Page 87 - Drumul_socialismului_1969_11

DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 26 NOIEMBRIE 1969 a

REPORTAJ PUBLICITAR » REPORTA) PUR< 1CITAR1 1

Restaurantul „Cina" din ora­
şul Lupeni. Cu nimic mai pre­
jos decit altele in faţa e-
lîgenţelor publicului consu­
mator. Şef bucătar specializat
in cele mai diverse mîncâruri.
U n s e c Atmosferă agreabilâ.
pure.
Vinul casei şi soiuri

zilnic solicitat nicipiul Petroşani oferă con­
Cofetăria „Nufărul" din mu­
sumatorilor o bogată gamă de
In r-tapa actuală, sectorul de alimentaţie publică este prăjituri, preparate de labo­
solicitat dc o seric întreagă de sarcini. In prim ul rind pen­ rator alături de alte dulciuri
tru a face faţă unor exigenţe din ce în cc mai sporite din de cca mai bună calitate.
partea publicului consumator, ca o consecinţă directă a creş­
terii nivelului de trai, iar pe de alta in a găsi metodele şi
mijloacele cele mai eficace pentru organizarea şi administra­
rea unităţilor T.A P.L. chemate să răspundă acestor dezi­
derate.
O altă problemă o ridică dezvoltarea turismului inter­
naţional, dar în subsidiar, deoarece multitudinea probleme­ „Crama dacilor" din mu­
lor sc rezolvă im plicit in momentul în care căile către ma­ nicipiul Deva. Restaurant cu
rca masă u publicului consumator au fost populate generos Restaurantul „Transilvania" oferă consumatorilor o ambianţă profil tradiţional în care vi­
dc idei şi realizări valoroase. plăcută in cadrul căreia se poate servi o masă aleasă, alături
Premisele .iu fost deschise dc hotârîrilc Consiliului de de un sortiment variat din cele mai bune vinuri. Barul restau­ nul ca şi bucătăria sînt re­
M iniştri nr 1B27/1D67 şi 1703/1DG9 în baza cărora s-au şi În­ rantului vă stă (a dispoziţie permanent, cu băuturi şi cocteiluri prezentative ale unei epoci
treprins o scrie dc măsuri, dintre care unele s-au impus indigene şi străine. trecute.
imediat prin valoarea şi urgenţa lor. Astfel, s-a trecut la
reînfiinţarea unor tipuri dc unităţi ce nu lipsit pînâ acum Pitorescul subliniază atmo­
sau erau insuficient dezvoltate în reţeaua dc alimentaţie pu­ sfera în care friptura haidu­
blică ca : plăcintării, gogoşerii. simigerii, localuri cramă cească servită pe talerul de
cu specific- tradiţional, braserii şi cafc-baniri, restaurante dc lemn este stropită cu aroma
cartier, bucătării dc- bloc, cabane turistice, campinguri cu
căsuţe ctr.... Concomitent cu apariţia lor. în profilul exis­ unor vinuri de calitate supe­
tent s a urm ărit diversificarea sortimentului dc preparate rioară.
al producţiei proprii, ţinîndu-sc cont dc dorinţa consuma­
torilor dc sezon, de specificul localului, de nota de trarli-
ţionalitatc. dc nivelul de , preţ. astfel incit dominanta con­
stantă să râminâ accesibilul faţă dc masa largă a consuma­
torilor.
încă dc Ja prim ii paşi. rezultatele au fost încununate
dc succes tyoile unitâli înscrise pc reţeaua T.A P.L. au în­
ceput să fie'din ce în cc mai frecventate dc publirul ronsu-
. mator. ca restaurantul cu linie de autoservire ..Mureşul" din
municipiul Deva. cantinele de bloc şi unităţile de tip ..Gos­
podina" sau bufetele reprofilate ce au încetat dc n mai ti­
ne la dispoziţia clientelei mimai sortimentul de băuturi, o­
ferind în noile condiţii simultan preparate ealdc sau „minu-
turi" Ia cererea clientului.
Mai mult chior, la puţin timp după prim ul contact u-
nitnte consumator. Unele din ele au ridicat problema per­
fecţionării. ca urmare a creşterii cerinţelor din partea cli­ Un simplu cuvint pentru trei
enţilor. ca şi a reorganizării lor interioare. Este cunoscută noţiuni :
apoi solicitarea mereu crcscîndă a restaurantului „Izvorul - ospitalitate
veseliei" din cartierul Gojdu—Deva. a restaurantului ..Du­ - confort
nărea" din municipiul Hunedoara sau a restaurantului ..Pa-
rîiTgjjl" din cartierul Aeroport din municipiul Petroşani - serviciu ireproşabil.
Sigur că lucrurile nu se opresc aici. Popularizarea reali­
zărilor bucătăriei româneşti. îmbunătăţirea sortimentelor
cu noi produse şi în specia) cu cele specifice de sezon, r i­
dicarea gradului de eospodârirc a unităţilor 'îmbunătăţirea Restaurantul „Corvinul” din
serviciilor, afirmarea talentelor şi priceperii lucrătorilor, municipiul Hunedoara, în care - P-osta o ştiai ?
îndeosebi a celor tineri, sporirea desfacerile” — iată în con­ - ? ? I
tinuare preocupările crescindo care deschid noi şi noi pro­ vă puteţi petrece una din cele - VINUL CASEI, proous i
bleme. mai plăcute seri. Bucătărie excelent al restaurantelor
'l'olul însă trebuie rezolvat ştiinţific, dc Ia studierea pre­ specializată care vă stă la noastre !
ferinţelor consumatorilor pentru diverse preparate dc bu­
cătărie şi cofetărie, pînâ la munca dc informaţi** şi rccla- dispoziţie. Vinuri „soiuri pure".
mă încununată in final dc o anume eduraţie şi clică a bu­ Orchestră, dans, antren.
nului gust Numai astfel sc va puica ajunge la o mărire a
volumului de desfacere şi im plicit de îmbunătăţire şi Îmbo­
găţire .1 acestui sccl<r. atit dc solicitat, al alimcnlaţiei pu­
blice
NICULAE LASCU
economist la Direcţia comercială a judeţului
Hunedoara

DE

RETINUT... din oraşul Deva. Pe lingă Restaurantul „Minerul” din
Restaurantul „Perla cetăţii"
Laboratorul de cofetărie din n
atmosfera intimă, localul vă municipiul Petroşani. Confor­ Restaurantul „Gombrinus" din municipiul va Tov. Mânu Marfa, Potopea
tabil şi accesibil tuturor. Bu­
stă la dispoziţie pentru săr­ tal Florica au reuşit să ofere p
cătărie specializată în min- Hunedoara. La îndemîna oricui. Bucătărie va­
Q S-au deschis restauran­ bătoriri amicale sau familia­ cări şi gustări apreciate de sumator pe lingă varietatea u
tele „Tic-Tac" şî „Carpaţi" re. Meniurile pot fi coman­ bogat de dulciuri şi prăjituri i
întreg publicul consumator. Vi­ riată, cu vinuri diferite. Serviciu ireproşabil. „Verono", „Cetate" şi preparat
din municipiu] Hunedoara ca date la alegere cn şi vinul nuri de regiune şi soiuri puie. de lemiie şi fursecuri.
si bufetul do cartier „Viile preferat.
Noi” din Deva.

,0 Restaurantele „Transil­
vania" şi „Perla cetâ\ii" din
Deva. „Cina" şi „Eaiîngul"
clin Petroşani. ..Metalul",
„Corvinul" şi „Gambrinus”
din Hunedoara, „Perla Crişu-
lu i“ din Brad orcanizează la
cerere, mese comune, pentru
nunţi, aniversări ele

Q Cofetăriile „Dacia" din
Deva, „Garofiţa" din Hune­
doara şi „Nufărul" din Pe­
troşani primesc comenzi pen­
tru torturi şi prăjituri. Con­ Cofetăria „Gorofiţa” din municipiul Hune­
sumatorii au ocazia să-şi a­ doara. Aveţi de făcut un cadou sau dc ser­ Pivniţa de vinuri a 7.A.F.L.
leagă sortimentele dorite. bat o aniversare ? Nu uitaţi s-o vizitaţi. Sor­ Devei este principalul depozit fi
timentele cele mai variate vă stau la dispo­ nurilor dc regiune, Tirnave şi i
ziţie. cum şi a altor cunoscute pod*
,Q Pentru o servire rapi­
dă la orice oră din zi vă re­
comandăm bufetul „Expres"
din Deva.

Meniuri pensiune ser­
vile in local sau pentru aca­
să vă oferă restaurantele Sînteţi grăbit ? Linia cu au­
toservire a restaurantului „Mu­
„Carpaţi" şi „Minerul" din
Petroşani, „Corvinul” şi „Me­ Cafe-barul din municipiul reşul" din municipiul Deva vă
talul" din Hunedoara pre­ Deva. Deschis tot timpul zi­ scoate din impas, fără a face
cum şi bucătăria de bloc din lei. După-amioza, orchestră - vreo concesie bunului gust
slr. Lcnin din municipiul dans. Băuturi şi cocteiluri sau pretenţiilor culinare. In
Deva. româneşti şi străine Serviciu minimum de timp vă puteţi
prompt. Cafea filtru, turceas­ satisface preferinţele gastro­
ca. nomice.

Luna preparatelor culinare

Luna preparatelor culinare unui prînz preparat şi alcătuit de reuşita supă de vin. Prin­
se desfăşoară din plin. Obiec­ cu orto, o continuat să dăinu­ tre preporotele de 'sezon, ţa-
tivele propuse, îndeplinirea lor iască ca un adevăr, Iransmi- lina cu corne, escalopul cu ciu­
precum şi modalităţile rezol­ ţindu-se tuturor meşterilor cu perci şi pun flambaţi se anun­ P a g in ă p u b lic ita ră re a liza tă la
vării cu succes o problemelor holot olb din foto plitelor în­ ţă a fi „cop de ofiş". Clătitele
pe care le ridică groviteozâ cinse. cu mere deschid parada de­
de dota aceasto in jurul unui Cu astfel de maeştri intr-ale serturilor, printre core „defi­
singur personaj : bucătarul. Is­ tainelor ospăţului am stol de lează" poponaşii rumeniţi .n cererea D irecţiei com erciale a Ju-!
toria i-o rezervat de moi multo vorbă reuşind cu greu să afiu mantia lor albă d° smintind,
ori un rol precis legat de vio- cîte ceva despre surprizele apoi plăcintele, prăjiturile cu
ţo unor domnitori pofticioşi gastronomice cu core s au ho- cremă şi fnşco ele.
Chiar scriitorul român Vosile târît să înlimpîne consumato Lo urmă „artileria grea" o deţului H u n e d o a ra
Alecsandri aminteşte o întîm- rul, atunci cînd ocesto va tre bateriilor din cele moi renu­
plore în care o dregotorie o ce unul din pragurile restau­ mite podgorii, vinuri ale casei
acelei vremi □ fost ciştigolâ rantelor T.A.P.L. din judeţul
„cu iaurt şi gogoşele. " Se pare Hunedoara, in această lună o sou soiuri pure. încheie oceas î
că onecdolo a rămos de po­ Dreooiotelor. tă demonstraţie a bunului guşi
mina. dar esenţa ei. buna dis­ Una dm aceste specialităl»
poziţie creată de prezentorea este supo de torhonă, alături N. L