Page 9 - Drumul_socialismului_1969_11

PROLETARI DIN TOATE ŢiR ILE , U N IŢ I-V Ă !
Anul XXI Redacţia

Nr. 4615 şi administraţia

ziarului
Mărfi
DEVA, str. Dr, Petru Groza, nr. 35.
4 noiembrie telefoane : redactor şef - 1588 ; re­
dactor Şef adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 2138 ; secţiile cui-
1969 turo-sport şi probleme cetăţeneşti -
8317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 2317; secţiile industrie şi viaţa
de portid - 1275 ; telefon de ser­
t PAGINI, 30 BANI
viciu între orele 16-24 - 1585.

IN L U N A N O IE M B R IE . T E R M O C E N T R A L A M IN T IA Manifestări p rileju ite de a­
CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
niversarea M arii Revoluţii
COMITETUL EXECUTIV
T R E B U IE S Â P R O D U C Ă E N E R G IE E L E C T R IC Ă
DECIZIA Nr. 363/19B9 Socialiste din Octombrie

C O M U N IŞ TII - lui Hunedoara ; o serie de m anifestări p rile ­ dim ineaţa o vizită la Com ite­
In Capitală au avut loc luni
Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţu­
lui dc Stat pentru Cultură şi
In temeiuf art. 23, alin. 2 al Legii nr. 57/1968, de or­ ju ite de cea de-a 5'l-a. a n i­ A rtă unde a fost prim ită dc
Macovei. preşedin­
P o m p iliu
versare a M arii R e voluţii So­
tele C.S.C.A
cialiste din Octombrie.
ganizare şi funcţionare o consiliilor populare ;
ÎN F A T A U N U I b lic a ” s-a desfăşurat o adu­ legaţiei cultu rale sovielicc s-au
După
aceea, m em b rii
de­
La Clubul uzinelor .R ep u­
D E C ID E :
nare festivă în cadrul căreia
tală şi corespondenţi ai pre­
nu luat cuv în tul ing. Nicolac în tîln it eu ziarişti din C api­
Matei, directorul tehnic al u- sei sovietice, la sediul U n iun i:
E X IG E N T lui Hunedoara, in sesiunea a V-a, ce va avea loc în ziua consilier al Ambasadei U n iu ­ Z ia riş tilo r Român,
ART. UNIC. Convoacă Consiliul popular al judeţu­
zinci. şi I. S. Ilin , m in istru
Seara, la Ateneul
au
nii Sovietice
V o rb ito rii
de 15 noiembrie 1969, ora 9 dimineaţa, în sala festivă a
a F ila rm o n icii din Leningrad,
relevat măreţele realizări o b ­ concertul Orchestrei sim fonii e
Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului
ţinu te de popoarele U n iu n ii colectiv artistic emerit. sub
E X A M E N — Măsurile luate de Comitetul executiv ol Consiliu­ Sovietice în domeniul dezvol­ Fvgheni M ra vin ski. artist a!
Hunedoara, cu următorul proiect al ordinii de zi :
bagheta
re n u m itu lu i d i t i j e '
tă rii economici, ştiinţei, c u l­
poporului al U.R.S.S.. laureat
tu rii, al rid ică rii n ive lu lu i de
lui popular al judeţului Hunedoara pentru asigurarea
trai. c x p rim în d u -ş i satisfac­ al pre m iului Lcnin. a in au gu­
aprovizionării de toamnâ-iarnă a populaţiei ;
ţia pentru dezvoltarea şi în ­ rat ..Zilele c u ltu rii .sovietice',
— Ratificarea unor decizii ale Comitetului executiv tărirea continuă a prieteniei evenim ent tra d iţio n a l în viata
!,n M in iiii undo citadela de lu m in ă si putere ca­ al Consiliului popular al judeţului Hunedoara. şi re la ţiilo r de colaborare c u ltu ra lă a României socia­
pătă form e finite. a început o adevărată sesiune de Deva, 27 octombrie 1969. d in tre cele două ţâri. liste.
examene. Accsl început a avut ca m om ent distinct, Delegaţia cultu rală sovieti­ T ot lu ni s-a deschis la G a ­
conferinţa organizaţiei de partid, la care au p a rti­ Profilele şi oţelul beton, laminate la Hunedoara, într-o că. condusă de N T. Mohov, leriile dc artă fotografică din
cipat com uniştii : constructori, m on to ri ai u tila je lo r larga gamă tîpodîmensionalâ, sint pregătite pentru expediere Preşedinte, Secretar, ad junct al m in is tru lu i c u ltu ­ C apitală o expoziţie de foto­
grele şi uşoare, precum şi cci care ră m in stâpinii întreprinderilor şi şantierelor beneficiare. IOACHIM MOGA VICTOR COCA rii al U R S S . a făcut luni gra fii artistice din U .R S S .
obie ctivulu i C o nferinţa a cristalizat în gîndirea si Foto : N. GHENA La in v ita ţia C o nsiliu lui G e­
acţiunea întregului colectiv toate problem ele ec tre ­ neral A R L U S., a sosit în
buie soluţionate pinâ la p rim u l m arc examen. E o C apitală o delegaţie a Asocia­
a til de am plă desfăşurare de forţe, a m ii de oameni, ţiei de prietenie sovieto-ro-
a m ii dc cai putere, ea în rele din urmă. un om. ce mânâ condusă de A N. Jdanov,
concentrează în ir-o înaltă tensiune em o ţiile tuturo r, Pînă la încheierea bilanţului anual mai sînf 50 de zile lucrătoare a d ju n ct al m in is tru lu i petro­
să întoarcă roata rcoslalu lu i de pornire! C lipele ace­ lu lu i al U.R.S.S.. pentru a
lea vor lăia respiraţia a m ii de oameni, vor stoarce pa rticipa la m anifestările o r ­
broboane pc lin e ştie cite fru n ţi. ganizate fn ţara noastră eu
A m asistat la con ferin ţa organizaţiei dc partid : Noii medici p rile ju l an ive rsării M a rii Re­
c m in lc puţine. încărcate de răspundere, iz v o ritr din v o lu ţii Socialiste din O ctom ­
siguranţă, slă pin irc, precizie şi viziune clară. S im ­ brie.
ţeai în cuv in tu i şi gestul co m u n iş tilo r M ircca Bădă­ Potenţialul productiv din intreprinderi trebuie (Agerpres)
ran. loan Prunip. E m i’nan Cazacii. T itu Drâgan. V ic ­ la lucru
tor Noma A dam Jurea, Plorea Bcrcş şi ale altora,
întreaga greutate a celor 40 de lu ni de muncă, cu
toi ce u însemnat ea. apropierea m om e ntului cind
Zilele acestea în u n i­
întregul colectiv va trece sim ultan prin fata exam e­
nu lu i S a spus pc nume. foarte clor şi răspicat, cum tăţile medicale şi-au în ­
v nl<- ffocar».* pregătirea m o m e n tu lu i suprem. La gos cepui acliv rtatca noii utilizat cu maximă intensitate si eficientă TELEX
podăria ce răi laine. rare deţine in prezent peste
medici repartizaţi in j u ­
40 DUO tune dc cărbune, m ai trebuie finisate cileva
lu c ru ri : peste tot trebuie verificate eu innltă e x i­ deţul nostru. Este vorba
genţă in sta la ţiile : izo laţiile sunt ineâ in tr-u n sta despre 2fi dc medici —
diu in lirz ia t (aviz În tre p rin d e rii 0 izolaţii Bucureşti); Inccp ind de astăzi, colecti­ m entelor — condiţie fu n d a ­ O rganizarea superioară a Restante serioase se înregis­ „D O IN A C A R P A ŢILO R "
20 stomatologi şi fi de
mai sint problem e cu verificarea a p a ra tu rii de m ă ­ vele de m u m ă din in dustria m entală pentru a crea în 1970 producţiei, utilizare a cu ran^_ trează la unele, sortim ente IN FRANŢA
sură şi ro n tro ' : ‘ mai dau b ă la ie 'd e cap destule l u ­ m edicină generală — ju d e ţu lu i nostru mai au la premise sigure dc realizare a dam ent sporit a c a p a cită ţilo r" impoVtante. La I. M. Ţebea, i ■ J
dispoziţie 50 de zile lu crătoa­
crări. ra re deşi nu cer volum m arc dc muncă, pre­ care au fost repartizaţi pre ved erilor actu alu lui c in c i­ productive, a fo rţe i de m u n c i m inusul de producţie pe luna In cadrul turneului pe ca-
re pînă la încheierea b ila n ţu ­ nal. şi a tim p u lu i dc lucru se con­ trecută este de 5 7ÎI4 tone de
tind soluţionare. în unităţile spitaliceşti rc -l întreprinde în Franţa, an- I
lui economic pe anul în curs. Tn lum ina acestor cerinţe cretizează in sporirea produc­ cărbune, iar la m inele din
Constructor, m o n ln r sau beneficiar nu fost cu luni din Pctrila, Vulcan. L u - Este o perioadă de tim p fo a r­ Valea J iu lu i, deşi s-au dat su­ sam blul fo lclo ric „Doina Car- i
în urm ă n o ţiun i foarte distincte, fiecare avînd p ro ­ peni. L'ricani. Hunedoa­ te scurtă. în caic potenţialul esenţiale, dc stringentă actua­ tiv ită ţii m un cii cu 530 Iei pe p lim e n ta r 5 630 tone dc că r­ p a ţilo r" (lin laşi a prezentat j
litate si im portantă, rcalizâ-
salariat în octom brie şi
cu
prietăţi concrete. Acum noţiunile, oamenii, inelîfe­ productiv, tehnic, m aterial şi bune, restanţa faţă de planul la „T e a tru l Sorano", din ■
r m i cărui titlu aparţin, s-nu contopit. Ii uneşte un ra şi in circu m scrip ţiile uman din în tre p rin d e ri tre ­ pe 10 lu n i se m enţine la 8 700 Paris, un spectacol care s-a I
singur gînu totul să fie bine pus la punct pentru sanitare rurale din V or- buie u tiliza t eu m a xim ă in ­ tone cărbune. Tot in sectorul bucurat de un deosebit suc­
ca p rim u l grup energetic să pornească la term enul ţa, Dobra. Bueeş, Hul- tensitate şi eficienţă ; este o m in ie r, exploatarea Muneel şi ces.
zeştii de Sus. Răchitova etapă hotârîtoare, cînd se ce­ % Octombrie — luna cu colo mai mari roalizâri. I M . Barza, n-au în d e p lin it IN PREGĂTIRE LA
C. ARMEANU re tu tu ro r s a la ria ţilo r în tre ­ nici in această lună sarcinile
şi Lelcso. • Producţia suplimentară în contul angajamen­ EDITURA Ş T IIN Ţ IF IC A
p rin d e rilo r să muncească cu la m in e re u ri şi metal. Aceas­
întreaga pricepere si pasiune tului a crescut la 94 milioane lei, ta im pune C entralei cărbune­ In Editura ştiin ţifică **
i ■ i pentru a raporta la sfirşitui lui Petroşani şi C e ntralei m i­ află in stadiu tipografic a­
an ului îndeplinirea exe m plară Recuperarea tuturor restanţelor - o sarcină de n e re u rilo r neferoase Deva să vansat. două noi manuale u ti­
a p la n u lu i de stat şi an ga ja­ maximă urgenţă. acţioneze energic pentru re­ le cursanţilor anului I al U-
dresarea producţiei în u n ită ­ m versită ţii populare, care în ­
ţile subordonate. vaţă lim bile rusă şi engleză.
Rezerve im p ortan te se e v i­ P rim ul este alcătuit din 50 de
iile obţinute în luna octom ­ 2 400 lei de la începutul anu­ denţiază în în tre p rin d e rile de lecţii, ia r al doilea se distin­
500 de meş­ brie tn în tre p rin d e rile ju d e ţu ­ lui. In acest tim p. s-au acu­ m ateriale de construcţii, fo­ ge prin aceea că pornind dc
lui apar optimiste. Deşi sarci­ m ulat im p ortan te depăşiri f i ­ restiere şi in cele de industrie la elemente in iţia le dc con­
nile dc plan au sporit sensi­ zice de plan locală, unde se cer e fo rtu ri versaţie şi gram atică ajută
teri preferă economică de ansamblu dorcanâ raportează peste pre­ serioase pentru norm alizarea pe cci care îl studiază să vor- .
In prezent, in du stria hune-
bil la tu li in dica torii, situaţia
producţiei de prefabricate din
bească şî să înţeleagă dife- j
rcdres.il considerabil. în luna vederi 30 620 tune fontă. beton, cărămizi, lemn de m i­ rite texte literare. Sub egida |
va
apare
schelele In octombrie inregistrindu-se ce­ 23 330 tone otel 6 900 tone la ­ nă şi pentru celuloză, mobilă. aceleiaşi ed ituri, m anualului
Pentru com itetele dc dire c­
o nouă ediţie a
le mai m ari realizări faţă de
minate, 6 400 tone fie r în m i­
toate cele 10 luni ale anului. nereul marfă. 9 000 mp p la ­ ţie din u n ită ţile vizate, pen­ „în v ă ţa ţi limba italiană fără
profesor".
tru toate colectivele dc m u n ­
La producţia globală, sporul
caj din mai m ură
locul odihnei obţinut sup lim e ntar este dc cherestea. 3 220 mc că trebuie să fie clar eâ pe r­ Redacţiile E d itu rii ş tiin ţifi­
prslo 12.M m ilioa ne lei, ceea petuarea unei asemenea stări ce au pregătit ap ariţia unor
Com parînd ceea ce s-a rea­
ee faci' ca depăşirea In contul dc lu c ru ri în cele 50 dc zile dicţionare speciale realizate
M IN T IA Mc Ia A M oldo- j an ga jam e ntului să crească la lizat in octom brie cu volum u l lucrătoare rămase pînă la f i ­ î pentru prim a oară în ţara
sarcinilor ce au rămas de în ­
\ an. trim isu l nostru pe san- j 04 m ilioane Ici. Dc rem arcat deplinit. sp observă că in în ­ nele a n ului este exclusă cu noastră : „D icţio o a ru l dc ex­
1 ierul icrm oecntralci). Din- j că la acest indicator unele în­ tre p rin d e rile ju d e ţu lu i nu sint desâvîrşire. presii şi locuţiuni rom âneşti"
ir un fnniier eu muncă in- j tre p rin d e ri şi-au a m p lifica t fru ctifica te toate posib ilită ţile în d e p lin ire a integrală a şi „D icţio n a ru l de term inolo­
trniiitenîă. term ocentrala j realizările Cele mai m ari de­ de sporire a producţiei şi e fi­ p la n u lu i şi an g a ja m e n tu lu i a ­ gie lite ra ră "
s-a m etam orfozat rapid j păşiţi Ic prezintă C om binatul cientei acesteia. Deşi n u m ă ru l nual im pune ca In no iem brie
într-un loc unde Iu- 1 siderurgic H unedoara — 57.0 u n ită ţilo r care nu-şi în d e p li­ şi decembrie să se realizeze S-AU ÎN C H E IA T
cruţ nu încetează nici j m ilioane lei. DC. O răşlie— pes­ nesc in d ica to rii de plan, s-a pe ansam blul ju d e ţu lu i un LU C R ĂR ILE CONGRESULUI
O clipă. l-o. orice otă ; te 10 m ilioane lei. U V. Călan— redus sim ţitor, vo lu m u l res­ volum de producţie in d u s tria ­ C O M ITE TU LU I
din zi şi noapte năşeşti pe Ş aproape 7 m ilioane lei, iar u- tantelor este încă exagerat. lă de peste 2.5 m ilia rd e lei, EUROPEAN DE ATLETISM
platform a turbinei, pe con- j nită tile C o m b in a tu lu i de e x­ La producţia globală. în tre ­ iar la producţia m arfă vîn-
duetele întortocheate ale ca - j ploatare şi indu strializare a p rin d e rile I.M. Barza. I. M. dutâ şi încasată 2,25 m ilia rd e Dum inică s-au încheiat in
lem nului Deva. raportează un lei. Atingerea acestor ob ie cti­ Capitală lucrările Congre­
- anului, tn fata aparatelor ? Ţcbra. I T C. Dev a. T L, Sime-
de comanda, si con trol, sau | plus de producţie de 1 133 000 ria şi L I L. H unedoara pre zin­ ve. deosebit de m obilizatoare, sului C om itetului european 1
pe schelele înalte ale hodei j lei. tă o restanţă de 45.3 m ilioane im p un e a c tiv ită ţii economice dc atletism . Tim p dc 3 zile
montori. constructori, izola­ Şi la producţia m arfă vîn- lei. iar la producţia m arfă de ansamblu şi din fiecare în ­ s-au discutat probleme ini-
dută şi încasată s-a făcut un vîndută si încasată, aceleaşi portante legate dc activitatea j
tori, care fn luptă cu tim ­ Conştiinciozitatea în munco şi preciiia cu care execută piesele rectificatorul Marin llie, tre p rin d e re o desfăşurare d i­ atletică internaţională : a fost
pul fnreqistrcazâ noi izbinzi. de la atelierul mecanic al Urinei „Victoria" Călan, îl situează printre cei moi harnici muri- substanţial salt. njungindu-se în tre p rin d e ri plus .M a r m u r a 1* namică. intensivă, fără nici o constituită Asociaţia curopea- j
Fa ou învăţat pe m arile şan ­ citorj. Foto : V. ONOIU la o depăşire de 90.5 m ilioa ne Sim eria şi I P B Bîrcea d im i­ abatere de la graficele zilnice nă dc atletism , s-a stab ilit j
tiere ale tării că resp ecta­ lei. din care 80.4 m ilioane re­ nuează rea liză rile de ansam­
vin sid eru rg iştilor hunedoreni. blu cu 35.7 m ilioane leî. şi decadale de producţie. calendarul com pctiţional pe ;
rea term en elor de punere anul 1970, locul dc desfăşu- j
In funcţiune reprezintă o . rare a Campionatelor curo- I
rhesfîttne dc înaltă fndato- | pene din anul L974, au fost
rire patriotică, de cinste şi j omologate n scrie de rccor- |
on oare colectivă. j duri europene stabilite in ul- j
Duminică au 1ost prezenţi \ Cunoscînd că p rin c o n trib u ­ centralizat se num ără cele din poslo prevederile planului 7 răspunsul ferm al cooperato­ liv ra t deja im p ortan te c a n ti­ organ izaţiile de partid şi con­ lim ii 2 ani. j
la datorie aprox im ativ 500 | ţia adusă la form area fo n d u ­ Simeria. C'ăstău, Gcoagiu vi lonc dc porum b si cartofi, iar rilo r de a-şi dovedi prin fapte tăţi de lapte peste cele stab i­ s iliile de conducere ale coope­
lui cen tra lizat dc produse a- altele. de la C A P S întan dici se l i ­ preţuirea ce o acordă s p r iji­ ra tiv e lo r agricole am intite,
de „meşteri* care au ridi- | lite prin planul anual. Dc a­ NOI PREMIERE î
gricolc, u n ită ţile îşi manifestă M erită evidenţiate insă c vrează sup lim e ntar 10 000 kg nu lu i m aterial, tehnic şi f i ­
cat ştacheta realizărilor mai ! semenea. la unele specii de ca ic şi-au sup lim e ntat c a n ti­ IN D U S TR IA LE LA PITEŞTI i
recunoştinţa pentru a ju to ru l xem plele oferite dc o sorit1 de porum b nanciar p rim it din partea sta­ animale. cooperatorii din tăţile de produse contractate,
ap roap e de ziua punerii in m u ltila te ra l acordat de stat un ităţi cooperatiste de unde. Intelegind necesitatea par lu lu i
funcţiune. 61 de construc- Spini, Deva, Bîrcea Mică. şi-au făcut un titlu de m in - Ultimele, două luni ale a- ;
in scopul v a lo rific ă rii mai de­ în urma analizei posibilităti- tirip â rii în ti-o măsură cit mai La alte cooperative agricole şi-au realizat şi depăşit pre­ drie din m odul cum s-au
fort au lucrat la staţia de pline a p o s ib ilită ţilo r dc spo­ preocupat de realizarea pro­ nulul 1969 vor consemna noi :
220 kilovolţi. Ia ateliere. I rire a producţiei agricole, că du cţiei agrîcole-m arfă. Fiin d prem iere pc platform a indus- !
închideri pentru iarnă şi lu- işi onorează o obligaţie pa­ un act de înaltă responsabi­ triei hunurîlor dc consum din :
crărl de ilum inat. E chipele I triotică. lot moi m u lte coope­ lita te economică şi socială, o Piteşti. In această perioadă ■
conduse d e du lgheru l Vale- * ra tive agricole au hotărît să înd atorire patriotică dc m a x i­ va fi dat în exploatare cel dc
r iu Mureşan, instalatorii Au- j predea c a n tită li însemnate dc mă im portanţă, onorarea in­ al doilea sedor de bază al
fab ricii „A rgcşana" — secţia
rel Meleşan. Ion Munteanu ; cereale, cartofi, legume, lapte Suplimentarea contractelor-un tegrală a d a to riilo r faţă de de ţcsălorie, cu o capacitate
şi $tefan Molnar au inre- j şi carne in plus fată de c o n ­ stat trebuie să constituie în anuală de 6 milioane mp sto­
gistrat cele m ai ridicate \ tractele iniţiale. Astfel. pe continuare sarcina princip ală fă dc fină.
randam ente. lingă fa p tu l că aceste coope­ a o rg a n iza ţiilo r de partid, O altă unitate pc şantierul
Montoril, în num ăr m ai j rative îşi măresc sursele dc co n siliilo r populare comunale căreia lucrările se desfăşoară
lor )a ziua-muncă, se asigură act de înaltă cinste şi patriotism
m are — peste 300 — au fost i cîştig. creîndu-şî p o sib ililn tra şi a con du cerilor C A P , , su- în ritnt susţinut, este Combi­
angrenaţi Ia obiectivele j să sporească ponderea p ă rţii hordonînri toate e fo rtu rile în ­ natul pentru articole tehnice
cheie ale primului grup. j băneşti în structura v e n itu ri­ d e p lin irii exem plare a o b li­ din cauciuc.
Pentru a se putea efectu a \ g a ţiilo r asumate de către fie ­
fn ziua de 5 n oiem brie su­ posibilitatea unei bune a p ro ­ care unitate agricolă. Cunos- SISTEM A U TO M A TIZA T
flarea cu abur a conducte- ; vizionări a populaţiei cu p ro ­ cind că măsura in ra re se a- PENTRU TURNAREA
for, pregătind astfel vrohn duse agro-ahm entare şi a in ­ chilă contractele reflectă e fi­ PIESELOR M ETALICE
Ia cald a cazanului., forţele
dustriei cu m aterii prime. cienţa întregii a ctivită ţi des­
; ou /ost concentrate la lu- Im p o rta n ţa re se acordă ac­ lor existente, adunările gene­ însemnată la constituirea fon­ ru m sînt cele din Slrei-Săce). vederile c o n tr.v tu a le anuale, făşurate de org anizaţiile dc Specialişti de la în tre p rin ­
| crările de la conducte. c a - ţiu n ii de livrare a producţiei rale ale cooperatorilor au ho- dului centralizat de produse Riu Bărbat, Ţebea şi Ooş. în iar ad unările generale ale derea mecanică din Roman
. zan, la probele m otoarelor tâ rit să predea can tităţi î n ­ agricole, cooperatorii din Să- funcţie dc p o sib ilită ţile exis­ partid şi consiliile populare, au conceput un sistem auto­
j electrice şî la tverificarea agricole este atestată $i de semnate de produse în plus laşu dc Jos au s ta b ilit ca tente. adunările generale ale cooperatorilor dîn .Strei-Săeel se im pun a fî întreprinse ac­ matizat pentru efectuarea o­
l circuitului de la anaratainl fa p tu l ră num ai în ultim ele faţă de prevederile contracte­ intrcg surplusul realizat la cooperatorilor au hotărît să şi Totia au hotărît să predea ţiu n i hotărîtc în scopul lic h i­ pe raţiunilor de turnare a pie­
! turbinei. Safii de echînă Au­ două zile. bazele «le recepţie lor iniţiale. In frunte a acţiu cultura griulu i. însuniind livreze fiecare in plus citc un nu m ăr însemnat de a n i­ dă rii în cpI mai scurt tim p selor metalice, A paratajul cu
: rel Cobzaru. G heorghe Sur- din ju d e ţ au p rim it peste 70 nii de înd eplinire a contrac­ JG 000 kg. să-l livreze statu­ 2—25 tone de legume, c o n tri­ male în afara sarcinilor con­ posibil a tu tu ro r restanţelor care se execută dozarea car­
ducan, A lexandru Luni că. telor se situează C.A.P. Sime­ lui Asemenea lor şi coopera­ buind astfel la im b un ălă ţirea caselor de turnare, încărca­
de tone «Ie porum b C a ntităţi ria. unitate caic livrează su­ torii din Toi ia. Pelrcni. Orăş- a p rovizion ării populaţiei cu tractuale înregistrate în ceea ce priveş­ rea şi cîntărirea m etalului u-
\ Rnth Hedric si sudorul tilizcaiă curenţi de înaltă
\ G heorghe Bunea nr-au m ăr­ însemnate de produse au fost plim e n ta r peste 28 000 kg ce­ tic. Cristur. Sâlaşu de Sus ele. aceste produse. Dînd dovadă de exigenţă şî te livra re a produselor agrico­ frecvenţă El înlocuieşte, în
: turisit. că realizările din a- preluate şi dc către I J V .L IV reale şî cartofi, circa 20 000 1 s-au angajat să predea însem­ A precieri pozitive se cuvin răspundere sporită pentru în ­ le la fondul centralizat al sta­ totalitate, operaţiunile efec­
j ceastă dtiminîcâ not fi com - P rin tre cooperativele agricole lapte şi mai m u lt dc 30 de to­ nate cantităţi dc porum b sau şi la adresa cooperativelor a­ deplinirea punct cu punct a tu lu i şi valorificarea s u rp lu ­ tuate pînă acum manual.
; parate cu oricare din ~ilele eare au acordai o deosebită ne carne. De asemenea, coo­ griu in afara celor stabilite gricole din Băcia, Căstău. A r- obiectivelor prevăzute în con­ sului de produse prin org an i­
: de vîrf ale săptăminii.
atenţie liv ră rilo r la fondul pe ratorii din Fnlt. predau prin contracte. Acosta este chia, Tim pa, Cristur, eare au tractele încheiate cu statul, zaţiile economice de stat.