Page 82 - Drumul_socialismului_1969_11

PAG. 2 m g a o a DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 23 NOIEMBRIE 1969

CONTROLUL DE PARTID SĂ

SE FACÂ SIMŢIT TOATĂ APARAttEÂ înscrie din apropierea porţii, fn minutul 29.
Fotbaliştii
dtn G helar nu sc descurajează.
Dimpotrivă, ei pun stăpînire pe joc, dom i-
DEVENILOR A nind autoritar restul partidei REZULTATE : Petrolul Ploieşti - Crişul Oradea 2-1 ; Dinamo
Dominarea lor este concretizată în minutul
■S7. prin golul egalizator realizat dc C iocă­
PLENITUDINEA! REZISTAT BINE narii. că ma Bacou — hui Pclroşoni 1—1 ; ..U* Cluj — Rapid 0—0 ţ StodQiil
Bucureşti - C F.R. Cluj 3-1 ; U T. Arad - F.C. Argeş 3-0 : Dina-
Acest m eci a dem onstrat încă o dată
- Univervitotpn Craiova 3-0 ; Poldehnica laşi - A.S. Armala
jucătorii din G helar se m obilizează m ai bine
în jocurile desfăşurate in dejilasare. In m e- Tg. Mureş 4-1 ; Farul - Steaua 0-2.
La adunarea a c tiv u lu i de Cclc 240 zile-om absente ceste obiective m ajore — re­ Partida dintre Minerul Teliuc şi Mureşul ojul dc la. Ocna Mureş s-au remarcat Molnar,
pariul, com uniştii au prezen­ nemotivate, num ărul mare do marcau tovarăşii Mi ha i T îr- Deva. care s-a desfăşurat pe un tim p frum os, Pireu şi Mihai Foca. CLASAMENTUL
tat un bilanţ bogat în re a li­ învo iri, de în tirzie ri de la lu ­ nâuceanu. loan Dragotâ şi a l­ în fota u n u i num eros public, nu a corespuns 1. Dinomo Bucureşti 12 8 1 3 26-13 17
zări. au id e n tifica i noi câi şi cru. ne identifică asupra unor ţii — pot căpăta curs de m a ­ d in punct dc 'ved ere al spectaculozităţii, d a ­ FL. OPRITA 2 Rapid 12 6 4 2 20-11 16
posibilităţi oare să asigure în ­ deficiente ce nu au fost terializare incâ din prim a lu ­ torită ratărilor echipei gazdă. Jucătorii, d in 3. Universitatea Craiova 12 6 3 3 19-14 15
deplinirea in cele mai bune curm ate încă în stare in c ip i­ nă a noului an. p rin m obiliza­ Deva au intrat pe teren hotărîţi sâ obţină cel 4. Dinomo Bacău 13 5 4 4 19-16 14
con diţii a sarcinilor econom i­ entă ; form ele m un cii de edu­ rea tu tu ro r p o s ib ilită ţilo r de puţin un punct, ceea ce an şi reuşit printr-un DIN NOU INE­ 5, Jiul Petroşani 13 6 2 5 18-17 14
co ce revin colectivu lui de lu caţie n c fiin d folosite în mod care dispune secţia noastră. joc de apărare su praaglom erată şi contra­ 6 Steagul roşu 13 7 0 6 22-23 14
la m ino rul de HUO pe unul în eficient pentru crearea unui Ieste necesar ca la fiecare loc atacuri periculoase Localnicii au atacat con ­ 7. U T. Arad 13 6 2 5 18-20 14
curs. precum şi coalizarea r i t ­ clim a t do înaltă responsabili­ de muncă şi schimb con tro lu l tinuu poarta devenilor. bine apărată de Hai- FICACITATE 8 F.C. Argeş 12 5 3 4 24-17 13
mică. ireproşabilă a prevede­ tate in toate fo rm a ţiile de lu ­ de partid să se manifeste in du. dar şuturile lor, ori au trecut ' pe lingă 9. Farul Constanţa 13 6 1 6 16-20 13
rilo r plan ulu i incâ din prim a cru. pe toate schim burile. toată plen itudine a sa Dacă în poartă, ori s-au ojirit dc apărarea ferm ă a 11 5 2 4 26-19 12
zi a noului an de muncă. C ifre le de plan pentru a­ adunările de partid se dezbat Mureşului 10. Steauo 13 3 6 4 15-16 12
In IUTI) — arătau mai m u lţi nul 1970 — sublinia mg. Va- probleme esenţiale pentru In minutul 2, Popită şutcazu dc la 5 metri. LA ŞTIINŢA 11. „IT Cluj • 4
\orbito r» — din totalul pro­ soarta producţiei. controlul 12. Petrolul 11 4 3 14-14 11
ducţiei ponderea o te lu rilo r u- în d e p lin irii sarcinilor mai arc Insă Haidu reţine, pentru ca trei minute mai Suporterii echipei Ştiinţa Petroşani aveau 13. Cnsul Orodeo 13 4 2 7 18-27 10
luile vu reprezenta a p ro x im a ­ destule lacune. consultarea tîrziu. tot cl să tragă dc jmţin pc Ungă. Oas­ toate m otivele ca duminică să spere intr-o 14. C.F.R. Cluj 13 4 2 7 11-22 10
tiv f»0 la sută iur pentru p a r­ curentă între m em b rii comite* peţii au o bună ocazie in miri. 14, prin Dinu. victorie a favoriţilor lor. Aceştia întilneau. pe 15. Politehnico 13 3 2 8 11-16 8
tenerii e xte rn i urmează a fi Adunări pentru tu lu l de partid asupra unor insă şutul său este reţinut dc Sztrinca Cea teren propriu, o form aţie m odestă, de la p e­ 16 A.S Armata 13 3 1 9 11-26 7
livrate peste 22 000 tone de aspecte ce nu suferă amînare. mai. m are ocazie a minerilor este ratată in riferia clasamentului şi care nu ciştigase nici
laminate, ceea ce incum bă o antrenarea tu tu ro r forţelo r minutul 40 dc Pop. care de la numai ciţiva un punct in dejilasarc. Dar, din jiăcatc, e le ­ ETAPA VIITOARE (30 noiembrie) : : Steaua - Dinamo Bacău ;
temeinică organizare a m u n ­ dări de seamă pentru m aterializarea sa rcin i­ metri, cu poarta goală în faţă. traci», pe lin­ vii profesorului. Gh. Irimie n-au reuşit să Jiul - Crisul : Rapid - Farul; C.F.R. - Universitatea Craiova ; Po-
cii. îndrum area, ajutoru l, con­ lor prezintă unele carenţe ce gă ! străpungă poarta formaţiei A.S.A. Sibiu, a p ă ­ litebniea - Dinamo Bucuresli ; F.C. Argeş - Petrolul ; Steagul »o*
tro lu l executării sarcinilor vor trebui elim inate (le u r­ Repriza a doua sc consumă in aceeaşi n o­ şu - U.T Arad ; A.S. Armata - „U" Cluj. Miercurii 26 noiembrie, 1
trebuind să funcţioneze la pa­ In organizaţiile gentă. tă : localnicii atacă, iar devenii sc apără, Scor rată cu străşnicie de fundaşii Nustăşescu, meciul restantă : Petrolul - Steaua.
ram e tri îna lţi, cu precizie de Do un a ju to r concret vor final 0—0 Georgescu, Vegh şl Jurca. iar in ultimă in ­ 1
cron om e tru Sarcinile m ari de partid trebui să beneficieze în v i i ­ A arbitrat confuz loan Călăraşii fAiud). stanţă de către Enache, foarte bun în inter­
cu ta re vom fi c o n fru n ta ţi în tor organizaţiile din sch im ­ venţii.
anul ce vine — subliniau to­ bu rile ,.A“ şi „C “ unde ana­ \. VLADISLAV Acţiunile Ştiinţei, deşi destul dc insistente,
varăşii Teodor Florea. Cîhcor- liza Icmeimcâ. combativă, a au purtat am prenta nervozităţii, fajii confir­
glie Rânceseu şi a lţii — cer sile Seuca — sint deosebit de lip s u rilo r şi ne ajunsu rilo r m a ­ mat şi de ratările dc-a dreptul copilăreşti, ale WMZtj
o aprovizionare ritm ică cu o- m obilizatoare Realizarea can­ nifestate de unu tovarăşi a AL 4-LEA PUNCT lui BăUineanu (m in. 10), V loncscu (min. 35).
ţcl cald scule si dispozitive, tită ţilo r planificate presupune fost înlocuită în u ltim u l timp. Păncscu (min. 42), Marcu (min. 05) şi Tndor
in cit să putem folosi — a sa ca indicele extensiv de u t ili­ cu constatări şi observaţii de (mm. 73). Form aţia A S.A Sibiu a dat dovada SERIA A II-A
cum se prevede in h o tă rîrilc zare să fie de m in im u m 7G.(> suprafaţă Desele abateri de la ÎN DEPLASARE , de *b voinţă şi o pu tereu lc luptă exem plare,
Congresului al X -lca — Ia la sută. iar cel intensiv ne o- disciplina tehnologică, num ă­ fiind chiar la un pas dc obţinerea unei victo­ REZULTATE : C.F.R. Arad - Minerul Baia Mare 1-0 ; Meta­
m axim u m tim p u l de lucru, bligâ ca in fiecare oră să la ­ rul m arc de re b u tu ri la cu p ­ rii nesperate. Cel mai bun com partim ent dc lurgistul Cugir — Minerul Anina 1—0 ; Chimia Rm. Vilcea — Va­
capacitatea m aşinilor şi agre­ m inăm peste 41 tone de me­ loare şi la linia de laminare, la oasjieţi a fost apărarea, care a anihilat gonul Arad 1-0 ; Metalul Tr. Sevenn — Olimpia Oradea 1—0 ; E-
gatelor din dotare. tal. O calc im portantă de a absentele. învoirile. în lirz ic ri- PENTRU MINE­ multe situaţii dificile jicnlru echipa sa.
le de la lucru au fost tot n- lectroputero Craiova - C.F.R. Timişoara 0—0 ; Ripensia Timişoara
L xp e ricn tu acestui an — re ­ realiza această medic orară, Revenind la joc, sc poate spune că primfi - C.S.M. Sibiu 4-1 ; Olimpia Satu Mare - C.S.M. Reşiţa 2-0 ;
marca tovarăşul Nicolac V la i- a lă tu ri de funcţionarea corec­ litea semnale cunoscute şi în ­ jum ătate dc oră a aparţinui îu întregim e stu­ Gaz metan Mediaş — Metalul Hunedoara 1—0.
cu — ne arată că în dom eniul tă a agregatelor, o constituie registrate fără a se acţiona cu RUL GHELAR denţilor care au atacat continuu poarta apă­
îm b u n ă tă ţirii m uncii de p a r­ reducerea substanţială a reb u­ suficientă hotârirc pentru a rată de Enache. insă fără succes Piuă la CLASAMENTUL /
tid. al co n tro lu lu i executării tului. economisirea m e ta lu lu i le curma. Pe bună dreptate sfirşitul celor 90 de minute dc joc mai sint
b o tă ririlo r s-au făcut paşi re­ în toate verigile producţiei p a rticip a n ţii la discuţii au ce­ In limitele unui joc bun, desfăşurat în d e ­ de sem nalat ocaziile deosebit dc fav orabile 14 6 17
ali. dar persistă incâ şi nea­ A p ro x im a tiv HO la sută din ru t com ite tu lu i de partid să plină sportivitate şi ale arbitrajului corect, R atate de către Tugearu. Alexandru. Isailă. 1. Ripensia 14 7 3 1 5 32-18 17
4
16-14
junsuri. ceea ce face cu li­ reb uturi provin de la cuptoa­ m iliteze cu mai m ultă fe rm i­ form aţia Minerul (ihcldr a obţinut un rezul­ precum şi intervenţiile de it/lirn m om ent ale 2 C.S.M Sibiu
nele măsuri judicios chibzuite rele adinei, unde prescripţiile tate pentru ca fiecare o rg an i­ tat onorabil ( l — /) la Soda Ocna Mureş. Este portarilor. Rezultat final 0— 0 3 C.F R. Timisoaro 14 6 4 4 17-11 16
să nu-şî arate din plin roa­ tehnologice nu sini respectate zaţie de bază pc schimb să al patrulea punct cucerit, tu dejilasarc de Arbitrul Ladislau Ferencz (Timişoara) a 4. Olimpia S Mare 14 6 0 6 22-19 16
dele. Problema aprovizionării, cu toată rigurozitatea, rcvicii- acţioneze pe baza cunoaşterii către ju c ă to rii d in G helar în turul cam p io­ condus corect şi autoritar. 5. Vogoiujl Arad 14 7 2 5 13-12 16
la (a rc s-au referit unii v o r­ le. rep ara ţiile ncfiind. întot­ profunde, temeinice a re a lită ­ natului. 6. Minerul B. Mare 14 6 3 5 10- 7 15
bitori. constituie doar o la tu ­ deauna. de calitate corespun­ ţilo r. să asigure un curs mai La o greşeală dc ap ărare. Lorincz (Soda) C. MATEESCU 7 Metalurgistul 14 7 1 6 16-15 15
ră a problemei, deoarece d e fi­ zătoare. operativ m ăsurilor ce. vizează 8 Electroputere 14 6 3 5 13-14 15
cientele în buna fu n cţio n a re a Pentru anul re vine s-a perfecţionarea conducerii ac­ 9. C.F.R. Arad 14 6 2 6 22-18 14
utilaje lo r, folosirea la m a x i­ e x p rim a t posibilitatea redu­ tiv ită ţii economice, promovând 10. C.S.M. Reşiţa 14 5 4 5 17-13 14
mum a ea pa cilâ lilor de pro­ cerii consm tuihii de metal n i cu cu ra j acele form e şi m e ­ 11. Olimpia Oradea 14 6 2 6 20-21 14
ducţie persistă şi clin alte r>i> tone. micşorarea consum u­ tode menite să faciliteze d r u ­ 12 Minerul Anina 14 6 1 7 24-21 13
motive. Consider că in acest lui de m aterialo cu (tO 000 Ici. m ul de la actul lu ării hotărî- 13 Gaz metan 14 6 0 8 13-21 12
domeniu organizaţiile de bază a che ltuielilor do fabricaţie şi rilo r la cel al în fă p tu irii. O- BASCHET 14 Melolul Hunedooro 14 3 4 7 11-18 10
pe schim buri nu au in te rven it regie eu ”>0 flCO lei. colectiv ul bligâ la acestea sarcinile e- In atelierul de lucru — un care le vor prezenta în com­ 15 Chimia 14 5 0 9 U—23 10
eu pro m ptitudine, nu au des­ avind in fată şi alte obiective conomiec de m axim ă im p o r­ adevărat „şantier naval" mi­ petiţiile următoare. Ştiinţa Petroşani — Medicina 16. Metalul Tr. Sevenn 14 5 0 9 11-26 10
făşurat o temeinică muncă e- în scopul creşterii eficientei tantă. angajamentele asumate niatural al navomodeliştilor de Din acest atelier, sub îndru­ Timişoara 84-65 (43-32)
ducativâ. a c tiv ită ţii de producţie. A- in întrecere, obligă bunul re­ la Asociaţia sportiva „Jiul" Pe­ marea maestrului Leontin Cior­
nume al colectivu lui de la m i- Echipa masculină dc baschet ETAPA VIITOARE (30 noiembrie. ultima) ; , c 5 M. Reşiţa _
natori ce se cere rid ic a t la n i­ troşani - proaspeţii campioni tan, multicompion republican, a studenţilor din Petroşani a Gaz metan ; Olimpia Oradea - Electroputere ; C.S.M, Sibiu -
velul noilor cerinţe şi exigen­ republicani Leontin Ciortan, au pornit pe lacurile din ţară repurtat duminică primul suc­ C.F.R. Arad : Minerul Anina - Ripensia ; Vagonul - Metalul Tr.
te stabilite de cel de-al X-)ea Ştefan Pop şî Csoszar F/ede- o serie de modele care ţi-au ces in actualul campionat. De­ Severin ; C.F.R. Timişoara - Metalurgistul Cugir ; Mineiul Baia
Plenara Comitetului Congres al p a rtid u lu i rich, alâturi de ceilalţi mem­ specialiştilor, consfinţind ade­ şi baschetbnliştii din Valea Mare - Chimia Rm. Vilcea ; Metalul Hunedoara — Olimpia Satu
cucerit unanima apreciere o
Mare.
A. NAGY
Jiului nu au jucat la adevă­
bri ai secţiei, pregătesc noile
vărul că la „Jiul" Petroşani
modele de hidroglisoare, te* constructorii de navomodeie rata lor valoare, ci au depăşit
o echipă slab pregătită tehnic
şi tactic. In primele minute oas­
judeţean de partid Plantări leghidote şî aeroglisoare pe au clasă internaţională. peţii au Încercat stăvilirea iu­
reşului localnicilor, dar
fără
Actionînd
prea mult succes.
Cu multă vigoare pc contraatac,
dustria huncdorcunâ să-şi a­ elevii profesorului Silaghi au
ducă din plin con tribu ţia la controlat partida din primul SERIA A VI-A
progresul economic a! ţârii. | de pomi pină in ultim ul minut.
laşi timp. sint necesare e fo r­ O Dc la Ştiinţa Petroşani. Ilo- REZULTATE : Ştiinţa Petroşani - A.S.A. Sibiu 0-0 ; Soda
turi susţinute pentru rid ic a ­ boiccanu, Janoşigu şi Pavcl Ocna Mureş — Minerul Ghelar 1 — 1 ; Minerul Teliuc — Mureşul
La p u n c tu l-a l treilea al o r­ Gruher au fost realizatorii ce­ Deva 0—0 ; Industria simiei C. Tur zii — Minaur Zlatna 3-0 ; Mi­
rea eficientei economice, per­
fecţionarea a c tiv ită ţii de a p ro ­ d in ii de* zi. plenara C o m ite ­ j Kdî 1 ii oraşului Câlan ştiu să lor mai multe minele, restul ju ­ nerul Baia de Arieş - Telinofrig Cluj 2-1 ; Metalul Aiud - Arie-
tulu i judeţean de partid a cătorilor nei idieindu-sc* la un
vizionare si desfacere» a pro­ : folosească1 zilele Irumoosc ale şui C. Turzii 2-0 ; independenţa Sibiu - Victoria Câlan 1-1 ; A-
ducţiei. lichidarea ch e ltu ie li­ lu.it in discuţie abaterile gra­ : acestei toamne. Repararea şi nivel satisfăcător Au condus rieşul Turda - Aurul Brad 2-1.
lor neeconomicoase fn dom e­ ve sâvirşilc de Rămân Cîcor- i pregătirea străzilor pentru Gheorghc Gogea, Mircca D^vid.
niul in vestiţiilor. efo rtu rile gel. fost director al I A S. O- : primăvară sint in toi. Planta­ N. IOBONT CLASAMENTUL
râştic. Acesta se face vinovat
trebuie concentrate spre res­ : rea de pomi ornamentali e o 1 Arieşul Turda 14 8 4 2 16- 7 20
pectarea term enelor de pune­ de comiterea unor abuzuri şi : muncă lu ctuc s-au antrenat V O LE I 2 Minaur Zlotna 14 8 2 4 24-11 18
re în fun cţiune a tu tu ro r o- falsuri in conducerea între­ ■ numeroşi localnici. Pc strada Ştiinţa Petroşani - 3 Melolul Aiud 14 6 5 3 20- 6 17
bie rtive lo r productive şi locu­ p rin d e rii am intite, de cauza­ i Florilor şi in parcul copiilor 4 Minerul Ghelar 14 5 6 3L 14-10 1*
in ţe lo r şi pregătirea fro n tu lu i rea unor p re ju dicii bu ­ : au fost înlocuiţi arbuştii us Electroputere Craiova 3-2 5 Industria s. C T. 14 6 3 5 18-12
de lucru pentru perioada de nu lu i mers al a c tiv ită ţii la : caii. iar dr-a lungul blocuri- Meciul de divizia D, dintre 6 Mureşul Deva 14 15
I A S Orâşlie. 5 5 4 18-14 15
iarnă In ce priveşte pro­ I lor de pc strada Bradului au cele două echipe s-a caracteri­ 7. Independenţo Sibiu 14 6 3 5
ducţia anului l!>70. v o rb i­ Plenara a liotârit. în una­ i fost plantaţi circa 100 de zat prin evoluţia interesantă a 8 Arieşul C Turzii 14 6 13-15
torul a subliniat im p o r­ nimitate. sancţionarea lui Răi* j pomi. scorului.- La început, Ştiinţa 9, Sodo O Mureş 14 6 2 6 17-15 14
tanţa deosebită a eşalonării cun Georgel cu vot de blam ■ La această acţiune s-nu an­ jucînd mai slab pierde prime­ 10-11. Viclorio Câlan 2 6 18-21 14
judicioase a plan ulu i pe t r i ­ ru avertism ent şi scoaterea i trenat la lucru — alături de le două seturi ( ll- lă şi U-lâ) 10—11, Minerul Teliuc 14 5 3 6 17-21 13
mestre şi luni. a con tra ctării lui din rîndul m e m b rilo r Co­ ■ localnici — numeroşi liceeni pentru ea următoarele trei să 12. Ştiinţa Petroşonî 14 5 3 6 14-18
producţiei, asigurarea tu tu ro r m ite tu lu i judeţean de partid. : şi elevi ai şcolii profesionale, Un nou campionat le Cîştige printr-o revenire im­ 13. Aurul Brad 14 4 4 6 11-12 1?
co n d iţiilo r tehnico-m ateria le De asemenea, plenara a ho- i Num.ii în această toamnă presionantă (1G-14 : 15-9: 1G-M). 14 5 1 8 14-23 11
cle lucru. g tărît e lih ^ a ro a tovarăşului • pe străzile şi în parcul Cala- fotbalistic internaţional Scorul reflectă lupl.i cllrză pen­ 14 Minerul B. de Arieş 14 4 3 7 15-25 iţ
In toate în tre p rin d e rile şi Gheorghe Y udor din funcţia ■ nului au IonI plantaţi peste tru victorie a jucătorilor ce­ 15. Tehnofrig Cluj 14 4 2 8 8-17 '0
organizaţiile economice din de m em bru al C om itetului j u ­ ! 400 dc pomi ornamentali, nu- lor două echipe, dintre care 16. A,S.A. Sibiu 1 4 3 4 7 9-19 10
judeţ, a încheiat vorbitorul, deţean de partid. în legătură j mărul lor ajungînd in final ZI R !C il 33 fAgcrprc's). — P rim a ediţie u acestui nou s-au remorcat Neatu, Comami(-
există condiţii şi trebuie făcut cu trecerea sa in tr-o muncă ■ lw circa f'OO. Conform unei (lucizii luate do campionat fotbalistic in terna­ chi, Sâlăgcnn şi Albii (Stiinla). ETAPA VIITOARE (30 noiembrie, ultima) : Minerul Ghelar
totul ca prevederile planului de conducere economic5 d in ­ C onferinţa preşedinţilor fede­ ţional se vu desfăşura între D um itrul şi Miculescu (Llcctro- Arieşuf Turda ; A.S.A. Sibiu — Soda Ocna Mureş ; Victoria Câlan
să fie realizate, astfel ca in- afară ju d c lu lu i Hunedoara ra ţiilo r europene do fotbal. 1970 şi 1972 Form ula va fi i- putere). . - Industria sirmei C. Turzii ; Aurul Brad - Metalul Aiud; Tehno-
^Cupa-C'hallengf." a echipelor A condus bine V ili Mocanii frig Cluj - Independenţa Sibiu ; Mureşul Deva - Ştiinta Petro-
reprezentative de tineret (ju ­ dentieâ cu a cam pionatului eu­ (Galaţi) şi Crislca Fanţi (Tg‘. şoni j Arieşul C. Turzii — Minerul B. de Arieş ; Minaur Zlatna —
cători pinâ lu 29 dc ani) vu fi ropean in te r-ţâ ri. Cupa H enrv Jiu). L. NICULESCU Minerul Teliuc.
Planul anual transform ată in campionul. Delaunav.
C R O N I C A F IL M U L U I perioare dc realizare o vede­ tic al regizorului Mircca Mu­
tă de import. Cu otît mai mult,
rcşan.
şi angajamentele îndeplinite cu cît actorul italian nu mai să in primul rind un autentic
Acest lilin ne recomandă in ­
este cotat drept vedetă
de
mai bine dc zece ani nici mă­ realizator, un profesionist al
car la el acasă. cinematografului românesc, a
au avut darul să realizeze acest ansamblul Văii Jiului s-a mai L T A G I I L O ciudată optică regizorală cărui pertonalitate artistică
lucru, bîi mai mult. restantele redresai, nu in măsură inşii O asupra mezinului Ghcorghiţă dobîndeşte trăsături distincti­
înregistrate ia finele lumi oc­ conducă la realizarea planului lace ca interpretul său, £aul
fU*MA4f 0*» C II ve. remarcabile. Mircca Mure-
tombrie lui fost majorate cu anual Indicatorii financiari sini
peste 10 000 lonc. In această si­ buni şi sperăm să ne încadrăm Dcbulinil cu o mică întîr- unui traseu dramatic, în lor, pc lingă faptul că produ­ Missai. să transforme acest şan este unul dintre cei cîţi-
tuaţie, consideraţi că c totuşi în prevederi chiar in condiţiile ziere in actuala stagiune a cursul căruia teama m orţii o ce scăderi de ritm, creează o a personaj intr-un jalnic ins o- va regizori de la Duftea, care
în ->peciai unei mai* bune ale­ posibilă îndeplinirea integrală a în care volumul producţiei fizi­ spectacolelor din creaţia ori­ cuprinde definitiv, generînd în doua pistă a interesului emo­ bulic. Ceilalţi actori constru­ ne-a arătat că ştie să povgs.
geri a cărbunelui în subteran planului ? ce n»i nc avantajează. ginala, i incmatogi al ia nc pro­ cele din urmă o legitimă şi ţio n a l, cliberind .spectatorul- iesc din c ilc'a trăsături ca­
şi la preparare. — Pe Ungă minusul de efec­ — I'e linie financiară, totuşi pune o premieră aşteptată cu * firească obligaţie justiţiară. din miezul dramelor omeneşti teascâ cursiv şi inteligent, dc-
— Rapurlînd aceste rezulta­ tive din aceasta perioadă a u- rc/nllalclc sini departe de an­ mult interes .şi curiozitate în Viaţa şi moartea, speranţa şi care rămîn la suprafaţă şi de­ racteristice. n seric dc reuşite mon.sliind şi celorlalţi că în
te Ifi indicatorii prevăzuţi în nului nc-au lipsit in ultimele gajamentele pe care centrala şi acelaşi timp. Kste vorba dc deznădejdea, bucuria şi dure­ plasează astfel nu o dată cen­ portrete de plan secund. cinematograf, pentru a ambi­
plan desigur clc apar m ulţu­ zile m.iicriaîe. exploziv, vagoa­ le-a asumat. Unele economii au prezentarea coproducţiei ro- rea, nedreptatea şi .adevărul trul gravitaţional al compozi­ fn ansamblul său. „Baltagul" ţiona la operei do artă, sini
mitoare. Dar. conducerea cen­ ne care nu dereglat simţitor fost anihilate de consumul ma­ mâno-italiene ..Baltagul'1, film sc interferează între ele ase­ ţiei către un spectaculos pito­ sc înscrie ca o realizare meri­
tralei şi-a luat angajamente procesul dc producţie. pericl:- re la lemnul de mină, cheres­ icalr/.at de regizorul Mircea menea rotaţiei anotimpurilor, resc local. absolut necesare cunoaşterea
laţâ de conducerea partidului lind şi mai mult perspectiva în­ tea. exploziv şl niţele. Ce mă­ Muicşan. a cărui anterioară închipuind ordinea obişnuită a Remarcabile sint însă în e- torie a producţiei naţionale de şi slăpînircn temeinică a alfo-
şi a ministerului să obţină depliniri» planului anual. Prin suri, în ' calitate dc d ired or creaţie cinematografică Jtâs- existentei omeneşti, coca ce cianizaiea lui Murcşan carac­ filme şi probează incă o dată betuUii meseriei
ria li zări la toate capitolele dc urmare, nu văd nici o posibi­ financiar economic, aţi între­ coala" (distinsă (lupă cum ne tensionează acut. in concepţia terizarea viguroasă a persona­ talentul cinematografic auten­ ION MIHU
* plan cu mult mai mari decit litate pentru recuperarea res­ . prins pentru diminuarea aces­ amintim cu premiul „Opera regizorală, atmosfera filmului. jelor principale şi compunerea
depăşirile pc caic Ic prezen­ tanţelor şi îndeplinirea integra­ tor consumuri 7 lVim n“ la festivalul dc kt Cun- Mircea Murcşan reuşeşte să lină, nuanţată h portretului
taţi la ora actuală. Există lă a planului — Desigur, pc linia eficienţei nes din 19l>0) l-a afirmat me­ compună aslfeT un adevărat sufletesc al eroinei. Distribu­
vreo perspectivă de îndepli­ — „.Sentinţe dată du dum­ economice in cadrul exploatări­ ritoriu în ansamblul cinema­ caleidoscop analitic al stări­ ind cu siguranţă personală şi
nire a lor ! neavoastră paie neverosimilă. lor există multe rezerve car»', tografului românesc actual. lor sufleteşti pc caro eroina conducînd excelent, profesio­
— B.irţial da. Mă icfcr la Totuşi, noi considerăm că este valorificate, conduceau chiar la De data aceasta regizorul sc Ic va străbate. In prima par­
producţia globala, productivita­ . neîntemeiată avind în vedere depăşirea angajamentelor. S-au opreşte asupra creaţiei sado. te a filmului, o dală cu căde­ nal. jocul actriţei italiene
tea munţii, ia huila spălată şi că s-a risipit sul) diferite forme făcut studii, raţionalizări. s-a veniene, ucccptînd cu temeri­ rea frunzelor şi sosirea celor Mărgărită Loz/ano. regizorul
spulberă toate anticipările pe­
pentru cocs La cărbune brul. o marc parte din potenţialul manifestat exigentă la acorda­ tate riscurile inerente Ia care dinţii zăpezi, asistăm la un
aşa după cum am mai arătat productiv de care dispun ex­ rea controlului preventiv, însă. proza respectivă supune o în­ subtil crescendo al acumulă­ simiste. aprioric exprimate de
multă lume. .Actriţa reuşeşte
nu nc putem realiza nici pla­ ploatările fapt cc putea fi evi­ condiţiile dc rare a depins d i­ cercare de transpunere cine­ rii neliniştii şi la intuirea să ne aducă pc ecran ’o Vilo-
nul. iar la ceilalţi indicatori jn - tat dacă conducerea centralei, rect exploatarea au necesitat matografică. In viziunea sa fil- dramei ce se va produce ulte­ n c Lipan autentică, intuind cu
g.ijamentclc nu vor putea fi specialiştii din cadru) servicii­ un ronsum suplimentar de ma­ mică. „Baltagul" nc sugerează rior. sensibilitate şi farmec sufle­
realizate in totalitate lor funcţionale se ocupau mai teriale sursele tragediei populare con­ Scena in tîln irii Vitoriei cu tesc datele reale ale persona­
Ing. Ivormoezk.v loan. inginer insistent de aceste probleme. Aşadar, factorii de răspundere ţinute în balada Mioriţei, in-
şef la Centrala cărbunelui Pe­ Nc referim in special la nu­ din cadrul Centralei cărbune­ tcrferînd zone artistice largi, cortegiul vesel al nuntaşilor, jului încredinţat. rcalizînd
intr-un splendid peisaj upti-
troşani : mărul marc de absente nemo­ lui Petroşani, sc împacă eu in care cptcuUse înfrăţeşte cu mist. creează un contrapunct totodată o performanţă extra­
ordinară, unică în cariera sa
— Pentru realizarea integra­ tivate. învoiri. întreruperi în restanţele, dau verdicte certe drama, pentru a surprinde in­ dc autentică sensibilitate regi­ actoricească. Regizorul şi in­
lă a planului anual la cărbune fluxul tehnologie de extracţie, incâ de pe acum despre bilan­ solite frumuseţi ale sullclului zorală, pe durerea încoprchcn- terpreta au asigurat astfel fil­
brul. trebuia Cu in luna noiem­ cauzale de anumite deficienţe ţul activităţii acestui an. lată omenesc ce prefigurează în siunîi dramaticelor sale în­ mului prima şi cea mai im ­
brie să înregistrăm un spor ichnico-orgunizuîoricc c'.irc e- o optică dc loc sănătoasă a spe­ simbol, permanenţele noastre trebări — in care speranţa fi­ portantă condiţie calitativă a
substanţial pentru ;i avea vin cluvalează cu mii dc tone de cialiştilor mineri cărora li s-au spirituale în cadrul tradiţional ravă se împleteşte cu teama succesului său artistic.
devans în luna decembrie. cărbune. Nu se puteau evita a-
încredinţat sarcini dc marc răs­ romii nesc. de monrte ce se instalează dc Din păcate, distribuirea în
In acest sens. conducerea cen­ ecsle pierderi ? pundere in coordonarea şi rea­ Inccrcinil să refacă itinera­ acum tut mai mult în presu­ cel dc-al doilea rol vedetă a
tralei a luat o scrie de măsuri. — în general, pc noi nc-u lizarea volumului de producţie rul parcurs de bărbatul său punerile logice ale eroinei. artistului italian Foleo Lulli
Astfel, la Lupcni a fost in tro ­ preocupat lichidarea acestor de­ dc cărbune, volum stabilit de plecat fără întoarcere în mun­ In dorinţa amplificării date­
dusă o nouă combină şi cs'.c ficienţe şi am căutat în mare cerinţele economic» naţionale. te, neînfricata Vitoria Lipan lor dramatdrgice la contextul — determinată, cred, exclusiv
in (urs introducerea în pro­ parte să le înlăturăm. La ora .Justificările aduse de interlocu­ străbate în peregrinările sale, dc localizare etnografica şi dc de obligaţii de coproducţie, a
ducţie a unui plug de cărbune, actuală, o situaţie necorcspun- torii noştri nu sînt întemeiate, eu speranţa şi neliniştea re­ peisaj natural — caracteristi­ fost cea mai puţin fericită.
la Paroşuni ‘2 abataje frontale zătoarc mai există la minele prin clc sc caută să sc pună în percutate dureros în zb.itcrile ce» ( ţinuturilor Doinei — regi­ Deoarece pentru rolul cioba­
care ver fi dotate cu susţinere l'elnla şi Vulcan, unde sînlein umbră o seric de deficienţe dc sale lăuntrice, splendidul pei- zorul alternează acţiunea pro- nului Bog/.a, în cure acesta a-
metalicii şi cu mecanisme dc conştienţi de prezenta unor de­ natura internă. Deşi răspunsul s ii sudovenian. U n in d poteci piiu-zisă eu o şrrie de mo­ parc stereotip şi banal, s-ar
tăiere moderne ficienţe tchnico-organizaloi i( c. este foarte categorie. factorii şi drum uri înzăpezite, ca po­ mente şi ambianţe dc acc*d
— Desigur, dacă sc intra în losif Ibrsan, director hnon- răspunzători trebuii* sfi reflecte poseşte prin iarmaroace pito­ gen. frumoase şi interesante fi găsit oricînd cel puţin 2-9
devans in luna decembrie, pro­ eiar-cvoneinic. obiectiv asupra adevăratelor reşti, ou la adăpostul hanuri­ desigur, dar acceptate de sine interpreţi autohtoni — caic
gramul ultimei luni din acest — Consider că în ultima pe­ cauze care au erc.it sitiia(i.i dc lor de altădată, de-a lungul stătătoare. Fiindcă lungimea ar fi substituit cu şanse su­ Scenă din film.
an era mult mai uşor. Măsuri­ rioada — mă refer mai ales la fapt şi să acţioneze cu masurile
le pe care sc sconta însă nu luna octombrie — situaţia pe cele mai adecvate. J