Page 66 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 20 NOIEMBRIE 1969
Dat fiin d locul pe care 11 o- sarcini stabilite de Congresul propîe de mase, contribuie la Voju, Eugenia Cristian de la derea de plante medicinale, lip ­
cupâ munca de educaţie p o liti­ al X-lea al p a rtid u lu i1*, „D re p­ creşterea a u torităţii şi presti­ fabrica de blănuri „Vidra'*, Du­ sesc în mod repetat de la pro­
că şi ideologică in activitatea tu rile şi înd atoririle m em brilor giului lor. Oamenii îi privesc m itru Domnaru, Gheorghe Că- gram ul de lucru, nu depun e-
organizaţiilor de partid, rolul de partid", care au p rile ju it o cu încredere şi respect tocmai tănici de la fabrica chimică, (orturi pentru îndeplinirea sar­ Produsele pentru
ei in propagarea ideilor şi ho- profundă analiză a a ctivită ţii pentru că s-au deprins să vadă Uie Ocolişan, Petru Şandru de cin ilo r in producţie, lucrează Desen tehnic
tâ ririlo r partidului, în m o b ili­ com uniştilor de la u n i­ în aceştia m ilita n ţi principali, la întreprinderea de industrie superficial, nu luptă pentru r i­
zarea maselor de oameni ai' tatea de electricitate, I.R.T.A. ; integri, care luptă fără cruţare locală, Ilie Olaru, Aurel Oniga dicarea ca lifică rii Şi însuşirea minier
m uncii la înfăptuirea măreţe­ unii dintre ei, care nu-şi în­ îm potriva a tot ce loveşte în de la întreprinderea de plante tehnicii noi în procesul de pro­
lor sarcini ce se ridică în eta­ deplinesc cum se cuvine înda­ interesele poporului. Dacă res­ medicinale şi m ulţi a lţii, se si­ ducţie. Unii membri de partid export să fie liv ra
pa actuală, com itetul orăşenesc to ririle , au fost determ inaţi pectarea normelor eticii socia­ tuează în prim ele rîndu ri ale cum sînt : T ralan Teaeol, de A le d 1 de lub ilp c r o nouă }l
de partid Orâştie a pus în cen­ la ,,V id ra", Nicolae M ihai, de InjUuetivd lucrore, „O e ie n tehnic
să-şi revadă pro priu l fel de a liste reprezintă o cerinţă pen­ luptei pentru înfăptuirea hotâ- m inier", d o b o râ tă de un colectiv
tru l atenţiei sale im prim area la fabrica chimică, Ioan T îr2iu,
munci. Asemenea expuneri, în­ tru masa largă a oamenilor rîrilo r partidului. de ip e c io !l|tl din cadrul In stitu ­
unui caracter permanent şi sis­ A lexandru Simescu, de la I I L., tu lui de mine P etrojonl. ce cu­ te in te g ra l piuă
prinde noţiuni
legale de ci11rea
tem atic a ctivită ţii pentru c u lti­ o dată cu ieşirea pe po rţile în ­ desenelor, b oie le desenului teh­
varea trăsătu rilo r m o ra l-p o liti- tre p rin d e rii aruncă masca so­ nic, planuri topografice, geologi­
cc specifice com unistului, pen­ brietăţii, a răspunderii şi a ce |l m iniere, ultim ul capitol Cu-
tru combaterea fenomenelor de com portării ce trebuie să o prinzlnd reprezentările lip ite le In
încălcare a legalităţii, a norm e­ aibă In viaţa socială, In rela­ m inerit. la 1 decembrie
Prin conţinutul el. lucrarea sa
lor civice statornicite în viaţa ţiile cu oamenii, provocînd adreseato In special Inginerilor ţl
noastră. Cu s p rijin u l comisiei scandaluri în localurile p u b li­ tehnicienilor dm Industria m inie­
de propagandă, învăţâm înt şi ce, pe stradă, conturbă liniştea r i. constituind pentru a ceţtlo un
cultură, al colectivelor de lec­ vecinilor şi cetăţenilor în blocu­ ghid In vedereo te to lv â /il «I în­
ţe leg e rii m ultiplelor problem e ri­
tori, al intelectualilor, am lă r­ rile unde locuiesc. Este un ade­ dico le de tehnica m inieră, fiind , p rin d e rile „V id ra " şi F.C.
g it şi îm bogăţit problematica văr că astfel de fapte repro­ de osemeneo, u tili studenţilor (UIMMC DIN PAO O O râştie, la I M C. Bîrcca,
m uncii educative, am întocm it babile au loc şi pentru că or­ din In stitu tu l de mine ţi de Io U E .l.L. Deva. O râştie şi Pe­
geologie,
de
fa cu ltă ţile
precum
un plan comun al organizaţii­ ganizaţiile de bază din care fac }■ elevilor de Io ţco lile de m al;- troşan i. unde s-au crea t po­
lor de masă şi obşteşti de des­ parte aştfel de membri de par­ til m ineri, tehnicieni, topogroli |l C o m pa nnd vo lu m u l liv r ă ­ s ib ilită ţi de su p lim e n ta re a
făşurare a m uncii culturale, au tid nu iau din tim p măsuri desenatori. r ilo r e fe ctive pe 10 lu n i, cu p re v e d e rilo r. In schim b,
fost mai bine precizate a ctivi­ pentru punerea lo r In discuţia p la n u l an ua l de export, re ­ provoacă o serioasă in g rijo
tăţile destinate d ife rite lo r cate­ com uniştilor, în scopul de a-i rare e v o lu ţia necorespunză
gorii de cetăţeni, avlndu-se In F A M IL IE 9 V IA jA S O C IA L A determina să curme cu aceste zu ltă că p e n tru a se achita toâ re a e x p o rtu lu i în m u lte
vedere ca ele să fie mai bine abateri de la normele v ie ţii de de o b lig a ţii, u n ită ţile econo­ a lte u n ită ţi. A stfe l, cu o lu ­
axate pe explicarea sem nifica­ partid şi de com portare in fa ­ m ice d in ju d e ţu l nostru tre ­ nă în a in te a e x p iră rii sca­
ţiei legilor, a h o tă rîrilo r luate m ilie şi societate. Dispozitiv pentru buie să realizeze in această de n ţe i m ai erau de re a liza t
de către conducerea de partid Se Impune ca o datorie de lună liv ră ri- în valoa re dc din p la n u l anual de e xp o rt
şi de stat. seamă a organizaţiilor de par­ recuperarea bur­ 130 m ilio a n e lei. M a i m u lt 30 la sută la „ M a rm u ra " S i-
Ţ inind seama de faptul că In- tid de a activa cu toată fe rm i­ de ju m ă ta te din acest ap re­ m eria, 53 la sută la U E I L.
vâţâm lntul de partid îşi poate tatea îm potriva acelora care, c ia b il vo lu m tre b u ie o b ţin u t Haţeg, 33 la sută la M .C.
soţite de dezbateri concrete, muncii, cu atît mai m ult comu­ Din păcate mai avem însă lanelor de foraj la C o m b in a tu l sid e ru rg ic Deva. 75 la sută la Fabrica
spori contribuţia la educarea prin comportarea lor, ştirbesc
combative, în strlnsă legătură niştilor li se pretinde ea între membri de partid care nu se H unedoara. Aceasta so licită de conserve Haţeg, 65 la su­
m em brilor de partid, com itetul prestigiul unanim recunoscut al
cu viaţa, contribuie la întărirea vorbele şi faptele lor, între încadrează în normele de res­ In vederea re cu p e ră rii d in pa rte a co n d u ce rii com ­ tă la I.L .F . Deva. 60 la sută
orăşenesc are în vedere ca în com unistului. Ne vom preocupa b u rla n e lo r fo lo site la tuba-
cadrul cursurilor, al cercurilor şi promovarea p rin cip iilo r mo­ p rin cip iile moralei comuniste şi pectare ale vie ţii de partid, co­ stăruitor de îm bunătăţirea mun­ b in a tu lu i. a c e n tra le i in d u s ­ în in d u s tria locală. 50 la su­
rca g ă u rilo r de sondă,
la
şi c ic lu rilo r de expuneri, să ralei comuniste întreaga lor comportare să e­ m it o seamă de abateri de la cii de educaţie partinică, care I.E.M . Deva a fost conceput tria le m ăsu ri in te rn e şi in ­ tă la ‘ în tre p rin d e re a de
obligaţiile statutare, constituind
aibă loc dezbateri pe d ife rite Subliniez însă că In această xiste 0 deplină concordanţă. un exemplu râu pentru organi­ să ajute pe comunişti să-şi în­ te rv e n ţii h o tâ rite la fo ru rile p lan te m e d ic in a le O râştie şi
la tu ri ale m oralei comuniste. direcţie mai avem multe de fă­ Se poate aprecia, cu toată zaţia de partid şi colectivul In deplinească în mod exemplar de către ing. Eugeniu A nto n ce n tra le de reso rt p e n tru a 35 la sută la In sp e cto ra tu l
Astfel, au fost prevăzute teme cut. Mai sînt organizaţii de certitudinea, că în organizaţia care muncesc. M em bri de par­ în d a to ririle prevăzute în statut, un d isp o zitiv pentru tăierea liv ra şi ch ia r su p lim e n ta în ­ s ilv ic .
p rivin d comportarea în muncă, partid unde expunerile pe teme orăşenească de partid m ajorita­ Incit fiecare să se distingă prin b u rla n e lo r în in te rio ru l gău­ treaga ca n tita te de m etal S itu a ţia precară a liv r ă r i­
în societate şi fam ilie, pa trio­ ale vie ţii de partid sînt super­ tea covârşitoare a com uniştilor tid ca Gheorghe Stîrc şi A le­ energia, pasiunea şi devotamen­ r ii de sondă. P rin însăşi prevăzută în con tra cte le la lo r în aceste în tre p rin d e ri
tism ul poporului romăn, a titu ­ ficiale, nu fac re fe riri concrete activează cu toată vigoarea şi xandru Doca de la fabrica chi­ tul cu care luptă pentru înfăp­ con stru cţia sa. d is p o z itiv u l e xp o rt. D ire c to ru l com ercial cheam ă in siste n t com ite te le
dinea combativă de care comu­ la situaţia existentă în organi­ răspunderea în acest spirit, in mică, au o comportare nedem­ tuirea p o litic ii partidului, a sar­ dă po sib ilita te a sem naliză­ al c o m b in a tu lu i, to va ră şu l de d ire c ţie să acorde p rio ­
niştii trebuie să dea dovadă fa­ zaţie. la exemple pozitive şi cadru! u n ităţilor şi in s titu ţiilo r nă In fam ilie. In loc să con tri­ cinilor ee revin colectivelor de r ii Ia suprafaţă a m om entu­ ing. Ioan D o b rin , nc-a co­ rita te m axim ă fa b ric ă rii sor­
ţă de abuzuri, ilegalităţi, com­ negative. Avem b irou ri de o r­ unde Îşi desfăşoară activitatea. buie la consolidarea fam iliei, să oameni ai m uncii din care fac lu i cînd tu b u l a fost secţio­ m u n ica t ie ri d im in e a ţă că la tim e n te lo r prevăzute în co n ­
portări care contravin eticii co­ ganizaţii de bază care e/.ită să In strînsft legătură cu masele creeze acel clim at de căldură parte, iar atunci cînd faptele nat. De asemenea, dispozi­ H unedoara s-a a cţio n a t ferm tracte, să in te rv in ă eu ope­
muniste. De asemenea, con tri­ aducă la cunoştinţa adunărilor de oameni ai m uncii, depun o şi afecţiune m em brilor fam iliei unui membru de partid vin in tiv u l poate fi adoptat ta dia- pe toate p la n u rile şi există ra tiv ita te la fo ru rile tu te la ­
buie m ult la dezvoltarea însu­ generale atitu din i incorecte, a­ intensă activitate economică, lor, ci vin în stare de ebrie­ contradicţie cu regulile de con­ m etre va ria b ile ale b u rla ­ prem ise certe ca la 1 de­ re şi o rg a n iz a ţiile ce n tra le
ş irilo r p ro p rii com unistului şi bateri sâvîrşite de unii comu­ politică şi social-culturală în tate acasă, fac scandal, se de­ duită comunistă, organizaţiile nelor şi u tiliz a t la orice a- cem b rie sa rcin ile anuale la de com e rţ e x te rio r, p e n tru
expunerile pe teme ale vie ţii nişti, pe m otivul, evident cu to­ cadrul oraşului. Se pot număra dau la in ju rii şi bătăi. De a­ de partid să reacţioneze dîn cim e a g ă u rii de fo ra j. e x p o rt să fie în d e p lin ite in ­ soluţio nare a tu tu ro r p ro b le ­
de partid, care au avut loc în tul neîntemeiat, că aceasta sute şi sute de comunişti semenea, unii membri de par­ prom pt, cu exigenţă. A vîn d în vedere re cu p e ră ri­ tegral. m e lo r care condiţionează
adunările generale ale organi­ le-ar ştirbi prestigiul. Or, pe care sînt demni de urmat -vîn tid cum sînt Ladislau Hopric, le anuale care se fac cu a­ In acelaşi mod, c a ra c te ri­ re a liza re a exe m plară a p re ­
zaţiilor de bază. Am intim , în­ comunişti îi caracterizează e xi­ toate îm prejurările unde sînt de la fabrica chimică, Cornel IOAN PĂSTRĂV cest dispo zitiv, s-au s ta b ilit zat p rin seriozita te şi res­ v e d e rilo r la e x p o rt la data
tre altele, „P ro filu l etic al co­ genţa. cinstea, sinceritatea şi ci prezenţi. Comunişti cum sînt Rnmoşan, de la M L , Gheor­ secretor ol Comitetului econom ii antecaiculato în ponsabilitate, se acţionează s ta b ilită p rin plan şi anga­
m unistului în lum ina noilor modestia, trăsături care îi a- Gheorghe Maghiar, Gheorghe ghe Popescu, de la în tre p rin ­ orăşenesc de partid Oroştie valoare de 54 000 Ici anual. şi la I M. H unedoara, în tre ­ ja m e n t.
G O S P O D A R I S I...
Pentru deservirea
,,G O S P O D A R I “
publică

— O floare, un tablou, o D ialogul l-am p u rta t eu so­ pragul. In te rio ru l ei era
perdea, un tapet sim p lu clar cu lia fre z o ru lu i G heorghe Beşlea­ parte de a vo rb i despre u 'j .-
gust ap lica t pe pereţi dau o gă d in blocul 6, seara II, c a rti­ nâ de gospodar. j
Pentru o deservire promptă ţl M oţlna vo fl pusă in funcţiune, in
Io un grod ca litativ ina lt. eoopc- oceste cile. la Liveieni, iar în lo­ am b ia nţă plăcută casei scări­ eru l 8 M a rtie din P etrila. El — A m v ru t să zug răvim '.ud
rotlva m eţteţugăreoiea „J iu l* din c a lită ţile principole din Valea lo r. Ne sim ţim bine să m tîl- ne-a ve n it în m in te cînd am s-a la c u l cură ţe nie ş i‘ la
re tro io n l, a Io n dotată cu o mo- Jiului vor fl in flln ţo te centra de nim o asemenea am bianţă cînd v iz ita t scările I, II, I I I şi IV scării© II şi III, dar nu putem
firto de spălat ţi cu/âţot de mo- prim ire ţi predare a com enulor.
re ranţjom ent. Ee poote eiecuta Prin introreo tn funcţiune o mo­ ne in dre ptăm spre apartam e n­ din blocul 11 ai aceluiaşi ca r­ din cauza l.G .L .-u lu i. P r iv iţi
outom ot ambele operaţiuni Io dernei m oţlnl de curăţel ţl spă­ tele noastre. Şi cred câ aşa nc tier. Un im o b il cu o vechim e tava nul, e com p le t de terio rat,
porom etrl co llto tlvl mult supe­ lat mecanic de Io Liveieni gro- stă bine tu tu ro r lo ca ta rilo r, să plouă, strică pereţii. Dacă am
riori Capacitatea m oţlnll este de dul de deservire publica prin de num ai trei anî. dar ale că­
60 de costume curăţate ţl spă­ cooperativa „J iu l* dm Petroţanl păstrăm , să in g rijim , să facem ru i spa ţii com une sînt de-a fi zu g ră vit am fi c h e ltu it de­
late in decurs de numai 8 ore. se va ridica sim ţitor. c it m ai frum os spaţiul lo cativ d re p tu l respingătoare (pe reţii geaba. Ne este şi nouă ruşine
ce ne-a fost dat în folosinţă, d e te rio ra ţi, m u rd a ri, z g îria li, de fe lu l cum arată casa scă ri­
in u ltim a instanţă c a ic ne a- g e a m u rile de la uşi sparte ele.). lor, dar ce putem face — se
pa rţinc. N oi de cu rînd am zu­ Tovarăşul G heorghe Novaeov- scuză tovaraşu Ucuna b i-
g ră v it şi vop sit casa scărilor... diga, responsabila de sca­
— N u aţi In lim p in a t greu­ ră. Această situ a ţie am
INVESTIŢIILE IN tă ţi cu lo ca ta rii ? E casa ta, adus-o la cu n o ştin ţa to v a ­
ră şu lu i lacob C hiorcanu, şeful
— Nu. D im p o trivă . T o ţi au
p a rtic ip a t lâ -lu c ră rile dc repa­ secto ru lu i I.G .L. P etrila.. U um -
ra ţii ce s-au cerut, la zugrăvi,- ne alul nc-a asigurat câ ia te r­
men de 10 zile vor începe lu ­
lu l p e re ţilo r, la vo p situ l so­ îngrijeşte-o! c ră rile de re p a ra ţii.
AGRICULTURĂ - nu c lu rilo r şi u şilo r N c-am m o b i­ De la tova ră şul Vasile T a-
liz a t cu to ţii şi în două zile
am term in at. S in tcm 11 fa m i­ maş, a d m in is tra to r de im o b ile
lii. Nu nc-a costai d e d t m a ­ schi — preşedintele asociaţiei la I.G .L. P e trila află m eâ lo­
te ria lu l — 15 lei de fa m ilie de io c u la n — v o rb in d u -n e de­ c a ta rii d in b lo c u rile nr. 23
la periferia ci in cen­ grijeşte dc curăţenie, de uda­ spre fa m iliile de pe scara 1 (preşedinţi.* M iiu ii C anin), nr.
— Şi in prezent cine se în ­
(unde locuieşte şi du m ne alu i)
36 (preşedinte T raia n N ic u 'u
sînt exem plu in gospodărit
m ărturisea : oam enii nu
vor
tu l flo rilo r ?
să plătească să facem curat. s p a ţiilo r com une. Casa scări­
— Tot noi. lo catarii. Facem
Doar n-o să dau eu şi pentru lor, zonele verzi fac dovaoa
de serviciu eşalonat, pe zile> ei ? l;n ii \ or. a lţii nu. h ă rn ic ie i acelora care conside­
trul preocupărilor I ciu ? — Cînd aţi stat de vorbă eu ră to t „casa lo r'4 şi sp a tiile afe­
— D ar nu sînteţi Ia se rvi­
— Ra da. Lucrez şi eu şi so­ ei u ltim a oară 7 ren te im o b ile lo r. In b lo cu rile
16, 33, 21, 22, sp a ţiile com une
— Dc vreo tre i lu n i (!)
în tre p rin d e ri de m ecanizare a ţu l La fel şi ce ila lţi. D ar ne — Totuşi tre b u ie făcut ceva. sînt departe de a se putea
găsim, întotdeauna, tim p...
a g ric u ltu rii din ju d e ţ mai au F dc-a d re p tu l respingătoare vo rb i despre gospodărire.
IUIMAM OIN PAO, l| „C red câ va tre b u i să e x tin ­
n e u tiliza tc fo n d u ri în valoare in tra re a in bloc.
de peste 3,2 m ilioa ne lei, iar — înţeleg... dem m etoda pe care 'am in i­
realizare de circa un m ilio n n r a n i cn iehmiii m u m i i de ne spune tovarăşul Tamaş. A ­
N esalislăcâtoarc 6int şi re­ I A S .-u rile (îndeosebi O râştie sfâtuire s-au am intit o serie dc De pe aceeaşi scară, locata­ ţia t-o la b lo c u rile 26 şi 27 —
şi S in tâ m âria-O rlea ) au o ne-
zultatele înreg istrate in a c ţiu ­ nume ale deputaţilor care nu r ii au alte păreri. Pun la în ­ colo, la un m om ent dat, pere­
n ile de îm b u n ă tă ţiri funciare, Ici, ceea cc rep re zin tă o ne- participă la toate sesiunile con­ doială responsabilitatea pre­ ţii erau z g iria ţi, g e u m o u le
unde >inl ncfolosite peste 30 ia realizare de peste 30 de p ro ­ s iliu lu i popular. Deputaţii Bc­ şed in te lui de bloc care nu e sparte, g lo b u rile la fel, uşile şi
sută din sumele alocate In a- cente faţă de plan ul anual. niam in Danciu, Silvia Sieoe, exem plu de conduită. însăşi robinetele de la sp ă lă to rii de­
eeşt scop. Un exem plu de ne­ Ionel Frâţilâ, O livia Ţîrlca, f iii lu i c o n trib u ie la de terio­
Recuperarea râ m in e rilo r in m i i u i M i m m u m ii rarea sp a ţiu lu i comun. teriorate. $ i ce-am făcut ? Am
g lije n ţă in p riv in ţa e xe cutării Constantin Răşiţoiu, M aria Să-
urm ă necesită o răspundere discutat cu preşedintele aso­
in v e s tiţiilo r ia ca p ito lu l res­ bău au fost critica ţi pentru câ In blocul I d in c a rtie ru l 8
deosebită din partea com ite te­ c ia ţie i de lo catari şi ch ia r cu
pectiv îl oferă C.A P. S in ta n - nu participă la mobilizarea ma­ M a rtie , casa scă rilo r la ceie
lo r dc v.a UL ţio şi « cu n sili- viîtor să se ia atitudine fermă consiliului popular şi a depu­ selor pentru Înfăptuirea lucră­ fiecare fa m ilie în parte. O a­
dre i şi Vaţa, u n ită ţi care au ilo r dc a d m in istra ţie pentru îm potriva deputaţilor care taţilo r. P articipanţii au vorbit tre i in tră ri relevă m ina h a rn i­ m e n ii au fost dc acord ca to a ­
so licita t credite, dar nu au u ­ c ca in cel m ai scurt tim p su­ nu-şi fac datoria. M ajoritatea despre realizarea planului f i­ rilo r obşteşti şi se prezintă cu că a gospodarilor de aici. te re p a ra ţiile să fie efectuate
tiliz a t n im ic d in fo n d u rile a­ realizări slabe. O zugrăveală sim plă, dar de că tre în tre p rin d e re a noas­
m ele destinate in v e s tiţiilo r să vo rb ito rilo r au subliniat nece­ nanciar, despre Invâţăm int şl P rin felu l cum s-a desfăşu­
probate. In e x p lic a b il de ane­ frum oasă, flo ri, perdele, to tu l tră , contracost. A cum nu nc
fie u tiliz a te in te gra l şi m ate­ sitatea ca fiecare deputat să cultură, dar s-au op rit mai rat. consfătuirea a oferit depu­
voios se realizează şi in ve sti­ Lulnd cuvintul la consfătui­ antreneze In permanenţă cetă­ m ult asupra tre b u rilo r gospo­ aduce laudă lo ca ta rilo r. „O a­ m ai este ruşine cu s p a ţiile
ţiile în p o m icu ltu ră (lu crarea ria liz a te in creşterea capacită­ re, deputatul Ioan lacob a tre­ ţenii la acţiunile de care de­ dăreşti. Numai anul acesta ce­ ta ţilo r ocazia să reflecteze se­ m enii înţeleg şi le place să fie com une ale acestor im o b ile .".
ţilo r de producţie.
rios asupra faptului că alegă­
este totuşi în curs de executa­ Cunoscînd ro lu l de m axim ă buit să-şi recunoască vina pen­ pinde dezvoltarea economică şi tăţenii şi deputaţii din Rapoltu to rii le-au încredinţat o m isiu­ curat. Ş tiu să păstreze şi să Am în tîln it în ra id u l nostru
re), existîn d ne u tiliza te fo n ­ tru faptul că a lipsit de la Li­ gospodărească a comunei şi să Mare au executat lu crări ob­ ne im portantă care trebuie jus­ îngrijească ce-i al lor. Câ doar gospodari şi „gospodari". Pen­
d u ri ce depăşesc 400 000 lei. însem nătate pe care il prezin­ nele sesiuni. A lţi deputaţi din asigure rezolvarea tu tu ro r pro­ şteşti, prin muncă patriotică, In tificată prin fapte şi exemplu ale noastre sînt şi scările ca şi tru u n ii — şi cei m u lţi —
Cea m ai m are restanţă se sem­ tă realizarea exem plară a p la ­ comună răspund in mică măsu­ punerilor făcute de alegători. valoare de aproape 300 000 lei. personal. apartam entele" — ne m ă rtu ­ sp a ţiile com une înseam nă
n u lu i de in v e s tiţii în a g ric u l­
nalează la C A P Haţeg De­ tură, este o cerinţă im perioasă ră mandatului încredinţat şi nu In cuvintul lor, deputaţii Ro- riseşte preşedintele asociaţiei „do ar e casa noastră", iar pen­
oarece sînt c o n d iţii ca p la n u l depun o muncă susţinută pen­ mulus Ilieş, Ioan T rifo i, Dum i­ de lo catari de la blocul I, m i­ tru a lţii „do a r n-o să plătesc
de în fiin ţa re a n o ilo r live zi să ca o rg a n iza ţiile de pa rtid şi tru rezolvarea tre b u rilo r ob­ Rapoltu Mare tru M oruzi, Bcniam in Danciu Asemenea consfătuiri organi­ n e rul G heorghe Galan. eu ?“ . P en tru aceştia din urm ă
se îndeplinească in te gra l in a­ conducerile u n ită ţilo r agricole şteşti din circum scripţiile elec­ şi a lţii au relevat câ rezulta­ zate de consiliile locale ole
să pună în ce n tru l a c tiv ită ţii torale. Consfătuirea deputaţilor din Frontului U n ită ţii Socialiste La in tra re , pe scara I a b lo ­ punem firesc în tre b a re a : „V ă
ceastă toamnă, se cere o preo­ tele obţinute în întrecerea d in ­
lo r lichid are a restanţelor şi da­ Evidenţiind realizările o b ţi­ comuna Rapoltu Mare a consti­ pentru analiza a c tiv ită ţii de­ c u lu i II ne în tîm p in â un ave r­ s im ţiţi bine cînd treceţi p ra ­
cupare deosebită d in partea tre consiliile populare puteau gul im o b ile lo r pe care le lo­
c o n s iliilo r de conducere şi a rea in fu n cţiu n e , fără nici o nute de ei, împreună cu ale­ tu it un bun p rile j de analiză fi mai bune dacă toţi deputaţii pu ta ţilo r au mai avut loc In tism en t : „P ă stra ţi cură ţe nia !"
excepţie, in cel m ai scurt tim p gătorii lonut Doneea, Drâgnes- a succeselor obţinute pentru comunele Ilia, Boşorod, Blâ- Am fi d o rit să ne conform ăm c u iţi V". Aşteptăm răspuns.
cad relor tehnice pentru org a­ eu Gheorghe, Izidor Sterian şi răspundeau cu prom ptitudine jeni, Dobra, Densuş şi in alte
nizarea tem einică a m u n cii şi a ob ie ctivelo r prevăzute pen­ a lţi deputaţi, au propus ca In îndeplinirea sarcinilor economi­ m isiunii încredinţate. La con- localităţi din judeţ. dacă aspectul casei scă rilo r nu Roîd realizat de
ce şi sociale care stau in faţa
term inarea p la n tă rii p o m ilo r tru acest an. ne-ar f i in v ita t să nu -i trecem L. LARA
în tim p u l cel m ai scurt.
Cu to tu l de neînţeles sînt
tă ră g ă n ă rile m an ifestate în
p riv in ţa fo lo s irii c re d ite lo r Pe raza com unei C îrjiţi exis­ bun, dar e crăpată soba. -:.i
destinate p ro c u ră rii de a- tă cîteva şcoli generale (clase­ aici ge am urile s in t sparte T
nim alc. re a liz ă rii construc­ le I-IV ) care activează în con­ Şcolile săteşti au nevoie de ajutor varâşul Io n Bogaru are c m
ţiilo r agrozootehnice, a li­ d iţii deosebite, determ inate de nou ap recieri o p tim iste :
m e n tă rilo r cu apă şi exe cu tă rii am plasarea lo r in sate de m u n ­ — Toate şcolile sînt reparau
lu c ră rilo r de e le ctrifica re . De­ te, re la tiv izolate, legate de şi zugrăvite, nu m ai este nim
şi exista po sib ilita te a ca o p a r­ ce n tru l de com ună şi de ora­ de făcu t in plus !
te din in v e s tiţii să fie deja re­ şul Deva, p rin căi dc acces concret, nu de... adrese şi delegaţii — D a r situ a ţia de la Chc r-
cuperate pinâ acum, dacă a n i­ d ific ile , care, în tim p u l ie rn ii, gheş o cunoaşteţi ?
m alele se cum părau la începu­ devin aproape im p racticab ile. — N -am fost niciodată ac _
tu l a n u lu i, conducerile C.A P. Cum e şi firesc, pentru asigura­ lo. (I ? — n.n.).
Bariu, A u re l V laicu, Romoşel, rea bunei desfăşurări a pro­ Cu a ju to ru l ca sie ru lu i con -
Viieele, Râcâştie ş.a. au am i- cesului de în vă ţâ m în t în p e ri­ să lilo r de clasă. De abia acum b u stib il, sin gu rul a ju to r „con­ P entru şcoala dîn Popeşti a ch e ltu ia la lo r) şi co m b u stib i­ plecase cu toate in c e rtitu d in i­ liu lu i, care locuieşte la C her-
nat in mod neperm is u tiliz a ­ oada de iarnă, este necesară o au găsit de c u v iin ţă tova ră şii cret" pe care co n siliu l îl a- fost delegată învăţătoarea M a- lu l to t nu a fost rid ic a t ! Nu le ce pluteau la autobază ! Cheş, n i se co n firm ă situai n
rea c re d ite lo r rep artiza te pen­ g rijă deosebită in pregătirea de la co n siliu l po pu lar com u­ cordâ şcolilo r pentru procura­ ria M aticş, proaspătă absol­ vreau să m ai am intesc — de I-am sfătui însă pe tova ră şii şi — culm ea l — n i se spu i
tru dezvoltarea sectorului zo­ şi dotarea adecvată u şcolilor, nal să ia „in iţia tiv a " aducerii rea acestuia este „delegarea" ventă a L ice u lu i pedagogic De­ fa p t m i-e şi fric ă de asta — câ de aici să calculeze ce pagu­ câ gestionarul a ocupat sa i
otehnic. La sfîrşitu ) lu n ii oc­ răspunderea p rin cip a lă reve­ le m ne lor şi c ă rb u n ilo r dc la în v ă ţă to rilo r şi oam enilor dc va, care ne-a spus : de două zile nici cu rsu rile nu be se pot aduce sta tu lu i dacă respectivă cu acceptul c o n s iliu ­
tom brie. spre exem plu, coope­ nind în acestâ direcţie consi­ Deva. Tovarăşul Ion Bogaru, serviciu. — Nu ar fi n ic i o supărare se m ai ţin la Popeşti, eu fiin d pentru toate şcolile din ju d e ţ lu i popu lar c o m u n a l! Dar i i -
ra to rii din B e riu aveau nefolo­ liilo r populare comunale. secretarul co m ite tu lu i execu­ Să p riv im însă dincolo dc câ venim după lemne, dacă ocupată la Deva cu... rugă­ ar f i scoşi din pro du cţie in vâ - v â ţâ to ru l unde va locui la ia r ­
site peste 60 000 le i A m ai pune acum, la m ij­ tiv ne dădea insă asigurări înţelesul „în prim ă a u d iţie ” al lu c ru rile ar fi bine organizate. m in ţi pentru o maşină. ţâ to rii cite două zile, necesare nă, cînd d ru m u rile vor fi tro ­
In p riv in ţa co n stru cţiilo r, o locul lu n ii noiem brie, pro ble­ op tim iste : expresiei „delegarea în vă ţă to ­ Eu am m o b iliza t cîţiva p ă rin ţi Lâsînd ia o parte m odul e­ o b ţin e rii unei m aşini din gara­ ie n ite ?
slabă preocupare pe ntru darea ma p re g ă tirii de iarnă a u n i­ — A vem com bustib il, to va ­ rilo r''. Cine sînt de fapt în v ă ­ ai c o p iilo r şi, îm preună cu locvent în care co n siliu l popu­ je le onoratei lo r autobaze ? ! Considerăm câ este ncces i-
lo r in folo sin ţă la term en au tă ţilo r şcolare pare de-a dre p­ răşe. A m dat delegaţii în v ă ţă ­ ţă to rii delegaţi ? La C om busti­ dInşii, am ve n it la Deva A ic i. la r s-a „ocupat" de a p ro vizio ­ A pro vizio na rea cu com bus­ râ reconsiderarea, In ansun
m anifestat conducerile C.A.P. tu l anacronic. C u rsu rile au to rilo r şi oam enilor dc se rvi­ b il şi la Autobaza Deva s-a insă. nc-am dat scama că lu ­ narea cu com b ustib il a şcoli­ tib il este nu m ai o la tu ră a blu, a în tre g ii a titu d in i a con
B cjan, Izvoarele şi S incrai. început de m ai bine de două ciu din şcoli sâ-1 ridice, am fă ­ prezentat să rid ice lem nele şi c ru rile nu erau p re g ă tite ! lor m enţionate, să vedem ce „p re o cu p ă rii" C o n siliu lu i popu­ s iliu lu i popular fală de seo!
N ici la C.A.P. Vaidei, Ocoliş. lu n i. to t atunci s-a rap o rta t că, cut adresă-com andâ pentru că rb u n ii pentru şcoala din (Nota redacţiei : „am făcu t «i- ' se în tîm p lâ la Autobaza Deva. la r din C îr jiţi faţă de şcolile le din raza com unei, faţă (
R lu A lb nu s-a depus suficien t în general, o p e ra ţiile de pre­ m aşini la Autobaza Deva şi Chergheş, soţul învă ţă to are i drcsâ-com andâ pentru m aşini T ehn icianu l Florea Petru nc-a din raza com unei. Cu acest personalul d id a ctic cc Ic d'
interes în vederea m a te ria li­ gătire si aprovizionare sin t în ­ tovarăşul preşedinte, personal, S ilvia Jena. angajat la A e ro ­ la Autobaza Deva şi tovarăşul c o n firm a t existenţa com enzii p rile j m ai *aflâm de la in te r­ serveşte. Tn asemenea condi
z ă rii la tim p a in v e s tiţiilo r. cheiate ' Cu a lît m ai grabnic a in te rv e n it ca lu c ru rile să se po rtu l Deva. preşedinte, personal, a in te r­ de la C îrjiţi şi ne-a asigurat lo c u to rii no ştri câ, la C her­ ţii. nu e m ira re că. în fiecai
Este şi firesc că in asemenea trebuiau te rm in a le aceste lu ­ rezolve repede. A zi mai sosesc — Nu ştiu cum s-au gîn d it ve n it ca lu c ru rile să se rezo l­ de onorarea c i : gheş, gestionarul m agazinului an. com una C ir jiţi are postu».
c o n d iţii se în tîm p in â serioase c ră ri în lo ca lită ţile izolate, de tra n sp o rtu ri. tova ră şii de la C o n siliu l popu­ ve repede" — ne-a asigurat — Ie ri a plecat un transport sătesc s-a extin s în cancelaria vacante. S tabilizarea unor c;
n e a ju n su ri în desfăşurarea m unte, unde frig u l soseşte ce­ — La toate şcolile ? „ la r al com unei C îrjiţi să t r i­ tovarăşul secretar Ion Boga­ şi azi al doilea ! şcolii (care fu n cţio n a şi pe dre didactice în satele comuni
procesului de producţie, ia r re ­ va m ai repede şi unde, o bună m ită fem ei pentru această ru !). Ieri, 13 noiem brie, am — A plecat, sînteţi sigur ? post de cam eră a în v ă ţă to ru ­ este posibilă num ai p rin tr- »
cuperarea in v e s tiţiilo r la te r­ parte din iarnă, c irc u la ţia este — Da A dică staţi un m o­ muncă destul dc grea. undi' — O clipă, să vedem... D in lui), întreg spa ţiul destinat preocupare atentă a consiliu
m enul p la n ific a t râm îne sub în tre ru p tă sau foarte anevo­ ment. azi trebuiau să sosească trebu ie alergătură m ultă, une­ aşteptat zadarnic să p rim im garaj a ieşit, aşa ştia im p ie ­ în v â ţâ m in tu lu i rezum indu-se lu i popular faţă de şcoli, p rin
N-au
la Chergheş şi Popeşti.
sem nul în tre b ă rii. ioasă ! sosit încă pentru Popeşti, dar o ri chiar să a ju ţi la încărcat. maşină. Astăzi am ve n it din gatul. De plecarea asta vorbea la o sală de clasă in care sîn* lr-o a titu d in e plină " de s o lic i­
Restanţe dc loc n e g lija b ile în Iută însă că. în şcolile de pe vin. Soţia mea. de oxem piu. esrte nou. dar tot nu am p rim it. Pă­ şi tovarăşul Boldor. îng ră m ăd ite şi a rh iva şi b ib lio ­ tu d in e faţă de cadrele d id a c­
ceea cc priveşte înd eplinirea raza com unei C irjiţi. pînâ la însărcinată şi trebuie să iac r in ţii co p iilo r s-au supărat şi — Dar la dispecerat nu e în ­ teca. A lte am ănunte in te re ­ tice. dc problem ele m u n cii - i
p la n u lu i de in v e s tiţii sc în til- || dala dc 13 noiem brie nu sosi- Aşadar, după cc dă dovadă cu această treabă ca să o scu­ registrată plecarea ? sante : geam uri sparte, sobă v ie ţii lor.
ncsc şi în cadrul în tre p rin d e ­ U seră nici m ăcar c a n iilâ ţile dc dc o în lirz ie re de neiertat in tesc dc eventuale surprize — nu plecat Au dreptate. sin t a­ — Ş eful dispecer lipseşte. defectă. hornul spart. In
rilo r agricole de stat. Cele tre i com b ustib il necesare în c ă lz irii aprovizionarea şcolilor cu com- ne-a declarat dinsul. duşi de două ori la Deva (pe In re a lita te tra n sp o rtu l nu schim b. !a Popeşti, hornul este T. ISTflATF