Page 72 - Drumul_socialismului_1969_11

DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 21 NOIEMBRIE 1969

O.N.U. România se pro­ chm. stare de argenfâ
LUCRÂRILE CONFERINŢEI PREZENŢE ROMÂNEŞTI
nunţă pentru un sistem tn provincia Santiago

„LENINISMUL Şl CONTEMPORANEITATEA" Lo Utrecht ou luot slirşit lu­ tele Uniunii Scriitorilor din
eficace de control în crările Comitetului internoţio- Ungaria. Criticul Nicoloe Ba­
lota o prezentat apoi asisten­
coordonore o unei
noi de
unora
S A N T IA G O DE C H IL E 20
despre n e m u lţu m ire a
P R A G A 20 — C orespon­ Râdulescu, m em bru al C.C
(Agerpres). — Preşedintele d in tre sectoarele arm atei fa ­ d e ntul Agerpres. E. lonescu. al P C R . şef de secţie la „Istorii a lilerotufii europene". ţei pe scriitorii şi poeţii ro­
problema dezarmării R e p u b lic ii C hile, E duardo ţă de în ce tinea la cu care gu­ tra n sm ite : Joî au co n tin u a t C C . al P.C.H., conducătorul Din România o porţiei pot co mâni Nma Cossian, Eugen
Jebeleanu, George Tomozei,
ve rn u l răspunde re v e n d ic ă ri­
invitat ol Asociaţiei interna­
F rei, a decretat m ie rc u ri noap­
tea starea de urgenţă în p ro ­ lo r co m a n d a n ţilo r m ilita ri în Ia Praga lu c ră rile c o n fe rin ­ delegaţiei rom âne care p a r­ ţionale de literaturo compa­ Dumitru Radu Popescu, Nico­
ticip ă la lu c ră rile c o n fe rin ­
v in c ia Santiago, pc te rito riu l ce priveşte m ă rire a soldelor. ţei teoretice in te rn a ţio n a le rată din Utrecht, prof. univ. loe Veleo şi Szobo Gyulo,
NEW Y O R K 20. - Cores­ m enite sâ definească cu pre­ Z ia ru l „L a T a rd c" a a n u n ţa t cu tema „L e n in is m u l şi con­ ţei. a prezentat un re fe ra t
pondentul Agerpres, C. A le- cizie că ţe lu l fin a l este d e m i­ căreia se află şi ca p ita la ţâ ­ tem po ran eita te a11, organizată cu tema „E xp e rie n ţa P a rti­ Al. Dimo, membru corespon­ care au citit din creaţiile lor
xandroaie, tra n s m ite : C om ite­ lita riza re a com pletă a te rito ­ rii, ca u rm a re a z v o n u rilo r m ie rc u ri descoperirea unui de către redacţia reviste i d u lu i C om unist Român în dent ol Academiei Republicii şi ou vorbit despre unele as­
lo v i­
depozit de arm e în tr-o c lă d i­
p riv in d pregătirea unei
tu l O N U. pentru folosirea in r iilo r subm arine şi sâ sc ga­ tu ri m ilita te de stat. M ăsura re d in p lin c e n tru l ca p ita le i, „P rob le m e ale păcii şi socia­ conducerea so cietăţii socia­ Socialiste România. pecte ale literaturii române
scopuri paşnice a te rito riilo r ranteze progresul con tinu u a fost luată după o şedinţă a care au fost fu rn iza te din a r ­ lis m u lu i" cu p rile ju l cen te­ liste. în lu m in a în v ă ţă tu rii O contemporane. Cunoscuţi oc-
subm arine dina fa ra lim ite lo r spre realizarea acestui ţel. C o n s iliu lu i na ţio n a l al se cu ri­ senalele m ilita re . S-a a n u n ­ n a ru lu i na şterii lu i V. I. Le- le n in iste despre fă u rire a noii Corespondentul Agerpres, tori maghiari au prezentai in
ju ris d ic ţie i naţionale şi-a în^ Rom ânia, a spus v o rb ito ru l, tă ţii. prezidată dc Frei, care a ţa t de asemenea, câ trupe din nin. o rin d u irr*. E xpunerea a fost Al. Pinteo. transmite : Cu pri­ continuare fragmente din
«•'heiat m ie rcu ri dupâ-amioz.â se pronunţă în favoarea p ro ­ e xa m in a t „cam p an ia activă de V alpa raiso şi Conccpcion au p rim ită cu interes de cei lejul vizitei în Ungorio o de- creaţiile poeţilor şi prozatori­
lor romani participanţi lo o-
dezbaterile asupra unui pro­ p u n e rii, p o triv it căreia aria zvo n u ri m enite sâ creeze un fost tra n sfe ra te dc urgenţă ia In cadru) şedinţei dc du- prezenţi L u c ră rile c o n fe rin ­ legoţiei Uniunii Scriitorilor din
iect de tra ta t sovieto-am crican de a p lic a b ilita te a T ra ta tu lu i c lim a t de in secu ritate şi a la r­ Santiago de C h ile pâ-am iazâ, tovarăşul Ilie ţei con tinu ă România, lo teotrul „Scena ceasta manifestare. Seoro de
p riv ito r la interzicerea am pla* că înceapă de la o distanţă de mă. pentru tu lb u ra re a o rd in ii C onfederaţia generală a studenţeasca" din Budapesto lileroturo romană, Ia care au
să rii de arm e nucleare si a l­ 12 m ile m arine de ţă rm u rile co n stitu ţio n a le 11. m u n c ito rilo r din C hile a con­ a avut loc miercuri o seară luot parte şî membri oi Am-
to r arm e de distrugere în m a­ statelor cu ieşire la m ări şi o P o triv it agenţiei U P L zvo­ vocat o şedinţă plenară e x­ de literatura română. Cuvîn- bosodei Romane lo Buda­
să pe fu n d u l m ă rilo r şi orca­ ceane. ..Considerăm, a s u b li­ n u rile cu p riv ire la n e m u lţu ­ tra o rd in a ră , în urm a căreia Conferinţa cvadripartită tul de deschidere o fost ros­ pesta, s-o bucurat de un deo­
nelor. Joi dim ineaţă a fost a­ n ia t C. Ene. ca fiin d «absolut m irile existente în ga rnizoa­ s-a a n u n ţa t câ au fost dale tit de Darvos Jozsef, preşedin­ sebit succes.
doptat p rin vot ra p o rtu l asu­ indispensabil sâ se prevadă nele m ilita re s-au in te n s ific a t in s tru c ţiu n i tu tu ro r sin d ica te ­
pra problem ei dezbătute, care în v iito ru l tratat, in tr-o m a­ m ie rc u ri cind s-a a n u n ţa t câ lo r de a se opune o rică re i în problema Vietnamului
a fost transm is de C om itetul nieră lip sită de echivoc, râ preşedintele ţâ rii a c o n tra ­ te n ta tive de lo v itu ră de stat.
pentru dezarm are de la Gene­ nici una din prevederile sale m andat o v iz ită cc urm a sâ o P A R IS 20 (Agerpres). — T huy, a adresat delegaţiei a­
va. Cu aceasta, sesiunea spe­ nu poate fi in te rp re ta tă ea im - fu ră in p ro vin cie P o liţia m i­ In cursul celei de-a *13-a m ericane întrebarea dacă gu­
cială a C o m ite tu lu i O N .U . a p lirîn d vreo lezare a d re p tu ­ lita ră a fost pusă in stare de şedinţe a C o nferinţei cvad rî- vern ul de la W ashington nu
lu at sfirşit. rilo r suverane pe ra re statele alarm ă încă înaintea re u n iu n ii p a rtite in problem a vie tn am e­ intenţionează sâ ţin ă seama de
P rczcntînd poziţia Rom âniei rive ra n e |r cxcre itâ asupra C o n s iliu lu i s e c u rită ţii n a ţio ­ Un nonsens ză, conducătoarea delegaţiei cere rile po po rulu i am erican
faţă de problem a aflată în p la to u lu i lo r con tine ntal. în nale G u v e rn u lu i R e vo lu ţio n a r P ro ­ şi ale popoarelor iu b ito a re de
pace din lume. El a s u b lin ia t
dezbateri, reprezentantul ţâ rii e o n form ita te cu norm ele în IJn com unicat al g u ve rn u lu i v iz o riu al R e p u b licii V ie tn a ­ eâ S U .A . in te n sifică operaţiu
noastre. C onstantin Ene. a sub­ vigoare alo d re p tu lu i in te rn a ­ a s u b lin ia t câ „pre şe d in te le economic - m u lu i de Sud. Ngu.yen T iu
lin ia t râ in cursul dezbateri­ ţional şi cu rele ale convenţiei îşi e xp rim ă întreaga încrede­ B in li, a denunţat a cţiu n ile tru ­ nile m ilita re , precizînd câ in
lo r din C om itetul pentru de­ de la Geneva p riv ito a re la pla­ re în fo rţe le arm ate şi p o litia pelor americano-saigoneze îm ­ u ltim e le şase luni, nu m ăru l
z b o ru rilo r de recunoaştere ale
zarm are dc la Geneva asupra to u l co n tin e n ta l" m ilita ră şi îşi a firm ă h o tâ rl- p o triva populaţiei civile. Pe a v ia ţie i am ericane deasupra
problem ei d e m ilita riz ă rii te r i­ In îneheirre. v o rb ito ru l a rea dc a m enţine au to rita te a „bantustane le“ • le altă parte, vorbitoarea » te rito riu lu i R D V ie tn a m s-a
to riilo r subm arine. Rom ânia s u b lin ia t, eâ Rom ânia se pro şalutat, în num ele po po rulu i
şi a adopta m ăsu rile necesa­ sud-vietnam ez. „lu p ta nobilă dublat. In ciuda declaraţiei
s-a pronunţat. ca şi a- n u n lâ pentru in stitu ire a unui p riv ito a re la încetarea bom ­
rum . pentru interzicerea tu ­ sistem in te rn a ţio n a l eficace re pe ntru a re p rim a orice In ultimii ani in cadrul şi eroică a popo rulu i am erican bardam entelor, aviaţia am eri
tu ro r a c tiv ită ţilo r de ord in de control. destinat sâ ser­ încercare dc ate n ta t îm p o tri­ Partidului naţionalist su d- şi a tu tu ro r popoarelor lu m ii, cană a bom bardat de 608 ori
m ilita r în dom eniile care fac vească exclusiv pentru v e r ifi­ va re g im u lu i d e m ocra tic11. Co­ african s-au m anifestat d i­ lu p tă ra re va c o n trib u i în m a­ le g iu n i ale R D . V ietnam , si­
obiectul d is c u ţiilo r co m ite tu lu i carea m odului do aplicare de m u n ica tu l adaugă câ persoa­ vergente intre „ verligles“ re m ăsură la încetarea grabni
O.N.U. si. dacă atingerea a- către toate statele a o b lig a ţii­ (liberali) şi „verkramtes" eâ a ră zb o iu lu i din V ie tn a m - . tuate în tre paralelele 17 şi IO.
restui ob ie ctiv nu este posi­ lo r asumate în v irtu te a tra ta ­ nele găsite vin o va te de a fi (extremişti). In prezent, a ­ Evocînd, la rîn d u l său. M o In unele lo cu ri au fost râs-
bilă în lr-o prim ă fază. ar fi tu lu i. la care toate p ă rţile sâ încercat sâ creeze asemenea cestea sînt pe cale de a lua ru lo riu l pentru pace in V ie t­ p în d ite produse chim ice o tră ­
deosebit de im p o rta n t ca în aibă po sib ilita te a sâ pa rticip e s itu a ţii ..vor fi puse la d is ­ o turnură econom ică, pri­ nam. care s-a desfăşurat in vitoare, provocînd victim e in
proiectul dc tra ta t sovieto-a- în mod efe ctiv şi pe o bază do poziţia trib u n a le lo r m ilita re ". mul ministru, Vorster m a ­ S.U.A.. şeful delegaţiei R D
ni festîndu-şi dorinţa de a V ietnam , m in is tru l X uan rîn d u l populaţiei.
m eriean sâ se insereze clauze deplină egalitate. Presa eh ilian ă inform ează schim ba întrucitva politica
rigidă a predecesorului său,
V erwoerd. Fermierii francezi continuă să-şi Lo Palatul de cultura şi ştiinţă din Varşovia, s-a deschis
Cind fostul prem ier a la 6 noiembrie a c., expoziţia românească de carte.
inaugurat politica „bantu­ In foto : Vedere parţiala a sălii de expoziţii a Palatului cul­
stanelor" (faim oasele rezer­ manifeste nemulţumirile turii şi ştiinţei din Varşovia. ^
Punctul culminant al misiunii vaţii pentru populaţia de
culoare), scopul său era de
a izola mina de lucru n ea ­ P A R IS 20 (Agerpres). O a- La Avesnes, în de p a rta m e n ­
gră în zone dispersate, f ă ­ n u m itâ efervescenţă pro voca­ tu l nord, o m ie de c u ltiv a to ri
/
ră nici o legătură intre ele. tă de n e m u lţu m ire a fe rm ie ri­ au d e fila t cu tractoare şi c is ­
navei „Apollo- 1 "a fost depăşit re g iu n ile agricole ale Franţei, terne um p lu te cu soluţie de
Acestea constituie in p re -
in
lo r continuă sâ persiste
îngrăşăm inte chim ice în faţa
2
scrie co tid ia n u l parizian „L e c lă d irii s u b p re fe c tu ri. In lo ­
Din presa străină M onde". După recentele ac­ calitatea S a inl-C yba rd (C or-
ţiu n i revendicative ale a g ri­ rezo) 50 dc a g ric u lto ri au r i­
HOUSTON 20 (Agerpres) - Plimbarea de joi nu a fost — Conrad şi Bean. „V-am cap­ c u lto rilo r d in de pa rta m en tu l dicat un baraj în faţa unui
Punclul culm inant al m isiunii lipsită de surprize. In tim pul tu ra t" — i-a anunţat Richard zent un m ozaic de peste 250 M anche şi din îm p re ju rim ile disp o zitiv m ecanic pentru în­
navei spaţiale „Apollo-1211 a fost dialogului cu Centrul de control Gordon pe colegii săi in mo­ de astfel de parcele. Potrivit ora şului Toulouse, precizează cărcarea autom ată a cam ioa­
depăşit. Joi dimineaţă, la ora ol zborului din Houston. astro- mentul în care cuplarea a fost planului, industriaşii albi 2ia ru l cita t, a g ric u lto rii din nelor, care trebuia să efec­
00,01 (ora Bucureştiuiui). Char­ nauţii au anunţat, după ce au realizată. „A m venit acasă11 — erau autorizaţi să-şi insta­ departam entul Jura au z id it tueze lu c ră ri prevăzute in
les Conrad şi Alan Bean au în­ in tra t în „In tre p id *1, că au ui­ i-a răspuns Conrad. leze uzinele la extrem itatea uşa de la b iro u l unei percep­ planul de com asare agricolă.
ceput cea dc a doua şi ultim a tat pe,.Lună film u l în culori fă­ După îndeplinirea joncţiu nii bantustanelor, nu şi în in­ ţii, iar in noaptea de 14 spre Două plutoane dc ja n d a rm i
plim bare pe Lună. Dar pâmin- cut in craterul în care se afla comandantul lui „Yankee C lip ­ terior. In practică insă p la ­ 15 noiem brie au spart 2 000 do «nu sosit la faţa lo culu i, şi. d u ­
tenii nu au mai putut urm ări „.Surveyor". .£i nu au mai p ri­ per", Richard Gordon, a anun­ nul nu a dat roade. In sticle goale şi au im p râ ştia t pă c io c n iri fără g ra vitate, au
promenada lor datorită defec­ m it aprobare^ să părăsească ţat Centrul din Houston ca în­ cursul celor 13 luni de a - cuie pe podul care traversea­ OLANDA. - O florărie din Haga care poartă numele ţării
tă rii camerei de televiziune pentru a treia*t>arâ m odulul lu ­ trerupe transmisiunea de tele­ plicare a sa au fost create ză lacul a rtific ia l din Vouglans reuşit sâ-i îm prăştie pe m a n i­ noastre.
transportate de „In tre p id ". nar" în ’ vederea recuperării lui. înspre valea A in . festanţi.
viziune. „Avem m ultă treabă" mult m ai puţine posturi de-
Pentru prima oară in istoria astfel că vor aduce pe Pămînt
— a comunicat el — Snchiztnd ctt se spera
um anităţii, Conrad şi Bean, doar film u l a)b-negru realizat întrerupătorul camerei de luat In acelaşi timp, numărul
legaţi în coardă ca doi adevă­ în paralel. Un alt eveniment vederi. A urm at o oră de acti­ africanilor angajaţi în ora­ La Tokio s-a încheiat ex­ le. dar s-ar putea ca accentua­ altă parte, firm ele vest-eu- şi m im ai 10 000 vest-germane.
raţi alpinişti, au coborît într-un „is to ric " : Charles Conrad, co­ vitate migăloasă, în care Con­ şele rezervate albilor a sp o­ poziţia de automobile străine, rea luptei de concurenţa japn- ropenc încearcă să intre in M ulte firm e cure odinioară a­
crater lunar. plonjînd într-o mandantul m isiunii lunare s-a rad şi Bean şi-au dezbrăcat rit fără încetare, necesită­ organizată în „H arum î P ier", no-europcnnâ sâ influenţeze în cooperare cu producătorii ja ­ samblau automobile „Volkswa- 1
obscuritate profundă şi un frig împiedicat şi a căzut. „Bean m-a costumele de protecţie folosite ţile dezvoltării econom ice dc firm ele europene, am erica­ mare măsură piaţa mondiala ponezi. Astfel. preşedintele gen" acum asamblează „N is­
polar provocat de umbra sele­ ajutat sâ mă rid ic" — a comu­ pe Lună şi au transferat în ca­ im punindu-se in faţa legi­ ne şl australiene, care com er­ a autom obilului în deceniul (Jzinci „Nsu Auto U nion" a san". Această firm ă, îm preu­
nară. După parcurgerea a 29 de nicat Conrad după ce a închis bina de comandă probele de sol lor segregaţiei rasiale. cializează asemenea produse urm ător. Partea japoneză a propus firm elor „Nissan". „To- nă cu „Toyota" sint principa­
m etri, ei au ajuns In apropierea chepengul m odulului lunar. A- selenar, camera de televiziune, pe piaţa japoneză. Expoziţia a hotârît deja sa trim ită curînd vo Koqyo" şi „Isuzu M otor" lii concurenţi ai firm elor eu­
sondei automate ,,Surveyor-3", ceastâ prim ă cădere, care nu a piesele detaşate de pe „S urve­ Aceasta explică adoptarea dovedit câ lupta de concuren­ in Europa o misiune pentru a sâ coopereze pe alte pieţe. Cu ropene, care manifestă în mud
care a atins lin suprafaţa Lu ­ avut urm ări, demonstrează câ yor-3" şi tot ce era necesar a de către Vorster a unei p o ­ ţă dintre producătorii japonezi firesc nem ulţum iri faţă de ba-,
nii în aprilie 1967. Cei doi as- omul poate efectiv să se plimbe fi readus pe Pămînt. După o litici rasiale m ai „lib e ra le ". şi cel străini a in tra t Sntr-o rîorele vamale impuse de ja ­
tronauţi au realizat o perfor­ pe Lună. Cea de-a doua pro­ ultim ă inspecţie a in te rio ru lu i El a declarat, se ştie, că nouă fază. Pentru prim a dată, ponezi Firm ele europene au
mantă deosebită nu numai pen­ menadă a durat 3 ore şi 50 de lu i „In tre p id ", cei doi astrona­ va perm ite jucătorilor de firm ele străine au expus un de luptat în acest caz chiar; pe •
tru că au pătruns într-un cra­ minute. origine m aori din echipa de
num ăr deosebit de mare de
ut» au trecut prin tunelul dc modele noi, în total 211, pen­ Automobilul japonez contra propriile pieţe nu numai cu
ter. ci mai ales pentru că au La ora 16,26 (ora Bucureştiu­ legătură în com partim entul de rugby a Noii Z eelande să e­ „cei trei m a ri" din SÎU.A., dar
reuşit să recupereze camera de iui), palierul de ascensiune al comandă unde îi aştepta G or­ volueze in Africa de sud. tru a putea ciştiga şi maî şi cu aceşti „doi m a ri" din
luat vederi şi alte piese ale lu i lui „In tre p id " a decolat, ple- don. M odulul lunar şi-a îndepli­ Dar, prem ierul nu s-a re­ m ult piaţa japoneză. Japonia, fără a pătrunde insă.
„Surveyor-3'* care s-au aflat pe cind în urm ărirea lu i „Yankee nit Sntrutotul sarcinile ce i-au zumat la atit : el a autori­ Cei şapte producători euro­ în acelaşi tim p, pe piaţa japo­
Lună tim p de peste doi ani şi C lipper" ce evolua pe o orbită fost încredinţate. La ora 21,43 zat pe industriaşi să se sta­ peni prezenţi la expoziţie au celui vest-european ? neză. Nu există altă alte rna ti­
jumătate. Conrad şi Bean au cvasicircularâ la o altitudine de (ora Bucureştiuiui), „Yankee bilească şi in interiorul încercat totodată sâ obţină o vă pentru europeni, sc apre­
fost surprinşi constalînd că a­ 125 km. „Sintem pe drum " — a C lipper" s-a detaşat de „In tre - bantustanelor. poziţie avantajoasă faţă de cei ciază in cercurile competente
cum culoarea sondei lunare es­ strigat vesel Conrad către Gor- pid", care a fost expediat spre Dacă această industriali­ americani. Autom obilele „en explica politica de liberaliza­ clteva zile înainte, preşedinte­ de aici. decît sâ coopereze cu
don, ce îi aştepta la bordul ca­ Lună, unde s-a prăbuşit la a­ zare dă rezultatele sconta­
te cafenie faţă de albul in iţia l. vogue" ca „F ia t 850", „Re- re a guvernului clin Tokio cu le „F ia t" afirm a câ doreşte firm ele japoneze. Această per­
binei de comandă. proxim ativ 8 km de locul în ca­ te, vom asista la o creşte­ spectivă ar conveni. în cele
Ei şi-au manifestat uim irea pen­ nault-A lpine 1 300" şl mai a- intenţia declarată de a m ic­ să-şi extindă re la ţiile de cola­
A urm at „vinâtoarea" lui re poposise pentru prim a oară re continuă a numărului lcs „Ford C apri" — supranu­ şora tendinţele dc expansiune borare cu firm ele japoneze. din urmă, ambelor părţi, pen­
tru uşurinţa cu care au putut industriaşilor in zoneic re­
„Yankee C lipper". Tim p de 3 cu două zile în urmă. Şocul m it „Baby M ustang" sînt p ri­ a firm elor vest-curopenc. Re­ Cu toate câ automobilele tru a se putea opune îm preu­
tăia unele piese metalice ale ore şi 33 minute „In tre p id " şi-a provocat de căderea m odulului zervate negrilor. In acelaşi vite de japonezi ca „arm e se­ cent, preşedintele firm e i „V o lk ­ ve.sl-europcnc se m enţin încă nă giganţilor am ericani. In
sondei automate. Bean a re­ m ărit şi şi-a redus apoi viteza lunar va fi transmis de seismo- timp, este de aşteptai ca crete", cu care europenii in ­ swagen" declara câ automo­ ta un nivel calitativ ridicat Japonia Insă situaţia este d i­
pentru a realiza, la ora 19.59, m ctrul instalat de Conrad şl nivelul econom ic al Africii tenţionează sâ pătrundă pe bilele japoneze au invadat
marcat că ,,Survcyor-3“ era com parativ cu autom obilele ferită de cea din Europa: cen­
cuplarea cu cnbina-mamă. În ­ Bean către staţiile de u rm ă ri­ de sud alb e să menţină ri­ piaţa japoneză, fiin d In gene­ deja pieţele străine, paralel japoneze, pe plan internaţio­
practic intact, ceea cc demonstra treaga operaţiune de acroşare a re dc pe Pămînt. Aceasta a fost dicată cererea de mină de ral pe gustul insularilor. cu menţinerea unei puternice nal — scrie ziarul „Y o m iu ri" tralizarea ca p ita lu rilo r nu a a­
că alunizarca a fost perfectă şi putut fi urm ărită pe ecranele cea mai încărcată zi din pro­ lucru neagră in zonele „al­ E fo rtu rile europenilor ţin ­ po litici protecţioniste pe piaţa —■ are Ioc o schimbare conti­ tins gradul european, iar de­
cu adevărat lină. In cadrul ce­ de televiziune, datorită came­ gram ul echipajului lui „A po llo - be". C eea ce va face ca a - tesc sâ sfârim e zidul puternic proprie. Această opinie este nuă în sensul îm bunătăţirii zacordurile dintre cei nouă
lei de a doua plim bări, Conrad rei de luat vederi manevrată cu 12". Zborul de reîntoarcere va plicarea strictă a legilor a ­ al barierelor cu care este în­ p rivită acum numai ca un e­ «a litâţii celor japoneze. Piaţa producători persistă.
partheidului să fie din ce conjurată piaţa niponă şi sâ cou la criticîle repetate ale australiană oferă un exemplu
şi Bean au mai colectat încă măiestrie de Richard Gordon, dura pînâ luni. cînd cabina de
în ce m ai p u ţin posibilă. realizeze legături cu firm e le celor trei m ari firm e am eri­ tipic. In 1967, de pildă, în a-
24,<19 kg de eşantioane lunare, care tim p de 32 de ore a urm ă­ comandă a lu i „Apollo-12" va cane — „G eneral M otors", FLOREA JUIU
din această ţară. Şi una $i alta ceastâ ţară au fost im portate
care se adaugă astfel celor 18 rit cu emoţie, prin radio, pe ri­ amerîza în apele P acificului in UEUNE AFRIOUE") sînt acum mai puţin probabi­ „C h rysle r" şi „F ord". Pe de 48 000 de automobile japoneze corespondentul Agerpres la
Tokio
kg recoltate m iercuri. peţiile selenare ale colegilor lui apropierea arhipelagului Samoa.
c u m * c u m m ăr de persoane. A u to ca ­ soldat d in nou cu un eşec — anunţă ag e n ţiile de pre- | j S paniei ia N a ţiu n ile U nite, catul. Totodată se precizează
a fost co n firm a tă a tît de de­
neze ale cărei fo rte au con­
m io n u l s-a p ră bu şit
în tr-o
traatacat. relatează co m u n i­
legaţia b rita n ică , cît şi de
s-au
în ce rcă rile de form are a unui guvern libanez
cea spaniolă
A m basadorul
prăpastie. In urm a acciden­
că tre i lu p tă to ri p a le stin ie n i
tu lu i, 16 persoane şi-au p ie r­
G reva dc 24 de orc a
d u t viata, ia r alte 23 au fost
lu i, Charles H elou, cu alcătuirea unei echipe guver-
n iţi : dc asemenea, şase so l­
grav ră n iţii sâ. Rashid K aram e, însă rcina t de preşedintele L ib a n u - j | Jaim e de P inies a m enţionat, au fost ucişi şi a lţi şase ră ­ m u n c ito rilo r de la în - | j j
insă câ problem a G ib ra lla -
tre p rin d e rile de gaz şi
nam entale, a declarat m ie rc u ri seara câ in cu rsu l în ­ da ţi libanezi au fost ră n iţi.
ru lu i râm îne pe agenda se­
tre v e d e rilo r pe care Je-a a vu t tim p de opt ore la pa- I Este pe ntru prim a dată electricita te , desfăşura- j
Delegaţia U n iu n ii Generale Congresul S.U A. a a p ro ­ la tu l prezid enţia l nu a p u tu t depăşi d ific u ltă ţile da to­ s iu n ii şi poate fi „re în v ia tă " cînd . se înregistrează din tâ m ie rcu ri în F ranţa , j
a S in dicatelo r din R epublica în orice m om ent. In acelaşi la chem area Confede- !
i bat m ie rc u ri p ro ie ctu l de rate p o z iţiilo r d ife rite ale g ru p u rilo r parlam entare. I:i tim p. surse b rita n ice de la nou c o n fru n tă ri m ilita re in ­ ra ţie i Generale a M un- j
i Socialistă Rom ânia, condusă lege p riv in d înlo cuirea a c iu ­ cadrul aceleiaşi şedinţe s-a ho tâ rît crearea unei co m i­ tre fo rţe le libaneze şi u n ită ţi
! La Geneva îşi co n ti- de F lo ria n Dănălachc, pre­ a tu lu i sistem „se le ctiv" de sii na ţionale form ate din lid e ri ai p a rtid e lo r p o litice O N U., citate de agenţia U- de g u e rilă palestiniene, d u ­ cîî. a p e rtu rb a t a c tiv ita - i
j nuâ lu c ră rile cea de-a şedintele C o n s iliu lu i C entral înco rp ora re a tin e rilo r am e­ şi care urm ează sâ propună s o lu ţii pentru rezolvarea nited Press In te rn a tio n a ) au pă acordul înch eia t la înce­ tea in d u stria lă a ţâ rii şi
177-a reuniune a Consi- al U.G.S.R , cai c se află in rica n i în arm ată cu un sis­ actualei crize. s u b lin ia t câ încheierea „a r­ p u tul acestei lu n i în tre E m i­ a afectat In mod serios j
: liu lu i de A d m in is tra ţie v iz ită in Iugoslavia, a sosit tem bazat pe „tra g e re a la m is tiţiu lu i'’ nu trebu ie in ­ le Bustani, com a nd antu l fo r­ via ţa cotid ia nă. I
al O rganizaţiei In te rn a ­ jo i la Zagreb La gara cen­ s o rţi11. Legea propusă de te rpre tată ca p re lu diu ) unei ţe lo r arm ate ale L ib a n u lu i şl P o triv it d ire c ţiilo r în- j
ţionale a M u n cii. trală. delegaţia a fost în tim - preşedintele N ixo n in luna s o lu ţii rapide a d ife re n d u lu i Yasser A ra fa t, preşedintele tre p rîn d e rilo r de fu rn i­
l.u în d cu v in tu i la pinatâ de M iliu tin B a ltici, m ai, prevede ca „tra g e re a la d in tre Spania şî M area B r i­ O rg a n iza ţie i pe ntru E lib e ra ­ zarea gazului şi c le c tri- j
punctul „C o n trib u ţia preşedintele C o n siliu lu i rep u­ s o rti" sâ înceapă cu tin e rii a vizita W ashingtonul, pen­ lu i de Securitate, p riv ită în ta n ic in legătură cu G ib ra l- rea P alestinei. c ita ţii, peste 50 la sută j
O I.M la cel dc-al d o i­ blican al U n iu n ii S indicate­ care au îm p lin it 19 ani. iar tru a continua schim bul de ansam blul ei — a declarat tarut. ♦ O * d in personalul acestor j
! 1oh „Deceniu al dezvol- lo r din R.S. C roaţia. de stagiul m ilita r sâ aibă d u ­ vederi asupra situ a ţie i in ­ p u rtă to ru l de c u v in t al gu­ ♦ 0 # Cel de-al 1 000-lea gol în ­ sectoare a p a rtic ip a t U j
j tă rii", reprezentantul gu- m em b ri ai C o n s iliu lu i şi ac­ rata de un an. tern a ţio n a le ". v e rn u lu i egiptean, Ism et A b- M in is te ru l A p ă ră rii al scris de faim osul fo tb a lis t acţiunea grevistă. In tre - |
; v c rn u lu i rom ân in Con­ tiv iş ti sindicali. dcl M eguid. G uve rn ul egip­ S.U.A. — relatează agenţia b ra z ilia n Pcle. a fost re a li­ ruperea c u re n tu lu i elec- j
s iliu l dc A d m in is tra ţie . ♦ 0 4 ♦ O * tean depune în con tinu are U n ited Press In te rn a tio n a l zat m ie rc u ri seara, d in tr-o trie a afectat ap roxim a - ;
1 ' am basadorul Ion Datcu. La H a rko v a început con­ Un avion lu rb o p ro p u lso r Federaţia tin e re tu lu i din e fo rtu ri, a adăugat p u rtă to ­ — a a n u n ţa t pentru prim a lo v itu ră de la 11 m. în m i­ tiv 40 la sută din re- !
! a su b lin ia t ap ortul adus stru cţia unui filo fro n caic al lin iilo r am ericane „(Ylo- întreaga In d ie s p rijin ă m ă­ ru l de c u v in t. in vederea so­ oară câ din ia n u a rie 1961 şi n u tu l 7(i al m e ciu lu i Santos {caua pariziană de fu r - ' j
j de 0.1 M precizînd câ va putea reproduce c o n d iţii­ h a w k" s-a prăbuşit şi a ars surile progresiste adoptate lu ţio n ă rii pe cale paşnică a pinâ in prezent 1G0 de h- — Vasco da Gama. m eci dis­ nizare a energiei clec- j
j program ul m ondial de le clim a te rice d in orice re ­ în statul New Y ork. in tim ­ dc p re m ie ru l In d ira G andhi. c o n flic tu lu i cu Israelul. m crica n i au fost d a ţi d ispă­ putat pe m arele stadion M a- trîee şi In tr-o m are mă- [
: folo sire a m îin ii de lu- giune a g lob ulu i. In serele pul unei fu rtu n i Cele 14 sc arată în tr-o rezoluţie a R eferindu-se la viito are a ru ţi în Laos. S tatele U nite racana din RLo de Janeiro. sură c irc u la ţia m etrou* j
î cru va avea un caracter sale. care se v o r în tin d e pc persoane afla te la b o rd u l a­ con du cerii acestei organiza­ co n fe rin ţă arabă la nivel neagă câ ar p a rtic ip a la ac­ Im e d ia t după şutul ce pere- lu i sî tre n u rilo r e le ctri- j
record
tiu ia
un
fabulos
i eficace şi va con stitui o suprafaţă de 1 500 m etri p a ra tu lu i au p ie rit ţii de tineret. P o triv it re la ­ în a lt, ce urmează sâ se des­ ţiu n i m ilita re In Laos. dar din istoria fo tb a lu lu i, Pele a ce. Tn cursul a c ţiu n ii re- i
i c o n trib u ţia p rincip ală a p ă tra ţi, plantele vor putea * © ♦ tă rilo r agenţiei Press T rust făşoare în tre 20 şi 22 de­ recunosc o fic ia l câ avioane părăsit teren ul sub fu rtu n a vendicative. 20 Ia sută
[ organizaţiei la lupta îm - fi supuse? a c ţiu n ii p lo ii a rti­ La Londra s-a a n un ţa t o- of India, rezoluţia condam cem brie la Rabat, M eguid a am ericane desfăşoară zbo­ din centrele celor două ;
j po triva subdezvoltării. ficia le, v în tu n lo r uscate. în ­ fic in l m ie rcu ri câ p rim u l nâ. de asemenea. aşa-zisa precizat câ au fost adresate ru ri de recunoaştere in a- de aplauze a trib u n e lo r. î n ­ în tre p rin d e ri au fost o- j
treaga B ra zilie — tra n s m it
; V o rb ito ru l a arătat râ g h e ţu rilo r şi a lto r d ife rite m in is tru b rita n ic. H arold „excludere'1 a Jndirei G andhi deja in v ita ţii de pa rticip are ceastâ ţară cupate de gre vişti j
încercări. Totodată, fito tro - a tu tu ro r şe filo r dc stat a ­ corespondenţii de presă — a
| p rin tre p rio rită ţile de- W ilson, va face o vizită in din pa rtid de către grupa­ ♦ O * salutat cu ura le tra d iţio n a lu l
I lerm inate de ro n s c rin - nul va perm ite sâ se reducă S-U.A. în zilele de 27 şi 28 rea de dreapta condusă de rabi. In sudul o ra şului Naba-
j jn|e fundam entale . ale dc cîtova o ri durata de ob­ ia nuarie anul v iito r. Ştirea a preşedintele C ongresului na­ tiyeh a avu t loc un schim b ..goooool11 al ra d io re p o rlc ri-
! cl rzvoi ţâri î economice. ţine re a unor noi soiuri si fost co n firm a tă în aceeaşi zi ţional india n. N ija lin g a p p a ♦ 0 + de fo c u ri în tre tru p e le lib a ­
■ industrializarea, a p lira - h ib riz i dc e u llu ri agricole. şi dc Casa A lb ă Un „a rm is tiţiu d ip lo m a tic" neze şi fo rţe le pa le stinie ne
j ren ştiin ţe i şi te h n icii în După cum a declarat un ♦ O * a in te rv e n it Ia N a ţiu n ile U ­ de guerilă, an un ţă un com u­
j nroresul d e zvo ltă rii, va­ Un grav occidenl ru tie r p u rtă to r de c u v in l brita nic, Republica A rabă U nită nite în problem a G ib ra lta ru - nicat o ficia l dat p u b lic ită ţii
s-a produs m ie rc u ri in apro \<i B eirut, re lu a t de agenţia
i lo rifi^a re a şi utilizare a
pierea lo c a lită ţii Sivas din „P reşedintele N ixon a adre­ consideră râ singura baxâ lu i. delegaţiile M a n i B rita n ii Reutcr.
j resurselor umane, ro n - ra re a deschis focul asupra c u m • t 'M M
A n a to lia cen tra lă La cobo- sat. cu p rile ju l scurtei salo pentru reglem entarea situ a ­ şi Spaniei ho târin d sâ nu C iocnirea a fost provoca­
• stitu ie o necesitate ab-
rîrea unei pante, au re d a t vizite efectuate in vara a­ ţiei din O rie n tu l A p ro p ia t o ceară dezbaterea acestei tă de o u n ita te de gu erilă
I solulâ. constituie rezo lu ţia din 22
frin e lc unui cam ion încărcat ceasta Ja Londra, o in v ita ţie chestiuni la actuala sesiune
cu grîu şi cu un m are nu ­ p rim u lu i m in istru W ilson do no iem brie 1967 a C o n siliu ­ a A d u n ă rii Generale. Ştirea unui post al arm atei lih a -
T IP A R U L ; În tre p rin d e re a p o lig ra fic ă Deva.
44 065