Page 74 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG. 2 B DRUMUL SOCIALISMULUI - SlMBÂTA 22 NOIEMBRIE 1969

PLANUL A N U A L Şi ANGAJAMENTELE

În d e p l in it e in t e g r a l în t o a t e în t r e p r in d e r il e

cu ţi, la încărcarea m ecanică
m u n c ii mele
Siderurgicii hunedoreni ampli­ S pe cificu l cin d vorbesc desfăşoară după m etoda in d ice le pre văzu t era cu greu
d e term in ă ca a­
mă
p la n o g ra m e lo i, metodă care
atins, în acest an el a fost
tu n ci
s-a do ved it foarte eficientă
depăşit cu 9,1 la sută. T otod a­
despre
L u p e n i să mă gin-
lo r d in „tra d iţia 41 m in e ri­ în corelarea d ife rite lo r ope­ tă indicele o b ţin u t ia tăierea TERMOCENTRALA
ra ţii d in c ic lu l de producţie.
cu
şi încărcarea m ecanică
desc In p rim u l rin d la succe­
In co n te xtu l o rg a n iză rii ş ti­
fica dimensiunile realizărilor la înregistrează cu o sta to r­ in ţific e a pro du cţiei şi s-a com binele şi p lu g u rile , este
sele pe care co le ctivu l nostru
a
m u lt sup erior faţă de preve­
m un cii o m are atenţie
nicie demnă de in v id ia t, in acordat fo lo s irii judicioase a deri. In acelaşi ansam blu de
E xperienţa a n ilo r de m u n ­ consemnează 1 G50 tone coca, com plexele in d u s tria le de toate com p artim e ntele pro­ fo n d u rilo r dc in v e s tiţii, în m ăsuri s-au situ a t şi p ro b le ­ [ LA
că intensă pe ntru dezvolta­ 30 000 tone fontă. 24 000 to ­ prestigiu ale ţâ rii. du cţiei. Bineînţeles, am in vederea m o d e rn iză rii proce­ m ele legate de folosirea ra ­
rea si perfecţionarea p ro ­ ne oţel. 7 200 tone lam inate D ire c ţiile in care a c ţio ­ p rim u l rin d în vedere cele sului dc extra cţie a cârb u- ţională a fo rţe i de m uncă şi
ducţiei de m etal, prezenţa fin ite pline. Dacă avem însă năm pentru realizarea aces­ peste 60 000 tone de cărbune a tim p u lu i de lucru. Ideea
perm anentă in avanpostul în vedere că la m a rile noas­ tu i deziderat fun d a m e n ta l energetic şi cocsifieabil pe de bază de la care s-a por­
în fă p tu irii s a rc in ilo r Irasale tre agregate p re ved erile z il­ sin t bine conturate in spa­ care m in e rii le-au dat peste n it fiin d aceea a re a liză rii A u tre cu t aproape 40 de lu n i de la începerea lu ­
de pa rtid a în ră d ă cin a t a­ nice se realizează şi se de­ ţiu şi tim p şi susţinute de sa rcin ile de plan ce reveneau u n o r suprapuneri c it m ai per­ c ră rilo r p rim u lu i g ru p de 210 m egaw aţi din cad rul
dine in rîn d u rile sid cru rg iş- păşesc ritm ic şi fără excep­ m ăsuri eficien te in toate m in e i în acest an. Acest spor fecte in tre tim p u l p la n ific a t T e rm o ce n tra le i dc la M in tia. Este o scurtă perioadă
tilo r no ştri convingerea că ţie, putem a firm a eu toată co m p artim e ntele producţiei. de producţie a fost o b ţin u t şi cel efe ctiv realizat in sub­ de tim p, in co m p a ra ţie cu norm a de exe cuţie p la n i­
dim e n siu n ile re a liz ă rilo r, ce rtitu d in e a că în b ila n ţu l In sectorul fu rn a le , străda­ în p rim u l rin d pe seama teran. Acest lu cru a fost po- fica tă de 52 de lu n i, în care s-a m u n c it din răspu­
progresul m u ltila te ra l al în ­ econom ic anual vo r fi în ­ n iile sînt can alizate spre cre şte rii p ro d u c tiv ită ţii m u n ­ M bil de rea liza t p rin măsu­ teri, s-au depus e fo rtu ri susţinute din partea tu tu ­
tre p rin d e rii, c o n trib u ţia la scrise cel p u ţin 1 700 tone obţinerea unor în a lţi in d ic i c ii ia n iv e lu l fiecă rei fo rm a ­ Dinamism rile luate pe lin ia a p ro v iz io ­ ro r co le ctive lo r de m uncă de pe acest şa n tie r pe ntru
dezvoltarea econom ici n a ţio ­ cocs, 33 000 tone fontă. 25 000 de u tiliza re , in c o n d iţiile ţiu n i dc lu cru , ceea ce, pe n ă rii cu m a te ria le a fro n tu ­ respectarea te rm e n u lu i de punere in fu n cţiu n e .
nale sin t d ire ct p ro p o rţio n a ­ tone oţel şi 0 000 tone la m i­ m icşo ră rii consum ului de ansam b lul e x p lo a tă rii cores­ rilo r de lu cru , înlă turare a P n n tr-o co n lu cra re fructuoasă în tre co n stru cto r şi
le cu com petenţa profesio­ nate fin ite p lin e m ai m u lt cocs la un n ive l co m p a ra tiv punde unei creşteri fa ţă de „g itu irilo r" in tra nsp ortul be n e ficia r. num eroase d ific u ltă ţi şi n e a ju n su ri au
nală. cu priceperea de a p u ­ decit prevederile cu re a liz ă rile pe plan m on­ plan. In b ila n ţu l p rim e lo r 10 subteran. fost lich id a te , p rim u l gru p fiin d gata p re g ă tit a p ro a ­
ne în valoare resursele în ­ Una din re a liză rile noas­ dial. In do m en iul p ro d u cţie i P riv in d insă aceste re a li­ pe în în tre g im e p e n tru punerea in exp loatare.
tre p rin d e rii, eu pasiunea si tre deosebite este corelarea dc oţel ne vom strădu i să lu n i ale acestui an au fost zări pozitive, nu putem spu­ Dacă acum 20 de zile această problem ă v ita lă era
dă ruire a în m uncă a tu tu ro r arm onioasă a c re ş te rilo r atingem in anul care vine înscrise de asemenea 1 515 000 ne câ la m ina noastră au fost încă sub sem nul in c e rtitu d in ii, astăzi nu m ai poate
s a la ria ţilo r. Acest adevăr c- c a n tita tiv e cu re le c a lita ti­ c ifra de 3 m ilio a n e tone. le i econom ii la p re ţu l de cost si epuizate toate resursele. În ­ exista nici un d u biu. In mod cert pre m ie ra in d u s­
lem en ta r s-a v e rific a t şi ve, ceea ce dem onstrează P en tru aceasta sin t în curs precum şi 1 378 000 le i bene­ sem nate sp o ru ri de producţie tria la a p rim u lu i g ru p va avea Joc la data p la n ifi­
c o n firm a t din nou pe p a r­ angajarea energică, m ai de­ de desfăşurare lu c ră ri de fic ii suplim entare. De re ­ > vo r putea fi o b ţin u te p n n cată
cursul acestui an de m uncă, p lin ă a p o te n ţia lu lu i com ­ e xtin d e re a fa b ric ii de o x i­ m arcat este şi fa p tu l că pînâ P en tru aceasta m e rită toate laudele co le ctivu l de
lio tâ rito r p e ntru soarta în ­ b in a tu lu i pe lin ia cre şte rii gen. de adaptare a cup toa­ in data de 19 noiem brie, m i­ m ai buna organizare a pro­ m uncă al ş a n tie ru lu i „E n e rg o m o n tu j44, condus de
tre g u lu i cin cina l. e ficie n ţe i econom ice M e n ­ re lo r o ţe lâ rie i M a rtin nr. 2 n e rii zonei a Il- a d in ca d ru l d u cţie i in toate ab atajele ing. T itu D iâgan. care în u ltim a perioadă a înreg is­
A firm acest lu cru bazat ţionez în p rim u l rin d d in a ­ la reg im ul de lu cru cu insu- m in e i noastre şi-au în d e p li­ fro n ta le şi cam eră, precum tra t adevărate re c o rd u ri de execuţie. La punctele
pe fa p tu l că deşi H unedoa­ m ica accentuată a p ro d u c ti­ flare a intensivă a o xige nu­ n it sa rcin ile anuale de p ro ­ eficientă şi la lu c ră rile de pregătire cheie ale g ru p u lu i m unca nu s-a în tre ru p t n ici o
rei i-au re ve n it în acest an v ită ţii m u n cii, in d ic a to r la lui, Echipele de o ţe la ri. spe­ du cţie la e x tra c ţia dc c ă r­ existente in prezent. Noi nu clipă. S-a lu cra t zi şi noapte p e n tru recuperarea res­
sarcini econom ice deosebit care, deşi sarcina p la n ific a ­ c ia liş tii sint preocupaţi de bune Această realizare poa­ -> consideram oc* ioc m u lţu m ito r ta n ţe lo r fizice înreg istrate ca u rm a re a unor cauze
de m obilizatoare, cu adevă­ tă a crescut substanţial, în ­ găsirea unor noi m o d a lită ţi te fi pusă in p rim u l rin d pe fa p tu l câ in acest an 11 b r i­ m ai m u lt sau m ai p u ţin ob ie ctive. S-au m on ta t In
ra t v ita le pe ntru întreaga registrăm o depăşire de 4 400 dc perfe cţion are a o rg a n i­ seama cre şte rii p ro d u c tiv ită ­ găzi nu au re u şit să-şi re a li­ această perioadă m ii de tone de u tila je , s-au izolat
economie, ele au fost ono­ le i pe salaria t, m ai m u lt de­ ză rii p ro du cţiei şi a te h n o ­ ţ ii m u n c ii care la această zeze sarcinile de producţie. m ii de m e tri p ă tra ţi de conducte, s-a in s ta la t un
rate cu p ro m p titu d in e , cre- c it d u b lu l an g a ja m e n tu lu i lo g iilo r, în scopul rid ic ă rii zonă a fost depăşită cu 700 A Dispunem de m a ri p o s ib ili­ m are nu m ăr de aparate de autom atiza re, de măsură
îndu-se in acelaşi tim p un lu a t in d ic ilo r de u tiliz a re şi a tone pe post, precum şi a in tă ţi ca p rin tr-o re vizu ire a şi con tro l.
a p re cia b il volum de re a li­ P reocupările pentru spo­ p e rfo rm a n ţe lo r c a lita tiv e a e x tin d e rii m eca nizării şi m o­ p ro gra m elo r de lu cru , fo lo ­ Probele tehnologice efectuate pînâ In prezent. în ­
zări sup lim e ntare ce eîntâ- rire a p ro d u c tiv ită ţii s-au o ţe lu rilo r Un am plu p ro ­ d e rn iz ă rii procesului de p ro ­ sirea in te nsivă a u tila je lo r tre c a ic se d isting e ap rin d e re a fo c u lu i la cazanul
rese greu in balanţa succe­ con ju gat perm anent cu e fo r­ gram dc m ăsuri vizează sec­ ducţie. P aralel cu aceasta, la de tăiere, încărcare şi susţi­ n r 1 şi s u lla ie o conductelor, au da t re zu lta te foa rte
selor ju d e ţu lu i nostru, a a n ­ tu rile pe ntru reducerea che l­ to ru l de lam inoare, unde se n iv e lu l zonei s-au o b ţin u t de nere, să se asigure viteze de bune. c o n firm în d şi eu această ocazie în a lta m ăies­
sa m b lu lu i in d u s trie i ro m â ­ tu ie lilo r m a te ria le de pro ­ preconizează creşteri sub­ la in ce p u tu l a n u lu i şi pînâ în a in ta re m u lt sporite în sub­ trie prufes'unalâ. com petenţa tehnică şi răspunderea
neşti. Rem arc în mod spe­ sta n ţia le dc pro du cţie pe teran. In acest sens sin t a­ ce caracterizează m unca co n s tru c to rilo r, m o n to rilo r,
cial depăşirea p la n u lu i la ducţie şi rid ica re a g ra d u lu i scama e x tin d e rii g ra d u lu i in prezent peste 300 000 lei iz o la to rilo r şi c n e rg e tic ie n ilo r
dc econom icitate şi re n ta b i­ econom ii la p re ţu l de cost şi plicate o scrie de stu d ii care
p ro du cţia globală eu 57.5 m i­ de înzestrare tehnică, a o r­ extracţia Deşi şa n tie ru l „E n e rg o co n stru cţia 41, condus de
lita te a pro du cţiei. A stfel, peste 2G0 000 le i be ne ficii au d re p t scop obţinerea unor
lioane lei. ia r la m arfă vîn - g a n iză rii .ştiin ţifice a flu x u ­ viteze de în a in ta re la lu cră ­ ing. E m ilia n Cazacu. in această perioadă de v ir f nu
dutâ şi încasată cu 8G.4 m i­ am reuşit ca in num ai 10 rilo r productive. C o m ite tu l sup lim e ntare . S in t re a li­ rile de deschidere şi p re g ă ti­ s-a a fla t In prim plan. a a v u t sarcini deosebit de
Juni să obţinem un volum
lioane lei. C o m p a ra tiv cu de econom ii Ja p re ţu l de de p a rtid şi c o m ite tu l de d i­ ză ri eu care venim să con­ re de 100 m e tri precum si im p o rta n te pentru punerea In fu n cţiu n e . Im p u n ă to a ­
an ga jam e ntul anual, la p r i­ cost dc peste 19 m ilio a n e lei. recţie al co m b in a tu lu i u r­ cretizăm p rin fa p te titlu l de re lo r hale. c o ş u rilo r de fum , lu c ră rilo r hid ro te h n ice de
m ul in d ic a to r m ai avem de ia r b e n e ficiile suplim entare măresc să m obilizeze la a- u n ita te frunta şă pe ram ură creşterea viteze lo r de în a in ­ pe M ureş şi altora, le-au u rm a t lu c ră rile de în ch id e ­
re a liza t 5.5 m ilio a n e lei. c i­ se rid ică la ap reciabila va ­ devârata valoare toate re ­ pe care îl deţinem în prezent. tare la abatajele fro n ta le la re a halci. încă lzit, ilu m in a t şi acces. E le sînt exe­
fră ce poate fi o b ţin u tă la sursele de sporire şi d iv e rs i­ pare firesc întreb area : Care cărbunelui 45 m 1 pe lună. M enţionez cutate In m area lo r m a jo rita te asîgurindu-se co n d i­
P riv in d aceste rezultate a­
loare dc 77 m ilio a n e lei.
fin e le acestei lu n i, astfel ca fic a re a p ro d u cţie i de la m i­ de asemenea câ rezultate b u ­ ţiile necesare e x p lo a tă rii g ru p u lu i energetic.
In decem brie să depăşim O rganizaţia noastră de nate, de pe rfecţionare a c ir­ resoarte ale p ro d u cţie i au ne au fost o b ţin u te p rin a p li­ Desigur, această con cen tra re m asivă de fo rţe pe ,
angajam entul lu a t La p ro ­ pa rtid , co m ite tu l dc d ire c­ c u la ţie i m e ta lu lu i in econo­ c o n trib u it la aceste re a li­ carea s tu d iu lu i p riv in d îm b u ­ spa ţii foa rte rcstrînse are şi im p lic a ţii negative asu- J
ţie al co m b in a tu lu i, co le cti­
ducţia m a rfă v in d u tâ şi în ­ m ic. ză ri ? O p riv ire de ansam ­ nă tăţirea c a lită ţii produ cţiei pra ritm u lu i de execuţie. Ele au fost a n ih ila te Insă '
casată, deşi avem peste a n ­ vele noastre de eocsari, fu r- A v în d în vedere în tre g u l b lu asupra m ă s u rilo r luate care a dus la reducerea con­ p rin organizarea ju dicioa să a m u n c ii fie că re i fo rm a ­
gajam ent 3,4 m ilio a n e lei, n a liş ti, o ţe la ri şi la m in a to ri com plex de problem e ce se in acest an ne îndreptăţeşte ţin u tu lu i de cenuşă, econom i­ ţii. prin corelarea ra ţio n a lă a flu x u rilo r dc m o n ta j,
se depun străda nii p e n tru ca sin t în d re p tă ţite să conside­ rid ic ă în faţa noastră, ea si să apreciem la m odul cu ve n it nelui. Este un lu cru dem on­ ile o b ţin u te în acest fel ci- iz o la ţii, c o n s tru c ţii şi probe, care s-au desfăşurat în
valoarea de p ă şirii anuale să re că ansam blul acestor rea­ d ific u ltă ţile pe care trebu ie stra t de însuşi sporul pe care frîn d u -sc num ai in acest an m u lte puncte suprapus. In acest sens. cadrele de
tin d ă spre c ifra rotun dă de liz ă ri dc certă valoare eco­ să le depăşim în continuare, punerea în valoare a noi şi la 300 000 Iei. specialişti, conducerea şa n tie re lo r, a te rm o ce n tra le i
100 m ilio a n e lei. In ceea ce nom ică nu rep rezin tă încă sintem în măsură să re a fir­ im p o rta n te rezerve in te rne l-a m arcat pro d u ctivita te a E xperienţa pe care a aeu- au fost prezente in perm anenţă la punctele de lu ­
priveşte e x p o rtu l. a n ga ja­ m ăsura p o te n ţia lu lu i m axim măm câ a lit pe anul in curs existente la n iv e lu l fie că ru i m u n cii, în creştere faţă de a­ m ulat-o co le ctivu l nostru, ciu , aco rdind asistenţă tehnică şi o rg an izatorică ne­
m entul p riv in d liv ra re a în ­ de care dispune com b in atul c it şi în 1970 — an dc ho­ sector pro du ctiv. Pe lingă a­ ceeaşi perioadă a a n u lu i tre ­ care se m îndreşte cu o lă u­ cesară. iar în unele cazu ri desfăşurînd ch ia r o m u n ­
tre g ii c a n tită ţi de m etal pî- sid eru rg ic In co n textul pre­ ta r în tre două cin cin a le — cestea m ai pot fi a m in tite şi cut cu 10 la sută, concom i­ dabilă tra d iţie în în fă p tu ire a că de execuţie
nâ la 1 decem brie se res­ g ă tirii m inuţioase a produc­ sid e ru rg iş tii hu ne do re ni îşi lu c ră rile de m ecanizare care tent eu scăderea n u m ă ru lu i exem plară a s a rc in ilo r de In preocupările noastre actuale, care asigură pune­
pectă întocm ai şi vom crea ţie i u ltim u lu i an al c in c in a ­ vo r face cu cinste datoria s-au în tre p rin s in acest an. de posturi prestate pentru o plan. va fi m a te ria liza tă şi în rea in fu n cţiu n e a p rim u lu i grup, Ia loc. d fcJrw n lc, şe
posib ilita te a s u p lim e n tă rii lu lu i, d im e n siu n ile re a liz ă ri­ faţă de econom ia ţâ rii, faţă A stfe l cinei d in abatajele m ic de tone cărbune extras, înscriu asigurarea c o n d iţiilo r de lu cru şi accelerarea
liv ră rilo r pină la s firş itu l a­ lor din anul in curs co n sti­ de sarcinile în cre d in ţa te de fro n ta le ale m in ei sînt com ­ cu 100 faţă de plan. con tinu are p rin noi succese execuţiei la celela lte g ru p u ri. Vom face to tu l ca te r­
n u lu i cu circa 14 000 tone la ­ tu ie in p rim u l rin d baza te ­ p a rtid plet mecanizate, fiin d dotate S a ltu l pe caro l-a m arcat pe lin ia cre şte rii p ro du cţiei m enele de in tra re în fu n c ţiu n e să fie respectate întoc­
m inate. m einică de plecare spre ob­ cu u tila je m oderne de tăiere p ro d u ctivita te a m u n c ii este de cărbune şi ridicarea e fic i­
ţine rea unor in d ic a to ri eco­ ION NICULESCU enţei economice. m ai. iar puterea instala tâ să atingă din prim ele zile „
C reşteri însem nate de şi încărcare. De asemenea, re zu lta tu l e x tin d e rii m ecani­ p a ra m e trii proiectaţi.
producţie s-au în re g istra t în nom ici c a n tita tiv i şi c a lita ­ secretarul comitetului ză rii la d ife rite lu c ră ri în- ALEXANDRU LASZLO
toate secţiile de bază ale tiv i sup eriori, care să con­ în tre g u l flu x tehnologie din subteran, a p e rfe cţio n ă rii o r­ şeful serviciului plan şi analiză
sacre d e fin itiv co lectivu l de parlid al Combinatului
co m b in a tu lu i, astfel că în aceste lo c u ri de m uncă se ganizării. Dacă în an ii tre ­ economică de la E.M. Lupeni Ing. MIRCEA BADARĂU
prezent g ra fic u l în tre c e rii co m b in a tu lu i nostru in tre siderurgic Hunedoara directorul Termocentralei M intia
Bariere artificiale spre o B ila n ţu l încheiat la s fîr­ la p rin c ip a lii in d ic a lo ri cu în toate sectoarele, capabilă
şitul a 10 lu n i d in u­
scopul dc a fix a în tim p sta­
sâ m obilizeze şi sâ pună in ­
nul in curs atestă
d iu l în d e p lin iţii p la n u lu i de
câ
tens în valoare toate rezerve­
e fo rtu rile depuse de co le cti­ stat şi pentru a putea con­ le existente in în tre p rin d e ri.
vele de m uncă din în tre p rin ­ cluziona asupra a ceea ee Dacă u rm ă rim re a liză rile lu ­
d e rile ju d e ţu lu i nostru au m ai este de făcut pînâ la n ii octom brie observăm câ
rentabilitate sporită peste plan o producţie g lo ­ ş firş ilu l a n ului, mai rămas încă nu se înregistrează un
fost rodnice. S-a
o b ţin u t
precis
in zilele care au m ai
ritm care sâ garanteze re a li­
bală in valoare de 94 m ili­ zarea p la n u lu i anual şi a an­
oane lei, iar b e n e ficia rilo r li gajam entelor. PENTRU RECUPERAREA
P en tru în d e p lin ire a sa rc in ilo r ce le re vin din
s-au liv ra t peste prevederi E fo rtu ri deosebite sin t ne­
p lan ul de stat, u n ită ţile econom ice sin t dotate cu produse in valoare de 91 m i­
fo n d u rile necesare, s ta b ilite in ra p o rt cu specificu l cesare din partea în tre p rin ­
lioane lei. S porul p ro d u c tiv i­
a c tiv ită ţii fiecăreia. G ospodărirea acestor fo n d u ri cu d e rilo r cu râ m în e ri în urm ă,
tă ţii m un cii a fost cu 1,9 la care vo r tre b u i sâ realizeze
m a xim u m de ch ib zu in ţă obţine rea unui volum spo­
r it de p ro du cţie p rin antrenarea in c irc u itu l a p ro vi- sută m ai m are decit prevede­ ritm u ri de producţie m u lt
rile , ceea ce a făcut ca în ­
zionare-producţie-desfacere a unui volum redus de tregu l spor de producţie să superioare. Aceasta da torită, u m u iiiiii!
c h e ltu ie li, con stituie una din p rin cip a le le p irg h ii de se obţină pe scama cre şte rii in p rin c ip a l, p ra c tic ii dăună­
creştere a e ficie n ţe i economice. p ro d u c tiv ită ţii m uncii. Bene­ 0 perioadă toare de a lăsa m a jo rita te a
Or, fa p tu l câ m u lte u n ită ţi econom ice din ju d e ­ s a rc in ilo r pentru a f i execu­
ţu l nostru apelează fre cve n t la bancă pe ntru im p ru fic iile suplim entare se rid ică tate în u ltim a parte a p e ri­
m u tu ri restante pe ntru a-şi acoperi fin a n c ia r o scrie la 91 m ilioa ne lei, depâşin- oadei de plan. N u m ai aşa
rlu-se cu m u lt angajam entul
de deficienţe, arată câ in aceste u n ită ţi com itetele se explică fa p tu l câ C entra­ C o lectivu l m ineresc de la oe orizontală şl vertica lă sesizează în mod ju st slaba
de d irecţie , spe cia liştii, econom iştii îndeosebi, desfă­ lu a i pentru întreg ul an. de la cărb u n e lu i Petroşani a lă ­ E.M. M uncel, a căru i c o n tri­ con stitu ie încă o frin â în coordonare a a c tiv ită ţii b ri­
şoară o slabă a c tiv ita te pe lin ia re n ta b iliz ă rii. Creş­ A n a lizin d aceste re a liză ri sat pentru lu n ile noie m brie bu ţie la creşterea producţiei desfăşurarea norm ală, fără găzilor, indicele redus de u-
terea îm p ru m u tu rilo r restante cu ICC la sulă faţă pozitive p rin prism a p o s ib ili­ şi decem brie 20 la sută d in de m etale neferoase se cere p e rtu rb a ţii a procesului de liliz a re a fo rţe i de m uncă şi
de s fîrş itu l a n u lu i tre cu t — la la no iem brie 71,5 m i­ tă ţilo r reale ale in tre p i inde- p la n u l anual la cărbune, a fi tot m ai substanţială, se producţie, ne-am înd re ptat a tim p u lu i de lu cru, lipsa dc
lioane Jci — trebu ie sâ co n stitu ie un serios semnal de r ilo r noastre şi mai ales a ne­ C entrala m in e re u rilo r nefe­ a flă in tr-o situ a ţie econom i­ cu precădere atenţia spre a ­ interes a unor m a iştri şi in ­
alarm ă pe ntru co n d u că to rii şi sp e cia liştii din econo ce sită ţilo r econom iei, rezultă roase Deva 20 la sută la că necorespunzâtoare. D ato­ cest sector. A stfe l, in vederea suficien ta preocupare a con­
m ia ju d e ţu lu i nostru. Dacă u n ită ţi ca C .S H . Uzina câ e fo rtu rile susţinute depuse fructifi­ p lum b şi zinc în concentrate, rită a c u m u lă rii unor d e fe cţi­ c o re lă rii judicioase a tra n ­ d u cerii a d m in is tra tiv e faţă
„V ic to ria 44 Câlan, C e ntrala m in e re u rilo r neferoase de m a jo rita te a colective lor ..M a rm ura1' S im e ria 33,2 Ia uni de o rd in organizatoric, s p o rtu lu i pe pu ţ a vagonete- de c o n d iţiile dc m uncă şi
Deva, l.M C Direeu, K.C. O râştie şi altele, cu pon­ au fost serios afectate dc nc- sută la dale mozaicate. precum şi din cauza a n u m i­ lo r pline cu a celor goale, via ţă ale m u n c ito rilo r, au
dere in econom ia ju d e ţu lu i, nu au la bancă nici un rc a liz â n lc înreg istrate de C.E.I.L. Deva 36 la sută, la to r g re u tă ţi provocate de na­ s-a în to cm it un g ra fic rig u ­ fost obiectul unei energice
leu da torie restanţă, cu a tît m ai in c re d ib ilă apare rite v a în tre p rin d e ri caro nu lem nul de m ină, in d u stria tu ra zâcâ m in tu lui. la e xp lo a­ ros de transp ort, in care am in te rv e n ţii din partea co m i­
situ a ţia unor u n ită ţi dc m ărim e redusă care im o b ili­ şi-au pregătit şi organizat locală 43,3 la sulă la că ră ­ tarea noastră s-au creat unc­ prevăzut evacuarea produc­ te tu lu i de d ire cţie şi o rg an i­
zează fo n d u rile sta tu lu i, scot din c irc u itu l econom ic activitatea in c o n d iţii cores­ care m izi şi b lo cu ri ceram ice. ie restanţe care periclitează ţie i program ate pentru fie ­ zaţiei noastre dc partid. Am
im p o rta n te valon . P rin tre „a b o n a ţii14 destul de sta­ punzătoare. La producţia La export, pentru realiza­ în d e p lin ire a p la n u lu i anual. care o rizon t in parle, e lim i-
to rn ic iţi se num ără i.C R T .I Deva. cu un îm p ru m u t globală, un nu m ăr dc G în ­ rea p la n u lu i şi a angajam en­ A stfe l, după 10 lu n i, preve­ nind astfel s tra n g u lă rile în s ta b ilit In acest sens efec­
restant in valoare dc 6.1 m ilioa ne lei. O C .L. produse tre p rin d e ri — IM . Barza, d e rile la p lum b şi zinc in producţie cauzate de întâr­ tuarea un ui con tro l am ănun­
in d u s tria le H unedoara 3.9 m ilio a n e Ici. O.C L. p ro ­ I M. Ţobca. F I O Deva. 1-M.L. tu lu i de a se te rm in a liv ră ­ ţ it şi perm anent al tu tu ro r
duse in d u stria le P etroşani 2.3 m ilioa ne lei. O C .L S im oria şi M L . H unedoara rile la 1 decem brie, este ne­ concentrate au fost rea liza­ z ie rile la extragerea pe puţ lo c u rilo r de m uncă d in sub­
produse in d u s tria le Deva 1,0 m ilio a n e lei şi I.C.R.M. prezintă restanţe de 4G m ili­ voie ca In cu rsu l lu n ii noiem ­ te num ai in p ro p o rţie de 9G.8 a substanţei m in erale utile. teran. re sp o n sa b ilită ţi pre ci­
şi respectiv 95,4 la «utâ.
Petroşani 1,2 m ilioa ne lei. oane lei. iar la producţia intensivă b rie în tre p rin d e rile cu astfel De asemenea, pentru a e li­ se pe ntru fiecare m aistru,
O situ a ţie în g rijo ră to a re prezintă IM Barza. Ca de sarcini sâ livre ze m ă rfu ri Perpetuarea acestei stări m ina de fe cţiu n ile la locom o­ te h n icia n şî in gin er. S-au luat
m arfă vin d u tâ şi încasată au
urm are a ur.or n e a ju n su ri, p ro d u rţia m arfă vin d u tâ rămas sub plan 8 în tre p rin ­ in valoare de 132 m ilioa ne de lu c ru ri, in tr-o perioadă tive. am in te rv e n it Io Cen­ m ăsuri pentru folosirea ra ­
şi încasată nu s-a realizat, deci nici d is p o n ib ilu l ne ­ le i, ceea ce reprezintă 17 la în care toate colectivele din tra la m in e re u rilo r neferoase ţio n a lă a e fe ctive lo r şî întă­
deri cu 37 m ilioa ne lei.
cesar e fe ctu ă rii p lă ţilo r, fn schim b a c h e ltu it fără sută d in planul anual. Este in d u stria ju d e ţu lu i r.ostru se Deva. pentru aprovizionarea r i rea d iscip lin e i in rin d u l
Dacă ne re fe rim la înde­ cu piesele de schim b nece­
nici o restricţie . Acest procedeu noceonomicos dc a o sarcină grea. dar c o n d iţiile pregătesc sâ păşească în u l­ b rig ă zilo r. A m intesc, de ase­
gospodări fo n d u rile a condus la apelarea la îm p ru ­ p lin ire a p la n u lu i de benefi­ a şi stocurile existente p e rm it tim u l an al c in c in a lu lu i cu sare şi s-a trecut la revizia menea, câ la căm inu l cu 120
c ii. observăm eâ există în tre ­
m u tu ri restante in va lo a re de 21,6 m ilioane Ici, pentru realizarea ei conform angaja­ un b ila n ţ rodnic, este consi­ b ilu n a ră a fiecărei loco­ de lo cu ri s-au creat deja
care num ai în p rim ele 9 lu n i din acest an s-au p lă ­ p rin d e ri ca ic au rămas da­ m e n tu lu i. derată ca in to le ra b ilă de că­ m otive In v iito ru l apropiat, c o n d iţii adecvate de lo cuit
tit dobînzi băncii dc peste 13 m ilioa ne lei. toare econom ici naţionale cu Cele arătate reprezintă su­ tre în tre g u l nostru colectiv o dată cu epuizarea rezerve­ pe ntru întreaga perioadă do
F o re stie rii de la co m b in a tu l de exploatare şi in ­ b e n e ficii de 15,7 m ilioa ne lei. m ar sa rcin ile de bază care şi noua conducere a e xp lo a ­ lo r dc m inereu dc ta o rizo n ­ iarnă.
d u stria liza re a le m n u lu i s-au dovedit deosebit de ia r un num ăr de 5 în tre p rin ­ stau in faţa co le ctive lo r din tă rii. In consecinţă, am p ro ­ tu rile Ign aţiu şi M aria-cr.t.
g riju lii. Ei şi-au im b ic s it m agaziile cu lo t felu l dc deri au so licita t de la buge­ resurselor econom ia ju d e ţu lu i H une­ cedat la o analiză c ritic ă a- locom otivele râmase d isp o n i­ Fără a avea pretenţia câ
m a te ria le care nu sînt necesare producţiei, im o b i­ tu l sta tu lu i d o ta ţii în plus doara in vederea re a liz ă rii m â n u n ţitâ a în tre g ii s itu a ţii b ile vo r fi rep artiza te pen­ a c ţiu n ile întrep rinse dc noi
lizând im p o rta n te fo n d u ri. D in aceste m otive au folosit de 15.4 m ilioane lei. in te gra le a p la n u lu i de st.it. şi a perspectivei im ediate, tru deservirea a lto r o rizo n ­ d in tre care o parte le-am
< h sursă de acoperire a acestor lip s u ri îm p ru m u tu ri In ceea ce priveşte liv ră ­ P rin enunţarea lor, am cău­ sta b ilin d un com plex de m ă­ tu ri cu tra fic m ai intens. expus in rîn d u rile de faţă
restante în valoare dc R.G m ilio a n e Ici In s itu a ţii ase­ rile la export, un nu m ăr de tat sâ aducem in ate nţia co­ su ri de prim ă urgenţă şi e fi­ Reeuoerarea restanţelor au avut un efect spectaculos,
m ănătoare se află şi I M. H unedoara cu 3.9 m ilio a n e 7 în tre p rin d e ri, din cele 16 cacitate, care sâ ne conducă depinde h o tâ rîto r de buna ţin sâ m enţionez câ ele s-au
Ici. I.l.L . O râştie cu 2.3 m ilio a n e Ici, I.G.C.L. P etro­ cu sarcini de liv ra re , nu şi-au economice m ite te lo r de d ire cţie şi a In ccl m aî scurt tim p la re­ desfăşurare a a p ro v iz io n ă ­ si m a te ria liza t în tr-o evide n­
şani cu 2,5 m ilio a n e Ici şi altele. onorat integral contractele lu tu ro r fa c to rilo r din econo­ cuperarea m in u s u rilo r dc r ii fro n tu rilo r dc lucru din tă in te n sifica re a procesulu*
Cele aproape 5,6 m ilioa ne lei dobînzi încasate de scadente, n e livrîn d partene­ m ie necesitatea m o b iliz ă rii producţie. Doresc sâ m e n ţio ­ dc producţie. Aceasta constî
către Banca N a ţio n a lă pentru îm p ru m u tu rile res­ rilo r e xte rn i m ă rfu ri în va ­ subteran, îndeosebi cu lem n tu ie pentru în tre g u l nostru
tante acordate in p rim e le 9 lu n i alo a n u lu i nu aco­ loare de 13 m ilioane lei. ceea rezervelor existente şi a in ­ nez câ în această d ire cţie am de m ină şî b u ra j în acest
peră nici pe departe p ie rd e rile la n iv e lu l econom iei ce a făcut ca pc ansam blul te n s ific ă rii e fo rtu lu i gene­ p rim it un serios a ju to r şi din scop. am in te rv e n it la A u to ­ colectiv o reală încu ra ja re
na ţion ale provocate de n e a ju n su rile din activita te a partea z ia ru lu i „D ru m u l so- pentru a m unci cu stă ruinţă
ju d e ţu lu i sâ nu se realizeze ral pentru realizarea p la n u ­ baza Deva pentru asigurarea
în tre p rin d e rilo r p lă tito a re Această iro sire de muncă din acest an, pentru rea liza­
sarcinile scadente dc liv ra re lu i. Resurse şi p o s ib ilită ţi c ia tis m u lu i“ care. în a rtic o ­ ca p a cită ţii de tra n sp o rt In sporită astfel ca pînâ la f i­
socială este m u lt m ai volum inoasă dccit d o binzile care rea integrală a pre ved erilor
la exp ort cu peste 6 m ilioane lu l ..V iciile dc organizare tre ­ nele a n u lu i m in e rii de la
încarcă pre ţu l de cost şi reduc gradul dc re n ta b iliza re plan ulu i şi anga jam e ntului există, iar tra d iţia dc muncă n iv e lu l so licita t de nevoile
lei
al fiecărei u n ită ţi în parte. Sub acest unghi sînt che­ anual la to ţi in d ica to rii. şi capacitatea de efo rt a buie excluse din abataje” , p ia n u lu i de producţie. In ce­ M uncel. a lă tu ri de celelalte
m ate să privească cadrele din econom ia ju d e ţu lu i P la n u l sortim e ntal în ex­ La producţia globală in ­ m u n c ito rilo r hunedoreni sint p u b lica t în nu m ăru l din 24 ea ce priveşte aprovizionarea colective m un citore şti dîn
presie naturală nu s-a re a li­
nostru efectul îm p ru m u tu rilo r restante. $i în s p iri­ du strială, planul plus angaja­ ju d e ţ sâ raporteze în d e p lin i
zat ru 14 509 tone cărbune, g a ra n ţii pentru în d eplinirea octom brie, a de zvăluit un internă, precizez câ s-n\i luat
tu l intereselor m ajore ale econom ici trebu ie să ac­ m entul pc trim e s tru l IV este rea integrală a prevederilor
ţioneze pentru lichid are a com pletă a acestor „a ju ­ 63 090 m p dale mozaica!^. mai m are cu 363 m ilioa ne lei integrală a tu tu ro r sa rcin i­ lung şir dc carenţe in m u n ­ deja m ăsuri ca lem nul de
toare11 de loc recom andate 9 GflO m c buşleni. 11 600 m e d o rit în trim e s tru l II! Re­ lor de plan. ca b rig ă zilo r şi a cadrelor m ină sâ ajungă operativ la p la n u lu i de stat şi angaja
lemn m ină. 2.25 m ilioa ne că­
zultă câ pentru realizarea noastre ich n îco -in g in cre şti lo cu rile de muncă m entelor.
ION VINTILA ră m izi ctc lor sînt necesare a cţiu ni şi 2EVEDEI ŞTEF D at fiin d fap tu l câ la m ina
director adjunct ta Sucursala A m făcut nrenslâ succintă e fo rtu ri deosebite, o org a n i­ directorul Direcţiei judeţene D eficienţele de organizare, Ing IOSIF ZAVODA
judeţeană Hunedoara trecere in revistă a situa ţiei zare ireproşabilă a m un cii de statistică noastră tran sp o rtu l subteran între care a rtic o lu l a m in lit directorul E.M. Muncel
a Băncii Naţionale