Page 70 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 21 NOIEMBRIE 1969

Izvorul prestigiului şi autorităţii presei in r'mdal al încre­ Statornicie OMUL DC IA

derii cu care este inconjurată de oamenii muncii — spunea tovarăşul
Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită cu prilejul sărbătoririi a 25 CHIOŞC...
De opt ani se ocupă O ctavia C urtean,
de ani de la apariţia legală a ziarului „ “ — în devo­ pe lin g ă sa rcin ile de serv ieiu, cu d ifu z a -
rea z ia re lo r in secţia cup :oare in d u s tria -
le a C o m b in a tu lu i siderui gic H unedoara, De-a lu n g u l şi de-a la tu l ju d e ţu lu i. nos­
tamentul cu care ea slujeşte cauza socialismului, în înflăcărarea cu — A m fost în aceşti opt ani lu n ă de lu - tru , în peste 210 lo c u ri fix e , se vin d e zi
nâ bucuroasă să constat < â oa m enii pre - de zi .D ru m u l s o c ia lis m u lu i". La chioşcuri,
care acţionează ca purtător de cuvînt al partidului, ca tribună de f e r i z ia ru l nostru, „D ru i nul soeialism u- a g e n ţii şi o fic ii P.T.T.R., m agazine, coope­
Jui". Cel m ai m are num âi de abonam en- ra tiv e săteşti, lib r ă r ii, sta n d u ri etc. D upă
răspîndire a politicii sale, a ideilor marxism — leninismului, cu care te l-a m a vu t în totde au na I a acest ziar. N u ee tip o g ra fii au sta t o noapte întreagă în ­
exagerez şi nu încerc să flatez eolectiveul c o rd a ţi to p in d p lu m b u l şi transform îndu-1
îşi îndeplineşte înalta răspundere faţă de popor. de red acţie dacă a firm că am a b o n a ţi ca­ In v irg u le , puncte şi lite re , lat- ro ta tiv a
re pre fe ră in e x c lu s iv ita t e z ia ru l
ju d e -
a .n u m ă ra t" set după set tira ju l
zile i,
ţean. Poate nu e tocm ai n im e rit să fie a lţi oam eni iau în p rim ire z ia ru l : oame­
aşa, d a r oam en ii ţin la :ia ru l lo r. Ţ in n ii de la chioşcu ri. In fă c u tu l fie că re i zile
pe ntru p ro m p titu d in e a c i ca re -i in fo r- dezleagă pachetul cu z ia ru l .c a ld ", rîn d u -
mează despre evenim ente ap rop iate lor, iesc exe m p la re le c ît m ai în văzul şi la
pe n tru o p e ra tiv ita te a eu care ajunge in înd em îna tre c ă to rilo r, în tr-u n m om ent de
m in a lor, co n vin şi fiin d < le u tilita te a lu i. răgaz desfac u n u l şi, în tim p ce-1 vînd,
A -
De ani de zile îl găsesc îi \ d u la p u l lo r la îl şi citesc.
pauza de masă. A m o mei 1 ie de 70—80 de
— N u e xistă n u m ă r pe care să nu-1 c i­
C o n f e s m n e o calda mmm de mina abonaţi lu n a r la „D ru m u 1 socialism ului'* tesc în to ta lita te . A ltfe l cum aş putea să-l
în secţia noastră. Persona îm i place pen-
recom and c itito r ilo r — ne spunea A u re ­
tru a rtic o le le cu cara cte r e d u ca liv pe ea- lia D avid, vînză to are la chioşcul de lîngâ
Se numeşte Petre Fărcaşiu. sătenilor care participau iritn- ţit chem at pentru a culege re le publică, p e n tru anei etelc sociale pe poşta d in B rad.
£ so{ şi tată şi locuieşte la dri şi entuziaşti la înălţarea fapte d em n e de a fi cunoscu­ care le organizează. — De ce a ţi ales m eseria aceasta ? —
De doua decenii purtam un mîntutui, culturii, artei. La Haţeg. De ni s-ar cere să-l primului edificiu de cultură te Nu-i zi in care Petre F ă r­ G în d u rile acestea n i le- i m ă rtu ris it Oc- am în tre b a t-o pe tovarăşa D avid.
dialog omplu. pe vasta arie vremea lor, ca şi in zilele portretizăm ar tre b u i să v o r ­ din satul natal — Băcia. A- caşiu să nu asculte păsul o a ­ tavia C urtean, în urm ă c j cîteva zile. — îm i plac n o u tă ţile , îm i place să c i­
a problemoticiî care este vio* noastre, au folosit. Ele, con­ bim despre frum useţea sa tunel, în rindurile de pe fo a ­ menilor care vin să-i ceară — Poate n -a r fi râu — com pleta m ais- tesc, să ştiu ce se in tîm p lă peste tot, la
ţo. Interlocutori - noi, goze- siderăm noi, constituie o e- morală, înţeleasă in sensul ia de hirtie, Petre Fârcaşiu sfatul, sprijinul. E prietenul tru l D u m itru Popescu, jre ze n t şi el la noi şi in lum e. Să vorbesc o a m e n ilo r de­
tarii, dumneavoastră, colabo­ moţionantâ cronică o contem­ cinstei şi demnităţii, al con ­ a descris cu pana sufletului lor, al noutăţilor, al faptelor discuţie, dacă z ia ru l a r i ntra m ai adine, spre asemenea tre b u ri frum oase — ne-a
ratorii, corespondenţii şî ci­ poraneităţii, o anilor plini secvenţei călăuzită de princi­ său toată frum useţea muncii dem ne, al cinstei, corectitu­ m ai a m ă n u n ţit în eereeti rea c o n d iţiilo r răspuns. .
titorii. trăiţi. piul indeplintrii datoriei. Ar pe care au dovedit-o o a m e­ dinii, altruismului, e priete­ create la locul de munc. 1. S fnt ch ia r la A u tre cu t ani de cînd tovarăşa D a vid
De douâ*decenîi am con­ Despre ce vrem să scriem trebui să vorbim despre ati­ nii. nul a tot ce poate cultiva i­ noi in com binat, şi, desigi ir, şi în alte în - v in d e ziare. A în d ră g it în d e le tn ic ire a a-
semnat, ne-om străduit să fie astăzi şi în viitorul care în tudinea sa pătrunsă de u m a ­ Şi de atunci, cite sute de dealul de frum useţe morală, tre p rin d e ri, problem e de o rd in social a eeasta, o face cu o deosebită c o n ş tiin c io ­
veridică - cît îi este posibil fiecare zi ne bate la uşă ? nism, respect şi încredere fa ­ reportaje, articole, anchete, con ştiin ţa muncii şi răspun­ că ro r rezo lva re se prevec e in fie ca re an zitate, răspundere şi pasiune. P e n tru dîn -
unui om sau unei colectivităţi Despre viaţă, iubite cititor I ţă de semeni, despre conşti­ raiduri, inform aţii, foiletoa­ derii sociale, e prietenul re­ în co n tra ctu l colectiv. El î fac p a rte din sa, .D ru m u l s o c ia lis m u lu i". îndeosebi,
restrinse, mereu în alertă - Despre modul cum munceşti, inţa răspunderii sociale pe ne n-au ieşit de sub teascul dacţiei Se cuvine ca acum, categoria celor rezolvabile un eo ri c h ia r la .cîn d se scrie despre fa m ilii, copii, pă­
evoluţia tumultuoasă spre so­ cum trăieşti, cum te recreezi care o are, despre spiritul rotativei purtind semnătura cînd sărbătorim vîrsta de n ive l de secţie. A ic i nr pi iţea să nc a jute r in ţi" , este ceva ce nu poate lip si, după
cietatea de astăzi in care sau cum te afirmi. Despre său militant, caracterul său lui Petre Fărcaşiu ? Cite sa­ două decenii a gazetei noas­ m u lt z ia ru l. cum m ărturiseşte. 4
A cum , cînd s-au scurs 20 de ani de cînd
Congresul al X*lea al parti­ imensa, incomensurabila pro­ armonios, onestitatea şi m o­ tisfacţii nu i-au adus, cîţi oa­ tre, să aducem colaboratoru ­ D e c la ra ţiile acestea sine ere dovedesc că p o p u la ţia ju d e ţu lu i a c itit p rim u l n u m ă r al
dului ne-a dat posibilitateo blematică a epocii socialis­ destia sa. Şl acestea ar fi meni n-au venit să-i ipună : lui şi prietenului nostru — în co m b in a tu l hunedore in z ia ru l arc .D ru m u lu i". $î de atunci a co n tin u a t zi
certă să prefigurăm viitorul mului. doar cîteva din trăsăturile „vă m ulţum im că aţi scris la aceluia care spunea deunăzi m u lţi prie te n i, p rie te n i s datornici p e n tru
României socialismului m ulti­ care m e rită să nu prccuţ icleşti tim p u l şi de zi le ctu ra, se cuvin cîteva c u vin te de
Ziarul, cronică de o zi a ju ­ aceluia care de 18 ani scrie că a „încercat să dea ziaru­ energia ca să le aduci, p: in p a g in ile zia- laudă şi m u lţu m ire , de p re ţu ire şi stim ă
lateral dezvoltat de mîîne. ziar, că uite, acum s-au luat
deţului, presează, ne pune redacţiei. ru lu i. ccca ce aşteaptă. $ i în tre p rie te n ii tu tu ro r celor care l-a u râ s p în d it în rîn -
Ne aducem aminte — şi mereu în olerto. Mai greşim, m ăsu ri", lui tot ceea ce a putut el da" d u rile c itito rilo r d in toate c o lţu rile ju d e ­
noi şi dumneavoastră - de Era un copilandru cînd a Nu-i sat de munte sau de — o caldă strîngere de mină. săi sta to rn ici, oa m en ii ca ■e fac o m uncă
dor nu cu intenţie. Linia de aşternut prim ele rinduri a ­ în plus, d ifu z în d u -l, oci ipâ un loc de ţu lu i şî pe care îi n u m im , de obicei, sim ­
zilele calde ale începutului conduită pe care ne-o trosa- dresate ziarului. Simţise d o­ şes in Ţara Haţegului, de la cinste. plu : oam enii de la chioşcuri...
începuturilor socialismului. In t-o portldul este de o face din LUCIA LICIU GH. I. NEGREA
sfera producţiei materiale se ziar o tribună de ofirmore o rinţa să facă cunoscute fa p ­ Peştera pînă la Sarmizege- redactor în secţia I. C OCLEI redactor în secţia
înscriou cu litere majuscule tele d em n e de laudă ale con ­ tusa, in care să nu se Ji sim ­ probleme sociale redoctoi în secţia
opiniei publice înaintate. A- probler ie sociale probleme sociale
de cerneală tipografică nu­
ceasto este confesiunea noas­
mele unor precursori oî en­ tră I
tuziastei emulaţii de muncă
de astăzi •. Ludovic Pop, Ale­ Problematică ovem. Ce vas-
xandru Poboreni, Kopetin Ge- stă, Inepuizabilă este vioţo 1
încă obia intuim mareo des­
zo. Aurel Stonciu. Torente de
făşurare în timp o energiilor 1949
cărbune şi oţel absolut nece­ i IZVO R DE
sare în acea perioadă econo­ creotoare pe care le-a declon-
sat Congresul ol X-leo al 1969
miei naţionale şi prezente în
paqinite ziarului ! Portlduluî Comunist Român. A ­ IIIIA IU
vem însă obligaţia morală fa­
Anii au trecut. Au fost me­ N O U TĂ ŢI
ţă de dumneata, iubite c iti­
reu moi plini. Noi şi dumnea­
tor, de a prezenlo cît moi pe
voastră, stimaţi cititori. om Z iarul „D ru m u l socialei,iu-
consemnat pentru semnifica­ larg. cu forţo de convingere o lu i" îl citesc în fiecare 2rf. Pen­
ţia momentului şi pentru is- fopteJor, sensurile majore ale
politicii partidului. Ne vom tru mine a devenit un prieten
torîo anilor noştri aceostă e­ Mic, un bătrîn care duc in de nedespărţit şi asta cu si­
tapă, cînd împlinirile au de­ strădui să facem foţă cu spate Of) dc ani, mi s-a cerut guranţă nu numai pentru
venit tot mal certe. Am pur­ răspundere cerinţelor, dor - sâ spun şi cu vreo două, mine De ce ? Deoarece pen­
tat „Dialogul pe magistrala avem şi noi ca şî în sport un tre i vorbe in legătură cu tru fiecare dintre noi. tînăr
„d a r” - solicităm în acest
oţel-moşînă", ne-om interesat, ziarul „D ru m u l socialismu­ sau vîrstnic. indife rent dc
sens sprijinul efectiv al cola­
ca cetăţeni aî patriei socia­ lu i". Sînt bâtrin, dar atita gradul de pregătire ce II a­
boratorilor. corespondenţilor,
liste, ca gospodari oi morii tim p cît mai văd. citesc zia­ vem. ziarul nostru constituie
ovuţil obşteşti, de problemele ol dumneavoastră, drogi citi­ rul. îm i place să aflu m ulte un adevărat izvor din care
creşterii productivităţii mun­ tori. Ori cit am vreo nu pu­ lu c ru ri frumoase dc pe la curg noutăţile m ultiplelor
cii în industria extroctivă. ale tem fi omniprezenţi ! noi ca şi dc pe la a lţii. E domenii de activitate. Setea
consolidării econom icoorga- Că dorim să vă punem Io foarte bine că se spun lu ­ de a cunoaşte, de a fi me­
nîzatorice a cooperativelor o- cruri adevărate, reale. Aş reu la curent cu tot ceea ce
dispoziţie un ziar care să fie vrea să 2ic aicea că mai de­
gricole de producţie, de con­ m ult, în a lţi ani. în vremea se petrece pe frumoasele me­
strucţia de locuinţe şi aşeză­ citit este limpede. leaguri hunedorene, in ţară
războiului m ondial şi mai
minte social-culturale, de e­ O promitem solemn, sti­ înainte, am citit şi atunci sau peste hotare, ţi-o poţi
lectrificare, de felul cum este potoli orietnd, răsfoind pa­
maţi cititori, Io cea de-a XX a ziare. Vă spun drept că ginile ziarului „D ru m ul so­
deservit omul muncii. nu-m i plăceau. Pe atunci se
Am scris despre fapte de aniversare a ziorului pe ca* minţea. P oliticienii, moşieri cialism ului".
Apreciez
preocuparea
co­
viaţă, om redactat şi tip â *t re-l oşteptaţi în fiecare zi ! şi fabricanţi, ca şi slugoii lectivului redacţional de n
foi volante despre vioţo nouă lor. ca să se aleagă în Par­ reflecta în>m odi veridic ^rea­
a ţărănimii, pagini despre I. MlRZA lament, spuneau că ne dau litatea zilelor noastre. In co­
problemele Industriei, învăţo- şeful secţiei viaţa de partid şi ne fac tot ce vrem noi. loanele ziarului am c itit cu
Insă nu ne dădeau nimic. interes m ulte articole din
Totul rămînea pe hîrtie. In viaţa social-culturalâ a ju ­
tot ce ziceau ei era numai deţului, am observat stră­
minciună. Eram dezgustat şi dania de a sublinia efo rt’ .­
refuzam sâ citesc ce se scria le care se fac zi de zi pen­
prin ziare tru a se traduce in fapte
Să nu se supere cititorii Astăzi Insă, în vremea politica pa rtidu lui nostru.
noştri dacă îi vom considera noastră nouă, ziarul este al
pe muncitorii tipografi pri­ PRIETENII CEI p a rtid u lu i comunist, al po­ Am doar 23 de ani. Ca ti-
etenii cei m ai apropiaţi ai m m t i / 1 M / m m porului nostru. El scrie nu­ nâr, deci, născut în anii de
ziarului. Desigur, fiecare mai ce-i adevărat. Asta mă după eliberarea patriei noas­
dintre dv. sinteţi considerat bucură. Ce se scrie tn ziar tre, urmăresc cu atenţie
tinerei.
ce se scrie despre
un prieten, un tovarăş, care MAI APROPIAŢI Cu ocazia îm p lin irii a 20 d e p u ta ţilo r d in com unele tru în ce prive şte in fo rm a ­ Mă bucur că acestei proble­
ne ajutaţi cu sugestii, cu dc ani de la a p a riţia z ia ru ­ ju d e ţu lu i H unedoara. A r t i­ rea cu u ltim e le n o u tă ţi în văd cu ochii mei. Văd căm i­ me i se acordă atenţie de
propuneri, cu critici pentru lu i „D ru m u l so cia lism u lu i", cole ca cele din e xp e rie n ţa do m en iul re la ţiilo r in te rn a ­ nele culturale, şcolile, d ru ­ ziar. Este demnă de toate
a ne îm bunătăţi m unca de Desigur că e m ai mult de ca c itito r perm anent, de la c o n s iliilo r po pu lare în în ­ ţionale. N u a r fi râu dacă m urile, televizoarele, fa b ri­ laudele preocuparea manifes­
redactare şi editare a ziaru­ lim pede prim a coală­ p rim u l nu m ăr şi pînă as­ fă p tu ire a p ro p u n e rilo r oa­ ar apare ceva m ai m u lte cile şi cite altele, pe care le tată faţă dc educarea tinerei
lui. Dar tipografii, prin spe­ lucru, dar şi satisfacţiile sint — Acum a-i momentul... tăzi, aş d o ri să-m i e x p rim m e n ilo r m u n cii, go spodări­ re p o rta je d in diverse lo c u ri construiesc m uncitorii şî ţă­ generaţii. O ricînd. un spaţiu
altele, ne spune Ion G recu II.
— Ultimul
şpalt
la a-n-
c ific u l activităţii lor, sînt — In ultimul timp red ac­ tiia.. în cîteva rin d u ri o p in iile rea şi înfru m u se ţa re a loca­ ale g lo b u lu i ca : note de cît de mic, rezervat acestei
într-un perm anent şi strîns m ole in legătură cu acest lită ţilo r, pagina „îm b u n ă tă ­ dru m , p rin oraşele lu m ii, ranii, cu forţele lor sau cu probleme îl consider bineve­
contact cu noi. ţia foloseşte mult chenarele. — Dăm a patra parţial la ziar. ţire a p re s ta ţiilo r de s e rv ic ii docum entare eţc. I [ ajutoru l statului. Văd faţa nit.
Poate, uneori, exagerat de citit... După părerea mea, z ia ru l, către populaţie, preocupare In n u m ă ru l de d u m in ica
— Deseori citesc unele ar­ mult. E drept că acest lucru E perioada de virf ia sec­ m a jo ră a c o n s iliilo r p o pu­ nouă a satului meu, Rădu- Urmăresc, de asemenea, in ­
ticole direct în plumb. Nu am dă un aspect plăcut ziarului. ţia ziar a tip og rafiei Toate ca organ al C o m ite tu lu i ju ­ lare şi a u n ită ţilo r specia­ aş propune să apară o pa­ ieşti, care astăzi este mai fo rm a ţiile sportive din judeţ.
deţean de p a rtid şi al Con­
răbdare să trag şpaltul — Dar ce ne facem că lipseşte forţele sint concentrate pen­ s iliu lu i p o p u la r judeţean, liza te " şi alte le le consider gină d istra ctivă , .M agazin frumoasă ca în trecut. E bine câ marţea apare mai
ne spune paginatorul Nicolae linia dc chenar — ne decla­ tru „ asaltul" final. Lino- şi-a adus o m are c o n trib u ­ de un rea l folos in m unca d u m in ic a l", lin în d cont că Pentru că ziarul spune nu­ m ult in această direcţie. Nu
Florian. îm i place atm osfera ar fi râu dacă şi in celelalte
ra paginatorul Mircea O- lipişti, paginatori, stereo- ţie la in fo rm a re a o p era tivă celor ce lucrează în org a­ m u lţi c itito ri sînt ab on aţi
care există in colectivul nos­ prean. tipar, maşini şti, corectori a o a m e n ilo r m u n cii, Inde- nele locale ale p u te rii de doar la z ia ru l „D ru m u l so­ mai adevărul şî-n el găsesc zile şi-ar găsi loc tot atîtea
tru , relaţiile dintre noi şi — Am şi eu două vorbe de dau lupta cu minutele. Pînă p lin in d u -ş i ro lu l de o rg a n i­ stat. ce-mi place, îi urez să mear­ in fo rm a ţii sportive din judeţ,
ziarişti. spus (paginatorul Andrei la ieşirea din rotativă a pri­ zator şi a g ita to r in rîn d u l U rm ăresc perm anent ru ­ c ia lis m u lu i". gă tot aşa, sâ scrie despre din ţară sau de peste hota­
Maistrul linotipist Nicolae Daruka — n.n.). Mai consulla- mului exenifilar de ziar mai b ric ile „ M iliţia ne in fo rm e a ­ Pe v iito r eu doresc z ia ru ­ m uncitori şi ţărani, despre re. Îm i place ziarul de dum i­
Hada culege articole, literă ţi-ne şi pe noi m ai mult. sint circa două ore Orice în- m aselor de c itito ri. ză", ' „Fără m â n u şi". îm i lu i c it şi tu tu ro r to va ră şilo r viaţa nouă din România, de­ nică, din care nu lipsesc ru ­
cu literă, de 17 ani de zile. Poale avem unele propuneri tîrzierc poale conturba pro­ A ni u rm ă rit cu ate nţie to t din red acţie m u lt succes în bricile de curiozităţi din lu ­
— în ultimii ani s-a schiiti- ce s-a scris despre oam eni place ru b ric a .D ia lo g cu c i­ spre hotărirea poporului ro­
— de paginaţie, de grafică, gram ul de difuzare, de a p a ­ rea liza rea o b ie ctive lo r p ro ­ mea întreagă, rebus, nu lip ­
bat radical aspectul grafic al u tile riţie la timp, in mina dv., şi re a liz ă rile lo r, despre tito r ii" , deoarece aici se dau mân de a face ţara noastră
ziarului. Uneori, cind primim ...£ ora 23. Paginile a doua dragi cititori, a ziarului. Iar fru m u s e ţile z ile lo r noastre. m u lte re la ţii u tile şi a lto r puse p e ntru traducerea în tot mai frumoasă. sesc nici savuroasele mo­
la cules m anuscrise pe n fo r ­ şi a treia sint calan d ra­ muncitorii tipografi se stră­ M i-a plăcut că în coloanele cetăţeni, p riv in d rezolvarea via ţă a p o litic ii p a rtid u lu i mente vesele, necesare o ri­
mate, m ai strlm băm din nas. nostru. cărei zile de odihnă.
te de Traian Banc. De duiesc să nu vă dezmintă sale am găsit lu c ru ri in te ­ u n o r problem e personale. ION GHIARA LUI PETRU,
Dar a doua zi, clnd v ed em la stereotipie au trecut deja aştejitârile. resante din via ţa şi a c tiv i­ O rod nică şi operativă ţăran cooperator
faţa ziarului, ne place şi pe rotativă. Maşinistul Ion A. DAVID ARON ŞINDEA satul Răduleşti Pfof. PETRU MATIAŞ
nouă Grecu 1 a predat capului secretar de redacţie tatea c o n s iliilo r populare, a a c tiv ita te a adus z ia ru l nos­ satul Roşeani Dobro
CuvJatul citito ru lu i ne-a fost spre activitatea organelor şi depăşirea cheltuielilor de pro­ să-şi îndrepte atenţia şi să o- in vita ţi sâ-şi spună părerea pe­ trebuie sâ fie tratată mai pe larg Activitatea spitalelor u n ifi­
întotdeauna şi ne este de mare organizaţiilor de partid din u- ducţie, nerespectarea contracte­ glindeascâ în coloanele sale mo­ dagogi, d irig in ţi, părinţi, tin e ri şi mai m ult prin prisma efica­ cate din oraşe şi a celor te ri­
folos in munca noastră de ga­ nitâţile socialiste din agricul­ lor economice încheiate cu alte dul cum se realizează investi­ din şcoală, fabrici, uzine şi de cită ţii ci, analizîndu-se în cc toriale de la sate, întreaga ac­
I Recunoştinţă zetari pentru că el exprim ă do­ tură, despre activitatea acesto­ întreprinderi etc. ţiile mici In oraşe şi la sate. pe ogoare, organizaţiile de par­ măsură răspunde cerinţelor şi tivita te sanitară—şi-au exprim ai
rinţa sinceră ca ziarul să fie
dorinţa cadrele medicale prin
ra pentru îndeplinirea sarcini­
necesităţilor actuale ale oame­
In cadrui unor mese
rotun­
Anchetele, raidurile şi anali­
cit mai activ şî combativ, mai lor puse de partid în domeniul zele pe teme economice sînt de, publicate în ziar, este u til tid şi cele de tineret. Dc ase­ n ilo r m uncii de ia oraşe şi sa­ tovarăşii Josif Eşanu, Petroşani
menea, trebuie acordată
mai
i bine inform at, mai interesant şi ag ricu lturii. bune, dar pot fi şi mai bune şi necesar să se facă un schimb multă atenţie m uncii şi a c tiv i­ te. A r fi binevenite nişte an­ Ion Iacobescu, Călan, M arţian
! Mo oflu Io o dlstonţo apreclo- mai bine scris, să răspundă nă­ Este necesar ca m aterialele dacă se intră mai in profunzi­ de experienţă intre sjiecialiştii tă ţii studenţilor. Sâ nu se scrie chete în rin du l intelectualilor H crbai, Pui, loan Fogoroşi,
j bilă da loeu! undo pentru primo zuinţelor şi cerinţelor oamenilor privind munca politică de masă mea problemelor, fapt ce le din centralele industriale din despre studenţi numai cu p ri­ de la oraşe şi sate care să-şi Zam — sâ-şi găsească o oglin­
j dată am pus mlno pe condei ;i muncii, sâ-i ajute sâ descifre­ sâ fie mai combative, sâ gene­ spună părerea cu p riv ire la căi­ dire mai corespunzătoare In
; am serit fio ru lu i. Simţeam nevoio I sporeşte eficienţa. Trebuie judeţul nostru privind activita­ lejul unor adunări şi şedinţe
| io tm p o rto ţsic m iilor de citito ri ze şi sâ înţeleagă sensurile ma­ ralizeze experienţa înaintată. popularizate mai larg rezulta­ tea acestora, rolul şi sarcinile ale asociaţiilor studenţeşti, la le şi m ijloacele de îm bunătăţi­ ziar. Să fie publicate mai m u l­
I rezultatele echipelor de turnători jore ale p o liticii interne şi ex­ Pentru propagandişti ar fi de tele obţinute în întrecerea so­ lor. De asemenea, un domeniu începutul anului universitar şi re a m uncii culturale de masă, te articole pe teme medicale
j de la U iin a „V ic to ria ” Colon, terne a pa rtidu lui şi statului, un real folos publicarea unor de ridicare a acestei activitâ'ţi p rivin d educaţia sanitară şi
] unde lucram jl eu. Cînd rm*o o- pentru ea ziarul sâ îndeplineas­
părut prim o semnătură in ziar, consultaţii şi a altor m ateriale la nivelul cerinţelor actuale. prevenirea unor boli.
am trăit clipe em oţionante Apoi că cu cinste sarcinile puse de legate de temeie ce se dezbat A ctivitatea din cluburi, căm i­ Z ia ru l este mai atractiv în u l­
om fo it recrutat în colectivul re­ Congresul al X-lea al partidu­ in cercuri şi cursuri. Sâ se pu­ ne culturale, biblioteci, trebuie
dacţional din Deva. lu i in faţa presei. blice mai m ulte materiale care tim a vreme din punct dc vede­
Anii tră iţi In redacţie, sprijinul analizată mai profund pentru re grafic — spuneau tovarăşii
m ultilote/ol prim it dm porleo or­ Inserăm In rîn d u rile de fa­ sâ evidenţieze modul cum o r­ Ziarul, asa cum îl vad a se scoate la iveală lipsurile Petre Fârcaşiu — Haţeg, Vio-
ganizaţiei de p artid, o redacto­ ţă, o dată cu m u lţu m irile noas­ ganizaţiile de partid îşi înde­ şi neajunsurile din acest im ­ rcl Monda, Călan, Dorin Buli-
tre, cîteva din aprecierile, pă­ plinesc rolul de conducător şi 9 t 1
rilor eu experienţă îndelungată, ca portant domeniu de activitate ga, Brad şl a lţii. Trebuie acor­
rerile şi sugestiile exprim ate îşi exercită dreptul de control
ţl legfituro ovută eu colective de şi pentru ca sâ ne aducem cu dată totuşi mai m ultă atenţie
de cititori, corespondenţi şi co­ asupra conducerilor tehnico-
muncă din Judeţ - s id e ru rg icii to ţii contribuţia la îm bunătăţi­ ilustraţie i, fo to g ra fiilo r care sc
laboratori, în cadrul Sntîlniri- adm inistrative.
din Hunedoara |1 Câlon, m inerii si îl doresc cititorii rea acestei activită ţi, la rid ica ­ publică in ziar. Uneori sc pu­
lor de lucru organizate de co­ Am dori — spuneau tovarăşii
din Valea Jiului. Devo, Ghelor, rea conţinutului şi ca lită ţii ac­ blică fotografia aceluiaşi obiec­
TelluC şl B o n o, constructorii de legiul de redacţie, cu p riv ire Gheorghe Davidescu, inginer tiv ită ţilo r dc ordin cu ltu ra l-a r- tiv, dar făcută din a lt unghi
la ziar şi la munca noastră, şef la Centrala cărbunelui Pe­ tistic.
pe şantiere - • ou constituit pen­ Acest lucru trebuie evitat şi în
tru mine o adevârotâ şcoolâ pen­ op inii care arată cum văd ci­ troşani, Ion Hodorog, maistru, Dacă sînt posibilităţi, sc sim ­ ziar să-şi găsească locul mai
tito rii ziarul şi cum doresc ei Nicolae P illy, tehnician, Aurel te nevoia ca zia rul sâ publice
tru aslm iloreo şl promovarea în a l­ clcs fotografia de la locul dc
sâ fie. 'M itrofan, inginer, de la U. V. cialistă, modul cum se îndepli­ despre care s-a scris puţin este al sesiunilor de examene, cum mai des paginile culturale, cit
telor p rin c ip ii ce-l ca rocte rlie oiâ muncă, a noilor construcţii din
Ziarul ~ spuneau tovarăşii Călan, V ictor Surdu, activist nesc angajamentele luate de că­ cel al cercetării ştiinţifice. se face in prezent. şi „R itm u ri hunedorene" care
pe com unljlul lucrător In presă. oraşe şi sate. E xplica ţiile care
Clement Negruţ, secretar al sindicul Haţeg — ca în tratarea tre întreprinderi, secţii şi ate­ A ctivitatea cadrelor didacti­ cuprind creaţii ale scriito rilo r,
„U ce n icia " la ila ru l din Deva M al m ult trebuie sâ se scrie însoţesc fotografiile le-am dori
Com itetului m unicipal de par­ problem elor economice să se liere. ce, a elevilor şi studenţilor — poeţilor şi a rtiş tilo r plastici din
mi-o deschis perspectiva a ctivită ţii In v iito r despre activitatea o r­ mai ample şi în ele să se vor­
tid Petroşani, Nicolae Zamora, între mai adine, analiza sâ nu In ce priveşte îndeplinirea spuneau tovarăşii prof. Slaicu judeţ. C ronicile teatrale trebuie
viitoare. Cele Învăţate In m ijlo­ ganizaţiilor de partid, sindicat bească mai m ult despre omul
secretarul Com itetului orăşenesc se oprească la com itetul de di­ planului de in vestiţii atît la Dorel, Pui, Tamara Vornicu, şi tineret din un ităţile de în- sâ se refere mai puţin la piese
cul colectivului din care am făcut j care stăpineşte şi foloseşte ma­
de partid Haţeg, loan N. Popa, recţie, ci să meargă pînă jos construcţii industriale, cît şi Zam, prof. Constantin Rus, vâţămint, depusă în scopul edu­ şi mai m ult la spectacol, la mo­
parte m-au a jutat să mă inte- I secretarul com itetului de par­ în secţii, ateliere, agregate, b ri­ cele social-culturale, ziarul a Brad, loan Băcanu, Roşcani. şina sau agregatul
g re i repede Intr-un alt colectiv - I cării moral-cetăţeneşli a tine­ dul dc interpretare al actorilor, In cadrul în tîln irilo r pe care
tid de la U.V. Călan şi alţi găzi, echipe şi om. Aceasta întreprins acţiuni valoroase. Viorica Tudoni, Ilia — să-şi gă­ la regie etc.
| mult mal tînăr. dor jio p ln lt de j retului. Este de dorit sâ sc le-am avut cu c itito rii, cores­
tovarăşi — oglindeşte mai m ul­ pentru, că se cunoaşte câ de Dar, în acest domeniu se poate sească o tratare adecvată care Tovarăşii Teodor Vasiu, Ilia,
: dorinţa afirm ării — pe m eleogurile ! scrie mai m ult despre activita­ pondenţii şi colaboratorii s-au
tilateral activitatea pe care o m ulte o rL în spatele cifrelor face m ult mai mult. Statul alo­ sâ faciliteze un larg schimb de loan Almăşan, Brad, Aurel
■ natale. Cu prilejul jub ile u lui, o ­ tea şi preocupâriie tin e rilo r făcut şi alte propuneri deosebit
desfăşoară organizaţiile de globale pe întreprindere, care că an de an sume tot mai o jiin ii şi dc experienţă între Rotaru, Pui, Corneliu Artcnie,
i duc prinosul meu de recunottm ţâ din înteprinderi şi mai ales din de valoroase. M ulţum ind inrâ
partid pentru îndeplinirea sar­ la prim o vedere Iţi dau im pre­ mari pentru construcţii. Dar fie cadrele didactice privind pro­ Haţeg, Romulus Mureşan, Că­
! colectivului redacţional ol tlo ru- cinilor economice şi educarea sia că se munceşte excelent şi câ e vorba de investiţii de zeci cesul instiuctiv-cducativ. sectorul socialist al agricultu­ o dată tuturo r pentru ajutorul
; Iul „D rum u l socialism ului* din J politică şi patriotică a maselor. s-au obţinut rezultate din cele de m ilioane sau de numai cîte- In tratarea problemelor dc e­ rii. lan. preşedinţi şî vicepreşedinţi dat. prom item că vom ţine sea­
: Deva cârulo II urei din toată { In domeniul muncii de partid mai bune, se ascund uneori lip ­ va zeci de m ii, ziarul trebuie ducaţie şi de comportament la A ctivitatea cultural-nrtisticâ al organelor locale ale puterii ma de propunerile şi sugestiile
i inimo mult succes in înfăptuirea » şi cea de creaţie — au sub­ de stat şi-au exprim at dorinţa care ne-au fost făcute şi vom
trebuie insă să se facă mai suri şi deficienţe : ncfndeplini- sâ urmărească cum sînt chel­ locul dc muncă, în şcoală, în ca ziarul sâ trateze mai pe
: nobilei sole m isiuni. | lin ia t in cuvîntul lor prof
m ult. Este necesar sâ se publi­ rea sarcinilor de producţie la tu iţi banii statului. Dacă prin fam ilie şi societate, anchetele larg activitatea consiliilor popu­ căuta să le materializăm cît
ce m ateriale cu caracter dc unele agregate, insuficienta fo­ anchetele şi materialele pu bli­ sociale au un rol foarte im por­ Petru Stoican, Petroşani, prof. mal curind
ION CIOBANII Erncst U.skar, Călan. Aris- lare. a deputaţilor, sâ publice
schimb de cx))crienţâ din n rli- losire a capacităţilor de pro­ cate re urmăreşte cum se rea­ tant. Asemenea anchete ar tre ­ m ateriale care sâ evidenţieze
redcctor la ziarul vitnlea com itetelor de partid ducţie, slaba calitate a produc­ lizează lucrările de investiţii la bui .sâ-şi găsească locul mai ticâ Sj)ătaru, directorul Ca­
jmeocuparea
şi
a-
experienţa
i „Gazeta Gorjuluî" Tg. Jiu ! din întreprinderi, secţii şi co­ ţiei, rebuturi, consumuri mari obiectivele mari, cele mici au des tn coloanele /.Im ului. In sei dc cultură Haţeg, M iron ccstora în dife rite domenii de N BADIU
şelul secţiei
mune. Se scrie incâ puţin de­ de m aterii prime şi materiale, fost neglijate. Z iaru l trebuie cadrul acestor anchete să fie Ţie, Ilia, M ihai Susan, Brad — activitate scrisori-corespondenţi