Page 92 - Drumul_socialismului_1969_11

PA O 4 DRUMUt SOCIALISMULUI - JOI 27 NOIEMBRIE 1969

O. 1\ . u. Congresul al XiV-lea VIETNAM Lucrările Conferinţei

Adoptarea unui proiect de al P. C. din Chile cvadripartite in problema
hotare. delegaţi a i p a rtid e lo r
S A N T IA G O DE C H IL E
26
(Agerpres). — In ca d ru l lu c ră ­ com uniste şi m un citore şti, fră ­ S A IG O N 26 (Agerpres) —
r ilo r celui de-al X iV -le a Con­ ţeşti.
In zona tab erelor fo rţe lo r spe­
rezoluţie iniţiat de România d in C hile, care are loc la San­ nare a C ongresului, tovarăşul cia le am ericane dc la Bu vietnameză
gres a) P a rtid u lu i
C om unist
In ca d ru l unei şedinţe ple­
Prang. Duc La p şi Bu Dop, in
tiago de C hile, au
co n tin u a t
D u m itru Popescu, m em bru a)
dezbaterile in legătură cu p ro ­ C o m ite tu lu i E xecutiv, secretar sectoarele dc est. nord. nord-
blem ele cuprinse in. ra p o rtu l est şi în regiunea saigonezâ au
NEW Y O R K 26. — Cores­ p le xu l u n ita r al econom iei El pectate re z o lu ţiile anterioare a) C o m ite tu lu i C entral a) Par fost reluate lu ptele in tre u n i­
po ndentul A gerpres. C. A le - a s u b lin ia t exp erienţa tă rii ale A d u n ă rii G enerale p riv i­ prezentat de tovarăşul Luis lid u lu i C om unist Român, şeful tă ţi aţe G u ve rn u lu i R e vo lu ţio ­ P A R IS 26 (Agerpres). — Nguyen Van T ien — care l-a
xandroaie. tra n sm ite : C om i­ noastre in acest dom eniu, arâ- toare la necesitatea unei re ­ C orvalan, secretarul general delegaţiei C.C al P.C.R., a a- nar P ro vizo riu a! R e p u b licii M ie rc u ri s-a desfăşurat la Pa­ în lo c u it la şedinţa de m ie rc u ri
te tu l p e n tru problem ele eco­ tin d că in c o n d iţiile lu m ii de p a rtiţii e ch ita b ile a p o stu rilo r ai C.C. al P.C. din C hile drcsat p a rtic ip a n ţilo r la lu ­ V ie tn a m u lu i db Sud şi trupe ris cea de-a 44-a şedinţă a pe m in is tru l dc externe al
nom ice şi fin a n cia re al A d u ­ astăzi nu se poate concepe din cadru) S e cre ta ria tu lu i în ­ Congresul, la care participă, c ră rile C ongresului P.C. din am cricano-saigoncze. a decla­ C o n fe rin ţe i c v a d rip a rtite în G u v e rn u lu i R e volu ţion ar P ro­
n ă rii G enerale a O.N.U. a a­ dezvoltarea econom ică fără o tre statele m em bre ale O N U. peste 900 de delegaţi d in toate C hile un călduros salut din ra t m ie rc u ri la Saigon un pur problem a vietnam eză. Luînd v iz o riu al R e p u b licii V ie tn a ­
d o ptat in u n a n im ita te un pro ­ strinsâ colaborare cu alte şi in tre zonele geografice şi ţă ­ re g iu n ile ţâ rii, a fost salutat tâ lo r de c u v in t al c o rp u lu i ex- c u v in tu ). X uan Thuy, şeful de­ m u lu i de Sud, doamna N guyen
iect de rezo lu ţie in iţia t de state. rile a p a rtin în d aceleiaşi zone. de num eroşi in v ita ţi de peste partea C.C. al P C R . p rd iţio n a r am erican. legaţiei R.D. V ietnam , s-a re­ T h i B in h — a m en ţion ai că
Rom ânia in problem a „a d m i­ P roiectul de rezo lu ţie in i­ Delegaţia rom ână consideră fe rit la masacrarea de către F ro n tu l N a ţio n a l dc E libe ra re
n is tra ţie i publice şi de zvolta­ ţia t de R om ânia s-a bu cura t câ, deşi în ra p o rtu l prezentat In cursul acestor angaja­ trupe le am ericane a populaţiei d in V ie tn am u l de sud a dezvă­
rea". Ţ â rii noastre i s-au m ai de un la rg s p rijin in cad rul spre dezbateri pe această te ­ Mirko Tepavaţ despre proble­ m ente s-au în re g istra t p ie r­ c iv ile din salul sud-vieln:\- lu i m asacrul de la Song M y
a lă tu ra t, în e a lila te de co­ de zb a te rilo r din C o m itet şi a deri de am bele p ă rţi. Cele m ai mez Song M y, in luna m artie încă din luna m artie 1969. a-
a u to ri, A u s tra lia , A u stria , în lru n it aprecierea po zitivă u- m ă se vorbeşte despre e fo r­ vio le n te lu pte au avut loc la 1968. m cn ţio n în d că aceasta a râ tîn d că S tatele U n ite şi a d ­
C hile. Dahom ey, Franţa. G ha- nanim â a tu tu ro r ţâ rilo r, în tu ri asidue şi viguroase ale nord-est de Tay N in lt în tre Pa­ fost doar una din crim e le co­ m in is tra ţia de la Saigon au
dom eniul
S e cre ta ria tu lu i in
na. Ira n . M ali, Peru, Polonia, special a celor a fla te în curs unei ju ste re p a rtiţii geografice, mele actuale ale politicii exter- tr io ţii sud-vietnam ezi şi ele­ mise dc agresorii am ericani in făcut lo tu l p e ntru a cam u fla
T u rcia şi V o lta S uperioară. de dezvoltare. care văd în m ente ale in fa n te rie i m arino aeeaslâ afacere. V o rb ito ru l a
p re ved erile acestui docum ent .n e perm item să no îndoim am ericane. P o triv it p u rtă to rii Vietnam . X uan Thuy a făcut
P rezentind spre dezbateri câ in toate cazu rile dc această apel la guvernele şi popoarele ' s u b lin ia t apOi necesitatea re ­
şi vot p ro ie ctu l de rezo lu ţie un real s p rijin în e fo rtu rile speţă S ecre taria tu l a făcut în ­ lu i de cu vîn t. a fost necesară do ritoa re de pace d in întreaga tra g e rii n cco n d ilio n a lc a tru ­
a m in tit. în num ele tu tu ro r lo r pe ealea progresului eco­ totdeauna e fo rtu rile respecti­ ne iugoslave in te rv e n ţia elicop terelor, lum e. la o rg a n iza ţiile dem o­ pelor am ericane din V ietnam .
celor 13 state coautoare, re­ nom ic şi social, p rin lă rg ire a ta n c u rilo r şi a rtile rie i a m e ri­ cratice in te rn a ţio n a le şi la per­
prezentantul rom ân in acest coo p e ră rii şi co la b o ră rii in te r­ ve Poate câ această îndoială B E LG R A D . — C orespon­ p iile de bază pe care s-ar în ­ N ici delegatul am erican
com ite t, C o nstan tin Ene. a na ţion ale se întem eiază şi pe practica d e n tu l Agerpres, N Plopcanu, tem eia colaborarea tra in ic ă şi cane pentru a face fală presi s o n a lită ţile cu vederi pro gre­ H onry Cabot Lodgc — care a
s u b lin ia t că p rin tre pro b le ­ O a n g a jă rii şi p ro m o vă rii de tra n sm ite : L u in d c u v in lu l in securitatea ţă rilo r din E u ro ­ u n ilo r exercitate do fo rţele pa­ siste, ea şi la Statele U nite, să p a rtic ip a t pentru p e nu ltim a
m ele pe care le rid ică dez­ fu n c ţio n a ri rom âni, unde nu ca d ru l şedinţei com une a Vc- pa, precum şi po sib ilita te a ea trio tic e acţioneze pentru a se pune ca ­ oară la lu c ră rile co n fe rin ţe i,
voltarea econom ică şi socială N E W Y O R K 26 — Corespon­ s-a făcu t risip ă de efo rt şi e­ cei popoarelor şi a V.ccci so- acestea să fie d e fin ite in tr-u n
dentul Agerpres, C. A lexan- nergie din partea S ecretaria­ D in Saigon se anunţă, pe dc păt agresiunii am ericane în înaintea dem isiei salo — nici
a fiecărei ţă ri, un ro l de prim e ia l-p o litice , M irk o Tcpavaţ, docum ent acceptat de to ţi In
o rd in revine a d m in is tra ţie i droaie. transm ite : C om itetul tu lu i". secretarul de stat pentru a fa ­ acest sens, el a cita t, in p r i­ altă parte, câ su p crfo rtă re ţe ic V ietnam , să-şi întărească s p ri­ delegatul A d m in is tra ţie i de la
publice, de a cărei bună fu n c ­ pentru problem ele a d m in is­ D in cele 9 000 de persoane ce rile externe al R.S.F. Iug o­ m ul rin d „p rin c ip iile respec­ am ericane „B -52" au cont* jin u l acordai lu ptei drepte a Saigon. Pham Dang Lam . nu
ţio n a re depind. în lr-o m ăsură tra tiv e şi bugetare al A d u n ă rii care pun in fu n cţiu n e meca-: slavia, a fă cu t o expunere a tă rii su ve ra n ită ţii. e g a lită ţii nuat ra id u rile de bom barda­ au v o rb it despre cele în tin i-
mare. elaborarea şi realizarea Generale a abordat in dezba­ nism ul O N U., a spus delega­ supra pro b le m e lo r actuale ale in d re p tu ri, independenţei şi po po rulu i vietnam ez V o rb ito ­
o b ie ctive lo r ce lo rla lte sectoa­ te ri una d in tre cele m ai im ­ ta rom ână, p rin c ip iu l re p a rti­ p o litic ii . externe iugoslave. in te g rită ţii te rito ria le , a b ţin e ­ m ent asupra re g iu n ilo r unde ru l a s u b lin ia t răspunderea plate la Song M y. D elegatul a-
re ale v ie ţii econom ice şi so­ portante şi spinoase problem e ţie i geografice se aplică num ai .N o i concepem co n fe rin ţa rea de la orice fel de a m e n in ­ se consideră câ ar exista con p ă rţii am ericane pentru pre m erieun s-a lim ita t să repete
ciale. ale agendei sale : re p a rtiţia c- la 2 000. P entru oricine, aceas­ p riv in d colaborarea şi secu­ ţare cu fo rţa sau de fo lo sire c e n tră ri de trupe ale G u v e r­ lu ngirea ră zb o iu lu i in V ie t­ ideca aşa-num itei ..retrageri
V o rb ito ru l a a ră ta t in con­ c h ita b ilâ geografică a postu­ tă distorsiune fla g ra n tă a p rin ­ rita te a europeană ca un p ro ­ a fo rţe i, neam estecului in tre ­ n u lu i R e vo lu ţio n a r P ro v iz o rii nam. reciproce" a trupe lo r.
tin u a re că un aparat a d m in is­ r ilo r din S ecre taria tu l O N U c ip iu lu i re p a rtiţie i geografice ces co n tin u u , care trebu ie să b u rile in te rn e ale a lto r state,
tra tiv corespunzător creează S u b lin iin d poziţia delegaţiei e ch ita b ile apare ea o anom a­ capete un c o n ţin u t cît m ai colaborare econom ică, c u ltu ­
c o n d iţii pentru va lo rifica re a R om âniei in această p ro ble­ lie ca lifica tă . A dunarea Gene­ la rg “ , a de cla rat M irk o Tepa­ rală şi te h n ic o -ş tiin ţific â . A ­
de p lin ă a resurselor m a te ria le mă, Zoe D um itrescu-B uşulenga ra lă este chem ată să m odifice va ţ D upă părerea m a jo rită ţii tu n ci eînd este vorba de
şi um ane naţionale, pe ntru a a ră ta t in ca d ru l dezba te rilo r dc* urgentă această situ a ţie de statelor — a s u b lin ia t el — securitatea europeană, a spus Declaraţia şefului delegaţiei
integrarea lo r activă în com ­ câ pînâ acum nu au fost res­ fapt. co n fe rin ţa p riv in d colab ora­ în co n tin u a re M irk o Tepavaţ,
rea şi securitatea europeană ar î i u til să se găsească po­
tre b u ie să fie m arcată p rin s ib ilită ţi de a se în re g istra un R. D. Vietnam la Conferinţa
p a rticip a re a a ctivă şi egală în progres şi în problem ele care
d re p tu ri a tu tu ro r ţă rilo r eu­ te m p o ra r creează surse de
ropene. p rin p o sib ilita te a de n e lin iş ti şi nesiguranţă, cum
a-şi de term in a în mod lib e r şi a r fi m anevrele m ilita re pe de la Paris
independent po ziţia lo r faţă te rito riile a lto r state, e xiste n ­
de .p ro b le m e le care tre b u ie ţa bazelor m ilita re pe te rito ­
rezolvate. Calea cea m ai b u ­ r iile a lto r ţâ ri. S in t necesare P A R IS 26 (Agerpres) — R cfcrindu-se la dem isia Iu» talea şi in te grita te a tc iM4 ia-
nă şi m ai sigură pe ntru crea­ o serie de m ăsuri m ai largi X uan T huy, şeful delegaţiei Hcnr.y Cabot Lodge şi a ad ­ lâ a v e c in ilo r săi, p; -aza
rea un or c o n d iţii sănătoase în care ar determ in a începerea R.D. V ie tn am la C o nferinţa do ju n c tu lu i sâp de la conduce­ p rin c ip iilo r coexistenţi-,,'^'-?™ '
vederea s e c u rită ţii europene o u n u i proces de dezangajare şi la Paris asupra V ie tn a m u lu i, a rea delegaţie» am ericane. Xuan ce. El a adăugat eâ, o *datâ
con stitu ie cooperarea generală de reducere reciprocă a în a r­ declarat m a rţi, în cursul un*'1 Thuy .a s u b lin ia t câ. dacă d e ­ re sta b ilită pacea şi efectuată
şi depăşirea tre p ta tă a actua­ m ă rilo r in Europa co n fe rin ţe de presă, câ ar f» m isia şi înlocuirea celor două retragerea tru p e lo r, ..vor fi în
le i d iv iz iu n i in b locu ri S ecre tarul de stat pentru dispus să înlîlneascâ din nou. p e rson alită ţi p rin P h ilip H a bih tru n ite c o n d iţiile pentru sta b i­
V o rb ito ru l a s u b lin ia t in te ­ afa ce rile exte rn e a s u b lin ia t in p a rticu la r, pe şeful delega traduc in te n ţia A d m in is tra ţie i lire a de bune re la ţii cu S tate­
resul ţâ rii sale spre o p o liti­ apoi câ „im p o rta n ţa pre gă ti­ ţie i am ericane, dacă acesta ar N ixon „de a reduce in flu e n ţa le U nite, p o triv it p rin c ip iilo r
că de colaborare şi securitate r ilo r p o litic e p e n tru c o n fe rin ­ avea ceva nou de anunţat: W C o n fe rin ţe i de In Paris pentru coexistenţei paşnice".
în Europa pe care a d e fin it-o ţa europeană constă în fa p tu l a precizat, totodată, că aceste a concentra toate e fo ri u rile a­
d re p t „o p o litic ă a re la ţiilo r câ acestea se desfăşoară sub c o n v o rb iri p a rticu la re ar tre ­ supra problem elor m ilita re , în tre b a t. în s firş it. asupra
de bunâvccinâtate in tre ţă rile sem nul îm b u n ă tă ţirii tre p ta te bui să se poarte asupra celor h o tâ rîrîi A d m in is tra ţie i am e­
E uropei, in d ife re n t de siste­ a re la ţiilo r din Europa, sub zece puncte ale soluţie i globa­ atunci a d m in istra ţia a m e ric i ricane dc a aduce in faţa
m ul lo r so cial-p olitie, de d i­ sem nul îm b u n ă tă ţirii c lim a tu ­ le propuse de F N E. şi G uver nâ va tre b u i să şi asume în ­ C u rţii M a rţia le pe unul d in tre
vergentele ideologice existe n­ lu i p e ntru în tă rire a încrede­ n u l R e volu ţion ar P ro vizo riu al treaga responsabilitate a con­ responsabilii m asacrului de la
te in tre ele. in d ife re n t dc a- r ii p rin tr-o colab orare m ai R e p u b lic ii V ie tn a m u lu i de -Sud Song M y. X uan T huy a răs­
partenenta sau neapartenenţa strinsâ în tre state fă ră de ca­ şi, în special, asupra re tra g e rii secinţelor care vo r rezulta din puns : „N o i credem eâ p rin c i­
la b lo cu rile m ilila r-p o litic e ", re n ic i o co n fe rin ţă nu ar pu­ aceasta" pa lu l responsabil este p o litica
tea schim ba ceva". De aceea, tru p e lo r am ericane şi a fo r­
C onsiderăm , a spus M irk o m ă rii un ui guvern pro vizo riu Şeful delegaţiei R.D. V ie t­ de agresiune şi ncocolonialism
Tepavat, câ viito a re a confe­ a spus el, este im p o rta n t ca nam a s u b lin ia t câ ţara sa res­
Fabrica de ciment de la Darhane, o construcţie recenta, dovadă a .înaintării pe drumul statele să se a b ţină de la to t de co a liţie in V ie tn am u l dc a S ta te lo r U n ite in V ie tn am u l
industrializării a R.P. Mongole. rin ţă europeană ar tre b u i să ceea ce ar tu lb u ra o aseme­ sud. pectă ihdependenţa. neutral»- de sud".
discute, p rin tre altele, p rin c i- nea d ire cţie a evenim entelor.
Tratatul japono-american se va m
menţine în forma sa actuală AGENDA ECONOMICA

T O K IO 26. — C oresponden­ va deveni o prefectură cu n i­ M O SC O VA V A R Ş O V IA poloneze. Pe baza un or con­
tu l Agerpres, FI. Ţ u iu , trans­ vel de dezvoltare asem ănător tacte în tre U niunea indus­
m ite : P re m ie ru l japonez E i- eu cel al Japoniei, adică a- La Moscova s-au încheiat La Varşovia se află o de­ tria lă poloneză „ M . E . R . A f i
saku Sato s-a îna poiat tun cî eînd se va realiza o m ie rc u ri c o n v o rb irile d in tre legaţie b rita n ică condusă dc A sociaţia p ro d u că to rilo r de
m ie rc u ri după-am iază din v i­ id e n tita te m a te ria lă şi s p iri­ m in is tru l a fa c e rilo r externe dr. Ernest A Davies, secre­ aparate de m ăsură „S l.M .A .,t
zita pe care a efeetuat-o in tua lă in tre O kinaw a şi Japo­ al U R.S S. A n d re i G rom iko, ta r p a rla m e ntar la M in is te ­ d in A n g lia a fost sem nat un
S tatele U n ite In cad rul unei nia. şi m in is tru l de externe danez ru l Tehnologiei Scopul v iz i- acord care stabileşte p rin c i­
co n fe rin ţe de presă, Eisaku În tre b a t despre po sib ilita te a P oul H a rtlin g , care face o te i constă, după cum anunţă p iile c o la b o ră rii viito a re in
Sato a re le va t câ la W ashing­ re in tro d u c e rii a rm e lo r nuclea­ v iz ită în U R S.S. la in v ita ţia agenţia PAP, în analiza re­ do m en iul co n stru cţiei şi p ro ­
ton s-a căzut dc acord asupra re in O kina w a după re tro ce ­ g u v e rn u lu i sovietic A u fost z u lta te lo r în d e p lin irii acor­ d u cţie i de avarate ş tiin ţifi­
m e n ţin e rii, în fo rm a sa actua­ darea ei, Sato a răspuns câ discutate problente re fe ri­ d u lu i p o lo n o -b rita n ic de co­ ce.
lă. a tra ta tu lu i de securitate g u ve rn u l japonez se conduce toare la dezvoltarea re la ţiilo r laborare în dom eniul, ş tiin ţe ­
ja pono-am erican şi a a n u n ţa t in a c tivita te a sa după p rin c i­ sovicto-daneze şi s-a făcut lo r aplicate şi te h n icii, sem­ LO N D R A
câ în cu rîn d va prezenta un p iile con form cărora Japonia un schim b de p ă reri în un c­ nat in octom brie 1967. In ca­ După cum anunţă ziarele
ra p o rt n a ţiu n ii asupra v iz ite i nu doreşte să posede, să p ro ­ d ru l c o n v o rb irilo r, pe care londoneze, în cap itala M a rii
sale in S.U.A., eît şi asupra ducă sau să in tro du că arm e ie problem e in te rn a ţio n a le . H rila n ii au început tra ta ti­
a co rd u lu i p riv in d retrocedarea nucleare pe te rito riu l ţâ rii. După cum precizează a ­ delegaţia b rita n ică le-a înce­ vele în tre reprezentanţi ai
O kin a w e i, in a n u l 1972. El a Cu p rile ju l în a p o ie rii pre­ genţia TASS, co m e rţu l b ila ­ put la V arşo via. au fost dis­
precizat câ bazele m ilita re m ie ru lu i, opoziţia. îm preună te ra l a fost în valoare dc 30 cutate problem e legate de M in is te ru lu i C o m e rţu lu i E x­
d in O kina w a vor avea ace­ cu fo rţe le progresiste şi dem o­ m ilioa ne ru b le în a n u l I96.L pro g ra m u l lă rg irii colaboră­ te rio r al R D.G. şi ai C onfe­
la şi sta tu t cu celela lte baze cratice din Japonia au făcut Danem arca achiziţionează în r ii te h n ic o -ş tiin ţific e şi co­ d e ra ţie i in d u s triilo r b rita n i­
ale S U A. din restul Japoniei. din nou d e c la ra ţii in care c r i­ U.R.S.S. m aşini-u nclte , tra c ­ o p e ră rii in d u s tria le polono- ce. Este discutată problem a R.F.G. Demonsfroţie o tineretului împotriva continuării războiului din Vietnam, pentru pără­
P re m ie ru l a a firm a t că re tro ­ tică re zu lta te le vizite i. în tru - toare, a u tom ob ile, cărbune, britanice. în lo c u irii a c tu a lu lu i acord sirea imediată şi necondiţionată a trupelor S.U.A. şi ale sateliţilor săi din Vietnam, recunoaşte­
cedarea O kin a w e i se va în ­ cît ele ascund p o sib ilita te a ca petrol şi alte m ă rfu ri şi e x­ O aspeţii b rita n ic i au avut, com ercial b ila te ra l în vigoa­ rea guvernului provizoriu revoluţionar ca singur reprezentant legal al populaţiei Vietnamului de
cheia nu în m om entul tre ce rii in v iito r să se întărească a­ portă in s ta la ţii com plexe, de osemenea, c o n v o rb iri cu re pe un an, cu u n u l pe te r­ sud.
sale in a d m in is tra ţia Japo­ lia n ţa m ilita ră cu Statele U ­ nave, v ite şi altele. rep reze ntan ţi ai in d u s trie i m en de tre i sau cin ci ani. In fotogralie : Aspect de la demonstraţie.
niei, ci num ai atu nci eînd ca nite

Un agent al p o liţie i ita ­
C U R I E R 55 m ilio a n e d o la ri. ia r m o­ lită pedeapsa cu m oartea, liene a descoperit, in cursul In cad rul unei cere­ Vie activitate politică în Franţa
ţara sa nu poale să accepte
d u lu l lu n a r „In tre p id " — 40
sâ-1
dc
pc M in ic h ic llo
Restul su­
m ilio a n e d o la ri
m a rţi
spre
n o p ţii
trim ită
■ m ei rep rezin tă c h e ltu ie lile in S tatele U nite, unde pen­ m ie rcu ri, sub un ul din po­ m on ii care a avut loc PARIS 26 (Agerpres). — vocaţi cslc „ca p ita l" şi ,,mai
necesitate de vasta reţea tru deturnarea de avioane d u rile dc peste T ib ru , şapte m a rţi la B ra silia , cele­ Săptămîna aceasta va fi necesar decît oricind dc la
de centre de u rm ă rire a zbo­ este p a sib il de o astfel de cartuşe dc d in a m ită , ascun­ b ru l fo tb a lis t Edson marcată în Franţa de o vie plecarea generalului dc Gaul-
ru lu i de la sol, precum şi de pedeapsă. M in is tru l ita lia n a se in tr-o cu tie de carton ca­ A ran teş de Nascim cnto activitate politică. Pentru p ri­ le", a declarat prim ul m inis­
o p e ra ţiile de lansare de la c ita t in acest sens a rtic o lu l re era legală, p rin tr-u n f i ­ (Polc) a fost distins de j ma oară dc la formarea nou­ tru, in faţa C om itetului Cen­
La 25 no ie m brie a a v u t loc la In s titu tu l F ra n ţe i lui guvern. C onsiliul Naţional
Cape K ennedy şi cele de re ­ 11 al C o nve nţiei europene til, dc un sistem dc de to­ preşedintele B ra z ilie i, i tral al partidului.
şedinţa pu blică anuală a A cadem ici lu m ii latine , ca ­ p riv in d extrădarea. al U niunii pentru apărarea In vederea pregătirii viito a­
re grupează rep reze ntan ţi a 22 dc ţâ ri. Cu acest p ri- cuperare a a stro n a u ţilo r. nare. T o tu l era pre g ă tit pen­ E m ilio G arrastazu M e­ republicii (U.D.R.), urmează relor hotărîri, m arţi seara,
constatat
tru explozie. S-a
Oej. au fost in m în a te p re m iile A cadem iei pe anul 4 0 4 eâ în urm a exp lo ziei a r fi dici, cu titlu l de com an- j să se întrunească la sfîrşitul Com itetul de legătură al ma­
! 1969 (puse la dispo ziţie de F und aţia C.ulbenkian), 4 0 4 fost d istru s nu num ai podul, dor a) o rd in u lu i „R io sâptăm înii, în prezenţa a pe­ jo rită ţii guvernam entale a ţ i­
co m p o zito ru lu i francez O liv ie r Messiaen şi p ic to ru ­ L u în d c u v in lu l m a rţi în „C am pania m ondială îm ­ ei ar fi a vu t de s u fe rit şi B ranco" eu ocazia în- ! ste G00 de pa iticip a n ţi — de­ nut, la hotelul M atignon, în
lu i m exican R u fin o Tam ayo. Aceste p re m ii sin t re­ Cam era C om unelor, p rim u l p o triv a foam etei" va tre b u i s c rie rii celui de-al putaţi, senatori, secretari fe prezenţa prem ierului Chaban
m in is tru , H a ro ld W ilson. a p re lu n g ită pînâ la s fîrş itu l num eroase c lă d iri a fla te pe
zervate a rtiş tilo r lu m ii latine. P rin tre p e rso n a lită ţile o rază de m ai m u lţi k ilo ­ 1 000-lea gol din cariera derali şi m ilita n ţi ai U D.R Delmas, o reuniune consacra­
■ care au v o rb it cu acest p rile j s-au nu m ăra t M au rice respins o propunere a op o­ a n u lu i 1980, astfel in c it să m e tri Această descoperire, sa. ! Obiectul principal al acestui tă exam inării program ului de
| Schvunann. m in is lru l a fa c e rilo r externe ai F ranţe i, z iţie i conservatoare p riv in d coincidă eu „cel de-al d o i­ făcută la p u ţin tim p după P rim ire a lu i Pele in Consiliu naţional îl va consti­ lucru al parlam entului P a rti­
Rene Maheu. d ire cto ru l general al UNESCO, B. C ar- . j organizarea un ui re fe re n ­ lea deceniu al N a ţiu n ilo r U- ca p ita la b ra zilia n ă a îm ­ tui definirea orien tă rii p a rti­ cipanţii au abordat cu acest
dum n a ţio n a l in problem a .nile p e ntru de zvolta re" — a scria de atentate eu bom be
| ne iro (B ra zilia ), preşedintele şedinţe». Ei au releva t care au avut Joc în u ltim u l brăcat o form ă asemă­ dului, precizează agenţia p rile j numeroase subiecte, in-
I im p o rta n ţa a c ţiu n ii c u ltu ra le a A cadem iei şi ro lu l J eve ntua le i ad e ră ri a M a rii recom andat co n fe rin ţa b i­ nătoare v izite i un ui şef France Presse. sistind în special asupra con­
B rita n ii la P ia ţa com ună In anuală a O rgan iza ţiei N a­ tim p in m ai m u lte re g iu n i
i c o m u n ită ţii spii itua le latine. ale Ita lie i, a produs o vie de stat vZeci de m ii de E fortul de reflecţie la care secinţelor p o litic ii de lim ita ­
La această şedinţă a p a rticip a t, din partea Româ- răspunsul sâu. p rim u l m i­ ţiu n ilo r U nite pe ntru A li­ n e lin işte în rin d u l a u to rită ­ persoane au sa lu ta t tre ­ responsabilii U D R. sînt con­ re a creditelor.
! n ici. acad. A n d re i Oţetea, vicepreşedinte a l Acade- n is tru a precizat câ o ase­ m entaţie şi A g ric u ltu ră ţilo r guvernam entale cerea co rte g iu lu i de au ­
! m iei lu m ii latine. menea practică este co n tra ­ (F:A O.). P a rtic ip a n ţii la to m o b ile pc străzile o­
ră tra d iţiilo r engleze. co n fe rin ţă au recom andat, 4 0 4 ra şu lu i după care, cu­
de asemenea, ca această La Rio de Janeiro s-a a­ noscutul ju că to r de fo t­
4 0 4 cam panie să sc desfăşoare n u n ţa t eâ a fost p ierd ută le­
In prim a zi a re u n iu n ii m in is tru lu i a fa ce rilo r e x te r­ După cum s-a a n u n ţa t Ia în co n tin u a re sub egida gătura cu echipele dc spe­ bal a fost p rim it de pre­ Intensificarea bombardamentelor
începute m a rţi la Oslo, p ri­ ne al R.P. Polone, l-a p rim it L im a . ca urm a re a a p lic ă rii F.A.O., ce va acţiona in co­ c ia liş ti care lucrau în ju n g lă şedintele B ra z ilie i. Cu j
m ii m in iş tri ai ţâ rilo r scan­ pe am basadorul Becks, şe­ legii re fo rm e i agrare, din oc­ la bo rare cu a lte o rg a n iza ţii la dem arcarea fro n tie re i d in ­ acest p rile j, Pele a in -
dinave au lu at în discuţie fu l reprezentanţei com ercia­ in te rn a ţio n a le şi cu organis­ m in a t preşedintelui M e­ biafreze asupra poziţiilor
problem ele pc care Ic r id i­ le a R.F. a G erm aniei în Po­ to m b rie 1968 şi pînâ in pre ­ me p a rticu la re . îndeosebi cu tre B ra zilia şi Venezuela. d ici le g itim a ţia n r 1 000
că- crearea preconizatei U ­ lonia, care a in m în a t o notă zent. în Peru a fost e x p ro ­ g ru p ă rile de tine ret. Se crede câ cei 120 b ra z i­ de m e m b ru-susţin âtor al
vcnezueleni
lie n i şi
n iu n i vam ale nordice, pre a g u ve rn u lu i R.F. a G erm a­ pria tă o suprafaţă de com pun echipele sînt care c lu b u lu i F.C Santos. In nigeriene
lip ­
cum şi p o litica agrară a a- niei, p rin care sc propune 676 000 hectare ic rc n u ri a- 4 0 4 s iţi de hrană dc vreo două con tinu are cl a fost p ri- *
ccstor ţâ ri în eventualitatea începerea un or tra ta tiv e po­ g rico lc la care au fost adău­ sâp lâ m în i A u to rită ţile in ­ m it de d e p u ta ţii Con­ LAGOS 26 (Agerpres). — petroliere şi creşterea lo r în
re a liz ă rii „P la n u lu i N o rd ck‘\ litic e în tre cele două ţâ ri. gate. d in d o m en iile s ta tu lu i, Cascada N iagara şi-a re ­ tenţionează să in iţieze o o ­ gresului bra zilian , care U nităţile m ilitare ale guver­ intensitate, apreciază unii ob­
A genţia U nited Press In ­ Nota R.F. a G erm aniei va fi 360 000 hectare. Aceste pâ- lu at m a rţi v u ie tu l asurzitor, p e raţiu ne de salvare l-au fe lic ita t şi i-au in ­ nului federal nigerian fac în servatori, ar putea determina
m in lu ri au fost îm p ă rţite la
te rn a tio n a l precizează eâ. studiată cu atenţie de partea 11221 fa m ilii de ţăran i. Pînâ după peste cinci lu n i de tă ­ m în a t o plachetă de a r­ prezent intense pregătiri în guvernul de la Lagos să sis­
cere. Uriaşa cădere dc apă.
după o zi de dezbateri, nu poloneză la s firş itu l an u lu i vo r m ai 4 0 4 g in t şi o bandă de m ag­ vederea lansării unui „atac teze toate exporturile de pe­
s-a ajuns la nici o h o tâ rire fi d is trib u ite 112 000 hecta­ una d in tre cele m ai m ari La Paris a căzut m a rţi netofon eonţin în d d is­ de amploare", asupra p o ziţii­ trol, fapt care ar avea reper­
în problem ele abordate ♦ 0 + re la I 410 fa m ilii de ţăran i. a tra c ţii tu ris tic e din S.U.A., prim a ninsoare. F u lg ii de c u rs u rile rostite de se­ lor biafreze, relateaz.ă agen­ cusiuni şi mai negative asupra
fusese o p rită p rin tr-u n baraj
In tr-o co n fe rin ţă de piesă nea s-au to p it insă repede na to ri eu p rile ju l în­ ţiile de presă, citind surse
E xp e d iţia „A po llo -12 " a pro vizo riu , pentru a p e rm i­ M eteorologii francezi prevăd vie ţii economice şi financiare
p re m ie ru l norvegian. Per s c rie rii celui de-al 1000- provenite la Lagos din regiu­
costat .pe c o n trib u a b ilii am e­ 4 0 4 te sp e c ia liş tilo r să cerceteze p e n tru l anul acesta o iarnă in ansamblu. In legătură cu
B ortcn. a declarat câ cele lca gol. nea o s tilită ţilo r m ilitare.
rica ni suma de 350 m ilio a ­ M in is tru l ita lia n al ju s ti­ cauzele fenom enelor rapide grea. aceasta, se reaminteşte o re­
p a tru delegaţii şi-au expus Pe de altă parte, agenţiile
ne d o la ri, au an un ţa t o fic ia ­ ţiei. S ilv io Gava. a declarat, de eroziune şi să găsească centă declaraţie a adm inistra­
punctele dc vedere în p ro ­ de presă semnalează o inten­
lită ţi ale N A S A . A stfel, ra ­ în cadrul un ui in te rv iu , câ re m e d iile p o trivite . A p ro x i­ ţiei companiei engleze „13.P.",
blem ele o rd in ii de zî. d a r câ sificare a a c tiv ită ţii aviaţiei care exploatează cîm purile pe­
In p o z iţiile lor. deja cunos­ cheta „S a lu rn -5 ". ra re i-a tîn ă ru l am erican de origin e m a tiv 500 000 tone de apă se biafreze, care în ultim ele zile
plasat pe a s lro n a u ţii Con- italian ă. R affacle M in ic h ic l- prăvălesc în fiecare m in u t trolifere din Nigeria, că este
cute. n-a in te rv e n it n ici o a lansat o serie dc atacuri a-,
rnd G ordon şi Bcan pe tra ­ lo. care a de tu rn a t un avion peste slîn cile cascadei şi oa­ nevoită să-şi sisteze aproape
schim bare supra in sta la ţiilo r pclrolierc
seul spre Lună, a reclam at din Statele U n ite spre Ro­ m enii dc ş tiin ţă se tem că C U R I E R şi aeroporturilor controlate în întregim e activitatea dato­
4 0 4 cheltuirea a 185 m ilioane ma, nu va fi extră d a t in s-ar putea produce m ari de guvernul de la Lagos. r it ă in tensificării bombarda­
Agenţia P A P anunţă câ d o la ri, cabina de comandă S.U.A. El a e x p lic a t că de­ su rp ă ri dacă nu vor fi efec­ ■ Continuarea acestor bombar­ mentelor biafreze asupra in ­
Jozef W iniew icz, a d ju n ct al „Y an kce C lip p e i" a costat oarece în Ita lia a fost abo­ tuate lu c ră ri de consolidare.
damente asupra in sta la ţiilo r sta la ţiilo r petroliere.
T IP A R U L ; în tre p rin d e re a p o lig ra fică Deva.
44 065