Page 81 - Drumul_socialismului_1969_11

Anul XXI PROLETARI o in t o a t e ţ ă r il e , u n i ţ i-v ă ! Redacţia

Nr. 4633 şi administraţia

ziarului
Marji
DEVA, str, Or, Petru C rozak nr. 35.
25 noiembrie
telefoane : redactor şef - 11583 ; re*
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
1969 şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
tură-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
( PAGINI, 30 BANI viaţa de partid - 11275 ; telefon de
serviciu intre orele 16-24 - 11585.

Planul anual şi angajamentele — îndeplinite
V iz it a t o v a r ă ş u l u i

exemplar în toate întreprinderile
I o n l i h o o r g h e M a u /

Care v a fi bilanţul eco Lu ni la amiază a părăsit rim al M a rii B rita n ii la B ucu­ Pe ncroporiul Hcalhrow .

Capitala, plecînd spic L o n­ reşti prem ierul Ion Gheorghc
☆
dra. preşedintele Consiliului L O N D R A 24 — T rim iş ii spe­ M aurei- a fost saluLat, in n u ­
mele gu vern ulu i englez.
de M in iş tri al U cpublicii .So­
de
nomic ai Centralei cialiste România. Ion Ghcor- ciali Agerpres. N. loncscu si George Thomson, cancelar al
de
L Rodescu. transm it : Preşe­
ghe Maurer. care, însoţit
ducatului de Laneastcr m e m ­
externe.
m in istru l afacerilor
C orncliu Mâncsru. va face o dintele C o nsiliu lui de M in iş ­ bru al Cabinetului. Sc aflau
Socialiste
de fală Denis Laskcy. am ba­
tri al
R epublicii
vizită oficială Jn Marea B r i­ România. I o n G h e o r g h c sadorul M a rii B rita n ii la Bu-
cărbunelui Petroşani ? tanic. la in vita ţia p rim u lu i M afacerilor externe. Corncliu eureşti, si alic persoane o f i­
a
r
insolit de m in istru l
r
u
e
m in istru al acestei tân. Ha-
ciale
rold W'ilson.
A li fost de asemenea, pre­
La plecare, pc ncro po riul Mâncscu. a sosit, luni după-a- zenţi Vasile Pungan. ambasa­
miază. la Londra într-o vuzilâ
Bâneasa. sc aflau tovarăşii oficială, la in vita ţia p rim u lu i dorul României la Londra, si
Ghcurghe Bâdulescu, llie m in istru al M a rii B ritanii. H a­ m em bri ai Ambasadei şi ai A-
Vcrcleţ. Ismil Drăgânescu. Pe­ rul d Wilson. gcnţici comerciale române.
Bilanţul economii- al acestui fn acest context, ţinind mnt — Avind în vedere discre­ tre Lupu. Vasile V îlru . losif
final de an în fiecare între­ cu ne mai desparte ])uţin timp panţa foarte marc intre pre­ Bane. Petre B lajovici. Ion lo- $eful gu vern ulu i român csic Oaspeţii rom âni nu luai «apoi
prindere sc conturează lor de xl'îrşitul anului, se pune vederile lunii decembrie şi niţâ. Ion Slâneseii. M iluu Ma- însoţit, de asemenea, dc Nico- loc în maşinile oficiale, escor-
mai mult La rezultatele cer­ întrebarea : ce perspective <e eelelalle, precum şi minusul rincscu si Ion Pâţan m em bri lae Nicolac. adjunct ai m in is ­ lale dc molociclişti. eu carp
te în regiei m le pină acum se oferă Iu unităţile miniere din dc cărbune brut înregistrat tru lu i com erţului exterior. s-au îndreptat spre hotelul
adună preliminările ultimelor Valea Jiului ? Am căutat sa chiar in aceste condiţii pe ca­ ai guvernului, şi alte persoane Gheorghc Oprea, adjunct al ..Claridgcs" — unde va fi re­
zile din an, sc analizează eu aflăm răspuns dc la (actorii re le numiţi ..reale” , ee per­ oficiale. m in is tru lu i industriei construc­ şedinţa lor in tim p u l vizitei
riRccrn.îmînl toate laturile de răspunzători din cadrul Cen­ spective se deschid pentru Kra prezent M. S Rcid. î n ­ ţiilo r de macini, de consilieri în Marca .Britanic.
activitate si vc ini reprim! tralei cărbunelui Petroşani icali za rea integrală «a sarci­ sărcinatul eu afaceri ad-inlc- şi experţi (Agerpres)
masurile Cele mai clivacc lata ce nc-nu declarat : nilor dc producţie?
pfnlru aimplil icarea realizai i- Ing (iheocgbe iMiliuţ. şelii! — In mod cert meciul pro­
lur. Se studiază noi resurse serv ieiului plan şi analiză: ducţiei din ultimele luni va Sporeşte fondul
care si ducă In creşterea pro­ — De la începutul anului si fi atins şi in luna decembrie, Prima ediţie
ductivităţii muncii. sporirea pină la [inele primelor două dar nicidecum (jianul, care
volumului de producţie, îm ­ decade din luna noiembrie, la este cu aproape' J8 la sută PLENARA COMITETULUI
bunătăţirea calităţii, concomi­ exploatările miniere clin Va­ mai mare de apartamente
tent cu ridicarea eficienţei c- lea Jiului s-a înregistrat un
conomiee, astfel îneît între­ minus dc tone cărbune — Numai acum aţi întrevă­ a..C»locviilor
prinderile din judeţul nostru brut. Fn afnră dc mina Lu- zut acest lucru ? O statistică in locm ilă dc
sa încheie un bilanţ cu toţi peni, care acum cîteva zile a — Ştiam că este aproape
. '.niHcMurti îndepliniţi. raportat a 00-a mic tonă dc imposibilă atingerea nivelului curind nc aralâ că in Jude­ JUDEŢEAN DE PARTID
ţul nostru ati fost predate
Această cerinţă majoră p ri­ cărbune dată peste plan. toate planului lunii decembrie, dar do ia 'începutul anului si
meşte o semnilicaţie deosebi­ celelalte exploatări nu au a- l'urul tutelar nu ne-a apro­ pină in prezcnl locatarilor huHetkirttne
tă mai ales Ui întreprinderile linx volumul de producţie bat o reducere mai substan­ 2 blb apartamente cu grad
cu pondere mare in economia preconizat la începutul anu­ ţială. nt'luînd în scamă justi­ d ife ren ţial de confort. Sini
judeţului, verigi solide în an­ lui. Au lost rcanaliziilc posi­ ficările noastre Ieri. a avut loc la Deva ple­ care dispune ju de ţu l H u n e ­ care să se ocupe eu toată g ri­
grenajul economic al ţării. bilităţile de extracţie ale tu­ — Care este situaţia celor­ in curs dc execuţie oile Uemnă dc toată lauda o r - nara C o m itetului judeţean dc doara l'icnara a adoptai în a- ja şi răspunderea de creşterea
Plinire acestea se numără si turor exploatărilor, «ivind in lalţi indicatori ai planului ? 1 251 apartamente care u r­ (lanizarca „Colocviilor liunc- partid. eest scop un (jian dc măsuri. anim alelor In cel m,ui scurt
exploatările miniere din Va­ vedere in special lipsa electi­ — fn general, putem spune mează să fie predate In dorene" ! Iniţiativa C om ite­ La lucrările plenarei, au luat Dezbaterile la «al doilea pune* tim p vor trebui întreprinse
lea .Jiului, apnrţinind Centra­ velor. corelînd mai bine sar­ că situaţia este satisfăcătoare. cheie pină la sfirsitul aces­ tului judeţean ţicnim cultu­ parte m e m b rii si m em b rii su­ al o rd in ii de zi au fost orie n ­ măsuri pentru asigurarea ba ­
lei cărbunelui Petroşani, uni­ cinile dc plm cu posibilităţile Atit la producţia globală cit tui an. ră şi artă de a sLrinpe lao­ pleanţi ai C o m itetului ju d e ­ tale în mod deosebit asupra zei furajere si crearea co n d i­
tăţi rare an sarema de a con­ reale. şi marfă vîndută şi încasată De asemenea, o m sirnelm ii laltă ţittrsaiiaHlăl't rem arca­ ţean dc partid şi ni Comisiei m ăsurilor politice, organizato­ ţiilo r optim e pentru ie rn jrc a
tribui în marc măsură la fo r­ — Consideraţi eă păsuirile avem depăşiri, productivitatea «au atacat lu crările la «iile bile din domeniul literatu­ dc revizie. Specialişti din a g ri­ rice .şi tehnice cu trebuie lu a­ anim alelor.
marea bazei energetice a ţării, ce s-au acordat (jianului pe­ muncii este eu 2 207 lei pe sa­ 121J apartamente care rii, muzicii şi artelor ţdas- cultură. ingineri zootehnisti şi te in lOiitc în tre p rin d e rile in ­ Organele agricole judeţene
îndeplinirea tuturor indica­ rioadei ce a liceul şi majora­ lariat peste prevederi, avem consliUiic frontu l de lucru 1i.ee intr-o inlîtnire cu pu­ mediei veterinari. preşedinţi dustriale. pc şantierele de au datoria să acorde tot s p ri­
torilor de plan. ea o obligaţie ră rea sarcinilor în luna de­ economii suplimentare la pre­ pentru anul viitor. blicul hu n edorcan , a avut si secretari ai org an izaţiilor construcţii, în sectorul trans­ jin u l necesar pentru realiza­
fermă pentru licoare exploa­ cembrie constituie o corelare un neaşteptat ecou mai ales de partid din C A P .. preşe­ p o rtu rilo r si circulaţiei m ă rfu ­ rea efectivelor şi p ro d u cţiilo r
tare. constituie totodată un echitabilă V ţul dc cost dc 1222 000 lei şi in riadul tinerelului. d in ţi ni c o n s iliilo r populare rilor. în vederea încheierii b i­ planificate pină la sfirsitul a­
examen, un colocviu al mo­ — Ministerul Minelor nr-.i JOJ 000 lei beneficii (ieste plan comunale, conducători ai u n i­ la nţului economic pe anul in nului. să întrep rind ă măsuri
dului de folosire a atrib uţii­ redus planul trimestrului 1(1 Aceste rezultate se datorese „... S-au strJns. in aceas­ tă ţilo r economice, secretari ai curs cu rciilizâ n caic să ga­ ■oncrele In vederea organiză­
lor şi competenţelor consiliu­ cu :>- boa lore dc cărbune. <ar tă casă a oraşului, sulerur- com itetelor dc partid din în ­ rii judicioase «i reproducţiei,
> uşii tor. muzicieni, pictori şi ranteze îndeplinirea in tegra­ a în g rijir ii şi fu ra jă rii a n im a ­
lui de administraţie, ale fie­ î!h nr.i |one oin acelaşi trimes­ A. MOLDOVAN treprind eri. secretari cu pro­ lă a plan ulu i si an gajam ente­
cărui specialist din cadrul tru !''-am trecut în planul lu­ C. DUMITRU Dispozitiv? pen- literali, pentru a încerca o bleme economice ai com itete­ lelor pentru profilarea si spe­
Centralei cărbunelui Petro­ nii- decembrie. .Voi conside­ apropiam afe.clit'ă intre lor muniei))<ilc dc pariid. m e m ­ lor In toţi indic<ilorii V o rb ito ­ cializarea cooperativelor în
şani. unitate economică creata răm ace A fenomen normal, creatorul, de cultură şi con­ rii au făcui propuneri concrete creşterea anim alelor.
i>C baza noului sistem de con­ luîr.d în considerare, aşa du­ sumatorul de cultură, in b rii comisiei economice a Co­ pentru folosire,! integrală a O rganizaţiile dc partid din
ducere organizare şi planifi­ pă rum am mai spus, posibi­ • tru încărcat scoţiul. de a deschide o f e ­ m ite tu lu i judeţean de partid. capacităţilor de producţie, a roo))erativc. com itetele c o m u ­
Plenara a avut următoarc.i
care a economiei naţionale. lităţile reale. reastră spre intclcpcrea ar­ ordine de zi : forţei de muncă si n tim p u lu i nale de partid şi consiliile
La l.!M. Ţcbea a fos( bre­ tei şi literaturii conteni po- L Preocuparea organelor si de lucru. îm bunătăţii ca ap ro­ populare comunale au dalo-
vizionă rii
ichnico-m aiorialc.
vetat ca inovaţie un dispo­ raue“ — o spus în curAnlul organiznţiiloi- dc partid, a D i­ na să acţioneze energie, pe
reducerea c h e ltu ie lilo r m ate­
zitiv pentru întăreai bol- său de deschidere scriitorul recţiei agricole. U n iun ii ju d e ­ ria le dc producţie sî ridicarea toate planurile, pentru în tâ ii-
rca disciplinei şi răspunderii
ţari şi «alte materiale în va- Iladu Thr.odoru. secretarul ţene a C A.P.. a con siliilo r de gra du lui dc rentabilitate in muncă in acest im p ortan t
goneţi dc mină. Avind in Asociaţiei scriitorilor din ((inducere si specialiştilor din sector al agricu lturii.
L.i lucrările plenarei a luat
vcilero m ultiple le avantaje Rrasor. Cadrul în care au C A P . pentru creşterea efec­ ruvîntu ) tovarăşul loacliim în legătură cu problemele
’in p a g in a a l!-a pc care acesta Ie aduce pe avut. loc dezbaterile l-a con ­ tivelor si producţiei zoolehnl- ÎMoga După cc a evidenţiat expuse la al doilea punct al
pictorilor
stituit. e.vpoziţia
linia ^uşurării muncii fizice
a m un citorilor precum si P *uciu. I Eiiqel, L. Niţă 'e si asigurarea bazei fu ra je ­ progresele făcute în dczvolla- o rd in ii de zi. tovarăşul
re :
reducerea nu m ăru lui de pos- si T. Fozrhaş. ulr căror lu­ 2 Măsurile ce trebuie luate re.i zootehniei in tr-u n mare loaehim Moca s-a referit pe
num ăr de u n ilă li. vo rb ito ru l
lu ri folosite la această ope­ crări nu (kon.<l.it uit totodată de organizaţiile de partid, sin ­ a su b lin ia t eă rezultatele ob­ larg la sarcinile ce revin co­
m itetelor de direcţie, cadrelor
# Controlul de partid să se raţie s-au estimat economii şi subiectul unor interesan­ dical. l / T C . si comitetele de ţinute de cooperativele a g ri­ dc conducere şi specialiştilor,
anuale anieca.'cuînle in va­ te comentarii susţinute Ic direcţie din în tre p rin d e ri pen­ cole clin ju de ţu l nostru in org an izaţiilor de partid, s in d i­
„lM-.ShN t i : ii \ic: loare de 5X000 lei. rrihenl dr- nrlă Caius Teo- tru realizarea integrală a pia­ creşterea «uumaleloi. sint încă cal şi U.T.C. din industrie,
doresru.
iM iN ILR ” facă simţit în toată plenitudinea Toi odată se prevede ea in nului de stat «:( a angajam en­ departe de a corespunde con­ pentru realizarea exem plară
anul viitor noul dispozitiv Apoi, a luai. loc la ţiian telor pe anul în curs si pregă­ d iţiilo r oferite de puternica a prevederilor planului de
A ieşit de sub tipar lu­ să Iţe generalizai şi la nive ­ cunoscut ăl com pozitor b ra­ tirea celor mai bune condiţii bază m aterială existentă în «i- stat şi «ingaj«inientclor pe a ­
crarea ,Desen tehnic m i­ * S P O R T lul altor uniţăţi miniere din şovean A 'o /b o f Petri, care pentru desfăşurarea producţiei cesl domeniu. Numeroase coo­ nul în curs şi pregătirea tu tu ­
nier” , elaborată ilo un taro. a ini erpretot un fragment în anul v iito r perative agricole de producţie ror c o n d iţiilo r tehnieo-m alc-
m iru liv de specialişti ilo din balet ni „Ion cei tare", n. t biele măsuri organizato­ nu şi-,iu realizat efectivele ritde de producţie pentru
la (ostilului de mine din balet cu o linie m elodică rice. planificate. înregistrează na­ 1U70
IVlrnsani. La cuprinde n modernă si al cănii subiect La p rim u l punct al ord in ii ta lită ţi xcâz.iite si m o rta lită ţi S in letizînd dire cţiile p rin c i­
serie de noţiuni privind încearcă să ilustreze un m o ­ de zi. pc baza unui um plu m a ­ rid ic a ţi-, produci iile ob ţinu te pale in care trebuie acţionat
eilirea desenelor, buzele ment istoric rtin lupla trai/- terial de analiză p rivind situa­ sini n c m u lţu m ilo a rc. A exis­ cu toate forţele pentru înde­
desenului tehnic, planuri silvă ncnilor pcnU'u in depen ­ tat o slabă preocupare din plinirea acestor deziderate
m-ntogiec si
topografice, l'ltim o l capitol Un sezon pe care magazinele denţă. ţia zootehnici din ju de ţu l nos­ partea co n siliilo r dc condu­ fundam entale ale economici,
miniere. Tot cu acest /uiile) am as­ tru. au luat euvîntul numeroşi cere. in g in e rilo r si b rig a d ie ri­ vo rb ito ru l a atras atenţia n-
og li udeşte rpp reeditări le cultai şi cile tu creolii liri­ vorbitori. Aceştia s-au referit lor pentru asigurarea unor supra necesităţii şi o b lig a tiv i­
tipizate in minerit. ce ale poeţUor hunedoreni. la rezultatele obţinute pe linia ca n tită ţi îndestulătoare dc fu ­ tăţii ca în fiecare unitate eco­
Lucra rea este destinată Dacă unele poezii, ca „Ma- dezvoltării .sectorului de creş­ raje. lipsa de grijă, pentru in- nomică. preocupările să fie
tere a anim alelor, au e vide n­
în special inginerilor şi Hunedoarei îl anunţa bogat Su lăccriC de l)un ‘Constan- treţinerea anim alelor, in sta bi­ îndreptate spic valorificarea
leh nicieni Io r din indus* lincscu. sau „Chiar de Iu iz- ţiat pe larg rau/.eîe neajunsu­ litatea în g rijito rilo r şi aplica­ m a rilo r resurse, p riv in d u t il i­
li ia minieră, pentru înţe­ i:ourc“ de Ic Martinocici rilo r ce sc manifestă în acest rea unei re trib u iri nestmuila zarea întreg ulu i potenţial teh­
legerea si rezolvarea s-nu ridicai la nivelul. cle­ im p ortan t sector al a g ric u ltu ­ lo rii lixistenţa acestor nea­ nic. m aterial si uman din în ­
multiplelor probleme ri­ Cu ocazia con tra ctărilor S-ar părea eă. astfel slind cumpără, sc plinge responsa­ ri). In mod deosebit s-a insis- ju nsu ri — a arătat vo rb ito ru l tre p rin d e ri si dc pc şantiere,
pentru sezonul de to a m n ă -ia r­ lu c ru rile in ansamblu. con­ bila m agazinului ..Ţesătura” . iul. al serii, mai‘ puţin reu­ pentru recuperarea râ m în c ri­
dicate de tehnica minie­ 1al a s u p ra 'p o sib ilită ţilo r şi re­ — face ea în ansamblu! a g ri­
na uni consemnul spusele to­ sumăm spaţiul şi lim p u l Za­ Se orientează mai degrabă la şite ni s-au părut producţii­ lor în urm ă şi asigurarea în ­
ră. fiind, de asemenea, zervelor ncvalorificale din zo­ c u ltu rii ju de ţu lui. zootehnia
varăşului Horui (.'leşin, diret - d a rnic spre a demonstra n iş ­ confecţii, fund mai convena­ le poetice ale lui SiUirins d e p lin irii angajamentelor. Se
utilă studenţilor de la In ­ otehnic. fâeindu-se propuneri să fie un seelor rămas în u r­
tur comercial al I.C.II T.l. De­ te adevăruri văzute de toţi bile VUihos şi Victor A'iţă, dc iu im p un măsuri ncîn lirzîaie
stitutul de mine si dc la pentru realizarea efectivelor mă. în ra p o rt cu s<ircinile cc
va. Industria, după ru m a f ir ­ cei cure vor să le vodă. Ki Să fie ad evă rul? Începe care amatorii de poezie au pentru folosirea tu tu ro r u tila ­
Incult ăţile de geologie, ma inte rlo cutorul nostru a- si ? K lune eă ne vedem în aşteptat poate mul mult... si pro du cţiilo r planificate, izvorăsc din documentele C on­
precum si elevilor de la Uinci. ne promitea un sezon ..boicotul" c u m p ă ră to rilo r îm ­ creşterea gra du lui de natalila- gresului ai X-lea al p a rtid u ­ jelor. in sta la ţiilo r şi m ecanis­
potriva c ro ito rilo r din H une­
şcolile de maiştri minieri, pentru (a rc fantezia cre a to ri­ situaţia de a trebui să con­ Succesul acestei prime u- tc si reducerea m o rla lită ţilo r, lui. melor. punerea în fun cţiune
astfel de
lucruri.
semnăm
tehnicieni. lopngrali si lor de modele n-a mai obosit Faptul face parte inlegrnniâ doara ? Parcă nu prea cre­ verluri a „Colocviilor hunc- asigurarea necesarului de fu ­ Lichidarea râ m în c rilo r în a lu lu ro r cap acită ţilor de p ro ­
dem. In orice caz. regretăm
de.'.cmilori. dorenc" ne îndreptăţeşte s<T raje. im bunâtdţ irea fu ra jă m urmă este condiţională de so­ ducţie. folosirea cu ra n d a ­
înainte dc vreme. Noutăţile din strădaniile pentru cit mai < â nu ne-am putut rnnv ingu credem că va constitui o m ent sporit a forţei dc mun< â
promise erau m ulte şi greu (le- bine. dacă magazinul de confecţii si în g rijirii animalelor. spo­ luţionarea grabnică a unui în ­ şi a tim p u lu i ele lucru. În d e o ­
M U T A Ţ I L D IT O K IA L L e x p rim a t înlt'-o ' discuţie de Curiozitatea ne-a m in at să ii ademeneşte mai mult pe parantie pentru organizarea rirea preocupării tu tu ro r fac­ treg com plex de probleme. sebi in acele u n ilâ ti care au
dim ensiunile celei in lre ţin u ic u rm ă rim puţin şi in reţeaua cum părători. Cel eu nr. li din unor astfel de „colocvii'' şi to rilo r dc răspundere (In Va trebui ca în fiecare coo­ restanţe faţă de plan. In acc-
Zilele acestea, Ldilura cu directoru l comercial. com e rţu lu i eu am ănuntul stră­ O.M . pe care am vru t să-l in alte localităţi ale judeţu­ cooperativele «igivrtole si orga­ perativă să se asigure în g riji­
pentru literatură oferă Industria — putem spune daniile industriei uşoare, ale vizităm , se afla in inventar, lui. nostru nele de .conducere judeţene în tori inim oşi şi harnici, b rig a ­
cititorilor săi, printre acum cu mina pe inim ă — com erţului cu ridicata. N’ -am iar vitrin a nu spunea prea C. DROZO vederea rid ic ă rii zootehniei la dieri pricepuţi, mediei v e te ri­
alte noutăţi, cîieva \o* şi-a spălat m ulte clin păcate­ pierdut tim p u l degeaba, cel multe. nivelu l necesităţilor economi­ nari şi zoo leh n işti care să lu ­
lume. remarcabile. Astfel, le trecute A prnclus la tim p puţin la Hunedoara I. CIOCLEI ci. a posib ilită ţilor reale de creze cu pasiune, preşedinţi
celebra operă a luî şi pe gusturile cele mai d i ­ Cel mai ademenitor secior
(theorglic fineai „C ro n i­ verse. C om erţul eu rid icata e cel rezervat co p iilo r ..P ri­
ca romanilor*', cunoscută din juclcţ. nc spupe o situaţie chindel*1 arată in aresle zile
doar din ediţii extrem a in tră rilo r in cursul lu n ii ea o sorcovă im podohilă u i
de vechi, osie pusă u- octombrie, a ..recepţ io na l” generozitate Paltonaşc şi
cum. pi io intermediul c- semnalele de curtoazie ale in ­ bundite. căciulile din hlanâ şi
diturii. la îmlcmina tu tu ­ dustriei şi iată eă furnizările, hăinuţe groase, rochiţe din l i ­
ror cititorilor. După \n- num ai pc luna octombrie, se nă. P.N.A,, catifea d iflin . pen-
luinul I tipărit anul tre­ c ifrează la peste 25 001) m p ţe­ 1ru feLilc şi adulcscenLe. lot
cut a apărut in librării sături pentru sezonul loam nâ- felul de lenjerie de corp m oa­
volumul II. urmind ca in iurnâ. peste 45 000 perechi în ­ le şi călduroasă şi alic zeci
cursul anului viilor să u- călţăm inte pentru femei, b ă r­ dc articole a p a iţin u u l ţinu tei
pară şi ultimul volum. baţi şi copii. tricotaje ele vestimentare a celor m ic i u m ­
O carte dc vastă in fo r­ bumbac. P.N.A. .şi lină de o r ­ plu pină la refuz rafturile,
maţie este „Llogîu fol* dinu l a zeci de m ii de bucăţi stativele şi magazia lui ..P ri­
clorului romanesc1*, anto­ sau perechi, pesle , 1 100 de chind el". G rija pentru copiii
logie care cuprinde cele costume şi peste 1 000 de pa l­ H unedoarei e ev identă
mai importante opinii de­ toane — toate adăugate, bine­ Pe cei mari, magazinul 74
spre creaţia noastră înţeles, la stocurile create an ­ de încălţăm inte ii cheamă ire ­
populara exprimată dc o terior. Am enum erat doar zistibil cu bogăţia sa. C izm uii-
in trengă pleiadă dc an­ citeva «articole şi — trebuie să ţe in 5 modele ghete in 3 m o ­
imi. recunoaştem — ele reflectă dele. şoşoni, pislari şi pa ­
un pas înainte pc linia preo­
De asemenea. în selec­ puci îm b lă n iţi de casă sînt
cup ărilor pentru a p ro vizio n a ­
ţia dc 12 tomuri ncmi- rea populaţiei. L fo rlu rilo r fă­ eîtevn din noutăţile dc sezon
Ghete şi bo­
pentru femei
mcrolale din opera lui cute pentru n-l determ ina pe canci de tot felul, pentru bă r­
ÎMihail Siuloveanu, a apă­ fu rn iz o r la achitarea punctua­ baţi. c izm u lilc în culori vii
lă a o b lig a ţilo r contractuale
rut un nou volum care pentru copii vorbesc despre
li sc alătură contractele d i­
înmănunchează trei din recte ale reprezentanţilor co­ o toamnă bogată in industria
cunoscutele sale scrieri : m e rţu lu i eu fu r n iz o r ii,, pentru cle încălţăm inte
,.Locul uiulc nu s-a în- a cKtigo. in favoarea ju d e ţu ­ Sectorul stofelor poale fi
lui nostru o parte din pro - socotit mai Zgircil .eu cum pă­
tîmplat nimic", „Demn- rătoarele ; intre altele — la
ducţia peste plan a fabricilor.
nul tinereţii" si .Oameni stofa do palton bărbaţilor, Uriaşele hale ale oţelăiiilor hunedorene primesc din timp in timp convoaie de trenuri incă reale cu lingotierele care dau otelului prima formă. De aici se
$i roadele unor astfel de in schimb, li se oferă şi aici
din Lună'*. deschide drumul spre fluxul prelucrării in liniile laminoarelor. Foto : V. ONOIU
conlacle nu sini dc loc nc- să aibă de unde alege.
— Num ai c,î lumea nu urca