Page 61 - Drumul_socialismului_1969_11

PROIETAPI PIN TOATE ŢÂRILE, UNIŢt-VĂ! Redacţia
Anul XXI

N r. 4628 şi administraţia

ziarului
Miercuri
DEVA, str. Dr. Petrii Grozo, nr. 3J.
19 noiembrie telefoane : redactor şef - 11588 ; re­
dactor şei adjunct, secretar de redaeţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1969 tură-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid — 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI
serviciu intre orele 16-24 — 11585.

Ieri, la amiază, a luat sfîrşit şedinţa plenară a

S E S I U N I A 3- f l A M A R I I A D U N Ă R I N A Ţ I O N A L E

A u f o s t a d o p t a t e :

® Legea privind organizarea şi funcţionarea miliţiei;

• Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură

cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste;

9 Legea privind executarea pedepselor

Lucrările acfuaiei sesiuni vor continua în comisii permanente

Expunerea Ia proiectul de lege privind
Vdunore Naţionolâ o tului textil din Cisnâdie, şi Pa-
Socialiste Romonio raschiv benescu, preşedintele
luat, morţi dunioea- Consiliului judeţean Goloţi al m m m m
le celei de-o treia sindicatelor. organizarea şi funcţionarea miliţiei La panoul de comandă al staţiei, de electrofiltre din com­
celei de-o şosea le­ Proiectul de lege o fost apoi binatul hunedorean, operatoarea Filofteia Barbu urmăreşte func­
discutat pe articole, in conţi- ţionarea corectă a instalaţiei. polo . ^ (j^g^A
se oflou deputaţii nuore, prin vot secret, cu bile, prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne
unări Naţionale, pre- Morea Adunare Naţionolâ o
Tieroşî invitoţi - con- adoptat Legea privind angaja­ P roiectul de lege pe eare-J dere penală a celor vin ova ţi. S p rijin u l activ al m aselor de rarea a v u tu lu i obştesc şi per­
e instituţii centrale şi rea gestionarilor, constituirea prezentăm este m e n it să d e fi­ In executarea a trib u ţiilo r ce cetăţeni a c o n s titu it şi con sti­ sonal, a tu tu ro r v a lo rilo r o rîn ­
obşteşti, activişti de de garanţii şi răspunderea in nească ro lu l, organizarea şi le re vin , o fiţe rii şi su b o fiţe rii tuie pe ntru m iliţie o chezăşie d u irii noastre socialiste. Trimestrul IV - hotărîtor pentru înfăptuirea
de stat, personalităţi legătură cu gestionoreo bunu­ fun cţiona rea m iliţie i rom âne de m iliţie vo r avea d re p tu l şi a în d e p lin irii in bune condi- P ro ie ctu l de lege stabileşte
economice, ştiinţifice rilor organizaţiilor socialiste. — una din p îrg h iile de în fă p ­ ob lig a ţia de a conduce la se­ ţiu n i a s a rc in ilo r ce-i sînt în ­ sarcini de cooperare a m iliţie i
s, ziarişti. Lo cel de-al 4-leo punct al tu ire a p o litic ii p a rtid u lu i şi d iile organelor de m iliţie pe credinţate. P ornind de aici, cu celela lte u n ită ţi şi organe sarcinilor economice
ezenţi şefi oi mîsiu- ordinii de zi, ministrul justiţiei, s ta lu lu i nostru in do m en iul a- cei care p rin a cţiu n ile lo r pe- pro ie ctu l prevede po sib ilita te a ale M .A .I., C S S . şi M .F.A.
jmalice acreditaţi la Adrian Dimitriu, o prezentat p â râ rii c u c e ririlo r re v o lu ţio ­ rie litea zâ ordinea publică, o rg a n iză rii gru pe lor de s p ri­ în în d e p lin ire a unor a trib u ţii
corespondenţi oi pre- expunerea Io proiectul de lege nare ale po po rulu i — şi să via ţa şi in te g rita te a cetăţeni­ jin ale m iliţie i form ate din p riv in d securitatea sta tu lu i,
privind executarea pedepselor, co n trib u ie la rid icare a n iv e lu ­ lor. cetăţeni care se bucură de s ti­ paza fro n tie re i de stat. apăra­ Potenţialul laminoa-
;ii şi invitaţii au in- iar deputatul Mihail Ghelme- lu i m u n cii desfăşurate dc o r­ P ro ie ctu l de lege prevede mă şi respect în rîn d u l lo ­ rea locală antiaeriană şi a a l­
:u puternice şi înde- geanu, vicepreşedinte ol Co­ ganele de m iliţie în apărarea că organele de m iliţie execută c u ito rilo r şi care se oferă vo­ to r a trib u ţii prevăzute de lege.
auze sosirea în sola misiei juridice, raportul acestei p ro p rie tă ţii socialiste şi per­ a trib u ţiile ce le re vin din ho- lu n ta r să s p rijin e organele de P o rn in d de la fa p tu l eâ a­
iţe o tovarăşilor : comisii la proiectul de lege in j sonale ale cetă ţe nilor, a dre p­ lâ rîrile c o n s iliilo r populare şi m iliţie pe ntru m enţinerea or­ plicarea şi respectarea Întoc­
eauşescu, Ion Gheor- discuţie. tu rilo r şi intereselor lo r lega­ de ciziile co m ite te lo r e xe cu ti­ d in ii publice, precum şi pen­ m ai a le g a lită ţii în activita tea relor hunedorene -
rer, Emil âodnaraş, In cadrul dezbaterilor ce au le, m enţinerea o rd in ii Şi li- ve, le Inform ează periodic tru prevenirea şi descoperirea m iliţie i şi. in general, re a li­
lescu-Mizil, Gheorghe urmat ou luat cuvintul depu­ niştei publice. despre starea in fra cţio n a lă , in fra c ţiu n ilo r şi c o n tra v e n ţii­ zarea sa rc in ilo r ce-i sînt în­
, Virgil Trolin, llie taţii Emilion Nucescu, preşedin­ In proiect sînt prevăzute a­ m ăsu rile luate pentru pre ven i­ lor. cre d in ţa te de p a rtid şi guvern
axim Berghianu. Con- tele Tribunalului Suprem ol Re­ trib u ţii p riv in d apărarea p ro ­ rea şi descoperirea in fra c ţiu ­ F aptul că in a ctivita te a sa sînt d ire ct co n diţiona te de
bâgan, Emil Drâgă- publicii Socialiste România, şi p rie tă ţii socialiste — tem elia n ilo r. asigurarea pazei în ora­ m iliţia se s p rijin ă pe p a rti­ n iv e lu l po litico -id eolog ic. de valorificat integral!
nos Fozekos, Petre Gheorghe Pop, prim-vicepre- o rîn d u irii noastre — şi a celei şe şi com une, precum şi cu ciparea largă a ce tă ţe n ilo r re­ pregătirea profesional ju rid ic ă
nitru Popescu, Leonte şedinte al Consiliului popular personale a cetă ţe nilor, preve­ p riv ire la o rd in ele şi in s tru c ­ zultă şi d in acele prevederi şi de c u ltu ră generală a cadre­
teorghe Stoica, Vosile judeţean Maramureş. nirea şi descoperirea eu ope­ ţiu n ile p rim ite de la M in iste ­ ale p ro ie ctu lu i care precizea­ lor, în proiect s-a s ta b ilit câ
După discutarea pe articole. ra tiv ita te a in fra c ţiu n ilo r, ru l A fa c e rilo r Inte rn e şi la ză că orgânele m iliţie i colabo­ pregătirea pe rson alu lu i m ilita r Pentru colectivele Hc lum inători hunedorcni, a deve­
u-se la punctul 2 de Marea Adunare Naţionala o id e n tifica re a şi prinderea in ­ m ăsurile ce se im p un a fi lu a ­ rează cu organele Şi organiza­ se face în şcoli m ilita re de o fi­ nit o tradiţie ca m ult Înainte de încheierea unui an de
ea de zi, deputatul adoptat prin vot secret, cu bile, fra c to rilo r. De asemenea, sînt te pentru aplicarea lor. ţiile dc stat şi obşteşti, cu o r­ ţe ri. de m a iş tri m ilita ri şi sub­ muncă să-şi evalueze c ifric drum ul parcurs şi să chib-
•nescu, ministrul alo- Legea privind executorea pe­ prevăzute a trib u ţii re fe rito a re In întreaga lo r activita te ganele presei, ra d io u lu i, tele­ o fiţe ri. centre Şi c u rs u ri de zuiascâ temeinio h noua etapă superioară ce trebuie stră­
:erne, a prezentat ex- depselor. la apărarea d re p tu rilo r şi in ­ organele de m iliţie au p rim it v iz iu n ii şi cin em a to grafie i In pe rfecţionare şi că pentru sa­ bătută. Cu a tit mai m ult ne sim ţim îndatoraţi să facem
lo proiectul de lege In şedinţa de marţi diminea­ tereselor legale ale persoane­ si prim esc un preţios s p rijin scopul c re ă rii unei puternice tisfacerea necesarului de spe­ acest lucru acum cinci nc pregătim sn păşim in ultim ut
rganizorea şi funcţio- ţa, deputaţii au adoptat, de lor, siguranţa c irc u la ţie i pe d in partea oam enilor m un cii, o p in ii îm p o triva celor care c ia liş ti ce nu pot fi p re g ă tiţi an al cincinalului actual, cincinal ce trebuie încheiat In
llţiei. Raportul Comi- asemenea, modificări în com­ d ru m u rile publice, eliberarea educaţi de p a rtid în s p iritu l încalcă legile, pe ntru pre ve n i­ în şcolile m ilita re pot fi an­ sp iritu l înaltelor exigenţe şi răspunderi pe care Congre­
ru consiliile populare ponenţa unor comisii perma­ şi c o n tro lu l actelor de trecere respectării legilor, al cinstei, rea şi descoperirea in fra c ţiu ­ g a ja ţi absolvenţi ai in s titu te ­ sul al K-lea a! P.C.R. le pune in faţa siderurgiei romA­
istroţia de stat şi al nente ale Marii Adunări Naţio- a fro n tie re i, ţinerea e vide nţei lo r c iv ile de în vâ ţâ m în t supe­ neşti, in consecinţă a com binatului nostru, ca principal
juridice la acest pro- nole - punct prevăzut în or­ popu laţie i şi eliberarea acte­ d re p tă ţii şi e c h ită ţii sociale. n ilo r şi co n tra v e n ţiilo r, apă- rio r. producător şi futnizo# de metal al ţării.
lege a fost prezentai dinea de zi. La propunerea lo r care ce rtific ă Identitatea, A ctivitatea de ansamblu din acest an a lam inoarelor
totul Dumitru Balalia, Biroului M.A.N., în locul depu- d o m ic iliu l şî cetăţenia. Expunerea ia proiectul de lege se înscrie armonios în cadrul prevederilor planului de
ele Comisiei pentru totuluî Florea Dumitrescu, care S ta b ilin d d is tin c t a trib u ţiile stat. Remarc in mod deosebit caracterul dinam ic al creş­
populare şi adminis- îndeplineşte funcţia de minis­ şi su rcinile organelor m iliţie i, te rii producţiei de Itnunate. datorită u tiliz ă rii extensive
slat. tru al iinonţelor, deputatul precum şi m ijloa cele dc rea­ privind angajarea gestionarilor, şi intensive a capacităţilor dc producţie, perfecţionării
baterea proiectului de Virgil Pîrvu o fost oles membru liza re a acestora. pro ie ctu l tehnologiilor de lam inare, a program ării şi organizării
luat cuvintul deputa­ ol Comisiei economico-finon- este c lă d it pe p rin c ip iu l res­ proceselor de producţie. S-au înregistrat progrese im ­
ta Dobrovici, prim-se- ciore. In locul deputatului An- pe ctului faţă dc lege, faţă de constituirea de garanţii şi răs­ portante pe linia sp o ririi capacităţii de încălzire la blu-
I Comitetului judeţean gelo Miculescu, care îndepli­ om şi adevăr In acest sens in ming 1 300, extinderii ajusta,ielor, d ive rsifică rii stru ctu rii
tipodimensionale a lam inatelor, reducerii procentului de
ol P.C.R., preşedintele neşte funcţia de ministru al o- proiect sc prevede că organele
ui populor judeţean, griculturii şi silviculturii, Marea m iliţie i işi desfăşoară întreaga rebuturi şi pierd erilor dc metal, întărirea disciplinei In
muncă. Tonte acestea se concretizează în depăşirea con­
Benko, prîm-vicepre- Adunare Noţionolo a oles pe activitate- pe baza şi in exe­ punderea în legătură cu gestiona­ stantă a prevederilor planului, astfel că la ora actuală
al Consiliului popular deputatul Dumitru Coliu, ca cutarea legii. lam ina torii hunedorcni raportează peste plan 10 000 tone
i Mureş. După dis- membru al Comisiei pentru a- R eferîndu-m â la unele a tri­ blum uri şi ţagle de relam inare şi 7 500 tone lam inate
pe articole, Moreo A- griculturâ şi silvicultură. b u ţii m ai im p o rta n te ale m ili­ rea bunurilor organizaţiilor fin ite plin?
Naţională o adoptat Lo amiază, şedinţa plenară ţie i. in legătură cu care pro ­ Desigur, capitolul realizări poate fi m ult extins. Sar­
secret, cu bile, Legea a luat sfîrşit. Tovarăşul Ştefan iectul de lege aduce unele e- cinile de amploare şi com plexitate sporită ce ne stau In
organizoreo şi funcţio­ Voitec, preşedintele Morii A- Icm cnte noi, unele pre ciză ri şi socialiste faţă nu ne îngăduie insă un asemenea răgaz. D im potrivă,
narea miliţiei. dunâri Noţionole. o anunţat c la rific ă ri necesare, m enţionez ele ne obligă să procedăm cu luciditate la comonsura-
Lo următorul punct de pe ca în conformitate cu princi­ fa p tu l că se stabilesc co n d i­ rea realistă a realizărilor, la analiza lor exigentă. Pentru
ordinea de zi, deputatul Fio- piul sesiunilor deschise, lucră­ ţiile in care o fiţe rii şi su b o fi­ prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor anul 1970, la blum uri vom avea dc făcut faţă unor spo­
rea Dumitrescu, ministrul fi­ rile actuolei sesiuni vor con­ ţe rii în tre p rin d mâsur» m iliţie - ru ri care se apropie sensibil de capacitatea proiectată,
nanţelor. a prezentat expune­ tinua in comisii permanente neşti în scopul co m b a te rii in - Vă rog să-m i p e rm ite ţi să la folosirea judicioasă a bu ­ asigurarea u n u i aparat gestio­ ia r la lam inorul de sem ifabricate creşterea efectivă re­
rea la proiectul de lege pri­ care vor examina celelalte pro­ fia c ţio n is m u lu i şi al m en ţine­ vă prezint, din însărcinarea n u lu i public. nar corespunzător, p e rfe cţio ­ prezintă mal m ult de 300 000 tone în comparaţie cu anul
vind angajarea gestionarilor, iecte de legi înscrise pe ordi­ r ii o rd in ii. C o n siliu lu i de M in iş tri, spre In general, se poate a firm a narea sistem u lu i g a ra n ţiilo r, in curs. Un spor im portant este prevăzut a se realiza la
constituirea de garanţii şi răs­ nea de zi o sesiunii. Reluarea Aşa spre exem plu proiectul dezbatere şi adoptare, proiec­ că u n ită ţile economice şî bu­ în tă rire a ră sp u n d e rii m a te ri­ lam inate fin ite pline, unde Hunedoara va trebui să se r i­
punderea în legătura cu ges­ lucrărilor în şedinţe plenare va prevede că atunci cînd există tu l de lege p liv in d angajarea getare s-au preocupat îndea­ ale. dice pentru prim a oară la un volum de producţie de pe­
tionarea bunurilor organizaţii­ fi anunţată din timp. date şi in d ic ii tem einice re fe ­ g e stion arilor, con stituire a dc proape, în tr-o m ăsură to t m ai O dispo ziţie nouă din pro­ ste 2 m ilioane tone, cu circa 180 000 tone mai m ult faţade
g a ra n ţii şi răspunderea in le ­
lor socioliste. Deputatul Aurel rito a re la pregătirea s â v îrş irii mare, de a d m in istra re a şi iectul de lege priveşte trage­ acest an.
Vijoli, preşedintele Comisiei O unor fapte prevăzute de legea gătură cu gestiunea b u n u rilo r gestionarea corespunzătoare a rea la răspundere a conducă­ In prim plan se im pun a fi executate o seamă de lu ­
o rg a n iz a ţiilo r socialiste.
economico-finonciore, a pre­ penală, organele de m iliţie iau Cu deosebită fe rm ita te a v a lo rilo r m a te ria le şi băneşti to rilo r de o rg a n iza ţii socialis­ crări de extindere, de modernizare şi dotare tehnică a
zentat raportul acestei comisii După încheierea şedinţei m ăsuri pentru stringerea şi s u b lin ia t tovarăşul N icolae ce le-au fost încredinţate. te şi a a lto r salariiaţi, so lid a r lam inoarelor. Capacitatea de încălzire la blum ing „1 300"
şl ol Comisiei juridice. plenare, comisiile permanente : ve rifica re a probelor, id e n tifi­ Ccauşc.seu. secretarul general T otuşi, trebu ie a ră ta t că ac­ cu gestionarul care a produs trebuie completată prin term inarea construcţiei a încă 6
In legătură cu proiectul de economico-finoncîoră ; pentru carea şi prinderea in fra c to ri­ al p a rtid u lu i, in ra p o rtu l pre ­ tiv ita te a gestionară nu a ţin u t paguba, dacă acesta a fo st cuptoare cu flacără întoarsă, din care 4 cuptoare pînâ
lege supus dezbaterii, ou luat agricultură $î silvicultură ; pen­ lo r. In acest scop m iliţia efec­ zentat la Congresul al X -lea, pasuj cu necesităţile şi c e rin ­ an ga jat fără respectarea con­ la finele anului, precum şi asigurarea unei noi macarale
cuvintul deputaţii losif Uglor, tru învâţomînt, ştiinţa şi cultu­ tuează in ve stig a ţii, constatări necesitatea string en tă de a in ­ ţele actualei etape de dezvol­ d iţiilo r de vîrstâ. s tu d ii şi Tiegler în zona cuptoarelor Pentru ca blum in gu rilc să
prim-seeretor al Comitetului ră ; pentru sănătate, munco şi te h n ic o -ş tiin ţific e , re ţin e ri de troduce o ordine riguroasă în tare a societăţii noastre S înt stagiu a p re v e d e rilo r re fe ri­ lucreze intensiv la nivelul sarcinilor, socotim necesar
să se întreprindă toate măsurile pentru asigurarea şarje­
judeţean Satu Mare al P.C.R., prevederi sociale ; juridică s-ou persoane în cazurile sta b ilite ad m in istra rea a v u tu lu i ob­ cazuri clnd norm ele p riv in d toare la antecedentele pena­ lo r calde de la o ţclâ rii cel puţin în proporţie dc 00 la
preşedintele Consiliului popu­ întrunit in şedinţe de lucru. dc lege şi a lte a c tiv ită ţi de ştesc. în gospodărirea u n ită ţi­ gestionarea b u n u rilo r nu se le. Aceeaşi răspundere o vo r sută, existenţa unui stoc permanent de lingo uri reci şi
lor judeţean, Eleonora Nilca, respectă, nu se fac la tim p avea şi cei v in o v a ţi de nc-
cercetare penală, m enite să lo r şi In u tiliza re a m ijlo a ce ­ in v e n ta rie rile , o rî se fac su ­ respectareva d is p o z iţiiJ o r p r i­ crearea co n d iţiilo r pentru ca cel tîr/.iu In jum ătatea anu­
director general al Combina- (Agerpres) c o n trib u ie la sta b ilire a ade­ lo r m a teriale şi băneşti, de p e rficia l. nu se ţin e la zi şi vind con stituire a de g a ra n ţii, lui viito r, întreaga producţie a oţelărici M a rtin nr. 2 să
v ă ru lu i şi tragerea la râspun- a veghea cu toată hotârlrea corect evidenţa b u n u rilo r, nu în lim ita g a ran ţiei neconsti- fie turnată in lingouri de 8 şi 9 tone.
se asigură depozitarea şi pa­ l u i te.
In opera de în n o ire şi p e r­ za lo r in c o n d iţii corespun­ Ţ in în d scama că u n ii ges­ ÎOSIF PIRVU
fe cţio n a re a în tre g ii noastre Expunerea la proiectul de lege zătoare. ia r uneori sînt anga­ tio n a ri creează in te n ţio n a t
le g is la ţii, p rin adaptarea c i la ja ţi gestionari n e p re g ă tiţi sau p lu su ri în gestiune, îndeosebi inginer şef la Combinatul
s ta d iu l actual de dezvoltare, c h ia r cu antecedente penale, p rin înşelarea c u m p ă ră to ri­ siderurgic Hunedoara
un Joc im p o rta n t il ocupă le ­ privind executarea pedepselor toate acestea fa vo rlzîn d pro ­ lo r, cu scopul de a-şi însuşi
g is la ţia penală. ducerea de pagube. aceste p lusu ri, s-a considerat
N o u l cod penal prevede că La cele arătate se adaugă necesară sancţionarea penală
pedeapsa este o m ăsură do prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei şi fa p tu l că re g le m e n tă rile în a fo rm ă rii de plusu ri în ges­
c o n strin g e re care se ap lică vigoare, corespunzătoare con­ tiu n e p rin m ijlo a ce fra u d u ­
in fra c to rilo r, în ra p o rt cu fo rm ă rii unei a titu d in i corec­ p o rte cu g rijă fa ţă de b u n u ­ ru l ales sau desem nat d in o­ d iţiilo r dc acum un deceniu loase.
p e ricu lo zita te a socială a fa p ­ te a acestora fa ţă de ord in e a r ile p ro p rie ta te socialistă. fic iu şi la p o s ib ilita te a pre ­ cln d au fost introduse, nu O rie ît de bine ar fi con­
te lo r comise. T otod ată, cod ul d c d re p t şi de re g u lile de O in s titu ţie im p o rta n tă a s tă rii de că tre ei a un ei m ai răspund e xige nţelo r de s tru ită o lege, ea nu p ro d u ­
penal prevede că exe cutarea c o n v ie ţu ire socială. Reeduca­ c o d u lu i penal, d e riv în d d in m un ci u tile . astăzi. ce efectele scontate decit în Au îndeplinit Pentru determi­
pedepselor se face în c o n d i­ rea celor con da m naţi este re ­ concepţia asupra pedepsei, P ro ie c tu l m ai c u p rin d e dis­
ţiile s ta b ilite de lege. alizată şi p rin c a lific a re a sau este aceea a lib e ră rii c o n d i­ p o z iţii p riv ito a re la e xe cuta­ S istem ul g a ra n ţiilo r m ate­ m ăsura în care este ap licată narea umidităţii
re c a lific a re a lo r, in tr-o mese­ ţio n a te In ap lica re a dispo zi­ rea pedepsei cu m oartea, a­ ria le a devenit in e fic ie n t da­ cu rig u ro zita te , in toate v e ri­
In acest scop, s-a în to c m it to rită fa p tu lu i că In tim p ce gile econom iei şi pe toate planul anual
p ro ie ctu l de lege p riv in d e- rie . p rin a c ţiu n ile e u ltu ra l- ţ iilo r care reglem entează a- m en zii penale şi pedepselor valoarea m edie a g e stiu n ilo r tre p te le erarhice. Este deci cocsului
xeeutarea pedepselor, pe ca­ ed uca tive desfăşurate la lo cu ­ ceastâ in s titu ţie , p ro ie c tu l f i ­ co m p lim e n ta re , la paza con­ s-a m ă rit con sid erab il, cu a n ­
rile de deţinere, p rin p o sib i­ xează c rite rii p e n tru c a lc u la ­ d a m n a ţilo r şi accesul In lo cu ­ de d a to ria m in is te re lo r şi o r­
re, d in însărcinarea C o n s iliu lu i tu m u l g a ra n ţiilo r s-a m e n ţi­ In cadrul Com binatului si­
lita te a ce le este acordată de rea p ă rţii de pedeapsă ee rile de deţinere. ganelor centrale, com ite te lo r Ie ri în schimbul I m inerii
de M in iş tri, vi-1 supun spre n u t la acelaşi n ive l ; totodată, executive ale c o n s iliilo r popu­ derurgic Hunedoara a fost
e xa m in a re şi adoptare. P ro ­ a p rim i c ă rţi, zia re şi re v is ­ poate f i con sid erată ca exe­ P e n tru ap lica re a p re ve d e ri­ sistem ul actual nu perm ite lare. co n d u ce rilo r de u n ită ţi raionului II, zona a 3-a, dc la pusă la punct o nouă teh­
ie c tu l cu p rin d e d is p o z iţii re ­ te. precum şi p rin s tim u la ­ cu ta tă pc baza m u n c ii pre ­ lo r expuse, s a rc in i deosebite folosirea g a ra n ţiilo r pentru econom ice şi bugetare să ve­ mina Lupcni şi-au îndepli­ nologic de determ inare a u-
fe rito a re la Jocurile de d e ţi­ rea celor d is c ip lin a ţi, s tă ru i­ state. re v in org a n e lo r de la lo c u rile acoperirea pagubelor decit în gheze )a respectarea legii, să nit sarcinile de plan cc Ic m id ită lii cocsului p rin meto­
nere. re g im u l e x e c u tă rii pe­ to ri in m uncă, care dau do­ P e n tru c o n d a m n a ţii m in o ri, de d e ţine re, care v o r tre b u i cazul desfacerii c o n tra c tu lu i instruiască tem einic în tre g u l reveneau Ia extracţia dc căr­ da în ce tin irii neutronilor.
depselor. organizarea m u n c ii vezi tem einice de în d re ptare . se asigură c o n d iţii speciale să-şi desfăşoare întrea ga a c ti­ aparat gestionar, să u rm ă ­ bune in acest an. L'stc o rea li­ Noua tehnologie a fost elabo­
c o n d a m n a ţilo r şi lib e ra re a A stfe l p e n tru aceştia pro ie c­ dc educare, in s tru ire şi c a li­ v ita te p o triv it le g ii şi in ve­ de m uncă sau tre ce rii gestio­ zare ob|inulă ca urmare a rată de specialişti din ca­
tu l prevede, spre deosebire de fic a re în m uncă. E i con tinu ă derea re a liz ă rii s c o p u rilo r n a ru lu i in altă fun cţie. rească rid ica re a con tinu ă a creşterii p ro du ctivităţii mun­
co n d iţio n a tă , precum şi unele drul com binatului şi ai In ­
reglem entarea actuală, că pot în v â ţâ m în tu l general o b lig a ­ sale. ca şi p ro c u ro rilo r cu a­ De asemenea, actualele dis­ n iv e lu lu i său de pre gă tire cii care a fost depăşită cu
m ăsuri speciale p riv in d m i­ profesională şl a co n ştiin ţe i 780 Uc pc post. fa(â dc cea stitutului dc fizică atomică
n o rii şi fem eile. Pedeapsa în ­ presta m uncă fă ră pază in a­ to riu şi li se creează p o sib i­ tr ib u ţii de supraveghere a p o z iţii legale nu reglem entea­ din Bucureşti. D eterm inările
c h is o rii se execută in lo c u ri fa ra lo c u lu i de d e ţin e re sau lita te a de a do bînd i o pregă­ re sp e ctă rii le g a lită ţii in a c ti­ ză în m ăsura cerută răspun­ sale socialiste. planificată, precum şi a ex­ care sc fac p rin această teh­
pot fi fo lo s iţi p e n tru suprave­ tire profesională, p o triv it cu v ita te a acestor organe. De a­ tind erii mecanizării şi mo­
de de ţin e re anum e o rg an iza­ derea co n d u că to rilo r de În ­ Totodată, sin t necesare în nologic durează numai două
gherea a lto r con da m naţi la g ra d u l de şco la riza re şi a p ti­ semenea, p re ş e d in ţii trib u n a ­ dernizării flu x u lu i tehnologic
te, la care co n d a m n a ţii sînt tre p rin d e ri şi a a lto r anga­ fiecare u n ita te m ăsuri care minute, putîndu-sc realiza in
Jocurile de m uncă. tu d in ile lo r le lo r judeţene sau ju d e e â to rii In subteran.
re p a rtiz a ţi după n a tu ra in ­ ja ţi. astfel in c it practic, fo a r­ să asigure ţinerea corectă a fiecare moment corecţiile a­
fra c ţiu n ii. d u ra ta pedepsei şi In c a d ru l re g im u lu i prevă­ O a te n ţie deosebită se dă delegaţi de aceştia vor tre b u i te ra r a fost antre na tă res­ evide nţelo r. efectuarea la I.a acest succes au concu­ supra um idită ţii cocsului fo­
co m p o rta re a lo r. zut p e n tru executarea pedep­ c o n d iţiilo r în care se execută să-şi ir.deplincascâ cu e x i­ po nsabilitatea celor care tre ­ tim p sî cu exigenţă a in v e n ­ rat in prim ul rînd m em brii losit la încărcarea furnalelor.
selor, p ro ie ctu l stabileşte o- m ăsura a re s tă rii p re ve n tive , genţă şi sim ţ de răspundere buiau să se îngrijească In ta rie rilo r. depozitarea cores­ brică/.ii conduse dc Mîhni
In tim p u l e xe cu tă rii pedep­ Pentru anul v iito r se pre­
sei în c h is o rii. co n d a m n a ţii b lig u ţiiio pe care le au con­ sta b ilin d u -se d is p o z iţii specia­ a trib u ţiile noi ee le-au fo st p rim u l rîn d de păstrarea a­ punzătoare a b u n u rilo r m ate­ lllnga care a dat peste sar­ conizează ca pentru dirija re a
d a m n a ţii şi d re p tu rile ce le le re fe rito a re la lo c u rile de în c re d in ţa te p rin legea de o r­ ria le. păstrarea în siguranţă cinile planificate cc reveneau automată a tu tu ro r corecţii­
s în t o b lig a ţi să presteze o v u tu lu i obştesc şi de folosirea
sin t acordate. C o n d a m n a ţii deţinere, la separarea de cei ga nizare judecătorească, de a a m ijlo a ce lo r băneşti, asigu­ brigăzii pe perioada cc a tre­ lor tic um iditate să fie fo­
m uncă u tilă , m unca c o n s titu ­ sînt o b lic a ţi să respecte p ro ­ co n d a m n a ţi a celor a re sta ţi v e rific a le g a lita te a d e ţin e rii şi lu i c it m ai judicioasă. rarea pazei, în tă rire a co n tro ­ cut dc la începutul anului losite calculatoarele electro­
in d fa c to ru l p rin c ip a l pe ntru g ra m u l z iln ic , d is c ip lin a şl .p reve ntiv, la d re p tu l acestora m od ul de exe cutare a pedep­ O b ie ctive le esenţiale ale lu lu i în toate co m p a rtim e n ­ 5 812 tone cărbune. nice.
reeducarea Jor, în vederea o rd in ea in te rio a ră , să se eom - de a lua con tact cu apârăto- selor p riv a tiv e de lib e rta te . - re g le m e n tă rilo r propuee sin t tele de a ctivita te .