Page 65 - Drumul_socialismului_1969_11

Anul XXI PROLETARI d in t o a t e ŢĂRILE, U N IŢ I-V Ă ! Redacţia

Nr. 4629 şi administraţia

ziarului
Joi

DEVA. $tr, Dr. Petru Groza, nr. 33
20 noiembrie telefoane : ledoctor şef - 11588 ,* »e-
daclor şef adjunct, secretar de redacţie
ţi administraţia - 12138 ; secţiile cul-
1969 tură-sport ş» probleme cetăţeneşti —
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie fi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI
serviciu între orele 16-24 - 11585.

PLANUL ANUAL Şl ANGAJAMENTELE — ÎNDEPLINITE EXEMPLAR Minerii din Lupeni au extras 60000

ÎN TO A TE ÎNTREPRINDERILE! tone de cărbune peste plan

Aseară, în tipografie, ingine­ rora se află inginerul loan Cos-
rul Vosile Ciripeai, directorul mi­ tescu. In ziua de 17 noiembrie,
Produsele pentru export nei Lupenî, ne-a comunicat ves­ minerii din acest raion şi-au în­ ACORD CO M ERCIAL
deplinit sarcinile de plan
tea că minerii din cea mai mare
pe
exploatare carboniferă din Va­
lea Jiului au extras peste preve­ întregul an. RO.MANO-ALGERIAN
Roportind depăşirea masivă a
derile planului 60 000 tone de sarcinilor cantitative de plan, La Alger a fost semnat
cărbune. Această realizore de colectivul minei Lupeni mai în­ m arţi un acord între în­
prestigiu în întrecere echivoleo-
să fie livrate integral ză cu îndeplinirea cu 11 zile scrie pe graficul morii întreceri treprinderea română de
sporireo
productivităţii muncii
„Indus-
comerţ exterior
înainte de termen a sarcinilor de
cu aproape 9 la sută foţă de cea
tria lc x p o rl'4 şi Societatea
plan pe cele 11 luni ale anului
neficii suplimentare în valoare
Succesul brigăzilor de mineri planificată şi obţinerea unor be­ algeriană dc hidrocarburi
„Sonalrach*.
P o trivit a­
din abatajele Lupemului este ro­ de 1,4 milioane lei. cordului, România va li­
dul preocupărilor intense
vra A lgeriei alte
şase
ale
Extinderea mecanizării în sub
piuă la 1 decembrie colectivului pentru organizarea teran prin introducerea unul insta la ţii dc foraj la ma­
rc adîncim c dc tip „3
pe baze ştiinţifice a muncii, ex­
plug pentru tăierea mecanică în
presia practică a priceperii .. şi
nele „1 Mai'* din Ploieşti
hărniciei minereşti. stratul 5, blocul 4 şi a unei com­ DII-250", produse dc uzi­
bine în stratul 4, blocul 4, va şi va im porta in schim­
Contribuţia cea moi importan­ bul lor însemnate canti­
tă la obţinerea acestui, succes asigura realizarea la sfîrşitul a­
tăţi dc minereu de fier.
şi-au adus-o minerii din raionul cestui an a productivităţii plani­
S ta b ilire a scadentei p e n tru în d e p lin ire a p la n u lu i II, zona a 11t-o. in fruntea că­ ficate pentru 1970. NO UL CO M PLEX
anual la e x p o rt Ja data de 1 decem brie este d icta tă Paroşeni. Aspect din staţia de transformare a energiei electrice. FERO VIAR DIN
de interesele m ajore ale econom iei na ţion ale , de la PORTUL CONSTANTA
care nu se a d m it n ici un fel de derogări. In acest
s p irit, a n g a ja m e n tu l o rg a n iza ţie i ju de ţe ne de p a rtid Constructorii hidroteh­
prevede ca toate u n ită ţile econom ice cu sa rcin i de In întregul judeţ continuă nicieni din portul Con­
liv ra re pentru piaţa exte rn ă să-si onoreze in te g ra l Investiţiile stanţa au predat benefi­
— v a lo ric, c a n tita tiv şi so rtim e n ta l — o b lig a ţiile ciarului, cu o lună mai
pînâ la data s ta b ilită , asigurînd în acelaşi tim p o devreme, întregul com­
su p lim e n ta re a liv r ă r ilo r anuale pe an sa m b lu l ju d e ­ plex feroviar cc va de­
ţu lu i eu 30 m ilio a n e lei. CONSFĂTUIRILE CU DEPUTAŢII ORGANIZAU servi noul port. S-au
Z ia ru l nostru, in a rtic o lu l „U rg e n ţe le e x p o rtu lu i în agricultură — : construit aproxim ativ 20
km dc căi ferate, pasaje
im p u n accelerarea liv r ă r ilo r " , p u b lic a t in n u m ă ru l do nivel, clă d iri dc e x­
d in 22 o cto m b rie , sesizînd ca re nţele existe nte în m a­ ploatare. instalaţii fero­
te ria liz a re a acestei sa rcin i econom ice de răsp un­ viare moderne Punerea
dere. atrăgea a te n ţia c o m ite te lo r dc d ire c ţie asupra Dl FRONTUL UNITĂŢII SOCIALISTE în exploatare a comple­
n e cesită ţii ca în fie ca re în tre p rin d e re să se a cţio ­ nu la periferia, xu lu i feroviar, alături dc
neze energic p e n tru ea r itm u l de rea liza re şi expe­ term inarea prim elor che­
d iere a produselor spre b e n e fic ia rii e x te rn i să a tin ­ iu ri şi dane cu o lungi­
gă în cel m ai scu rt tim p cota m axim ă. In aceste zile consiliile m u­ Oprincscu, secretar al com ite­ a scos in evidenţă faptul că me dc un kilom etru, a
tu lu i orăşenesc de partid, pre­ unii deputaţi cum sint Nieolac
P erioada răm asă pînâ la scadenţa anuală a e x ­ nicipale,1 orăşeneşti şi comuna­ F3raicu, Carol Judele, M iron 20 000 mp dc platform e
p o rtu lu i s-a redus acum la o singură decadă Aceas­ le ale F rontului U n ită ţii Socia­ şedinte al consiliului local al Pădurean, Petru Mărconi, Va- pentru depozitarea m ăr­
ta im p un e să sc analizeze cu întreaga răspundere ci în centrul liste organizează consfătuiri cu F rontu lui U n ită ţii Socialiste — îcrla Socaci, loniţă Bistrian, : fu rilo r şi a 4 500 m d ru -
sta d iu l re a liz ă rii p re v e d e rilo r şi să se in te rv in ă cu deputaţii consiliilor populare. au dovedit că m erită încrede­ loan Dudaş. Nicolac M aria, : m u ri interioare, marchca-
p ro m p titu d in e p e n tru ca n ic i un c o n tra c t's ă nu ră - La consfătuiri participă ca in ­ rea cc li s-a acordat tle a fi Ion Stancu. Ion Sâlâjan, Lazăr : ză o im portantă etapă in
m înâ n e în d c p lin it P roblem a se rid ic ă In m od deo­ vita ţi deputaţi .ai C onsiliului aleşi în C onsiliul popular al o­ Visoi şi a lţii, nu au reuşit sa realizarea planului dc
se b it nu nu m a i din p u n ctu l dc vedere al p re s iu n ii popular judeţean, îm puterniciţi raşului Călan. Prin com porta­ intre în a trib u ţii, sâVşi pună la dezvoltare a portului
tim p u lu i ci. m oi cu seamă, d a to rită fa p tu lu i că re ­ preocupărilor î ai organizaţiilor componente rea în producţie, prin con tri­ inimă propunerile făcute de a-
zu lta te le o b ţin u te pe cele 10 lu n i nu o fe ră su ficie n te ale Frontului U n ităţii Socia­ buţia adusă la înfăptuirea poli­ IN S T A LA Ţ IE
tic ii pa rtidu lui şi statului, la lcgâtori şi să m iliteze eu per­
g a ra n ţii liste. rezolvarea problem elor locale severenţă pentru înfăptuirea PENTRU DETECTAT
La fin e le lu n ii octom brie, liv ră rile efe ctive pe Cu p rile ju l acestor consfă­ cc le ridică oraşul. numeroşi lor. SCURTCIRCUITELE
ansam blul ju d e ţu lu i prezentau o restanţă va lo rică S porirea continuă a produc­ râ ? Care este perspectiva în ­ tu iri, consiliile locale nje F ron­ deputaţi, p rin tre care Aurel Consfătuirea a luat, dc ase­
fa ţa dc p lan dc aproape 6 m ilio a n e lei. Aceasta sc ţie i agricole şi consolidarea e­ d e p lin irii p la n u lu i ? Se va ob­ tu lu i U n ită ţii Socialiste a n a li­ M itrofan, Erica Nemeş, O ni- Ca rezultat al stud iilo r
datorează fa p tu lu i că în lu na tre c u tă ,, m a jo rita te a conom ică a u n ită ţilo r este ne­ ţin e sau nu eficien ţa econom i­ zează activitatea desfăşurată de siu Lazariu, M aria Buţi, Olga menea. atitudine critică faţă şi cercetărilor efectuate
în tre p rin d e rilo r au a vu t o a c tiv ita te nesaţisfâcătoa- deputaţi In circum scripţiile e- dc deputaţii care, invocînd in pc mai m ulte tip u ri dc
m ijlo c it legată dc dezvoltarea că scontată ? Alexoi, M aria f3elu, Ştefan Se-
re fa p t ce a condus la re a liz a re a ' un or liv ră ri dc lcctoralc, modul in care îşi în­ mod nejustificat fel de fel dc motoare electrice. cnnf.
bazei teh n ico -m n te ria le a a g ri­ In vederea a sig u ră rii unor bcstyen, loan Haicu şi a lţii, se
num ai 76,5 m ilio a n e le i, faţă de 100,2 m ilio a n e c it c u ltu rii. de preocuparea e xis­ deplinesc mandatul încredinţat bucură dc stimă. Ca rezultat motive, lipsesc uneori tle la dr. ing. Ucrnard Oprcn-
era p la n ific a t. Cu re zu lta te fo a rte slabe se p re zin tă c o n d iţii c ît m ai bune pentrp 4c cetăţeni în .alegerile din dck şi colaboratorii săi,
tentă pe ntru crearea n o ilo r desfăşurarea procesului de m artie 1969 şi angajamentele a- al a ctivită ţii desfăşurate de serviciu, nu-şi aduc pe deplin
în tre p rin d e rile .M a rm u ra " S im crio . U.E I.L .. Haţeg, . fo n d u ri fix e In acest scop. u ­ producţie, pe lîngă e fo rtu rile către com itetul executiv al de la facultatea dc elec­
in d u stria locală. Fabrica dc conserve H aţeg Aceste sumatc in faţa acestora şî sta­ consiliului popular, de deputaţi, contribuţia la dezbaterea şi so­ trotehnică a In stitu tu lu i
) n ită ţilo r agricole cooperatiste p ro p rii, cooperativele agricole bilesc sarcini pentru perioada
u n ită ţi în re g istra u la în ce p u tu l lu n ii n o ie m b rie res­ şi de stat din ju d e ţu l nostru li dc masele largi dc cetăţeni, in luţionarea problem elor cc le politehnic din Timişoara,
tan ţe la liv ră ri de 31 m c b lo c u ri şi 4 500 m p placa j se alocă însem nate fo n d u ri dc execută un vo lu m însem nat de urm ătoare unele oraşul Călan s-au obţinut o sc­ ridică munca şi viaţa oameni­ au pus Ja punct n insta­
Redăm In continuare
fin it, de m a rm u ră. 1 2G0 mc lem n dc celuloză şi 1 700 lu c ră ri şi obiective cu a ju to ru l rie dc realizări : s-au constrliit laţie dc detectat scurt­
in v e s tiţii N um ai in acest an, cre d ite lo r acordate dc stat pe aspecte reţinute dîn consfătui­ lo r din oraşul Călan. circuite electrice între
mc lem n dc co n s tru c ţii. 1 250 comode, 300 tone con­ sp ic exem plu, sta tu l a pus Ia ICrmen lung P orn in d de la rile organizate în aceste zile tle 2 620 mp trotuare, s-au reparat In cadrul consfătuirii s-au spirele hohinajuitii ma­
serve de legum e şi fru c te şi a lte produse Aceste disp o ziţia coope rativelor a g ri­ procentul m ediu de u tiliz a re către consiliile locale ale Fron­ 5G 720 mp străzi şi trotuare, stab ilit apoi o seric de sar­ şin ilo r dc inducţie In ­
s-au amenajat şi extins zonele
restanţe vin să a m p lific e sa rcin ile ce tre b u ie în ­ cole peste 20 m ilio a n e lei, a a p lafoa ne lor dc c re d it a p ro ­ tu lu i U n ităţii Socialiste din verzi pe 3,7 ha, s-au plantat cini cc trebuie rezolvate de stalaţia, prevăzută cu un
d e p lin ite pînâ la s fîrş itu l lu n ii noie m brie . I.A .S .-u rilo r 3,6 m ilio a n e Ici, bate, se poate, trage concluzia ju deţul nostru. 1 500 arbori. : sistem luminos dc cvi-
ia r a în tre p rin d e rilo r dc meca­ că a ctivita te a de in v e s tiţii în către deputaţii C onsiliului dcnţierc a deranjam en-
nizare a a p ric u ltu rii 12,4 m ili­ C A P a fost lăsată pc un plan Oraşul Călan Aşa cum se sublinia în in fo r­ * popular al oraşului Călan in I tu lu i constatat poale de­
n o • h i oane lei secundar, ră m in în d undeva la 9 marea prezentată şi în cuvîn- perioada următoare. term ina cu marc precizie
In cc stadiu sc află realiza­ p e rife ria pre ocu părilo r condu­ tul m ultor participanţi la dez­ locul unde s-a produs
rea in v e s tiţiilo r din 2g ric u ltu - c e rilo r u n ită ţilo r. N um ai aşa M ajoritatea deputaţilor — se | scurtcircu itul electric.
arăta in inform area prezentată bateri, rezultatele puteau fi în­ I
se e xp lică de ce pînâ la înce­ Bretea Română
dc către tovarăşul Ghcorghe să şi mai bune. Analiza făcută j PENTRU
p u tu l lu n ii no ie m brie a c nu
s-au fo lo sit n ici ju m ă ta te d in Consfătuirea organizată de i VA LO R IFIC A R E A
sum ele repartizate. Consiliul comunal al Frontului ! GUDROANELOR
U n ită ţii Socialiste din
Bretea
Specialiştii
rafin ărie i
Ponderea eea m ai insem na-
Ritmicitate în depăşirea Noi capacităţi de producţie tâ — respectiv 60 la sută — Română, şi-a concentrat aten­ | | Ploieşti au realizat o in-
in stru ctu ra cre d ite lo r şi a o- ţia asupra felu lu i in care de­ | stalaţic dc descompunere
pentru minerale nemetalifere b ic e fiv e lo r p la n ifica te o ocu­ pu taţii şi consiliul popular au | term ică a gudrnanclor
planului la laminate pă dezvoltarea le g u m ic u lto rii, acţionat pentru realizarea pro­ acide rezultate din d is ti­
In vederea în d e p lin irii planului produc­ îndeosebi con stru cţia serei irv punerilor făcute dc cetăţeni. larea |i(c iu lu i şi a uleiu­
Dîn cele 90 de propuneri care
rilo r minerale. Instalaţia
A lă tu ri dc colectivele dc oţcla ri şi fum a- ţiei dc talc cc revine I.iM. Hunedoara în tercooperaliste dc la S in ta n- s-au făcut in tim pul campaniei — unică în ţară — arc
liş li, lam inatorii hunedoreni depun efo rtu ri acest an. la mina Lclcsc a in tra t în fun cţiu­ dre i D a to rită o rg a n iză rii ne- electorale, 4G au fost înfăptuite. o capacitate dc prelu­
deosebite pentru ca pînâ la finele anului su ne uri abataj pregătit pentru metode dc ma­ corespunzâloarc a activită ţi» Au fost evidenţiate măsurile crare dc peste 40 000 to­
realizeze pentru economia naţională canti­ re productivitate. In acest fel, realizările din pe şantiere, realizarea p la n u ­ luate pentru regularizarea rîu- ne pc an. Ea perm ite va­
tăţi suplim entare de lam inate. Aceste stră­ luna decembrie sc vor ridica la nivelul pre­ lu i se află sub sem nul in ce r­ lui Strei, punerea în funcţiune lorificarea gudroanclor.
danii se materializează zilnic în im portante vederilor prim elo r două trim estre ale anu­ titu d in ii. pînâ acum n e liin d a unui autobuz pe rula Călan pc care le transform ă în
depăşiri faţă dc pţan. Numai in această lu ­ lui 1910. Tot la această mină sc află în curs u tiliz a te n ici 50 la sulă din — Bretea Română — Ginţaga, com bustibil pentru cup­
nă, sporul dc producţie sc ridică Ia 200 tone dc execuţie lucrările dc pregătire si o ri­ fo n d u rile de in v e s tiţii pre vă­ construcţia căm inului cultural toare, precum şi obţine­
blum uri şi ţaglc dc rclam inare şi 700 tone zon turilor 730 şi 700, precum şi executarea din Bâţălar, repararea şcolii rea unor im portante can­
de laminate fin ite pline. planului înclina t din zona centrală, care vor zute pentru anul în curs. Faţă din satul Vilcclcle liu n c Rezul­ tită ţi dc acid su lfu ric cu
da posibilitatea sp o ririi capacităţii minei dc dc .această situ a ţie se im pun
Ritm icitatea constantă in depăşirea pre­ tate frumoase în activitatea ob­ o concentraţie mai slabă.
vederilor zilnice a dat colectivelor dc la- talc a fi între p rin se m ăsuri e n e rg i­ ştească au obţinut deputaţii
m inatori posibilitatea să acumuleze dc la De asemenea, pentru realizarcsi unei pro­ ce d in partea T ru s tu lu i local Ghcorghe Manciu, Lelia Copeţi, ÎNREG ISTR ĂRI
du cţii sporite dc dolom ită, la cariera Cră- Anton Bran, Partcnic Taut,
începutul anului pînâ acum un plus dc pro­ dc co n stru cţii şi a beneficia­ LA „ELECTRECORD**
ciuncasa s-a executat drum ul dc acces la loan Oprincscu, T ibcriu Muso-
ducţie dc 7 500 tone laminate fin ite pline. două noi trepte ale carierei, precum şi des- ru lu i, in scopul g ră b irii ritm u ­ lin i. S ilviu Coposescu, Toan Cunoscuţii cîntârcţi dc
De menţionat că din această cantitate su­ copcrtarca zonei respective, care perm ite lu i lu c ră rilo r şi d ă rii in fu n c­ G ruia, M aria Tănăsoiu şi a lţii, operă V.jrginia Zcani şi
plim entară dc metal, peste 4 200 tone sini crearea şi menţinerea fro n tu lu i activ )a n i­ ţiu n e la tim p u l s ta b ilit a fie ­ care au urm ă rit îndeaproape Nicola Rossi Lcm cni din
velul planului. Paralel cu aceasta, au înce­ propunerile făcute şi au mobi­ Ita lia , care sc află în
pi ofi Ic m ijlo c ii şi uşoare şi aproape 500 to­ cărui obiectiv.
put lu crările dc im bunătă|irc a flu xu lu i teh­ lizat cetăţenii la înfăptuirea lo r turneu în (am noastră,
ne de oţel beton, în tr-o largă gantă calita­ nologic la instalaţia de măcinare a dolom i- ii i» I au fost in v ita ţi să facă
tivă şi tipodimensionată. tei pentru satisfacerea cerinţelor siderur­ Buna funcţionare a agrega telor fabricii de aglomerare şi înregistrări pentru
gici. (CONh*UÂtf ţrOAO. » 2 o) nr. 2 de la C.S. Hunedoara esle urmărită cu atenţie de inginerul UUf IM P40 , J.«] Casa dc discuri „E lccirc-
Roman Perini. cord‘\ Răspunzând acestei
in v ita ţii, cei doi artişti
au im prim at, tim p dc o
Bl săptămlnă, cîteva celebre
a rii din opere, figurînd
in repertoriul lo r perma­
Este cît se poate de limpede
pentru oricine că adevărata ţile comerciale din gările jude­ nent. îm preună cu or­
ţu lu i s-au transform at în cîr-
menire a com erţului din gări cium i în care ţi-e greu să in tri, chestra Operei Române
— alim entar ori industrial —, i;u i pi ... sâ serveşti ceva. Ele şi-au cîş- din Uucurcşti. d irija tă dc
unde există, este aceea de a tigat — m ajoritatea — un „re ­ IMihai Brediccanu, oaspe­
servi cît mai prom pt, cît mai nume- doar în rîn d u rile „abo­ ţii au realizat citc un
operativ şi civiliza t publicul n a ţilo r- zilnici la pahar. Călă­ ! disc.
calator. m ire foarte pretenţioasă pentru bonerii, specialităţi de panifica­ beţivilor. C ălătorii n-au loc sâ la dispoziţie pînă la venirea punct alim entar în staţie, care torul grăbit n-are loc dc ci De | In prim ul semestru al
După cc coboară pc peron, tabloul pe care-1 înfăţişează dc ţie. Organele C F R. nici nu vor ia o gustare. Astfel bietul co­ trenului. Ne zbatem să rep ri­ sâ ofere rapid diverse produ­ fapt nici nu intră in bufet. : anului v iito r, cele/ două
in dife rent că îşi continuă d ru ­ cele mai m ulte ori această u n i­ sâ nudă de aşa ceva. Şi dacă m erţ din gările ju deţului nos­ mim spaţiul fostului restaurant se. preambalatc Iar întregul I discuri sc vor afla dc
mul sau şi l-a încheiat, călă­ tate). Bufete sint şi la Brad. am a m in tit despre această ne­ tru a ajuns să sc zbată în tr-o din gara Petroşani, sâ e xtin ­ personal din un ităţile comer­ Jn discuţia purtată cu tova­ j vînzarc în magazinele de
torul arc nevoie să-şi cumpere 11 la, Călan, Haţeg. La Petro­ înţelegere trebuie să spunem eă dilemă de fond : „a fi sau a nu dem bufetul din Hunedoara ciale amplasate in gări sâ fie răşul Bogdan ni s-ii spus că din ■ specialitate.
cele necesare In cît mai puţine şani, Orâştic, Subcctatc. Simc- forul regional al căilor ferate fi" ! Găsim însă puţină înţelegere bine in stru it şi pregătit profe­ partea forului comercial ju de­
minute, sâ găsească m ultă în­ via (pînă Ia term inarea moder­ aplică sistematic o atitudine de — La Sim eria, care este un la Direcţia regională C.FH. sional, pentru a face o servire ţean sc vor întreprinde o seric A Z I. ETAPA
ţelegere şi solicitudine la lu ­ n izării fostului local). există îngrădire a com erţului din gări, im portant nod de cale ferată, Deva. promptă, civilizată Despre ce­ dc acţiuni pentru ridicarea LA FO TBAL
crătorul din comerţ. Este dc chioşcuri dc răcoritoare, care în special al celui de alim en­ Singur peronul gării Sime­ darea actualei cantine din ga­ prestigiului com erţului din
neînchipuit o gară cu un tra ­ la urma, urmei, tot... băuturi taţie publică, pc m otivul că li ria oferă călătorilor o carte ră, com erţului, nu şi-a e xp ri­ gări, întărirea acestei reţele, Campionatul diviziei A
fic intens, fără un bulet ex­ spirtoase oferă Un ziar, o re­ se îmbată lu cră to rii ! Dar a­ (este un stand mobil), cornuri mat nici o părere şeful staţiei, mai buna aprovizionare cu pro­ la fotbal programează
pres. unde călătorul să poată vistă. o ilustrată poţi cumpăra ceasta este oare optica prin ca­ şi alte specialităţi de panifica­ deşi sc ştie că singurul chioşc dusele cerule dc publicul călă­ i astăzi jo curile etapei a
servi la repezeală şi la pre ţu ri din gările Hunedoara, Simeria, re trebuie p rivite faptele ? RAID-ANCHETĂ ţie, un .medicament. In rest dc răcoritoare din gară nu sa­ tor, încadrarea cu personal J XH -a. Cele două partide
din Capitală sc vor des­
convenabile o gustare, un pa­ Petroşani. In rest nici aşa ceva Bufetele din gări nu sint pen­ nici o altă gară nu are aşa tisface nici pe departe cerinţele mai bine Instruit. Toate aceste
har de citronadă, apă m inera­ nu poţi găsi In cele mai multe tru ceferiştii afla ţi în tură. A- ceva. călătorilor, al căror număr este măsuri avînd scopul finul dc a făşura după urm ătorul
lă. bomboncrii, specialităţi dc gări din judeţ, D irecţia jude­ ccasta este o chestiune de dis­ foarte mare şi ziua şi noaptea. face o servire rapidă, civiliza ­ program : stadionul Re­
panificaţie. Acestora li se ală­ ţeană de poştă şi telecomunica­ ciplină. Sînt pentru publicul vom face un local mai ca lu­ — Pentru a-şi cumpăra p li­ O situaţie deosebită există in tă, amabilă acestui mare con­ publicii : Steaua Bucu­
tură alte articole de care nu nc ţii nu oferă nici ziare, sau da­ călător. Un alt argument pen­ mea, ne vom desfăşura — nc ne, ca sâ dau un singur exem­ gara Rin Gara nu are apă po­ sum ator grăbit, care este publi­ reşti — FC . Argeş ; Sta­
putem lipsi în călătorii : o re­ că le pune la dispoziţia călăto­ tru demonstrarea în g ră d irii pe spunea tovarăşul D um itru Bog­ plu, călătorii care vin in gara tabilă Norm al ar fi ca aici sâ cul călător Acelaşi interes, a­ dionul Dinamo : Dinamo
Hunedoara — ne spune L iviu
vistă, un ziar, un plic, o ilu s­ rilo r, sînt vechi în cele mai care o aplică C.F.R.-uI comer­ dan, director adjunct al D irec­ Tirincscu, şeful staţiei — tre ­ nu se term ine apa minerală ceeaşi răspundere faţă dc soar­ Uucurcşti — Rapid Bucu­
trată, un medicament u til, ser­ m ulte cazuri. Şi cîţi călători nu ţu lu i din gări este spaţiul mai ţie i comerciale judeţene. La buie sâ se deplaseze pînă la Dar sint rare zilele eînd sc gă­ ta — deocamdată vitregită — reşti. Ambele m eciuri
v ic ii de frize rie etc. întreabă” în fiecare zi unde ar m ult dccit restrins pe care îl parter vom instala linia de au­ com plexul comercial din faţa seşte apă m inerală în bufetul a u n ită ţilo r comerciale din gări vor inccpc la ora 14,30.
In ţară sc vor disputa
putea găsi un 2iar I Cel puţin pune la dispoziţia accstuia. La sc aşteaptă .şi din partea D irec­
In lin ii m ari cam acestea ar toservire de la restaurantul blocu rilo r turn. Doar băuturi gării. ţiei regionale C F R . Deva. urm ătoarele j o c u r i :
gara m unicipiului Deva este Petroşani localul restaurantu­
fi cerinţele m inim e pe care co­ „M ureşul" din Deva. A ici se alcoolice există în gară Era un Cum comerţul din gări — aşa Um ăr la umăr e fo rtu rile se vor A.S.A. Tg Mureş —
m erţul este chemat sâ le sa­ a ţii <lc lipsită «Ic m ice fel de lu i a fost luat şi transform at vor putea servi rapid prepa­ bufet şi s-a mai în fiin ţa t unul cum este el — arc doi „stă- m aterializa în deplina satisfa­ Steagul roşu Uraşov: D i­
tisfacă pentru a m ulţum i cît comerţ Clini nu credem că exis­ in cantină, la Hunedoara sc tot rate ieftine, la îndemîna oricui Dar sc ştie că omul călător p în i" — Direcţia comercială sau cere şi m ulţum ire a călători­ namo Bacău — U niversi­
dc cît publicul consumator că­ tă multe centre dc judeţ. Nici prom ite un spaţiu în plus pen­ Deci. un local pentru călăto­ nu are nevoie numai să bea. cooperaţia dc consum şi D i­ lor Cine arc de cîştigat ? tatea C luj : Crişul O ra­
lător In cc proporţie face a­ bufet, nici ziare, nici ră co rii tru bufet, la Deva nu se dă dc rii grăbiţi, caic au cîteva m i­ Nimeni nu ia însă in scamă ce­ recţia regională C F R. — este Prestigiul gării, al u n ită ţii co­ dea — Politehnica Iaşi ;
cest lucru com erţul din gările toare, nici ţigări. Direcţia co­ loc etc. In spaţiile pe care to­ nute in tre trenuri. Sus la etaj rinţele sale. am eninţat să râmînă ca p ru n­ merciale şi, in mod deosebit, că­ Farul Constanţa — Jiu l
judeţului nostru ? Fără teama m ercială judeţeană a insistat in tuşi Ie au, organele comercia­ va fi un local dc clasă, cu Inginerul V ictor Iloiu, şeful lătorul. Acesta credem că e Petroşani : Universitatea
de a greşi vom afirm a că o repetate rîndu ri să se permită le au încercat să Iacă ceva, cul cu două moaşe împinse spre c rite riu l de (a care trebuie sâ Craiova — Petrolul P lo­
face în tr-o foarte mică propor­ ospătari, m eniuri bogate, d ive r­ staţiei C.FR Petroşani, era uşa din dos pc dc o parte de ca­ se pornească Ia rezolvarea ieşti ; C.F.R. C lu j — U.T.
ţie. Dar să argumentăm. In gara amplasarea unui chioşc tip dar au făcut nişte circium i, se, tot felul de băuturi, un loc de părere că este mai m ult de- lic C F.R., slab organizate problemei. Arad.
Hunedoara există bufet. (Denu­ „L ito ra l- cu răcoritoare, bom- care nu servesc călătorilor ci... pentru cei care au cîteva ore cit necesara înfiinţarea unui controlate de altă parte, unită­ CH. I. NEGREA