Page 73 - Drumul_socialismului_1969_11

Anul XXI PROLETARI o in TOATE TARILE, U N IŢ I-V Ă ! Redacţia

Nr. 4631 şi adminisfraţia

ziarului
Sîmbătă
DEVA, str. Dr. Petru G rota, n r. «55.
22 noiembrie telefoone : ledactor şei - 11508 ; re*
doctor $et adjunct, secretar de redacţie
ţi administraţia - 1213B ; secţiile cul-
1969 turâ-sport ţi probleme cetâţeneţti -
72317 ; secţia scrisori, documentare ţi
eiterne - 12317 ; secţiile industrie ţi
< PAGINI, 30 BANI viaţa de partid — 11275 ; telefon de
serviciu între orele 16*24 - 1Î5B5.

PE M ARILE
ia a \ u n Şl OCEANELE LUMII

Dc Ia sectorul de tele­ pe 1 000 tone de a lu m in iu l i ­
IOAN SIRBU com unicaţii intercon tinen tale vra t dc cunoscuta uzină din
şeful secţiei propagandă al D irecţiei generale a n a v i­ S latina.
a Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. gaţiei c iv ile „N a vro m ". aflăm Totodată, a lte nave apar- S P EC IALIŞTI ROM ANI
că în prezent, pc m ă rile şi tin in d „N a v ro n i"-u lu i sosesc
oceanele lu m ii, sc află peste z iln ic în p o rtu l dc reşedinţă PESTE HOTARE
M om entul r io loc în toam na unui an in cate în tre g u l popor n fosl 50 dc nave rom âneşti, ce c-
m a rto ru l şi p a rtic ip a n tu l n e m ijlo c it la cîteva evenim ente unice in fe lu l fectuează d ife rite tra n sp o r­ Constanţa D in In d ia şi A l­ In baza unor contracte
lo r. pătrunse de o se m n ifica ţie deosebită pe ntru p a rtid u l noslru com u­ geria au ven it m in e ra lie re le dc cooperare pentru efec­
nist. pentru p a tria noastră socialistă. Este anul in care istoria a consem ­ tu ri. A stfel, cargoul „D obro- „U ucogi" şi .D unărea". iar tuarea dc cercetări eco­
nat, in paginile sale dc glorie. Congresul al X -lc a al 1VC.R, ca ic a fă ­ gea". avind la bord 500 de cargoul „D eva* a încărcat logice, inchciatc dc (ara
cut b ila n ţu l bogat al a c tiv ită ţii din perioada ce s-a scurs dc la C ongre­ tractoare rom âneşti, mai arc din p o rtu rile ce.vlonezc Co­ noastră cu o scrie dc sta­
sul precedent şi a c la b o iu t un nou şi grandios program de dezvoltare de parcurs circa 1 000 de m i­ lom bo şi T rin co m a li, m ii de te din A frica dc nord si
m u ltila te ra lă a Rom âniei în an ii 1971— 7f> şi în perspectivă Este anul in le pînă in p o rtu l de destina­ tone de cauciuc na lu rat. ulei Asia, numeroşi specialişti
care — la 23 August — naţiunea noastră a să rb ă to rit îm p lin ire a unui ţie M adras : spi c Hucnns şi m a te rii prim e pentru in ­ români sc află în pre­
sfert de veac de via ţă nouă, lib e ră şi independentă, in care s-au văzut A ires sc îndreaptă „P e tro ­ dustria chim ică din Rom ânia zent in Algeria. T u ­
m a te ria liza te g în d u rilc. sentim entele şi id e a lu rile pe ntru care. secole in ş a n i' cu 10 000 lonc de c i­ O serie de vase rom âneşti nisia, R.A.U., Siria, l-
şir, au lu p ta t şi s-au je r tfit f ii cred in cioşi ai ne am u lui românesc ment, ia r dc la R otterdam execută tra n sp o rtu ri pentru ran şi in alte ţări, unde
M om entul pc care z ia riş tii, tip o g ra fii, corespondenţii şi co la b o ra to rii s-a co n firm a t sosirea lu i „ A ­ d ife rite alte state, p rin tre dau asistenţă tehnică pen­
z ia ru lu i, a lă tu ri de to ţi co n ju d e ţe n ii il trăiesc, işi arc im p o rta n ţa sa. nina", cu produse furnizate care Uniunea Sovietică. M a­ tru executarea de pro­
p a rticu la rita te a su. precum şi locul b in e m e rita t în întreaga via ţă m ate­ dc C om binatul siderurgic din specţiuni in domeniul me­
ria lă şi s p iritu a lă contem porană. El nc îndeam nă la re fle c ţii în retrospec­ rea H rita nic. Franţa. R.F. a talelor neferoase, fosfa­
G alaţi. Dc asemenea, s-a
tivă, analize si ginchui de v iito r. R etrospectiva nc aduce în faţă anul G erm anici, Suedia. ţi lor, baritinci şi altor
1940. cu acea lună noiem brie, cu c o n d iţiile şi sta d iu l de atunci, cind p r i­ consemnat câ la T riest a a­ substanţe minerale utile.
m ul num ăr al z ia ru lu i „D ru m u l socialism ului** a ie şit de sub tip a r p u r- juns nava „P ite ş ti' cu aproa­ (Agcrprcs) Cercetările geologice vor
tin d in pa ginile sale a n ga jam e ntul de a m ilita cu com petenţă pe n tru Vedere din Lupeni. F oto: N. GHENA fi folosite pentru întoc­
transpunerea în via ţă a s a rc in ilo r po litice , econom ice şi so cia l-cu ltu ra le mirea unor proiecte dc i
ale ju d e ţu lu i şi pentru a fi prezent In m ijlo c u l m u n cii tum ultuoase în ­ exploatare a acestor m i­
ch in a te cauzei socialism ului, fă u ririi unei v ie ţi noi pe aceste frum oase nereuri, cu ajutorul echi­
şi străbune m eleaguri. pamentelor industriale fa­
Am în im a g in i acel num ăr dc ziar, înfăţişa rea lu i. precum şi a ce­ Căminul c u ltu ra l— centru al bricate în România. i
lo rla lte care au urm at, pină acum . cin d pe fro n tis p ic iu l o rg a n u lu i Co­ „Colocviile I i
m ite tu lu i judeţean H unedoara al 1VC.R. şi al C o n s iliu lu i p o pu lar ju d e ­ ARCOM — O NOUA I
ţean seric „A n u l X X I, nr. 4 931". Ca un ul care a avu t m area cinste să ÎNTREPRINDERE I
facă parte din co le ctivu l re d a cţio n a l m ai bine dc 11 ani. gindcsc, nu fă ­ hunedorene"
ră em o ţii, la d ru m u l parcurs, la e fo rtu rile pe care lu c ră to rii — d in tre ­ v ie ţii spirituale a satului Recent a luat fiin ­
cut şi prezent — le-au depus pentru a face d in zia r un in stru m e n t dc ţă in cadrul M iniste­
lu ptă, de m ob ilizare a masei de m u n c ito ri, ţă ra n i cooperatori şi inte le c­ D um inică, la Casa de c u llu râ din H une­ ru lu i C onstrucţiilor In ­
tu a li, oam eni de d ife rite vîrste şi n a ţio n a lită ţi la în fă p tu i­ doara. C om itetul judeţean pentru cu ltu ră dustriale o întreprinde­
rea a ceea rc nu m im sa rcin i de p a rtid şi de stat G re u tă ţi, ne ajunsu ri — şi arta. Casa creaţiei populare Hunedoa­ Pentru viaţa sp iritu a lă a sa­ gamei dc a c tiv ită ţi cultu rale. cu ltu ra l. în a in te dc a p a riţia în re dc stat pentru con­
şi poate sting ăcii — au existat, cum e şi firesc, încă de la început. Co­ ra. in colaborare cu U niunea s c riito rilo r te lo r noastre, căm inul c u ltu ­ Un exem plu pozitiv in acesi niiire can tita te a m ijloa celor strucţii şi montaje in
le ctivu l era com pus din oam eni care cunoşteau destul de p u ţin tainele din It.S.H, — A sociaţia s c riito rilo r Braşov, ra l jo a ra un ro l im p o rta n t. sens îl oferă program ul lu n a r moderne* de in fo rm a ţie , spec­ străinătate — „A n tre p ri­
gazetăriei. Lipsea exp erienţa, cunoaşterea g e n u rilo r specifice p u b lic is ti­ vo r organiza „C o lo cviile hunedorene", m a­ Este locul cel m ai a tra c tiv dc (octom brie) al că m in u lu i c u l­ ta to ru l era... un sim p lu spec­ za Română dc Construcţii
c ii, c o n d iţiile optim e de a p a riţie şi m u lte altele. D a r toate au fost com ­ nifestare c u ltu ra l-a rlis tic ă dc am ploare, în tiln ire , punctul dc c o n flu ­ tu ra l d in Ilîa . Remarcăm p rin ­ tator. Astăzi, cl a devenit un M ontaj1* (ARCOM). i
pensate dc c îţiv a fa cto ri care au devenit hotârU ori in asigurarea succe­ cu p rin zin d expuneri referito are la proza enţă al g în d u rilo r şi p la n u ri­ tre alte le : e xp un eri p riv in d spectator — c ritic , greu de pă­ Întreprinderea dispune
sului : înd ru m are a consecventă de către org an izaţia judeţeană de p a rtid , românească actuală, com entarii pc m a rg i­ lor, al b u c u riilo r şi frâ m în - p o litica externă a p a rtid u lu i c ă lit cu im p ro v iz a ţii de m o­ dc mijloace pentru a exe­
entuziasm ul şi h o târirca co le c tiv u lu i red acţio nal, s p rijin u l perm anent al nea lu c ră rilo r plastice expuse, in te rp re tă ri tâ rilo r spiritua le. şi sta tu lu i nostru ; seri edu­ m ent sau cu spectacole pregă­ cuta in străinătate, prin
c o la b o ra to rilo r şi corespondenţilor, preocuparea pentru crearea un or d in creaţia pro prie a cre a to rilo r de frum os ca tive şi pedagogice pentru tite in citeva zile... interm ediul org anizaţiilor
c o n d iţii tc h n iro -m a le n a lc din ce în ce m ai bune. Aceşti fa cto ri au asi­ hunedorenî. Desigur, dezideratul acesta p ă rin ţi şi tin e ri (urm ate de V orb in d dc acelaşi căm in dc specialitate româneşti
gu rat creşterea c a lita tiv ă a 2ia ru lu i, po rnire a a c tiv ită ţii lu i pe un făgaş se îm plineşte num ai atunci c u ltu ra l — d ire cto r b u jo r şi din alte ţări, proiecte,
Iau parte la aceste colocvii : Radu Thco- cin d aşezâm intu! c u ltu ra l de­ film e adecvate) ; d iscu ţii cu
in care problem atica, varietatea g e n u rilo r gazetăreşti şi aspectul g ra fic M aieu — m enţionăm , ca un studii şi cercetări în do­
doru, secretarul A sociaţiei s c riito rilo r H ra­ gospodarii p rivito a re la uncie
tot m ai im b u n â lâ ţit deveniseră preocupări esenţiale. şov. Caius Tcodorcscu, c ritic dc artă, N or- vin e o casă a tu tu ro r, cind in- problem e agrozootehnice etc. salt spre calitate, studierea po­ meniul construcţiilor, lu ­
O dală cu acestea, au crescut oam enii, artei oam eni care de-a lu n g u l bert P etri, com pozitor. irin d pc uşa sa d e vii ceea ce Cele două brigă zi ş tiin ţific e s ib ilită ţilo r dc a în fiin ţa un crări dc construcţii şi
a n ilo r au făcut din m unca gazetărească o pasiune — şi dacă v re ţi o p ro ­ se numeşte un „consum ator" (re ţin e ţi : o com ună cu două ansam blu fo lc lo ric local, fix în - montaje industriale, d ru ­ I
fesie — plină de rezu ltate şi dc satisfa cţii. O am enii, care au lăsat s tru n ­ V or c iti din lu cră rile p ro p rii poeţii Ra­ dc cultu ră. brigă zi ş tiin ţific e !) se depla­ du-se. in acest scop. la s firş i- m uri, porturi, aeropor­
gul sau şan tieru l, catedra sau băncile fa c u ltă ţii absolvite şi, care. aş- du Sclejan, Iv. M a rtin o v ic i. Dan Constau- O dată cu creşterea popu­ sează periodic în satele vecine lu l lu n ii noiem brie, o trecere tu ri, căi ferate şi lucrări
terneau tim id g in d u ri, fapte, aspecte in cile o in fo rm a ţie sau a rtico l dc tinescu. N e culai C h irica şi V ic to r Nîţă. la ţie i atrase in cîm pul m un cii in revistă a tu tu ro r fo rm a ţi­ de artă anexe, construc­
analiză. în re p o rta j sau cronică — in postură dc red actor — s in i azi c u ltu ra le , arc loc un proces pentru a răspunde la în tre ­ ilo r a rtistice de pe raza com u­ ţii specifice exploatării,
buni m in u ito ri ai con de iului. substanţial în ordinea a sim i­ b ă rile cetăţenilor. nei. Preocuparea continuă dc în tre ţin e rii şi reparaţiei ;
In iţia tiv e le şi că u tă rile z ia riş tilo r, c a ic sc strădu ia u zi de zi să răs­ lă rii intelectuale, superioare, a T otuşi, uneori, se observă o îm b u n ă tă ţire a a c tiv ită ţii din m aterialului rulant.
pundă c e rin ţe lo r o rg an izaţie i judeţene de p a rtid se tra n sfo rm a u tre p ­ v a lo rilo r cu ltu ra le . S ch im b ă ri­ d ispro porţie in tre d ife rite i
ta t în a cţiu n i organizatorice. în ru b ric i perm anente, anchete, in a rtic o ­ le care mo înregistrează con­ dom enii ale râ s p in d irii cunoş­ cad rul c ă m in u lu i din Ilia , a AD M ITER EA LA
le d ife rite care urm ăreau — şi urm ăresc şi in prezent — ră sp in d irca e x ­ Pagina a 11-a: tin u u in structura profesiona­ tin ţe lo r. A stfel, au fost p e ri­ d iv e rs ific ă rii ei, a rid ic ă rii ca­ DOCTORAT
perienţei înaintate, m obilizarea şi va lo rifica re a p o te n ţia lu lu i m a te ria l şi lă n po pu laţie i săteşti, p rin oade, cin d au p re cum p ănit lită ţii m a n ife stă rilo r, are loc i
um an în scopuri bine d e fin ite , com baterea n e a ju n su rilo r. învingerea existenţa la sate a unui nu ­ m a n ife stă rile eu teme p o litice nu num ai la că m in u l de cen­ Intre 15-30 ianuarie
g re u tă ţilo r, prom ovarea noului, a elem e ntulu i in .iin la t din viaţa c o ti­ Planul anual şi angajamen­ m ăr din ce in ce m ai m arc de sau cele cu caracter pedago­ tru , ci. fa p t îm bucu rător, şi !a 1970 va avea Ioc adm ite­
diană. sa la ria ţi care lucrează in in ­ gie. S-a n e g lija t dom eniul e- cele a filia te . A stfe l, căm inele rea Ia doctorat pentru a­
a filia te din Cacca,
Sâcămaş,
tele — îndeplinite integral dustrie, şcoli, dispensare, fe r­ dueaţici estetice a a d u lţilo r şi b riz n ic . D u m brâviţa , S îrbi, nul universitar 1969-1970.
foarte pu ţin s-a făcut pentru
înscrierile se lac între 15­
me agricole şi alte
în toate întreprinderile acţionează în sensul dom enii, educaţia m edicală. Ia r in ceea Valea Lungă, Bretea Nlureşa- 30 decembrie a.c., la in ­
lă rg irii
nă, dotate cu aparataj de prac­
ce priveşte a c tiv ită ţile dc club,
învăţăm înt
dc
stitu ţiile
acestea sînt sub p o s ib ilită ţile tică c u ltu ra lă , au asigurate superior şi la in sti­
I ................. i că m in u lu i. c o n d iţii optim e pentru desfă­ tutele şi centrele dc
Kste de s u b lin ia t un fen o­
| „Cine ştie meserie j men cu caracter general, care şurarea m un cii c u llu ra ie in se­ cercetare ale Academi­
zonul de iarnă
Periodic, au
Socialis­
ei
Republicii
se observă în prezent în v ia ­ loc c o n s fă tu iri de lucru cu d i­ te România şi Acade­
i şi protecţia muncii, j ţii satului, şi anum e „orâseni- re c to rii. in care se discută m o­ miei dc Ş tiinţe Medicale,
zarca" g u s tu rilo r si p re fe rin ­ dul cum s-au realizat sa rcin i­ la care este organizat
1 cîştigă** | ţelo r Integrîndu-Se in planul le c u ltu ra le ale căm inelor a fi­ doctoratul. Cei interesaţi
general de ştergere trepta tă a lia te şi sc întocmesc p la n u rile pot prim i ta aceste in sti­
| \ deosebirilor esenţiale d in tre de a ctivita te pentru p rrio n d c- tu ţii in fo rm aţii privind
i La secţia T ch im ic din fa- j
oraş si sat. aşa-zisa orâseniza- lc urm ătoare condiţiile dc admitere,
i brtca noastră a avut loc i specialităţile la care *c
S un concurs cu tema : „C ine j re con stitu ie o re a lita te obiec­ Locul pe carc-1 ocupă nşezâ- organizează, disciplina de
! ştie meserie şi protecţia j tivă. fa c ilita tă la rîn d u l ei de m în tu l de c u ltu ră in m ediul admitere la fiecare spe­
j m uncii. cîşligă“ , organizat i a lţi factori Dc sem nalai în a­ ru ra l, ea sursă a satisfacerii cialitate, tematica disci­
cest sens cerinţa de calitate, setei de c u ltu ră a populaţiei
i de com itetul sin d ica tu lu i şi j plinei, dala ţin e rii exa­
| com ite tu l U.T.C. Cei fi con- j ca re zu lta t al creşterii n iv e lu ­ săteşti, capătă zitnie valenţe menului sau colocviului.
j cure nţi au dovedit o te- j lu i dc cu ltu ră si a g ra d u lu i dc noi. Acolo unde există un c li­
înţelegere. Săteanul are ocazia m at favo ra bil c u ltu rii. unde
i m einică pregătire. Pentru j PREM IUL „D ER N IER 1*
j de pa rta jare şi sta b ilire a | (film . televizor) să ia conîact. to ţi fa c to rii răspunzători îşi DE ISTORIA ARTEI
j p rim ilo r trei cisfigătnri. s-a i dc exem plu, cu fo rm a ţii a rtis ­ aduc c o n trib u ţia la a c tiv ită ţi­
! apelai la în tre b ă ri de ba- j tice profesioniste sau de am a­ le in iţia te , căm inu l cu ltu ra l O corespondenţă sosită
to ri dc o îna ltă ţin u tă c a litn - este un adevărat ee nlm al
j raj. P rim ele trei locuri au | zilele acestea din Franţa
j fosl ocupate în ordine de i tiv -a rtis lic â Ceea re vede a iu ­ v ie ţii s p iritu a le a satului vesteşte că Academia dc
! Dnchiţa Frate. Remus lo s if ; rea com pară cu ceea ce i se Arte Frumoase din Paris
prezintă pc scena că m in u lu i C. DROZD
| si Ileana ro m a n , to ţi opc- i a a trib uit prem iul „B c r-
j ra tn ri ch im işli. C isfig ă tn ri- ! mer**, de istoria artei,
j lor li s-nu in m in a t. (lin par- ; lu crării „Isto ria artelor
■ tea conducerii fa b ric ii, fru - ■ PE SEAMA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII j plastice in România11.
j mnase prem ii în bani. j Este vorba dc prim ul vo­
In perioada co a trecut din acest an, colectivul secţiei
i l'n cîsiie deosebit de ma- ! lum al unei opere de ma­
dc la lam inorul (Ic 800 din com binatul huncdorcan h pro­
[ re l-a avut însă şi masa de \ rc amploare, elaborat dc
dus in contul angajam entului peste 1 700 tnnc do lam i­
j a scu llă lo ri. form ată ('în )<>- j un colectiv al Institu tu lu i
| varăşii de muncă ai cnncu- • nate. de istoric a artei al A ca­
Rezultatul obţinut arc la bază creşterea pro du ctivităţii
j rc n tiln r. care a putut cu a- j demiei, sub îng rijire a a­
muncii cu 1.71 la sută, reducerea tim pu lu i afectat pentru cademicianului — decedat
J coastă ocazie, să-s» ve rifice i opri ril e planificate cu 297 orc ctc.
; si să-si îm prospăteze «vo- j — Gcorge Oprcscu, care
Sc estimează că pînă la finele anului, prin îm bunătă­ se număra printre mem­
i p riite cunoştinţe profesiona- ; ţirea indicelui extensiv dc funcţionare a agregatelor dc
j Ic şi de protecţie a m un cii, i la 77 la 79 la sută, sporul producţiei, în condiţiile ono­ brii corespondenţi ai aca-
i : ră rii la tim p a contractelor economice, va reprezenta j i demiei franceze am intite.
Ing. AMBROZIE HUŢA
Un aspect din procesul tehnologic de elaborare a oţelului electric la C.S. Hunedoara Vedere din hala de turnare. 1 8ă0 dc tone de metal recepţionat peste prevederile pla­ PRIM A VERSIUNE A
F.G Orâştie nului. i
SISTEM U LUI DE
I
CALCUL i
„S P R IN T—IC .1*
Culegători de Cooperaţia meşteşugărea srâ sat de uzură, ceea ce duce la Dc curînd, la Departa­
din ju d e ţu l noslru prezintă, (ooperajia m eşteşugărească Înreg istrare a unei p ro d u c tiv i­ mentul dc calcul electro­ r
folclor la Mărtineştii pe cele zece lu n i ale acestui tă ţi scăzute, iar calitatea pro­ nic al C entrului do cer­
an. re a liză ri im portante. M a­ duselor lasă do d o rit D incolo cetări nucleare dc la Sa-
jo rita te a in d ic a to rilo r va lo ­ de aceste gre utăţi, in coope­ elay (Franţa), a fost a­ i
O rganizată de Casa crea- j ric i nu fost în d e p lin iţi şi de­ ra tiv e le noastre sc m anifestă plicată prima versiune a
ţie i populare, „Seara fo l- i
păşiţi. Valoarea producţiei incâ lip s u ri pc lin ia a m în â rii unui sistem dc calcul
d o ric ă ” ce a avut toc la j In cadenţă cu cerinţele populaţiei convenţional original, in ­
M â rtin cşti a adunat ie ri in ; m arfă a în re g istra t un pro­ n e ju stifica te a unor lu c ră ri titu la t „S p rin t—I C.*1, ela­
sala că m in u lu i cu ltu ra ) un \ cent dc realizare de 103,3, iv - către po pulaţie şi in s titu ţii, o- borat dc dr. |. C. Ca\a-
îndeosebi la
bieei practicat
prczentind o creştere de 14/2
m are num ăr de săteni. Cu [ dia. inginer principal la
acest p rile j, culegătorii dc j la sută faţă de aceeaşi p e ri­ 304 000 lei. Cele mai m ari ră- m andă confecţii, tricotaje, în ­ In prezent cooperaţia meş­ Au fost create peste 000 noi cooperativele „J iu l" Petroşani, In stitu tu l dc fizică atom i­
„M o ţu l” B rad, „M unca colec­
oadă a an u lu i trecut Au fosl
fo lc lo r au strîns un m are \ liv ra te m ă rfu ri către fondul in în e ri in urm ă fiin d înregis­ călţă m in te , m aroehinârie, co- teşugărească d in ju d e ţu l nos­ produse de con fecţii, tric o ta ­ tiv ă " Sim eria, „S tre iu l" Câlan că din Bucureşti, aflat în
nu m ăr de p ro du cţii fnlclo- : pieţei în lr-u n volum de peşti* trate de către cooperativele j(x â ric -b lâ n ă rie , să execute în tru num ără G'22 u n ită ţi de je, covoare, m obilă, m aro chi- si altele. prezent la specializare in
rice locale — doine, o ra ţii i 19 m ilioane lei. m ai m u lt «'u .P restarea'’ Hunedoara (94.7 avans produse pentru a fi o­ producţie şi de deservire, in nârie, ceram ică, produse de Franţa.
de nuntă, o b ice iuri de ia r- \ la sută), „P a rin g u l" Vulcan fe rite c lie n ţilo r Cooperativele care isi desfăşoară activita tea artă populară şi artiza na t, din A ctivita te a ce se desfăşoară P rin cipiile sistemului i
peste 4 )00 000 lei faţă de sar­
nă, strig â U iri etc. * (994 u sulă), .. M o ţu l" brad care au in p ro filu l lo r aces­ peste 3 300 m em bri coopera­ care in luna octom brie au fost in aceste două lu n i este ho- „S p rin t11 pot fi extinse la i
c in ii planificată. La desface­ (99.9 la sută) te a c tiv ită ţi, vor extin de des­ tori. N um ai in luna octom brie tâ rîto a rc pentru în d e p lin ire a n gamă extrem de varia­
rea m ă rfu rilo r eu am ănuntul au fost în fiin ţa te 11 noi u n i­ realizate 10H. Cele m ai ap re­ integrală a p la n u lu i la to ţi tă dc aplicaţii, sim plita­ j
plan ul a fost în d e p lin it in Deoarece prevederile de facerea de produse solicitate tă ţi de deservire : frizerie, ciate produse au fost a lr coo­ in d ic a to rii pe anul 1999. A - tea lui în exploatare per-
dc populaţia de la sate p rin
perative lor „R etezatul" Haţeg.
Nota 101 procent de 103.0 la sulă La plan d in ultim e le două lu n i b îlc iu ri şi tirg u ri. Se vor o r­ coafură, m arochinărie, ţesut „D ru m nou” Hunedoara, „V ia ­ ceastn cu a tit m ai m u lt, cu m iţind să fie folosit şi de i
ale acestui an la in dica torul
aceste rezultate au c o n trib u it ganiza e xp o ziţii cu produse covoare, ra d io -le le viziu n c, con­ c it în m u lte cooperative pon­ către persoane fără o pre­
in mod deosebit cooperativele .încasări de la populaţie prin ţă nouă" O râslie si „M o ţu l" derea acestui trim e stru este gătire specială în dome­ i
P io n ie rii d in satul Poia­ „M o ţu l" Brad, „P rogresul" De­ u n ită ţile de deservire* sînt in du striale şi de artă popu fe c ţii bă rba ţi şi fem ei in tr-u n brad. niul program ării. i
na. comuna Balşa, au „ l i ­ va. ..Drum nou" Hunedoara. mai m a ri eu un m ilio n , faţă Iară şi a rtiza na t cu vînznre nou com plex ia T eliuc, repa­ Avem re a liză ri frum oase, cea m ai m are din p re ve d e ri-,
an
Je de plan
pe în tre g u l
v ra t* în tre p rin d e rii de va­ „J iu l" Petroşani. „R etezatul" de m edia înregistrată în pre­ in m ajoritatea oraşelor. De ra ţii încă lţăm in te la S im crîa, care ne bucură şi nc stim ulea­ 1969. SCRIMA
lo rific a re a p lan te lor m edi- j Haţeg zent. este nevoie ea. în :i- asemenea, vor fi prevăzut** con fecţii la Haţeg şi altele ză Dar în activitatea noastră
cinate cantitatea de 1 700 i R ealizările ob ţinu te consli ccastâ perioadă, să fii* găsiţi* produse noi in scopul prospec­ Pînă la s fîrş ilu l acestui an sc in tîm p in â m şi unele greutăţi, Iată de ee este necesar ea La Zagreb au început i
kg de măceşe. F aptul aces- j tuie rezu ltatul e fo rtu rilo r dc noi surse dc m ă rire a incn tă rii lo r pentru export. vor da în folosinţă noi u n i­ care nem ulţum esc nu o dală responsabilii dc u n ită ţi şi în ­ campionatele balcanice de i
ta n-ar părea ceva neobîş- \ puse de masa largă a coope­ să rilor de la populaţie. dc Necesitatea unui spor de în ­ tă ţi de deservire în com p le­ pe c lie n ţi. R e p a rtiţiile de m a­ treaga masă de cooperatori scrimă. La floretă mascu­ i
n u it, dacă nu s-ar com plc- j ra to rilo r pentru înd eplinirea dezvoltare a producţiei în d i­ casări trebuie să determ ine xele com erciale din Deva şi te ria le pentru centrele de con­ să-si in te nsifice e fo rtu rile lin victoria a revenit i
la cu ştirea câ. din sumele j ; an in ilo r trasate de p a riu l şi fe rite ra m u ri, dc stim ulare a conducerile cooperativelor să Vulcan, ia r in oraşul Petro fe cţii Îm brăcăm inte b ă rb a ţi şi pentru în d eplinirea integrală cam pionului olim pic Ionel i i
p rim ite pe măceşele culese : de stat. în cadrul ansam blului in iţia tiv e i creatoare in vede­ aplice cu m ai m ultă rig u ro ­ şa ni va in tra in funcţiune, in fem ei — slofe fin e — nu sa­ a sa rcin ilo r ee le revin, pen­ Drim hă, care in turneul i
in a n ii precedenţi. s*a cum - i de m ăsuri sta b ilite de Congre­ rea continuei îm b u n ă tă ţiri a zitate măsurile* sta b ilite în această lună, o m aşină mcca tisfac cere rile po pu laţie i ; ne tru ca u n ită ţile cooperaţiei final a totalizat 5 victorii.
părat pentru şcoală un te- j sul al X -lca al P.C.1L de se rvirii populaţiei si a lă r­ vederea îm b u n ă tă ţirii c a lită ţii nicâ de cu ră ţa t chim ic îm b ră ­ .lipsesc piese de schim b pen­ meşteşugăreşti să ţin ă caden­ Pc Incurile următoare i
Ievizor. D rept pentru care j S arcinile de plan la înca­ g irii gamei de produse şi 1 u- produselor si pre stă rilo r, a u­ căm inte, care va satisface ce­ tru d ife rite televizoare din ţa cu cerinţele populaţiei s-au clasat Ursoviei î
Ic acordăm h a rn ic ilo r pio- ţ sări de la populaţie prin u n i­ rrâ rî ce se execută în unitA- nei com p ortări corespunzătoa­ rin ţe le populaţiei din în trea­ im p o rt ; dotarea u n ită ţilo r de (România) si Malccv
n ie ri şi şcotari din Poiana | tă ţile de deservire s-au rea­ ţ ilr noastre. re a coo pe ratorilor în re la ­ ga zonă a V ă ii J iu lu i, prin trico ta je este necorespunzâ- TRAIAN MOISE (Bulgaria)
nota 10 ! | lizat in procent de num ai 99.9 A stfe l, s-n indica t coope­ ţiile cu populaţia deservită, centrele dc p rim ire ce sc vor toare. m n ş in îlr dc tric o ta t c- vicepreşedinte al U.J.C.M.
la sută, valoric reprezcntînd ra tive lo r ca u n ită ţile de co ­ respectarea term enelor etc. în fiin ţa pe lo ca lită ţi. x is lc n le avind un grad avan­ Hunedoara
I