mc lemn pc m ia dc tone însoţind o echipă de sp e- uent in pregătire, asigurînd flata la baza unui asem en ea execută in prezent. tivitatea a fost şi m ai slabă. copiilor. Aştfel se vor trim ite
L u c ru rile însă nu se opresc, m in ereu extras şi 7 kg e x p lo ­ cialişti din cadrul Centralei astfel o corelare judicioasă loc. Bineînţeles primii vago- Nici nu e de mirare. La e x ­ in v ita ţii cu o sâptâminâ îna­
cum este şi firesc, la stadiul ziv în ra p o rt cu sarcina p la ­ minereurilor nejeroase Deva, intre exploatarea propriu neti de rocă au fost trans­ Orice nume de m iner din puneri şi conferinţe seci. fe­ inte de a avea loc fiecare e x ­
cunoaşterii h o tă ririlo r. Se fa ­ nificată zilele trecute am /ost o a sp e­ zisă şi pregătirea viii oarelor portaţi spre actuala haldă cu colectivul care m unceşte la m eile nu vin şi nici prea mare punere. In fo rm a ţiile artistice
ce aici puternic sim ţită preo­ La sectorul M usariu II da­ ţii uneia din m inele reiaţi- fro n tu ri dc lucru. e/iteva luni în urmă In pre Boiţa ales spre a fi adus la efect nu sc realizează chiar a fost atras un nu m ăr a­
cuparea pentru organizarea torită preocupării com ite tu lu i nerite din judeţul nostru, Dezvoltarea minei a impus zent, după cum ne indică cunoştinţa publică plăteşte si în rîndu l celor prezente preciabil de femei. Dar ecea
în fă p tu im lor. C om itetul de de pa rtid şi conducerii secto­ Boiţa-Haţeg. Spunem reinti- executarea unei galerii dc ultima cifru scrisă cu vopsea tributul parţialităţii fiindcă Am a m in tit de şezători, s im ­ ce nem ulţum eşte conducere;;-,
partid are in vedere aici a- ru lu i s-au con turat rezerve nerite d eoarece aici au fost coastă cu o lungime de l 0D0 roşie pe betonul. încă reavăn. progresul şi calitatea lucră­ pozioane. fo rm a ţii artistice clu b u lu i e fără îndoială in fi­
eordarca unui s p rijin concret in te rne care au făcut posibilă reluate lucrurile dc deschi­ rilor nu se pol datora unuia care s-ai putea organiza cu m u l s p rijin ce vine din p a r­
b iro u rilo r o rg an izaţiilor de ba­ depăşirea sarcinilor de plan dere şi pregătire a zăcăm in- singur, aricit dc bun ar fi femeile casnice. Bineînţeles în
ză. M e m b rii săi sînt astfel re ­ în mod sim ţitor. Aspecte po­ lului. In curind, m ai precis el. Cităm totuşi cîteva nume colaborare cu aşezâmintele tea com ite tu lu i m unicipal ql
partizaţi în sfera sa de acti­ zitive se întâlnesc şi la uzina o dală cu începerea noului de mineri care i-am întllnit fem eilor. Uupâ cum nc m ă r­
vitate in cit să se asigure, pe de preparare, atelierele cen­ an, la Boiţa vor fi extrase la cota celor 320 metri a ga­ cultu rale, deoarece d iv e rs ifi­ turisea directorul clu bu lui.
de o parte o cup rindere co­ trale. Asemenea exem ple sint prim ele tone de minereu. leriei dc coastă : C onstantin carea acestei activită ţi, în do­ La m bra cho Gâman, „nim eni
respunzătoare (aici u rm â rin - numeroase In c u v in tu l v o r­ Este un minereu cu bogate (J/.ărescu, miner. Tiberiu rin ţa dc a obţine rezultate din acest comitet, nici măcar
du-sc ca cei mai e x p e rim e n ­ b ito rilo r au fost relevate une­ conţinuturi de sulf şi zinc, Hâ/jan, ajutor miner, Mlron mai bune. e necesară. A flă m preşedinta nu vine sâ pro pu­
taţi tovarăşi să răspundă de le neajunsuri care se cer în ­ care de această dată va cu­ Fluieraş. vagonetar Sînt că nu s-a făcut nim ic nici în nă vreo activitate cc şe \a o r ­
locurile cele mai grele), ia r lăturate. Deşi sc adoptă hotâ- noaşte fazele preparării, in d oar trei din cei 15 m em bri acest sens. Colaborarea cu ganiza în colaborare eu clubul,
pc do altă parte — desfăşura­ rîri bune — susţine tovarăşul noua uzină de p rep aram a ai brigăzii conduse de briga­ c lu b u rile şi rasa de cu itu râ sau pe care s-o organizeze în
rea unei a c tivită ţi susţinute, Ştefan Nâstâsoiu. directoru l dierul Minuţ Păran. După s-n preconizat pentru perioa­
d” profunzim e şi eficientă. a d ju n ct — acestea nu în toa- cărei construcţie a şi început cum nr asigură maistrul Vic­ da de iarnă Planul comun exclusivita te clubul no stru”
in apropiere de Haţeg. care acum s-a întocm it tot Pc v iito r C om itetul m u n ic i­
Ce r n fi peste puţin timp tor Duţă, toţi au o caracte­ pentru aceeaşi perioadă c u ­ pal al fem eilor Hunedoara are
la Boiţa ? Zâcâmintul, care ristică : vocaţia spre aceasta prinde dezbateri pe teme pe­
Termocentrala Mintia s p întinde pe o lungime de de metri. O dată ce ea va galeria de coastă se află la muncă dc miner, care la obligaţia de a depune m a x i­
12 km. cu grosimi variind Jn ţe p a " zâcăm intul t a fi 320 m etri sub masivul de Boiţa va cunoaşte în u rm ă ­ dagogice. expuneri, sim p o zi­ m um dc efort pentru în v io ra ­
torii ani un larg c.lmp de a-
între 70 cm şi 7 metri, va fi posibilă extinderea lucrări­ rocă Tot alifia metri de ga­ firm arc atît pentru cci mai oane pe teme medicale ra r'' rea a c tiv ită ţii cultu rale in rin -
trebuie să producă pentru început „atacat" cu o lor de pregătire Î&, partea e s ­ lerie sînt în prezent betonaţi, vechi în această m eserie, cit sînt solicitate mult. S a luat dul fem eilor casnice. Să-şi în ­
salbă de lucruri miniere, ga­
dind lucrării o form ă perfect
in
măsura dc a trim ile in v ita ţii
tică a acesteia, de unde
lerii, suitori, breşe dc cerce­ anul viitor vor fi scoşi la circulară, cu un profil de 6,1 şi pentru cei rare au primit p rin elevii de şcoală. S-au deplinească cu stricteţe tot
tare cu o lungime totală dc lumină primii vagoncţi cu metri pătraţi. Şi încă un recent botezul subteranului crea cc şi-a propus in planul
In lunile
care urm ează
energie electrică aproape 1 100 metri. Dintre minereu. am ănunt Avindu-se in v e ­ vom avea desigur prilejul să maî propus : o şezătoare, cî­ de măsuri, caic ulte rio r mai
teva simpozioane. Toate aces­
acestea. 400 metri reprezin­
d ere traficul intens
care se
Pătrunzlnd tn miezul
lu­
tă lucrări de red esch id ere ş1 crurilor să v ed em ce este o va realiza aici, galeria va li revenim în aceste locuri te puncte incluse în program poate fi îm bogăţit p rin tr-o
în execuţie eşapârilc de la ca­ reprofilare im puse de noile galerie de coastă Imagina- com plet electrificată. unde în prezent se „acordea­ sînt foarte frumoase, dar tre ­ colaborare fructuoasă cu a-,
zan, conductele in te rm ediare m etode dc exploatare care ţi-vă în primul ritul panta A m ploarea lucrărilor, ca n ­ ză" corzile prem ierei m in e­ şczâmintclc cultu ra le ale or."
K S B Q E S D i de la turbină, retuşuri, rana- vor fi aplicate. unui deal. Avindu-se in v e ­ tităţile de beton care sc toar­ reşti care va a rc a loc, pre­ buie şi înfăp tu ite S-nu in i­ Stilui. Pentru eâ, după cum
Icle de rccircu lare a gazelor A batajele, locul unde sc dere toate condiţiile tehnice nă în fiecare zi la galeria de m ieră m enită su aducă In ţiat in ceasul al doisprezecelea, a firm a însăşi tovarăşa Ileana
arse, puncte de lucru la care circuitul, econom ici naţionale
on da bătălia pentru realiza­ dc săpare a unei astfel de. coastă, utilajele folosite care dar măcar acum sâ se facă, Segato : „fem eile cer m ulte
Avînd in vedere că fro n tu l ziua de lucru pentru noi nu rea producţiei de m inereu lucrări, la Boiţa s-a ales ca sînt in exclusivitate de co n ­ o parte din inestim abilele re­ sâ se respecte ceea ce s-a pus
nostru de lu cru este creat de cunoaşte o lim ită normată. vor fi în număr de 7. Alte 3 punct de „pornire" a acestei strucţie rom ân ească dau o surse naturale ale patriei. a c tivită ţi şi noi avem datoria
m ontori. depindem foarte — Brigada pe care o con­ abataje se vor afla perm a- galerii tocm ai platform a a- im agine clară a întregului lr,g. C. DUMITRU pe hîrtîe. sâ le organizăm".
m u lt de ritm u l lor de lucru, duc eu a dat asigurări con­ A m luat legătura şi cu con­
care în aceste zile a atins v i ­ ducerii lo tu lu i că va te r m i­ ducerile celor două clu bu ri, M. BODEA
teze debordante. Noi nu ne na toate lu cră rile de izolaţii
vom lăsa mai prejos A vem cu 2-!î zile înaintea te rm e n u ­
un colectiv de muncă harnic, lui plan ificat — a venit răs­
cu m ultă experienţă, din rare punsul şefului de brigadă. Io ­ Indici superiori
se disting şefii dc echipă nel Ncdelea. Aş dori. insă.
Gheorghc Cremene. V aier Si- să apelăm la echipele dc
ghiartfiu. llie Dogan. Ion S to i­ m o n to ri sâ protejeze m ai a- in folosirea ma­
ca. izolatorii Vasile M oraru. îent lu cră rile de izolaţii Orice
Gheorghc M oraru. Gheorghc deteriorare va insrm na ore şi şinilor de încărcat
Asavei. tin ic h ig iii Vasile Pop, rh ia r zile do întârziere fală dc
A ndrei Purdea şi alţii, care program ul stab ilit
Exploatarea judicioasă a
ştiu să sc mobilizeze şi să eîş- Colectivul de muncă al lo­ parcului de ma.şni ile în ­
tige bă tălii dc genul acesteia tulu i de izolatori este a n tre ­ cărcat- cu siloz propriu aflat
care nc stă nouă in faţă De nat, a lă tu ri de ceilalţi con­ în dotarea exp lo atărilor m i­ Aspect din secţia de
aici rezidă op tim ism u l nostru. structori, în lupta cu tim p u l niere « p ă rtin in d I.ÎM. H u ­ preparare a conservelor
— In ceea cc ne priveşte pe ntru punerea p rim u lu i grup
pe noi, izolatorii — ne m ă rtu ­ in fun cţiune în această lună nedoara a creat posibilitatea din cadrul Fabricii de con­
risea m aistrul D u m itru Chi- O p tim is m u l izbînzîi il in tîl- realizării unor in dici ile u ­ serve şi mezeluri Deva.
met — nici nu poate fi vorba neşti la fiecare punct de lu ­ tilizare superiori celor pla- i
de nerespcctarca term en ului cru. Fiecare este hotărî! ca in nîficaji. Astfel, a fost posi- i
de punere în funcţiune. Co­ aceste zile care au mm r ă ­ bit ca de la începutul anu- ;
lectivul nostru şi-a etalat p u ­ mas pînâ la ora punerii in lui şi pinâ în prezent să fie
terea de muncă, de dă ruire funcţiune, să nu precupeţeas­ încărcate mecanic peste pre­
pe ntru sarcinile încredinţate că nici un efort pentru te rm i­ vederile plan ulu i 75 000 to-
şi eu alte ocazii. Sînt conv ins narea lu crărilor, conform pro­ nc minereu.
că o va face şi acuma. Avem g ra m u lu i stabilit.
rul Pctrila. este edificatoare. In se ocupe de probleme majore problome ale muncii de partid, tovnrâşulut Ioan Cherecheş. cretar al Comitetului orăşenesc oamenilor muncii de comiterea
nota dc constatare încheiată dc ale activităţii. Or, tovarăşul de conducere a consiliului popu­ — Da, am participat. Dar a din Petrila, din biroul Comite­ lor ? situaţia, de cc n-a luat o a ti­
controlul financiar intern al I.aig se încurca în probleme lar, deşi nu aveau nimic co­ fost de faţă şi tovarăşul Laig tului municipal de portid Pe­ — Cc s-a întîmplal? Fiind se­ tudine (ermâ, hotârîtâ, princi­
pială .şi s-n rezumat la reco­
Consiliului popular judeţean se personale, in altele minore ca­ mun cu aceste organe, incer- care... a condus. De altfel, tn ce­ troşani, din funcţia de membru sizaţi, noi i-am atras atenţia
arată : „Devizul iniţial pentru re erau de atribuţia unor ser­ cîncl „sâ cuprindă totul" făcea le două cazuri la care vă refe­ al comitetului orăşenesc de atit in cadrul comitetului mu­ mandări, Ia angajamente, la a-i
ronsuminrl băuturi în timpul lucrările solicitate de tovarăşul vicii sau salariaţi ai consiliu­ vizite la anumite persoane, chi­ riţi primul secretar a ţinut ne­ partid şi biroului orăşenesc, nicipal de partid, în secretariat, atrage atenţia tovarăşului Laig
serviciului cînd. dc fapt, el Laig Stanislav a fost Întocmit lui popular. In loc să se ocupe purile, pentru a verifica starea apărat să fie prezent la adună­ precum şi din cea dc prim ar al cit şi cu, personal. Am ajuns aşteptînd cn, tn final, să in te r­
era acela care bea în orele de la valoarea totală de 12 008 lei, de îndrumarea activităţii, urmă­ instalaţiei de ineâlzire centra­ rile generale iinde au fost p ri­ oraşului Pctrila şi sancţionat totuşi sâ fim puşi în situaţia vină organele superioare de
program, venind nu o dată sub dcpunînclu-se totodată de către rea sâ vadă dacă funcţionează lă, dară are sau nu nevoie de miţi cei doi. Aşa că... aspru pe linie de partid, cetă­ de a organiza o discuţie cu în­ partid ? O asemenea interven­
influenţa alcoolului in sediul beneficiar, la 23 aprilie 1968, caloriferul în apartamentul cu­ aragaz, dacă într-adevâr o anu­ ţenii au discutat mult. Aceste tregul birou al Comitetului o- ţie. în spiritul Statutului pa rti­
comitetului ele partid şi al con­ un avans în sumă de 2 327 Ici. tare, dacă cutare salariat s-a Desigur, această „prezenţă” la râşenesc de partid Petrila. To­ dului nostru, care ii cerc unui
siliului popular” , ni se relatea­ Tot la data de 23 aprilie s-a mită cetâţeancâ deranja liniştea adunările generale şl la confir­ abateri s-aj succedat In timp, varăşul Laig şi-a insuşit unele comunist „să fie exemplu dc co­
ză Această atmosferă i-a deter­ încheiat contractul de prestare prezentat la ora fixată să veri- locatarilor. „Aceste vizite repe- mări nu a fost nici fntimplâtoa- sub ochii comitetului orăşenesc lucruri, altele nu. Tn sfîrşit, rectitudine şl <lc cnnduită în fa­
minat. pc unii salariaţi să nu-şi dc servicii intre beneficiarul şi-a luat angajamentul câ va milie şi societate : să promove­
mai îndeplinească conştiincios Laig Stanislav şi l.G.L. Petro­ ţine seama de recomandări şi ze eu consecvenţă principiile c-
sarcinile, si lucreze sul) tensiu­ şani la suma dc 7 757 lei faţă ae va îndrepta. cliilâţii .soeialc... să folosească Ş»
ne. cu frică, iar alţii chiar sâ dc 12 008 lei...” Pentru ca după — Dar măsuri împotriva lui să stimuleze în întreac* sa ac­
plece. numai 7 zile (timp In care e nu s-au luat ? tivitate critica şi autocritica”
„ \ vinul puţind sâ suport am greu dc crezut că s-au execu­ „ E U S I N T T O T U L — Măsuri statutare de sanc­ ai fi curmat abaterile fostului
fost nevoită sâ-mi dau demisia tat lucrările in asemenea va­ ţionare nu s-au luat. S-a con­ prim-secretar lâră sn prejudi­
cieze prestigiul organului oră­
eu o lună Înainte de a intra In loare) sâ se încheie situaţia de­ siderat câ angajamentele orga­ şenesc de partid, ar fi ferit un
io nicu lu i dc maternitate” — finitivă de plată pentru lucrări nului orăşenesc cit şi ale to­ membru al partidului dc abateri
40'w tovarăşa Adriana Ţiff. In fn sumă de 4 758 lei, făc!ndu-se varăşului Laig erau u garanţie pentru care, pinâ la urmă, a fost
rtHUirnui ocazii, de altfel des­ şi corecturile de rigoare în con­ fice dacă s-a cosit sau nu finul tate, făcute de unul singur, la re şi nici lipsită de interes de partid. Să nu fi fost ele cu­ că lucrurile se vor îndrepta. sancţionat. Îngăduinţa biroului
tul dc dese. oamenii erau brus­ tract. Verificarea efectuată ara­ proprietate a consiluilui popu­ ore nefireşti, au dat naştere In pentru câ cei doi care au fost noscute cleelt In momentul în Planul de măsuri întocmit pen­ Comitetului orăşenesc de partid
caţi. jigniţi, se luau hotăriri tă insă că s-au executat lucrări lar şi altele de acest fel, negli- suspiciuni privind corectitudi­ prim iţi în partid „şl nu merită” care au adus prejudicii muncii tru îmbunătăţirea muncii a fost Pctrila şi lipsa dc fermitate a
prip.’ r peste ţapul biroului sau în \aloare de 11728 lei dar jînd problemele majore, econo­ nea moralâ a tovarăşului Laig — cum spun comuniştii — fă­ de partid, activităţii consiliului adus la cunoştinţa unei plena­
al comitetului executiv. Este „beneficiarul susţine faptul că mice; sociale, dc educare a oa­ — relatează tovarăşul Lazâr popular ? re a comitetului orăşenesc de biroului şi secretariatului comi­
tetului municipal de partid au
\r'iUa despre repartizarea ara- lucrările tn valoare de 6 970 lei menilor muncii. Aş vrea să e­ David — suspiciuni Întemeiate ceau parte din anturajul apro­ — Tovarăşii dc la Petrila au partid care a analizat tocmai contribuit, astfel, indirect, la
piat al tovarăşului Laig.
gu/elnr, a apartamentelor, de- au fost executate pe cont pro­ xemplific — continiiâ tovarăşul şi pe considerentul ră rezolva­ Numeroşii comunişti şi cetă­ observat câ ceea ce face tova­ aspectele întăririi disciplinei de crearea climatului de încălcare
vpre eliberarea unor autorizaţii. priu şî nu pnatc prezenta acte Negruţ : deşi avea în subordi­ rea acestor reclamaţii se făcea ţeni din Petriln şl Lonca căro­ răşul Laig nu e bine Dar s-au partid I s-a atras apoi atenţia
In baza unui asemenea „p rin ­ dc procurare a materialelor in­ ne două exploatări miniere — cu totul subiectiv” . ra li s-a solicitat părerea tn rezumat la a reţine faptele pen­ cu diferite prilejuri, precum şi «^principiului dc bază nl m un­
cii dc partid, a disciplinei
dr
cipiu” ştergea de pe tabelele troduse In operă", se «rată In I.onea şi Petrila — care nu Lipsa de obiectivitate şi-a pus cadrul anchetei întreprinse au tru el, fără sâ pună 1n discuţia tn conferinţa orăşenească de partal. Asemenea abateri nu put
aprojale in comisiile special nota de constatare mergeau tocmai strălucit, p ri­ pecetea şl asupra activităţii de apreciat câ aceste abateri de la organului orăşenesc de partid partid. S-a părut câ lucrurile fi tolerate în munca unor acti­
alcătuite pc cine credea de cu­ Omul nr. 1, care şl-a luat mul secretar al comitetului o- partid. „In loc ca aspectele morală, de la legile statului, asemenea abateri şi sâ ia o po­ încep sâ meargă spre bine. dar... vişti de partid şi de stat, in d i­
viinţă şi repartiza aragaze sau dreptul de „a conduce” după râşenesc ele partid n-a găsit muncii de partid sâ fie discu­ întrebarea am adresat-o şi to­
iip.u îamente euî voia. Aşa a p ri­ bunul plac treburile oraşului, Intr-un an decit o singură dată tate în colectiv, în b iro u — de­ încălcarea principiului condu­ ziţie fermă faţă de aceste stări varăşului loan Cherecheş ferent dc funcţia pc care o în­
de lucruri — ne spune primul
deplinesc, iar măsurile luate —
m \ locuinţă şi grădină şoferul n-a ezitat să-şi „pună la punct” timp sâ intre în subteran, la clară tovarăşul Cherecheş — cerii şi muncii colective l-nu secretar al comitetului munici­ — Părerea mea este câ la primite cu aprobare unanim i
lin pc autoturismul consiliului locuinţa plătind, aşa cum lesne locurile de muncă, acolo unde eram anunţat dc tovarăşul Laig compromis în faţa comuniştilor, pal de partid. şedinţa de birou din 30 octom­ dc către comuniştii şi cetăţenii
a masei de oameni ai muncii.
pcp'd.ir. deşi nu avea dreptul se poate vedea, doar o treime se materializează politica eco­ că a hotârît în cutare proble­ „El a făcut un marc rău orca­ — Este una dintre slăbiciunile brie anul trecut nu s-n mers pî­ din oraşul Petrila — sînt do­
1 gal. iar eind acesta a tam­ din valoarea lucrărilor, advicîncl nomică a partidului. Desigur că mă Ha mai mult. In loc sâ se nului orăşenesc dc partid, . ,n- de care a dat dovadă comitetul nâ la capât sâ sc elucideze toa­ vada grăitoare a fermităţii *i
ponat maşina din vina lm nn drept argument faptul că „ţe v i­ nici măsuri în cunoştinţă de dezvăluie unele lipsuri, să sc siliului popular cărora le-a \ orăşenesc de partid. te lucrurile. S-a mers unilate­ principialităţii, a spiritului de
i s-a imputat reparaţia pinâ ^ le dc fontă şi alte materiale cauză nu putc.au fi luate, iar discute în cadrul organizat al ştirbit prestigiul, spune tovnrâ- ! — Ea a favorizat comiterea ral, respectiv discutarea lui Tâ- echitate te caracterizează parti­
rinei n-a fost obligat de Consi- * le-a procurat cu 20 tic ani în conducerile tehnice n-au putut organului orăşenesc dc partid, şui Lazâr David. Pulerea de de abuzuri, adincirco unor fe­ nase (care a fost scos din mun­ dul nostru. „ A r trebui să învă­
lin i popular judeţean. Pe linia urmă” . Cit dc albă este aţa cu fi trase la răspundere cu com­ ele erau „discutate” eu un se­ mobilizare a Comitetului orăşe­ nomene negative In stilul dc că — n n.). însuşi felul cum a ţăm mult mai mult dîn docu­
masurilor abuzive pe care Ic-a care s-a încercat sâ se „coase” petenţa cuvenită c re ta r despre celălalt yi in­ nesc de partid Pctrila a scăzut, muncă al prim ului secretar fost prezentată situaţia este oa­ mentele dc partid” , spunea to­
licit se insrric şi hotânrea dc un argum ent pentru a acoperi In schimb, cabanele din ju r v e r s ” . In această conjunctură nu comuniştii nu mai răspundeau recum unilateral. varăşul Clement Negruţ In ca­
a nu trimite tn judecată doi sn- abuzul, vede şi un neiniţiat în au fost „controlate” foarte des, e de mirare eâ au fost încălca­ chemărilor, cetăţenii ev itau sâ — Dar abaterile tovarăşului drul discuţiilor purtate. Aceas­
Laig au mai fost discutate cu
hiriFjţi care au fu m t din avutul contabilitate. „controale" care se terminau te prevederile statutare şi in sc adreseze organelor orăşeneşti i un an în urmă în biroul comi­ Deci, biroul Comitetului oră­ tă necesitate c demonstrată de
obştesc. — Prin funcţia pe care o de­ „la un pahar” consumat în an- două cazuri de primire in conoscînd urhilrariul practicat \ tetului orăşenesc (,'um sc ex­ şenesc de partid Petriln n-a viaţă, de mersul nostru înainte,
manifestat suficientă exigenţă şi
Şirul abuzurilor nn sc opreş- ţinea — îşi 'expune opinia to­ turaje dubioase. Aşa şi-a creat partid. in rezolv a re,a cererilor lor” . plică persistenţa in aceleaşi fermitate pentru a curma ase­ de adînciren continuă a demo­
\ a i d O lucrare contra* lată şi varăşul Clement N'egruţ. secre­ un grup de prieteni din oameni — Aţi pariu, iu.it la confirma­ Dar. despic abaterile pentru greşeli, cu atit mai mult cn cit menea stări dc lapte. Dar b i­ craţiei socialiste, principiu de
executată la domiciliul sân .ife tar al Comitetului municipal de care în anumite situaţii erau rea lor. De ce n-aţi luat o ati­ caro Laig Stanislav a (ost eli­ »-omiietul municipal de partid a roul Comitetului municipal de I bază al partidului şi statului
către I.G.L. Petroşani. secto­ partid Petroşani — trebuia sâ compromişi şi cu care discuta tudine fermă? — ne-am adresat berat din funcţia de prlm-se- fost înştiinţat prin scrisori ale partid Petroşani, care cunoştea nostru.