Page 78 - Drumul_socialismului_1969_11

DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 23 NOIEMBRIE 1969i
PAG. 2

Noi im pulsuri în a ctivita te a Despre urgenţă

şi organizare

de creaţie a rtis tic ă din ju d e ţ depozit* — ne sugerează cin e­
va. D ar pe la depozit nu n i­
(URMARE DIN PAG. .1) m eriseră în acea d im ine aţă de
15 noiem brie. Şi ca un făcut,
cetăţeanul d in Lonea care avea
A bo rdînd do m en iul deosebit Costeşti, în lu n a m ai, pe tem a profesioniste, v o r urgenta asi­ ho tâ rire a a m in tită , despre o r­
de de lica t si in acelaşi tim p „S trăveche şi tin â ră ţară". In gurarea s p a ţiilo r necesare des­ ganizarea „u rg e n ţe lo r", condu­ com anda pentru cu ră ţa t cos­
tu m u l avea una şi la eojocâ-
d in c il al crea ţiei a rtis tic e şi a fa ra acestor a c ţiu n i, Casa ju ­ fă ş u ră rii in bune c o n d iţii a cerea cooperativei se va „aco­
depăşind n iv e lu l unor in te n ţii deţeană a cre a ţie i populare cre a ţie i a rtistice , Înlesnind p e ri" cu ceea ce a făcu t (ce-am rie. A ic i nici cel p u ţin n-a pu­
p u r statistice ne vom op ri a- va prom ova o serie de întâl­ p u b lic u lu i devean şi a lto r am a­ a ră ta t m ai sus). C ind insă u- tu t sta de vorbă .cu cineva.
M ipra unor re a lită ţi şi p e r­ n iri şi sch im b u ri de o p in ii în ­ to ri de frum os, un con tact p e r­ n itâ ţile „tra d iţio n a le " satisfac Com anda 4G3. pe ntru confec­
spective ale cre a ţie i lite ra re tre m e m b rii c e n a c lu rilo r şi m anent cu n o ile re a liz ă ri ale şi „urg e n ţe " să ni se dea voie ţionarea a 2 haine de piele cu
şi plastice hunedorenc, care se c e rc u rilo r lite ra re judeţene a rtiş tilo r plastici. să avem în d o ie li in p riv in ţa m a te ria lu l cooperativei, a fost
incadreazâ to t m ai m u lt şi cu cu scopul unei m ai bune cu ­ D in partea m e m b rilo r cena­ o rg a n iză rii d u ce rii la în d e p li­ lansată în 13 septem brie u n i­
rezultate p ro m iţătoa re în a n ­ noaşteri reciproce Şi a a n im ă ­ c lu lu i tre b u ie să se m anifes­ n ire a unei h o tâ riri. tă ţii nr. G2 blănărie.
— N u p rim im com enzi de-
sam blul crea ţiei contem pora­ r ii v ie ţii lite ra re d in ju d e ţu l te m ai m u lt interes pentru a­ Aşa stind lu c ru rile am e x ­ cît dacă avem asigurat m ate­
ne naţionale. nostru. bordarea unor problem e de tin s şi noi sensul n o ţiu n ii „u r­ ria lu l pe ntru ele — ne spune
O dală cu toam na, după o In d o m e n iile p la sticii, in u l­ o rd in m a jo r, de in a llâ ţin u tă genţă- pinâ la cel de op era ti­ D oina Basarab, responsabila
vacanţă b ine m eritată, m ajo­ tim ii ani, crea ţia a rtistică , a rtistică , in e ît să se înscrie vita te , p ro m p titu d in e . u n ită ţii
rita te a ce n a c lu rilo r şi cercu­ lu a ta de la crea to rul po pu lar c it m ai repede in c irc u itu l va ­ P rin tre secţiile deocam dată D ar b e n e ficia ru l a m in tite i
rilo r lite ra re şi-au reînceput şi pinâ la cel profesionist, a lo ric al nrte i contem porane. ne ren ta bile ale cooperativei se com enzi a fost chem at la p ri­
a ctivita te a cu un e fo rt spo rit to s l ju d icio s v a lo rifica tă . Acest deziderat poate fi atins num ără secţia de cojocârie din ma probă abia in 14 octom ­
şi la un n ivel a rtis tic superior. C re a to rii p o p u la ri au p a rtic i­ p rin tr-u n efo rt su sţin u t d in Petroşani s o lic ită rile popu­ brie, la a 11-a in 2tt octom ­
T o t m ai m u lţi sin t aceia care pat la toate e x p o z iţiile ju d e ­ partea tu tu ro r fa c to rilo r com ­ la ţie i in p riv in ţa lu c ră rilo r de brie, iar pentru liv ra re a co­
*e încum etă în arta c u v în tu - ţene şi rep u b lica n e oO ţinind petenţi. Vrem să vedem o e x­ cu ră ţă to rie chim ică, spălătorie, m enzii în IU noiem brie. Să ne
lu i. Ş edinţele c e rc u rilo r şi ce­ Uc nenum ărate o ri p re m ii şi p rim a re c it m ai diversă, îm ­ vo p sito rie nu sînt satisfăcute fie ie rta t. O comandă, luu'.a
n a c lu rilo r lite ra re sînt tot m ai diplom e. Cele cin ci bienale brăcată in form e c it m ai per­ deocam dată n ici pe departe absolut la in tîm p la re , durează
bogate în co n ţin u t, d iscu ţiile rep ub lica ne de artă populară sonale. care să degaje tu m u l­ din cauza slabei d o tă ri G5 de zile !
In ju ru l le c tu rilo r făcute cîş- au fost ed ifica to a re pentru va­ tu l v ie ţii contem porane, ia r a secţiei respective (am fost
tig in d in adincim e şi v a rie ­ loarea a rtis tic ă a c re a to rilo r d in cadrul e x p o z iţiilo r să fie in fo rm a ţi câ această carenţă N -am vrea să tragem con­
tate. Se sim te în lite ra tu ra po p u la ri. în lă tu ra te lu c ră rile blazate, va fi în lă tu ra tă in tr-u n v ii­ c lu z ii false pe m arginea aces­
hunedoreanâ o p rim e n ire a h e lin g ă această form ă de fă ră acel sim b ure al v iv a c ită ­ to r ap ropiat). to r ca zu ri dar, oricum , u n ii
s tilu lu i, o certă m işcare in te ­ crea ţie s-a dezvolta t şi a iirm a l ţii cre a ţie i plastice. Dar, in tim p ce consultăm cooperatori de la „J iu l" ne Şantierul Energomontaj
Mintia. Aici montorii Nişa
rioară. un accentuat ne rv a r­ m işcarea a rtiş tilo r plastici a­ P u b licu l hunedorean va a­ bonierele de com enzi, in u n i­ dovedesc câ n-au în vă ţa t bine Câpâţînâ şi Zamfir Spulber Condiţii optime pen­
tis tic , ia r ceea ce c a ra c te ri­ m a to ri. Aceasta dezvoltare vea In fe lu l acesta p o s ib ilita ­ tatea de vo p sito rie -cu râ ţâ to ric c o n ţin u tu l n o ţiu n ii de „p ro m ­
zează din ce în ce m ai m u lt este evidenta p rin în fiin ţa re a tea să-şi îmbogăţească cunoş­ îşi face a p a riţia be n e ficia ru l p titu d in e ". In acest cadru e executa pregătirea rotoru­
această lite ra tu ră e substan­ a num eroase „c e rc u ri de arta tin ţe le despre arta fru m o su lu i, com enzii nr. 1 890 lansată la e x p lic a b il şi de ce noţiunea de
ţia lita te a ei. plastică" in m u lte cen tre u in a vin d astfel ce rtitu d in e a că 10 octom brie pentru cu ră ţire a „u rg e n ţă " a fost g o lită de co n ­ lui de presiune medie pen­
Cele tre i cen acluri, „Poesis" ju d e ţ: H unedoara, Petroşani, crea ţia a rtistică are in a lta unui costum. In 15 no iem brie ţin u t D ar ea trebu ie pusă tru introducerea in turbi­ tru materializarea
din Hunedoara. „M eşteru l M a­ Lupeni, Brad, O râşlie, Haţeg. om ul pleca d in nou fu rio s şi gra bn ic in d re p tu rile le g iti­ na celui de al doilea grup
me. H o lâ ririle sesiunii C onsi­
nele* din Petroşani şi „R it­ Aceste ce rcu ri şi-au co n cre ti­ m en ire de a înn obila om ul cu fă ră costum curăţat. In acest de 210 MW.
zat a ctivita te a p rin num eroa­ cele m ai în a lte c a lită ţi um a­ liu lu i po pu lar judeţean nu sin t
m u ri" d in Deva, a filia te As->- in te rv a l secţia a stat vrem e fa cu lta tive , ci o b lig a to rii. Con­
c ia ţic i s c riito rilo r din Braşov, sele lu c ră ri de p ictu ră şi scu lp ­ ne. de o sâplâm inâ d in lipsa fia ­ ducerea cooperativei -J iu l" Foto : V. ONOIU
re p re zin tă p rin cip a le le fo rţe tură, prezente la toate exp ozi­ re lo r de călcat şi 4 zile pen­ tre b u ie să tragă co n clu ziile re investiţiilor anului
ţiile judeţene şi republicane.
lite ra re d in ju d e ţ, ia r cercu­ Prof. AURELIAN SlRBU tru v e rific ă ri şi inventare. La se im p un şi. m ai ales. să por­
P e n tru a im p ulsion a şi m ai
rile din Brad, Lupeni şi O râş- Prof. IOAN ŞEU cojocârie ii căutăm zadarnic
tie sln t o com pletare şi o s tră ­ m u lt a ctivita te a a rtiş tilo r plas­ metodişli la Casa judeţeană pe lu c ră to rii d in secţie. E ora nească de îndată la aplicarea
danie în peisajul lite ra r hunc- tic i am a to ri, s-au lu a t o scrie a creaţiei populare 8,25. „S în t după m a te ria le ia ei.
de m ăsuri care să ducă la o
dorean. M ai m u lt, u n ii m em ­ viitor
b ri ai acestor cen acluri şi-au p a rticip a re c it m ai m are a
consacrat num ele în lite ra tu ra iu b ito rilo r de fru m o s In pre­
noastră actuală, p rin volum ele zent, ce rcu rile sînt conduse octombrie 1906. Stnza — Ş tii câ ai doi copii m ă ri­ S-au urcat în trenul mic care întrebăm pe cci doi ., feciori.
de profesori de specialitate, urcă spre Costeşti. Cînd au a­ Doar au îm p lin it 3 ani Îs băr­
pu blicate sau in perspectivă / Nasta, la prim a naştere, şori, sănătoşi. Nu vrei sâ-i vezi? punzâtoare. Ea nu va favo riza
de a fi publicate P rin tre ci care, fă ră indo ială, v o r r id i­ dă viaţă la doi gemeni : juns acasă la Solomon Nasta, baţi, nu glumă. Răspund corcit, desfăşurarea unei aseme­
se rem arcă Dan Constantines- ca c a lita tiv a c tivita te a cercu­ Solomon şi Romulus. Tinâra — Sincerâ sâ fiu, nu mai ştiu Romulus era grav bolnav, plîn- frumos. Pintea Lomulus şi Pin­ nea a c tiv ită ţi care sâ ducă
cu, Iu liu M a rtin o v ic i şi Necu- rilo r de artă plastică Casa mamă nu va apuca sâ-i mai va­ ce l-am spus în continuare A ­ gea intr-una, îl curgea o ure­ tea Lemus. Intre tim p mama la rea liza rea ritm ic ă a obiec­
la i C hirieâ d in Hunedoara ; judeţeană a crea ţiei populare dă Insă. La cîteva ore după poi o soră a adus pe cel doi che. Solomon, ccl micuţ, era pe şi-a fâeut apariţia tiv e lo r F aptu l câ b lo cu rile nr.
va organiza şi pe v iito r schim ­ naştere va m uri. U ltim ele cu­ afară desculţ cu copiii „c i" care — Aveţi copii frum oşi Şi
Radu Selejan şi T ra ia n M ii- fră ţio ri gemeni. Au in tra t şi 7. 8. 9. 11 se a flă de abia la
le r din Petroşani ; Radu C io- b u ri de e x p o z iţii in tre ce rcu ri, vinte au fost adresate soţului s-au uitat o clipă speriat! la sint mai m ari. Şi sus era încă seamâr.â atîi dc m ult unul cu D ocum entaţia in valoare de fu n d a ţie , nc scuteşte de a lte
altul. Sînt gemeni ? — încer­
banu, T ra ia n K ilim o n şi d is c u ţii, mese rotun de precum ci, Solomon : „C o piii ! Să ai omul acela străin. El, tatăl lor, zăpadă, frig . Acceptul ' tatălui căm sâ înfiripăm o discuţie peste 25 m ilio a n e le i la C C . argum ente în plus p e ntru a
lo r pentru înfiere a fost prompt.
G heorghe C onstantin N n îd in şî e xp u n e ri ţin u te de m eio- g rijă de copii !“ n-a schiţat nici o mişcare. Nici P etroşani, este abia in curs dovedi câ sta d iu l în care se'
d iş tii ei. in acea zi începe zbuciti- o urmă dc fio r n-a cuprins o­ Se plîngea câ „n u -i poate în g ri­ despre un subiect pc carc-l cu­
d in Deva. mul m icu ţilo r şi nevino- ji, îi c frică sâ nu-i omoare noşteam. dc elaborare, la C entrala m i­ găsesc aceste c o n s tru c ţii, nu
Un fa p t Insă care pune sem­ A c tiv ita te a a rtiş tilo r plas­ * * vaţilor Solomon şi Romu­ brazul său, nici o cît de mică nevastă-sa". Mama vitregă a fir­ — Da. şi sînt cum inţi şi sănă­ n e re u rilo r neferoase (aproape va p e rm ite lo tu lu i nr. 4 sâ
m ărturie de dragoste
paternă
ne de în treb are asupra in flu ­ tic i a m a to ri a în re g istra t un lus. Rămaşi fără mamă, tatăl ma că suferă cu nervii şi oda­ toşi. Ni-s dragi ca lum ina ochi­ 10 m ilioane), era în faza dc respecte flu x u l teh nolog ic
succes in u ltim u l an, p rin în ­ n-a rostit gura sa. I-a p riv it proiectare, ia r In C e ntrala n o rm a l in executarea blocu­
enţei sale po zitive e tu te la ju l va renunţa In ei şi copiii, du­ cu ochi reci, indiferenţi, cum tă s-ar putea sâ nu-şi dea sca­ lor — ne spune mama, Ioana.
term oe le ctrică Deva (h i m ili­
A sociaţiei s c riito rilo r din B ra ­ fiin ţa re a la Deva a un ui „ce­ pă ce vor trece pe Ia casa co­ priveşti un lucru pe care n-ai ma ce face şi sâ-i omoare. Soseşte şi tatăl dc la serviciu. oane). ora In c i.fs do clabo- r ilo r de locuinţe, se v o r În ­
şov. care n-a susţin ut n ici un naclu de artă plastică" a filia t p ilu lu i din Alba Iulia, vor a­ vrea să-l mai vezi vreodată. S oţii Pintea au luat copiii tn C opiii sar la g ilu l lui, îi caută re g istra c h e ltu ie li m a ri şi in
la U.A.P., cenaclu c a ic va fi raro. m od sig ur d u ra ta de execuţie
prin buzunare. Găsesc de toa­
fel de colaborare cu cele tre i junge la casa copilului din H u­ braţe, i-au în fo fo lit cum au pu­ te r bomboane, ciocolată, biscu­ i Aceeaşi s ilu a lie o găsim şi
L-am întrebat dacă s-a căsă­
cen acluri hunedorene, n-a gă­ un im b o ld şi m ai p u te rn ic nedoara, în g rija m edicului M a­ to rit, cum cîştigâ. Am aflat câ tut şi au plecat spre Hune­ la a lţi b e n e ficia ri, cum sîn t: se va p re lu n g i cu perioada dc
a c liv ita te redusă pe care o va
sit de c u v iin ţă să-şi trim ită p e n tru a rtiş tii p lastici am a­ rin Zavate. , are o altă soţie, cu doi copii, doara. Pe drum Romulus a plîns iţi. În tre p rin d e re a dc p re fa b ric a ­
to ri. — Nu pot veni a i mina goa­ im p u n e tim p u l n e fa vo ra b il.
solii n ici m ăcar atu nci cind — Doi ani şi două lu n i nu a şi câ ciştigâ bine. Cind i-am continuu. Avea peste 40 de gra­ te d in beton B îrcca, F abrica ln ir - o situ a ţie asem ănătoare
prezenţa lo r ora, evident, ce­ Deşi în fiin ţa t num ai d in p r i­ venit nimeni să vadă copiii — pus în vedere sâ-şl ia copiii a- de temperatură, slăbise. In lă ... dc conserve Haţeg, „V iscoza" sîn t şi a lte şan tiere d in ju d e ­
ru tă (F estivalul de poezie m ăvara a n u lu i 19G9, cenaclul ne mărturiseşte medicul M aria casâ, glasul său a înginat : miez de noapte au ajuns la Hu­ Tot ce arc Remus trebuie să Lu p e n i Fabrica „V id ra " O râş­ ţu l nostru care, deşi au bene­
„C intcccle c e tă ţii" — „D eva a re u şit în scurt tim p să o r­ Zavate. Credeam câ sînt orfan i aibă şi Romulus A ltfe l e „scan­ lie. D.R.T.A, Deva. D ire cţia fic ia t de un tim p fa v o ra b il
700“ >. ganizeze, pe ntru p u b lic u l de- de am bii părinţi. M -am Intere­ dal" mare — precizează zâm­ regională C.F K . Uzina M .M It. de sfă şu ră rii m u n c ii de con­
Pc v iito r, pe lin g ă „se rile vean, m ai m u lte e x p o z iţii. Ca sat mai îndeaproape şi am a­ bind G rigore Pintea. S im e ria. D ire cţia com ercială, s tru c ţii. nu sînt pre g ă tite pen­
Intrăm în casă. Mama încăl­
de poezie", care au loc lu n a r perspectivă, acestui cenacla fla t câ tată au. Abia am reuşit zeşte apă. îi spală, le pieptănă C onsiliu) po pu lar jude ţe an tru în lîm p in a re a ie rn ii M ai
in cu p rin su l ju d e ţu lu i, Casa tre b u ie să i se asigure co n d i­ sâ-i dăm de urm e L-am che­ părul. Copiii mănîncâ, se joacă. etc. sînt îneâ hale ncînchise şi
judeţeană a cre a ţie i populare ţ ii o p tim e de lu c ru , şi an u­ mat la casa copilului. Intr-una fn fam ilia şoferului G rigore Predarea do cu m e n ta ţie i la puncte de lu cru ncîn eâlzile .
şi C o m itetul judeţean pentru me, am enajarea unor ate lie re din zile uşa cabinetului meu co n stru cto ri num ai în u ltim a Este adevărat câ tre b u ie sâ
se deschide şi apare un munte Pintea din Hunedoara e m ultă zi a a n u lu i pe con sid eren tu l facem to tu l pe n tru renlizarea
m ltu ră şi artă intenţionează de pictu ră şi sculptură , asi­ de om. Tînâr, volnic, sănătos, voioşie ! Erau a lît de aşteptaţi că uşa s-a s ta b ilit cu p ro ie c­ s a rc in ilo r a n u lu i vru re n t. dar»
în anul u rm ă to r (1970) tip ă ri­ gurarea anei" Săli perm anente îm i spune câ e Solomon Nasta copiii în casa lor. Şi au venit. ta n ţii. sau în cursul a n u lu i nu tre b u ie u ita t câ. n e g lijin d
rea unei bogate culeg eri lite ­ pe ntru e x p o z iţii de grup şî şi câ a fost chemat. Ii vorbesc Doi o dată Ca sâ li se aprobe 1970. nu poale în lă tu ra uneîe c o n d iţiile de lu c ru 'a le a n u lu i
înfierea, soţii Pintea au decla­
ra re (poezie, proză, eseuri? personale, ca p ito l la care re ­ despre cei doi copii ai săi pe s itu a ţii care duc In a p ro v iz io ­ v iito r, riscăm sâ pierdem
care nu-i văzuse de la naştere rat câ au casa lor Bună. con­ n ă ri necorespunzâloarc cu fo a rte m u lt d in p o te n ţia lu l de
m edalioane lite ra re etc.) şi a şedinţa ju d e ţu lu i nostru osie sau poate nici atunci. Ascultă, fortabilă. In schimb, casa, c m a teriale , ia r lucrarea nu care dispunem .
unei plachete din poezia lu i d e ficitară . Sperăm că organele stă ca de lemn Se scurge o drept, a lor, e mai m ult dcoît poale fi executată în c o n d iţii
modestă, cu o singură cameră, Deşi tim p u l exe rcită o pre- ,
T raia n F ilim o n . Aceleaşi in ­ tutelare, com petente in a re­ oră şi nu cere să-şi vadă copiii, aşezată în tr-u n loc aproape lot norm ale. siunc deosebit de m are asu­
d in
C e n tru lu i stom atologie
s titu ţii vor organiza In două zolva aceste problem e de m arc p ro p riii săi copii, rămaşi fără tim pul cu atmosfera viciată. Deva. cu term en de punere pra a c ţiu n ilo r ce au m ai ră ­
etape un festiva l de poezie la acuitate a m işcă rii plastice mamă. a plecare soţii Pintea nc în fu n c ţiu n e în trim . I 1970, i mas de în tre p rin s pînâ la
conduc pinâ la poartă. sfir.şitul a n u lu i în do m en iul
s-au alocat fo n d u ri pe ntru in v e s tiţiilo r, b e n e ficia rii, p ro ­
— Soţia nu vrea sâ-i vadă. nedoara. S-au dus direct la Remus în braţele mamei, 19G9 num ai tn valoare de ie c ta n ţii şi c o n s tru c to rii au
N u-i pot duce acasă... Faceţi ce spital. In cîteva zile, după nopţi Romulus în braţele tatălui. Ne ■ 380 000 lei. deşi de vizu l gene­ d a to ria de a acţiona cu m u ltă
ştiţi cu ei. Eu nu pot .. de veghe la câpâttiul său, Ro­ fac semne, le auzim pinâ de­ I ra l are valoare de 1 397 000 lu c id ita te şi e ficien ţă . T itu la ­
l-am dat termen fix cînd sâ mulus şi-a revenit. parte glasurile IJ Ici. Acest exem plu este eon­ r ii de plan ai lu c ră rilo r tre ­
vină după copii. S-a prezentat. In 29 mai a.c. a venit tatăl Râmaşi singuri tn întunericul ii e lud ent p e ntru a dem onstra buie sâ in te rv in ă , m ai insis­
B ăieţii au fost îm brăcaţi, u r­ copiilor şi s-a făcut înfierea o- nopţii, «vom răgaz sâ nc gîn- R câ in tro du cerea în plan a lu - te n t po lingă p ro ie c ta n ţii şi
caţi în salvare şi maşina a ple­ ficialâ. Solomon Nasta a „con­ dim la fapta celor doi oameni, L c râ rilo r de in v e s tiţii tre b u ie organele de avizare p v n lru a­
cat spre Costeşti-Deal, satul lor. s im ţit" im ediat câ vrea sâ sca­ a soţilor Pintea. Oameni tineri, R sâ se focă nu m ai dacă s-a sigurarea d o cum e ntaţie i de c-
Despărţirea a fost zguduitoare. pe de ei, a semnat actul şi a fără copii, puteau sâ-şi „tră ia s­ ■ asigu rat docum entaţia dc exc- xocu ţic in cel m ai scurt tim p.
plecat N ici nu s-a u ita t la co­
că via ţa " — cum spun unii, Res­ ll cuţie . ia r m om e ntul p re d ă rii
iua aceea a fost însă ziua
Z bucuriilo r şi le ric irii v ii­ pii, nu lc-n adus bomboane taurante, cinematografe, dis­ I către co n stru cto r tre b u ie . sâ P rin c ip a lii răspunzători de
ncasigurarca docum e ntaţie i, a
toare a celor doi gemeni. dc-un leu măcar, nu le-a spus tra cţii. Ce nevoie aveau sâ-şl B corespundă cu perioada cînd am p la sam en te lo r şî deschide­
Ziua în care şi-au regăsit ma­ o vorba de m îngiiere părinteas­ asume răspunderea creşterii a D se studiază pro ie ctu l p la n u lu i r ii fin a n ţă rii sînt b e n e ficia rii
ma. Mama cea adevărată. Şi că la despărţire. Din ziua a- doi copii ? Dar au fâcut-o. I pentru an ul u rm ă to r O rice in lîr/.ie re sc va re fle cta
tatăl ccl bun. iubitor, adevărat. ceoa copiii se numesc Pintea Profundul umanism pe care l-au O rganele bancare au a n n li- ne ga tiv în e ficie n ţa econom i­
Scena despărţirii fră ţio rilo r de Solomon (Remus) şi Pintea Ro­ dovedit, omenia lor au fast du­ N zat şi asigurarea c o n d iţiilo r că a in v e s tiţie i p la n ifica te . în
casa copilului a fost urm ărită mulus, L i s-a schimbat nume­ se pinâ Ia adevărata stră lu ci­ J de execuţie a p la n u lu i dc p ro ­ dereglarea a c tiv ită ţii o rg a n i­
de Ioana Pintea. Au podidit-o le, viaţa, p ă rin ţii, felul de-a re, în tim p ce Nasta Solo/non d u cţie d e falca t pc trim e s tru l z a ţiilo r de c o n s tru c ţii Este
la crim ile de m ila copiilor S-a trăi şi noua lui soţie şl-au întin at-o I 1970 la o rg a n iz a ţiile de con­ necesar sâ se p ro fite de tim ­
zbuciumat îndelung. Maşina a ţH) cară de toamnă molcomă. dc-a dreptul. Parcă auzim gla­ s tru c ţii In general, co n stru c­ pul înrâ p rie ln ic d e sfăşură rii
plecat şî ca s-a dus acasă. So­ Căutăm casa cu nr. 17, din sul zdrobit de durere ai Sin- to rii şi-au creat un fro n t dc m u n cii in co n stru cţii şi sâ re ­
ţu l — C rigore Pintea — a gă­ ^ strada Bataga. O recu­ zei : „C o p iii ! Sâ ai grijă de lu c ru care le dă p o sib ilita te a cupereze toate restanţele a fe ­
sit-o necăjită peste măsură. Cu noaştem im ediat Doi /copilaşi copii". Şi fără sâ vrem ti răs­ re a liz ă rii lu c ră rilo r in ritm
la crim i în ochi i-a povestit sce­ pe care nu-i poţi nicicum deo­ pundem în gîncl : Remus (So­ I corespunzător şi pe tim p f r i ­ rente fro n tu lu i dc ia rnă , sâ
na vâzuiâ la casa copilului. sebi unul de altul, se joacă in lomon) şi Romulus au azi ma­ guros. m icşorînd vo lu m u l studieze cu com petenţă şi răs­
— Iţi plac copiii ? a întreba­ curte. Le facem semn şi vin în mă şi tată. Au fericire, bucu­ c h e ltu ie lilo r constante. pundere d o cu m e n ta ţiile ee le
t-o soţul calea noastră. Din casă se aude rie. trăiesc visurile copilăriei posedă, astfel ca încă d in
— Sînt ca două flo ri. vocea mamei lîngă p ă rin ţii lor. P ărinţi a-
Imaginea de faţă vă prezintă buncârele de feroaliaje din cadrul oţelâriei electrice de la — Mergem şi-i aducem I — Romulus, Remus, sâ nu ie­ devâraţi î p rim e le zile ale a n u lu i ritm u l
C.S.H. Au pornit în tr-o noapte. La şiţi in strada, mamă ! de lu cru sâ se desfăşoare fă ­
Orâştie au schimbat trenul. — Cum vă cheamă pe 'o i, 11 GH. 1. NEGREA ră p e rtu rb a ţii.
Pe ş a n tie ru l T ru s tu lu i local
de co n stru cţii de la Deva. si­
tu a ţia fro n tu lu i de lu cru a
b lo c u rilo r de lo cu in ţe d in c a r­
în d e plinin d sarcina itlo ric a de for» principiu reprezintă criito lizo re a unei
\â conducătoare a societăţii rom â­ tie ru l „D a cia " este necores- experienţe de muncă co io înrădăci­
neşti contem porane P orlidul Comunist nează In întreaga viaţă sociala. Nc-
komon oro m vedere că. parolei cu Stalul, naţiunea şi democraţia în condiţiile fău­ cesitotea conducerii colective esto dc-
cregtereo puternică o forţelor do pro larm m oto dc cerinţele soluţionării
duc|ie, trebuie asigutoio îm b u n ătăţi­ com petente ji realiste o celor mai
rea continuă a ro p o n u iilo r sociale }• d ife rita problem e soeioj-poktice gi de
o rg o n iro n i statale, lărgirea p o s ib ilită ­ stat. Ia r aceatto impune ca hotâri-
ţilo r de participată efectivă a mose- rne organelor do stal sâ fie rodul u­
Io» Io conducerea treburilor abgtegti- nor dezbateri tem einice. p rin cipia le,
Jervolta ro o economioi gi Culturii, r i­ ririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate al im binârjj experienţei codrelor dc
dicarea nivelului de trai jl m anifes­ conducere cu experienţa specialiştilor,
tarea plenara o p ersonalităţii umane a tuturor celor core pot contribui la
n constructorilor socialism ului sini o- justa rezolvare a problem elor ridicate
bifîctive condiţionate de odoplorea o- de procesul e d ifică rii noii societăţi,
c. lor forme de activitate dem ocratică, le g e a adoptată do către roccnto so-
stoîolă ji n a 'io n a lâ . caro corespund ca un proces continuu de studiere tu lui socialist, planificarea este do­ cialiste de convieţuire. îm binarea d ia ­ laborare m u ltila te ra lă Intre popoare, tn problem ele practice, concrete ale rea m ultilaterală o n a ţiu n ilo r, pentru sluno a M o rii A dunări N ationalo in
c m n ic lo r le c o rc i ctopc. problem elor sistem atică a re a lită ţii, do inldturoro meniul in care se Impletegte in mooul lectică a m ăsurilor de constringere prom ovării in re la ţiile dintre state a construcţiei socialiste din fiecare ţară, îm binarea organică a Intereselor na­ această problem ă e jte edificatoare.
o riâ lo n re ridicole de viaţa. înflorirea a tot ce a devenit anacronic, pro- cei mal strin i economicul gi politicu l. îm potriva celor ce oduc daune pro­ p rin cip iilo r coexistenţei pojnlce, res­ in cadrul flecârcl noţiuni. ţio na le gl Intereselor Internaţionale ole O Im portanţă majoră ar© stim ularea
n a ţiu n ii ji o sloiului, afirm area de­ movînd noul. ceea ce esto valoros ut Klanul de stol cuprinde într-un tot u- p rie tă ţii socioliste, Intereselor genera­ pectării independenţei jl suveranităţii Nim eni oltcm eva nu poale rezolva popoarelor. c ritic ii constructive o maselor îm po­
m ocratico gi m ultilaterală a In iţiative i experienţa proprie, cit gi in experien­ nitor, armonios gi indestructibil, pro­ le ole societăţii, cu m obilizarea lar­ naţionale, e g a lită ţii depline in d re p ­ aceste probleme decit poporul înjugi, In co n d iţiile fă u ririi lo c ie to ţil socia­ triva neajunsurilor din viaţa do stat.
c>?otoore o maselor populare consti­ ţa ohor ţă ri. Numai oga esto posibil blem ele esenţiale privind dezvoltarea ga o opiniei publice pentru respecta- turi, neamestecului in treburile inter­ clasa muncitoare, o lio tâ cu forţele liste m u ltila te ra l dezvoltate, dem ocra­ economică gi sociol-culturolâ. Instru­
tuie o puternică forţă motrîco a pro­ ca formele gl m etodele do conoucore forţelor de producţie, intânreo pro- reo p rin cip iilo r etice gi normelor de ne gl avantajului reciproc Sloiul progreilste ole n a ţiu n ii, in frunte cu ţia socialistă se lărgeşte gl se odin- ment puternic ol progresului so do l.
gresului soeiol, a d o iv o ltă rii societă­ gi orgonisaro o vie ţii îociole sâ con­ p n e to ţii socialiste, înflorirea gliinţei gi convieţuire In statul nostru trebuie sâ nostru te preocupă permanent pentru partidul m arxist-leninlil. cegle necontenit. Construirea socialis­ c ritico aju tă Io indreotarea gregolilor
ţii romonegti eontemporone. stituie in fiecore etopâ p irg h ii e fi­ cu lturii, formarea cadrelor, folosirea se facă In modul cel mal organic. adincîroa prieteniei, a colaborării gi In lum ina documentelor Congresului m ului, reînnoirea socială, do o om- gl adoptarea celor mol Judicioase mă­
Potrivit concepţiei m orjii jt-len in iste, ciente pentru volorlficoreo maximo o torţei de munco, repartuareo venitu­ Preocuparea constantă a p artidului a lia n ţe i frăţegti cu toate ţă rile core a l X-lea ol P.C.R. se intrevede noul ploore gi profunzime fără precedent, suri, perm ite sâ se acţioneze in con­
sloiul socialist constituie instrum entul muncii sociale gl a b og ă ţiilo r natura lui n aţio n a l, legăturile economice cu pentru perfecţionarea cointeresării ma­ form eaiâ sistemul m ondlol socialist, ovînt m ultila te ra l gi înflorirea n o ţiu ­ nu se poale im plinl fără fructificarea form itate cu cerinţele vie ţii, cu inte­
principal de construire a o rin d u irll so­ le. pentru progresul m ultilateral al olte ţâ ri g.o. Prin pionul de stot se teriale. pentru asigurarea unei re tri­ pentru dezvoltarea, in ocelagi tim p. nii noastre socialiste, chemată să energiei, a in iţia tiv e i gi ca p a cită ţii resele poporului. Criticarea fenomene­
cialiste m ultilateral d eivo lto le . expo­ societăţii. stabilesc p ro p o rţiile fundam entale gl b u ţii echitoblle a ogezat pe baze moi o re lo ţlilo r de cooperore cu toate ţă ­ traducă in vloţă program ul in iţia t de creatoare a întregii naţiu n i, f6/6 cre­ lor negolive din activitatea organelor
nent o l puterii p olitico a clasei mun- Cregtereo rolului statului se re a li­ ritm ul de cregtere economică, nivelul P.CR-, program o l propriei sale pros­ area c o n d iţiilo r pentru e ip /im a rco li­ de stat, o practicilor străine societăţii
cileore, ohotă eu ţărănim ea jl cele­ zează, incinte de toate, tu b aspectul acum ulărilor, inve stiţiilo r gi consumu­ Juste re p a rtiţio Intre membrii socie­ rile lum ii, Indiferent de orlnduireo p e rită ţi gl ol co n trib u ţie i României so­ beră a gind u rllo r gi o p in iilo r, fără noastre nu subminează societatea so­
lalte categorii de oameni ol m uncii, fb n cţio n a M â ţii, activitatea sa urmă­ lui. volumul schim burilor economice cialiste la consolidarea forţelor mon­ stricto respecloro a le g o litâ ţii. a d re p ­ cialistă , nu s!âbegte bazclo orindui-
ol intereselor întregului popor român rind In esenţa dezvoltarea noii orîn- Internaţionale. d iale ale socialism ului. tu rilo r gi lib e rtă ţilo r cetâţenegtl. In ih . aga cum ar putea consideia unii.
iio p in pe soarta so. d u lii, înflorirea n oţiu n ii socialiste, asi- Aga după cum s-a zelevot Io Con­ oceosto lumină opare in tootâ am ­ D im potrivă, constituie o garanţie a
Fenomen sociol-lsloric, stolul socia­ gurareo lib e rtă ţii om ului. cregterca gresul al X-lea al p artid u lui, tiă iâ - Rezolvarea in spiritul marxism-lenl- ploarea so uno din trăsăturile d e fi­
list se află tn continuă evoluţie, se bunăstării moselor. Potrivit ocestor tura de bazo o dezvoltării industri­ nism ului a problem ei noţionale, crea­ n ito rii ole v ie ţii de n a t a ţâ rii noas­ mersului înainte, o porfocţianâril con­
tinue o conducerii gi organizării sta­
perfecţionează neîncetat sub Influenţa ţe lu ri, prin m torm ediul sloiu lu i, al or­ ei noastre in perioada următoare va Pentru cei care studiază rea co n d iţiilo r pentru afirm area socio- tre — odincireo continuă a dem ocra­ lulu i. Dezvoltarea dem ocroţlci. stimu-
transform ărilor sociol-economice ce so ganelor sole, se asigura conducerea fi îm bunătăţirea structurii sale, creg- lâ m ultila te ra lă a tuturor ce lâ ţe n ilo r. tism ului, dezvoltarea continuă a con­ Joreo c ritic ii nu au nimic comun cu
petrec in societate. D esfăjurarea oces- pla n ificata a economiei naţionale, tereo occentuotă a unor tom uri mo- indiferent de n aţio n a lita te , este una ţin u tu lu i g* formelor sole de m anifes­ spiritul anarhic, cu ignororco legilor
tui proces determ ină lărgirea barei intâriroo necontenită a prop rie tă ţii dom e, strins legate de progresul tch* dintre m arile înfăptuiri ole o rin d u iril tare înfăptuirea p rin c ip iilo r dem o­
sociale o statului, extinderea octivl- socialiste, osigutoreo deplină o drep­ n ic-g liln ţific contemporon, pentru a ie nooitre socioliste. Poziţia adoptată de cra ţiei sociollsle face moi eficientă gi normelor sociale, cu nesocotirea
t f . i i Iul economice organizatorice gi turilor gi lib e rtă ţilo r cetâţenegtl, res­ asigura |o lo rlflca re a superioară a re­ in învâţămîntu! de partid P artidul Comunist Român de o lungul insăgl exercitarea fu n cţiilo r statului, o b lig a ţiilo r faţă de stot ale fiocâ-
rut cetăţean.
cu liu rol educative, odîncirea continuă o pectarea le g a lită ţii gi o o rdin ii de surselor m ateriole gl o ca p a cită ţii teh­ întregii salo existenţa faţă de proble­ accelerează procesul evoluţiei gi per­
noturii jl conţinutului său dem ocra­ drept, dczvoltoreo invâ ţo m in lu lui. gti- nice, a forţei de muncă, ridicarea ma naţio n a lă , otitudm oo sa consec­ fecţionării acestor fu n cţii, consolidea­ Cregtereo ralului statului gl continuo
tic. Inţei. oriei gl cu lturii, ocrotirea să­ p ro d u ctivită ţii muncii sociale. In ceea ventă faţă de cerinţele p olitico gl ză puterea p olitică a clasei m unci­ extlndoro a a trib u ţiilo r ta le construc­
întărirea jl perfecţionarea perm a­ n ă tă ţii, orgonizarca re la ţiilo r cu ce­ ce privcgte ogriculturo. om plelo m ă­ sociale ole n a ţio n a lită ţilo r conlocui­ toare, stimulează energia creatoare o tiv educative. lârgirco gi adînelrco ca­
nentă a sloiului po măsura tn o in torll lelalte state dm lume. tu ri pentru perfecţionarea a c tiv ită ţii toare constituie una dintre cele mai moselor. dezvoltă alogom entul cetă ţe ­ racterului său democrotic. atragerea
construcţiei socioliste este o cerinţă lndcplinindu-gi fu n cţiile economico- de o rgo n iio re gl planificore sint me­ frumoase pagini ale istoriei noastre nilor foţâ de stat gl fa ţă de cauza largă ţi activă o maselor Io orgoni-
obiectivă pentru reallrorea concordan­ nite să asigure cregtereo producţiei tă ţii, contribuind la sporirea răspun­ lor soclal-polltlcă, in folosul păcii gl eontemporone, elemont de însemnă­ soeiolism ulul. intâzegle unitatea gi zarea, adm inistrarea gi conducorea
te i fundam entole dinlro forţele de orgonizalorico gi cullural-cducativo, în ­ agricole, mărirea contribuţiei acestei derii fiecărui membru al ei pentru progresului om enirii. tate holoritoore in înflorirea gi con­ coeziunea Introgii n aţiu n i. fortifică treburilor publice constituie unul d in ­
P'oducţie ji re lo ţllle de producţie. tărind capacitatea de apărare a pa­ im portonto romuri a economiei n a ţio ­ felul in caro igl îndeplineşte îndato­ Sociolism ul, reolm nd ide a lurllo de solidarea n a ţiu n ii române. Transfor­ sentimentul poporului de stâpin al tre procesale lundam catolc ale evo­
Trecerea m ijloacelor de producţie în trie i. contiibuind la dozvoltarea con­ nale la efortul general a l întregului ririle , pentru crejterea p re g ă tirii sole dreptate socială, are totodată meni- m ările de ordin ca lita tiv petrecute in ţâ rii, al propriului său destin. De lu ţie i societăţii rom âneşti.
p .oprietolca oom epîlor munci!, lic h i­ tinuă o a ctiv ită ţii intom a ţio n alo o popor pentru progresul m ultila te ra l al profesionale, ştiinţifice gl culturale. reo sâ oslgure întărireo gi dezvolta­ viaţa poporului nostru, care i-ou per­ aceea, urm ărind dezvoltarea continuă C hezojio exercitării la un nivel ţof
darea claselor exploatatoare jl victo­ României, statul nostru socialist o o patriei. Securitatea gi inlo rire a permanentă rea n a ţiu n ii, care vo constitui pentru mis so-gl ia soarta in p ropriile m iini a dem ocraţiei socioliste gi îm bunătă­ moi ino lt o m ch iiii statului in socie-
ria socialism ului la orogo jl sate. ca­ cum ulat o preţioasâ experienţa. Creş­ a co p o cită ţii de apărare a poU iei, o lungă perioadă iito rlcâ un factor gi sesi făurească de sine statelor ţire a a c tiv ită ţii organelor do stol, lote ie află în indrum oroo de colre
racterul social ol producţiei j i re pa rti­ terea ro lu lui său în dezvoltarea na­ Funcţia culturol-educativo o statului pentru o asiguro construcţia paşnică esenţial ol progresului societăţii. For­ viitoru l, înflorirea economică il spi­ cregtereo eficie n ţe i muncii acestora, partid, forţa p olitico conducătoare a
ţie i venitului naţio n a l foc nu numai ţiu n ii gi, in legătură cu aceas­ se referă la orientarea gi îndrumarea m intenor, sini, desigur, preocupări mele concrete ole economiei, cu lturii rit u o I â dc care el se bucură in pre­ partid u l a întreprins încă din anii n aţiu n ii noostrc socialiste. Construirea
posibilă, ci gi inerent necesara inter­ ta. perfecţionarea continuo a ac­ de conţinut o muncii gfiinţifice, învă fundam entale ale stolului nostru. Parti­ gi organizării sociale, noul mod de zent. se răsfri ng in mod egol asu­ trecuţi, pe baza hotărîrilor Congresu­ o /in d u irii socialiste este opera con-
venţia statului în asigurarea permo- tiv ită ţii organelor de stol îgi au de­ ţâ m intu iu i. cu lturii, tn scopul form ării dul gi guvernul manifestă cea moi viaţâ gl de gindlre se făuresc gi te pra tuturor n a ţio n a lită ţilo r conlocui­ lui ol TX Iea gl ole C onferinţei N a ­ glienlâ o măselei larg i populare, o r­
nontâ a dezvoltării proporţionale or- term inarea esenţială in com plexitatea codrelor de constructori al socialism u­ mate g rijă pentru perfecţionarea, or- perfecţionează într-un codru sociol-is- toare de pe te rito riu l patrie i, ridicind ţionale, măsuri concrete de maro im- ganizate gi conduse de partidul co­
monioose a tll o fo rţelor cit ji a re- lot mai m aia o sarcinilor pe core le lui. îm b o g ăţirii profilu lu i spiritual al gonizoreo gi îm bunătăţirea înzestrării toric concret, strict determ inat. Socia­ portonţă privind perfecţionarea meto­ munist. Partidul dezvăluie cennţelo
ridică progresul social in otapa actua­ oam enilor, ridică rii conştiinţei sociolîs- forţelor armate, chemate sâ scrvcoscâ lismul este construit dc către oom enil pe noi trepte unitatea m oral-pollticâ
lo*»ilot de producţie le ca factor esenţial care asigură lăr­ delor dc conducere gl organizare o e- obiective alo dezvoltării sociol-ocono-
Este un adevăr inconleslobil că for­ la. cind sporesc considerabil propoi- interesele poporului, să apere Inde­ muncii apa rţln ind unei anumite na­ a n oţiu n ii noastre socialiste. eonomiei gi cu ltu rii, sporirea răspun­ mice gi in concordonţâ cu acestea
mele de conducere jl de orgoni/ore 1 iile dezvoltării forţelor do producţie, girea bazei sociale pe core se spri­ pendenţa gi suveronitaioo patriei. ţiu n i, in lim itele propriei ţâ ri. Socialismul c ile orinduireo core Im­ d e rii gi com petenţei organelor eenirnlo stobilesle p o litica so qencrolâ, trasea­
sociolâ nu sint im uabile ; tot o lit dc se intensifică progresul tehnic, ou loc jină putoreo de stot. Stalul nostru se preocupă pentru N aţiunea este o puternică forţă mo- plică, prin natura p rin cipiilo r sole, si loeolc ale putorii jl adm inistraţiei ză un program clar de activitate pen­
o d -vă ’ ot este câ dezvoltarea socid- odincirco diviziunii sociale a mun­ Jm poitant pentru elapo actuală de dezvoltarea re la ţiilo r externe ole no­ trlce a socialism ului. N ici n-or pulen de stot. olo conducerii întreprinderilor tru întregul popor.
economlco, ritm ul gi persooctivo e» cii. diversificarea econom iei noţionale. dezvollorc o o rin d u in i noastre socia­ ţiu n ii noottre socialiste. Politica reo- ii a ltfe l. In construcţia socialismului dispoziţia bazelor obiective ale onla sl In stitu ţiilo r. Exoresîo o o din clrii d e ­
deoind de ra pacitatea statului de o am plificarea c o o p e ră rii. intre diferite liste este preocupaieo pontru in to ii- listă pe care o duce stolul nostru in sc pun probleme concrete, extrem de gonism ului intre n a ţiu n i, ole cu ltivă ­ m ocratism ului o rînduirii nooitre do
odooto aceste forme la schim bările ramuri gi u n ită ţi economico in codrul leo le g a lită ţii socialiste, pentru sca- roporturile sole Intcrnoţionale slujeş­ complexe, diferite prin noluro sou rii no|ionolism ului ţi şovinismului, ole stat o constituie oromovoreo princi­ ILIE CUIBAC
r * in'srvin In evoluţia societăţii. Toc­ deroo fenomenului infroeţionol, extm te in ccl moi înalt grad interesele prin omploareo lor de la ţară Io ţa ­ p iu lu i muncii rolectivo în întregul sis­
mai de aceea. partidul nostru concepe sistemului economic naţional unitar. derca slcrei do acţiune o factorului m enţinorii gl consolidării păcii. Inilou- ră. de Io noţiuno Io noţiune, fe lu rile tendinţelor de hegemonie ; in ocelogi tem ol activităMI He sloi. economice şeful catedrei de fitatrafîe a
perfecţionarea meecnismulul stolului Expresie a rolului economic ol sta­ obgtcsc în respectarea normelor so­ ră ril unul clim at de înţelegere |l co­ generale ale socialism ului se traduc tim p creează premisele pentru în flo ri­ gl so clol-oilfurale. Consacrarea acestui Cabinetului judeţean de partid
(