Page 93 - Drumul_socialismului_1969_11

PROLETARI OIN TOATE TARILE, u n iţ i v a ! Redacţia

şi administraţia

ziarului
-------------------- \
D E V A , str. Dr, Petru G ro ta , rtr. 35.

telefoane: redactor şef - 11588 ; re­
dactor şei -adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275; telefon de
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P. G R Şl Al CONSILIULUI POPUIAR JUDEPN serviciu intre orele 16-24 - 11585.

PROLIFERAREA FUNCŢIILOR DE CONDUCERE Vizita tovarăşului

o maladie dăunătoa­ Ion Oheorghe Maurer in Anglia

LO N D R A 27. — T rim iş ii si a persoanelor curc-1 înso­ volta rca în co n tin u a re a coo­
speciali A gcrprcs. N icolae îo- ţesc. La de ju n au p a rtic ip a t p e ră rii econom ice b rita n o -ro -
re pentru economie npscu şî L iv iu Rodcscu, tra n s ­ Rov Mason, m in istru ) com er­ tatea cu care a fost ln tîm p i-
mânc.
M u lţu m in d p e n tru o s p ita li­
ţu lu i. lo rd u l K rro îl of Hale.
m it : P reşedintele C o n s iliu lu i
dc M in iş tri al R e p u b licii So­
şi
de stat
C om erţ, m in iş tri
cia liste Rom âniu, Ion G heor- vicepreşedintele C am erei dc nal. p rim u l m in is tru al R om â­
ghe M a u re r. care în tre p rin d e subsecretari de stat de la m i­ niei şi-a e x p rim a t — în răs­
o v iz ită o ficia lă în M area nisterele a fa c e rilo r externe, punsul său — satisfacţia pen­
llrita n ie la in v ita ţia p rim u lu i teh nolog ici, co m e rţu lu i. con­ tru m odul în care evoluează
m in is tru H a rold W ilson, a ducători şî rep reze ntan ţi ai u re la ţiile econom ice d in tre ce­
fost p rim it, jo i d im ine aţa, la nor m ari firm e in d u s tria le şi le două ţâ ri. S u b lin iin d d o ­
C om plexitatea problem elor In faţa cărora se află P a latul B uckingham . dc Ma- com erciale, zia riş ti. rin ţa R om âniei de a c o n trib u i
în tre p rin d e re a m odernă face ca acestea să nu m ai jcslatea Sa, Regina Elisabe A dresînd un călduros bun la a m p lific a re a acestor re la ­
poată fi soluţio nate în mod e m p iric, p rin in tu iţie şi la a Il-a . ve n it p re m ie ru lu i rom ân. In ţii, a tit pe plan econom ic, cît
nici num ai pe baza e xp e rie n ţe i p ro p rii. In prezent, şi P re m ie ru l rom ân a fost în num ele m e m b rilo r Cam erei şi in alte dom en ii, v o rb ito ru l
cu a tit m ai m u lt In v iilo r, este necesară prom ovarea soţit de m in is tru l a fa ce rilo r dc C om erţ din Lo nd ra, lo r­
unei conduceri ş tiin ţific e . Aceasta a m p lific ă şi ro lu l externe. C o rn cliu Mâncscu, şi dul E rro l) of H ale a su b lin ia t
m u n cii de conducere, cu im p o rta n ta sa fu n cţie rlc de am basadorul R om âniei In — în toastul ro s tit cu acest m .....m m m
organizare. 'In vederea org a n iză rii, în p rim u l rin d . se Londra. V asilc Pungan. p rile j — e vo lu ţia ascendentă
im pune sta b ilire a celei m ai corespunzătoare s tru c tu ri O a re la ţiilo r econom ice şi co­
organizatorice in te rne , ş tiu t fiin d că o stru ctu ră o r­ Joi la am iază Cam era de m erciale d in tre cele două ţâ ri,
ganizatorică bine concepută deţine un ro l esenţial în C om erţ din L o nd ra a o fe rit, e xp rim în d u -şi totodată, con­
u tiliza re a e ficie n tă a p e rson alu lu i în tre p rin d e rii în saloanele H o te lu lu i Savoy. vingerea că actuala vizita a
De De această bază. nu este d ific il de observat că un dejun in onoarea p rim u lu i p re m ie ru lu i Ion G heorgho
a ctivita te a de conducere d in în tre p rin d e rile noastre m in is tru fon G hcorghe M au rer M a u re r va c o n trib u i la dez- TELEX
depozitează* carenţe apreciabile, care frineazâ buna Ascuţirea pînzelor de fierăstrău la U.V. Câlan se execută mecanizat. Timplarul mecanic
desfăşurare a proceselor de pro du cţie şi economice. Nicoloe Moldovan urmăreşte cu competenţă şi răspundere această operaţiune hotăritoare in ob­
A na liza s tă rilo r de lu c ru ri d in sectorul m in ie r al m i­ ţinerea unor rezultate bune în secţia de modelârie.
n e re u rilo r d in ca d ru l ju d e ţu lu i nostru vizează tocm ai
existenţa unor asemenea carenţe şi im p lic a ţii ce le Magazin de prezentare şi desfacere a
generează. „A L B A N IA S O C IALISTA
Tn prezent. în sectorul m in ie r al m in e re u rilo r din M IN T IA (de la A. M OLDOVAN, in funcţiune era proba turbinei la produselor de blană şi încălţăminte LA 25 DE A N I*1
ju d e ţu l nostru, lucrează 18 800 s a la ria ţi, din care c ir ­ trim iiu l nostiw pe ţo n lie iu l teimo- la Termocentrala tura ţia m aiim o. Această operaţia Acesta este titlu l expoziţiei
ca 2 400 personal tehnico a d m in is tra tiv . D in acesta. Hăt» c e n tfo le i). deosebit de d ific ilă , socotită pe organizată dc Com itetul dc
Im presionanta cursa contra cro­ drept o veritabilă avanprem ieră e- Ieri, la Orăşlie, s-a deschis un magazin de prezentare
sin t in g in e ri. 1 140 te h n icie n i şi 044 fu n c ţio n a ri. Kc- nometru pentru punerea In lunc- Mintia nergelicâ, a ovul loc cu daplin Stat pentru Cultură şi A rtă
zu llâ deci că la 100 de m u n c ito ri re vin 17 sa la ria ţi |iune în această luna a prim ului succes, în cursul lile l de ieri şi şi desfacere al Combinatului de pielărie şi încălţămin­ a cărei inaugurare a avut loc
tc h n ic o -a d m in is tra tiv i şi un nu m ă r foarte m arc >.W grup energetic se apropie iretîs- a il-noapte, vreme de tS ore. te Cluj, aporţinind Ministerului Industriei Uşoare. In noua jo i la amiază in sala Ateneu­
u b il de final. Un lina! prodigios, Aburul S upiaîncâlut Io o tempo- unitate, cumpărătorii vor putea găsi produse de blană
fu n c ţio n a ri, caro rep rezin tă în m edie 30 la sută din menit să aureolexe <u fulgerul rolură de 565 grade şi cu o pre­ lui Român.
personalul nom uncitorcsc. m uncitori, m aiţtri, leKnieienl fl in­ Avanpremieră siune de 140 atmoslere a im p ri­ realizate de Fabrica „Vidra" Orâştie, încălţăminte produ­ Dedicată evenim entului pe
prim ilor kilow aţi, eforturile domne
A n a lizîn d m ai departe m odul cum sînt fo lo s iţi in g i­ de intreaga adm ira ţie a m iilor de mat rotorului turbinei o vite iă de să de unitatea din Cluj şi marochinârie de la „Căprioara" care poporul albanez II săr­
rota ţie de 3 000 do ture pe minut.
n e rii şi te h n ic ie n ii e xiste n ţi în în tre p rin d e ri, se con­ gineri de pe şantierul acestui im ­ Remarcabil este foptul că acest Sebeş. Magazinul este patronat de Fabrica „Vidra" din bătoreşte Ia 29 noiem brie —
stată câ la I E M. Dev a şi I M . Hunedoara num ai un portant obiectiv energetic al cin­ colos de aproape t SOC tone s-a Orâştie. aniversarea unui sfert de
procent m ic — sub 40 la sută — lucrează în secţiile cinalului. com portat ercelent in tim pul probei, încă din prima zi, cumpărătorii au găsit atei costume veac dc la eliberarea ţă rii de j
Printr-un lăudabil efort colectiv,
spre louda ing. ludovic S iilogy.
şi sectoarele productive, restul ocupind fu n c ţii de b i­ toote lucrările care p*no mai o- energetică o m aiştrilor Vosile Dumifrocha, A- din blană pentru femei, fuste şi taioare - paltoane din sub jugul fascist — expozi­
rou. In ce-i priveşte pe te h n icie n i, aceştia sin t u tili­ cum citevo iile puneau inco sub drion M untconu, 8 onu Ponoit, o blană de oaie Caracul, imitaţie de focă sau favior, pal- ţia prezintă, prin im agini şi ;
zaţi în secţii în p ro p o rţie de 07-08 la sulă din total semnul Între b ă rii respectarea an­ şefilor de echipă Oheorghe M ir, tonaşe pentru copii, căciuli pentru femei, bărbaţi şi co­ cifre sugestive, unele din |
au fost încheiate.
gajam entului
Ghcorghe Anghel,
Florin,
N iţu
Se constată că in m a jo rita te a u n ită ţilo r există un Staţia de 230 kilo vo lţi, menită teţeo de circuloţie a apei. Supus Andrei S iilogy, a întregului colec­ pii - gri şi negre din oaie Caracul paltoane din bla­ realizările cele mai im por- j
unor engente probe de verificare,
nu m ăr n e ju s tific a t de m arc dc trepte ie rarhice, cec a so lege steaua" de pe Mureş dc raionul întruneşte acum condiţiile tiv de la m ontajul blocului turbi- nă de veveriţă pentru femei, o gamă variată de încălţă­ tante ale poporului albanez. I
ce d e term in ă o a lu n g irc anorm ală a c irc u ite lo r dc sistemul energetic naţional, a fost pentru otingerea parometrilor func­ no-generatei. Ti confirmă astfel minte pentru femei, bărbaţi şi copii, mânuşi din piele con­ PROF. DR. DOCENT
com u nicaţii, p o s ib ilită ţi de de form are a in fo rm a ţiilo r, pusă in funcţiune. S-ou term inat ţionali necesari, iar sistemul de in c ita lor măiestrie profesională fecţionate la Fabrica „Vidra" Orâştie şi alte produse.
de asemenea, o oeroţiunile de conducte pentru abur o trecut cu in montareo m arilor agregate e ­ ANA ASLAN, ALEASA IN j
lipsă de o p e ra tiv ita te în luarea şi aplicarea d e ciziilo r, m ontaj şi in sta la ţii Io secţia de succes toate încercările. nergetice, dăruirea totală pentru In viitor se preconizează lărgirea gamei sortimentale CONDUCEREA UNOR
dilua rea re s p o n s a b ilită ţilo r şi creşterea c h e ltu ie lilo r preparare şi tratare chim ică a o Unica lucrore care condiţiona respectarea term enelor de eiccu- prezentate de noul magazin din Orâştie cu creaţiile cele FORURI Ş T IIN Ţ IF IC E
cu personalul le h n ico -a d m in istrn iiv A stfe l, considc- pei şl a fast definitivată intreago rcspectorco termenului de punere ţie. moi recente în materie de blănărie şi Încălţăminte. IN T E R N A TIO N A LE
rîn d fu n cţia de d ire c to r la n iv e lu l 1. pe ntru a ajunge
la fu n c ţia de şef de secţie, la con du cătoru l real si de Prof. dr. docent Ana As-
fapt al pro du cţiei, sc trece D rin tr-o întreagă filie ră do lan, directorul In stitu tu lu i de
şefi. Ca urm are, C onducătorul secţiei ajunge să fie ge ria trie Bucureşti, a fost a­
leasă preşedintă a
U niunii
s itu a t abia pe ecl de-al 5-lea n ive l ie ra rh ic. Sesiune de comunicări Si, totuşi, cînd va începe Mondiale de medicină p ro fi­
' Dacă sc m erge m ai jos, în ca d ru l s e c ţiilo r dc pro ­ lactică şi igienă socială pc
ducţie. regăsim încă 5 tre p te : şef de secţie, a d ju n c tu l o perioadă dc doi ani. Do
şe fu lu i dc secţie, şef dc raion, m aistru p rin c ip a l, tehnico-economice asemenea, a fost aleasă pre­
şedintă a Congresului inter-
m aistru . G rav este că la cele m ai m u lte e xp lo a tă ri, plantatul pomilor ? nuţional de medicină p ro fi­
La Hunedoara, au început ieri lucrările unei sesiuni
dar în special la Deva, T eliuc. G he lar şi în tre p rin d e ­ lactică şi igienă socială, care
de comunicări tehnico-economice consacrate dezbaterii u­
rea de e x p lo ră ri. în cadrul fu n c ţiu n ii dc conducere nor probleme ştiinţifice, de ordin tehnic şi economic, de va avea Ioc in Iugoslavia în
s-au regăsit 9-10 tre p te ie ra rh ice pînâ la m u n cito r importanţă majoră pentru perfecţionarea producţiei de Au tre cu t zece zile dc la un pom. La C .A P . C lopotîva să p lâ m în ii v iito a re (dacă tim ­ septembrie 1970.
Rapt paradoxal, dar m ai cu seamă re g re ta b il, dacă sc metal în unităţile oparţinînd Centralei industriale Hune­ publicarea a rtic o lu lu i ,270 dc faza .p re g ă tirilo r incâ nu a pul va m ai p e rm ite !). sâ se M AR I REZERVE DE SARE
are in vedere că toate acestea se petrec în c o n d iţiile doara. La lucrări participă cercetători ştiinţifici, ingineri hectare aşteaptă să fie p la n ­ fost depăşită In g in e ra A le ­ treacă la p la n ta tu l po m ilo r. La Slănic Prahova sc des-
chimişti, fizicieni, matematicieni, economişti din întreprin­ tate cu p o m i1. In perioada x a n d rin a C io rn e i ne-a relata^ Invo cîn d argum entele câ
in care co n d u că to rii în tre p rin d e rilo r m in ie re acuză i lăşnară im portante lucrări
deri siderurgice, metalurgice şi institute de cercetări spe­ respectivă, dacă sc pornea cu câ dc-abia ie ri s-au m o b iliza t „te re n u l m ai tre b u ie discuit j pentru puncrca în valoare a
lipsa cad relor tehnice pentru conducerea şi coordona­ cializate. h o tâ rîrc la realizarea acestei ceva fo rţe la săpatul g ro p ilo r. şi n iv e la t" sau câ „nu sînt i zăcăm intelor dc sare, desco-
rea producţiei, ia r m u n c ito rii — în mod absolut ju s ­ Sesiunea abordează o vastă arie tematică, sintetizată în act iu n i. se putea ca sarcina De citcva zile se aşteaptă so­ trasate încă nişte canale de j perite recent şi estimate dc
tific a t — socotesc că slaba asistenţă tehnică. în d ru m a ­ 39 de lucrări legate de producerea cocsului, aglomeratu­ s ta b ilită să fie în d e p lin ită in sirea u n u i tra c to r dc la I M .A. scurgere a a p ei". începerea ! geologi la circa 600 m ilioane
re şi co n tro l sînt încă un fa cto r de frin a re a bunei lui, fontei, oţelurilor şi laminatelor, de organizarea pe to ta lita te . Dar. în ciuda con­ Haţeg p e ntru efectuarea g ro ­ p la n tă rii stă sub semn de în ­ J tone. Astfel, au fost forate
baze ştiinţifice a conducerii şi proceselor de producţie, de d iţiilo r fa vo ra b ile care au c- p ilo r. dar acesta în tîrz ie sâ-şi trebare şi la C A P Peştcana. S pu ţurile principale dc acraj
desfăşurări a m u n cii în m in e rit. Cam aceleaşi cauze „o b ie c ti­
ridicarea nivelului calitativ şi eficienţei economice a pro­ x is ta t se constată că în fiin ţa ­ fată a p a riţia d in cauza un or ve" frineazâ începerea lu c ră ­ I şi continuă săparea tunelului
Ing. ION ZAHA ducţiei siderurgice. rea n o ilo r livezi a răm as Cln- d e fe cţiu n i. A supra re a liz ă rii r ii pe cele lf> hectare şi la j dc acces între ele, necesar
planează
plan
sa rcin ii de
deva la p e rife ria preocupării
dc
directorul Cabinetului Un interes deosebit suscită lucrările referitoare la utili­ co n d u ce rilo r coo pe rativelor a- m u ltă in c e rtitu d in e , argum en- C .A P . Densuş. ia r la C .A P . I deschiderii unor galerii din
coastă care — inccpînd
pentru probleme de zarea calculatoarelor electronice in activitatea tehnico-e- gricolc tin d u -sc câ „dacă tim p u l se H aţeg se aşteaptă zile m ai în ­ I onul 1970 — vor asigura cx-
organizare ştiinţifică Deva conomică, eficienţa cercetării şi organizării ştiinţifice, ri­ va m enţine fa vo ra b il. sînt sorite.
dicarea indicilor de utilizare şi reducerea consumului de Intere sîn du -n e de stad iul D in aspectele re la ta te se j tragerea a circa 600 000 tone
cocs la furnale, folosirea oxigenului la elaborarea oţelu­ lu c ră rilo r la citcva coopera­ speranţe ea întreaga su p ra fa ­ de sprinde cu u şu rin ţă con clu­ j sare pe an. Noile orizonturi
ţă sâ fie p lan ta tă in această
lui, optimizarea programării producţiei de laminate, per­ tive agricole care au p la n ifi­ | dc producţie vor fi dotate cu
Z C 2 C 3 fecţionarea structurii şi utilizării forţe! de muncă şi creş­ cate suprafeţe m ai m ari. am toam nă". Tată un mod in a d ­ zia câ p re şe d in ţii şi in g in e rii j instalaţii moderne de perfo-
cooperativele
d in
agricole,
m is ib il de a p riv i soarta p la n ­
terea productivităţii muncii în siderurgie. a fla t cu su rp rin d e re că pinâ ta ţiilo r de pom i Nu incape. precum şi c o n s iliile populare | ral, încărcat şi pentru trans-
■ portul sării Ia suprafaţă
ie ri nu s-a p la n ta t nici m ăcar n ici o înd oia lă eâ dacă lu ­ com unale privesc cu p a sivi­
c ră rile pregătitoare se înce­ tate problem a în fiin ţă rii n o i­ SISTEM U L DE IR IG AR E
peau d in vrem e (toam na a lo r p la n ta ţii de pom i Ţaţă do DE LA IERNUT
fost destul de lungă şi fr u ­ asemenea situa ţie, se cerc ca întreprinderea agricolă dc
o rg a n iz a ţiile de p a rtid şi o r­
acum.
moasă), se putea 'ea
S e rv ic iu l d e p re s tă ri în c o n s tru c ţii în a in te de venirea îng h e ţu ­ ganele agricole judeţene sâ stat din Icrn u t a pus în ex­
sistem
ploatare un modern
lu i. acţiunea sâ fie term in ată.
in te rv in ă cu m ăsuri energice,
pentru irigarea a 480 dc hec­
N ici co o pe ratorii d in Gcon- sâ asigure m obilizarea tu tu ro r tare, sistem care dispune dc
giu nu s-au g ră b it sâ înceapă co o p e ra to rilo r şi a m ijlo a c e ­ conducte sublcrane alim enla-
p la n ta tu l Pe lin g ă câ nu s-a lo r m ecanizate la începerea ic prin presiune. El este do­
în tr e p a ra le lis m e şi s c ă p ă ri d in v e d e r e desfundat întreaga suprafaţă, grabnică şi term in are a in tim ­ tat cu o staţie dc pompe
peste 10 000 de pom i încă nu
pul cel m ai scurt a uncia d in
avînd
complet automatizată,
au fost aduşi de la pepinieră. cele m ai im p o rta n te a c ţiu n i un debit dc 1500 mc dc apă
Începerea lu c ră rii sc tă ră g ă ­ afla te la ordinea z ile i pc ca­ pc oră. Sistemul de irig a t de
H o tâ ririie de p a rtid şi de to t fe lu l şi re p a ra ţii la sobe Deva şi-a com andat p rin nerî, cooperaţia meşteşugăreas­ au nevoie ce tă ţe n ii dc iis ih l nează de la o zi la alta „in - le n d a ru l lu c ră rilo r agrico le — la Icrn u t este prim a lucrare
stat p riv in d dezvoltarea con­ De num ai ntîl.a arc nevoie I.G.C.L.. zugrăvirea apartam en­ că execută douâ-lrei. de pre sta ţii V „Cu e le ctricie n ii ten ţio n în d u -se " ca în cursul respectiv p la n ta tu l po m ilo r. dc o asemenea tehnicitate şi
stru c ţie i de lo cuinţe p ro p rie ­ cetăţeanul, m in a t dc I.G.C.L, tu lu i Ti v in zu g ra vii în casă Ce se în tîm p lă dacă cetăţea­ aproape nu avem ee face” , sc m ărim e d in tr-u n am plu plan
tate personală c it şi fa p tu l câ către cooperativă ? A nul aces­ dcscojese. ehituiosc. dau p rim u l nul are nevoie de unele in ­ piinge vicepreşedintele. Peste dc îm bunătăţiri funciare ca-
p ro p rie ta rii de im o b ile nu ta cooperativa „P rog resu l” a strat şi cînd sâ treacă la fin i­ s ta la ţii sau de re p a ra ţii la in ­ to t pe unde no ducem ne-o ia re va cuprinde in v iito ru l
prea aveau la cine să apeleze p rim it do la populaţie, pînâ în sare fac nişte a lu zii, dc loc s ta la ţii ? Cu aproape un an in înainte I.K.B.D -u l pc care ce­ i cincinal peste 3 000 ha tere-
pentru efectuarea unor repa­ 20 noiem brie. 223 de eereri. A voalate, la ciubuc. „Ş tiţi, ceea urm ă. sub titlu l „P a ra le lism tă ţe n ii îl preferă, deoarece [ nuri agricole din ju deţul
ra ţii, im puneau găsirea unei satisfăcut 97 iar 13 cetăţeni ce p re lin d c ţi dum neavoastră in dauna intereselor cetăţea­ ştiu câ astfel vor fi şi m ai re­ | Mureş.
form e p rin care sâ fie satis­ şi le-au retras. S itu a ţia la sec­ nu se face deeît in p a rticu la r, n u lu i? 1*, notam , pc m arginea pede branşaţi | T E N I S
făcute pc d e p lin ce rinţele ce­ to ru l pre sta ţii eâtre în tre ­ asa câ..." Şi zug ravii în ca u ­ unui caz. câ există o concuren­ Vasâzica, cu a tît s-a u rn it I STO C KIIO LM 27 (Agcr-
tăţea nului în m aterie de con­ p rin d e ri şi in s tilu tii în schim b ză l-au ţin u t pc om în «şan­ ţă serioasă în tre în tre p rin d e ­ d in Joc problem a — I.R.E.D. ; preş). — Jucătorii români
s tru c ţii şi re p a ra ţii în con­ e cu to tu l alta. D in 110 cereri tie r" m ai bine de o sâptâm i- rea de reţele electrice şi coo­ a reu şit sâ în lă tu re un „con­ j JFic Năstasc şi Ion T iria c
s tru c ţii A stfel a lu a t naştere au fost satisfăcute 84 şi re tra ­ nâ Dar parcă num ai zu g ra vii peraţia meşteşugărească pen­ cu re nt". Sâ încerce însă einc ! au trecut şi dc tu fu l 2 în
pe lingă cooperativele de se 10 T o t in ju ru l sectorului I G C .L .-u lu i procedează aşa ? tru executarea re ţe le lo r clec- vrea sâ-şi com ande repararea j marele turneu internaţional
producţie meşteşugărească o unei prize, m ontarea unei lus­ i „O pcn" dc tenis pe teren a-
nouă a c tiv ita te : prestarea în tre, instalarea u n u i nou loc de copcrit, care reuneşte in a- j
co n stru cţii. Se im punea ca a- lam pă şi ne prindem cu unul ceste zile la Stoclcholm. toa­
ecsle secţii sau sectoare sâ Cea de a |V-a sesiune a Consiliului popular con tra o sută câ nu sare n i­ te m arile rachete ale lum ii.
dezvolte unele p re sta ţii cu m eni sâ-i facă acest serviciu. Năstasc l-a elim inat în două
care sâ completeze, după caz, A rg u m e n tu l ? Ni-1 spune in ­ seturi pc suedezul llaakan
activita tea I.G .C .L .-u rilo r, pen­ judeţean a adoptat hotărîri pentru d ire ct tot tovarăşul vicepreşe­ Zahr, in vreme ce Ion T iria c
tru a face fa ţă ce re rilo r d in te de la „Solidaritatea**. l-a învins pc cunoscutul cam­
Unde ne a flă m în prezent îmbunătăţirea activităţii de prestaţii — D jn lu c ră ri de în tre ţin e ri pion american M arty Ries-
cu această a ctivita te de pres­ n -a r putea tră i un electrician. sen. j
tă ri în co n s tru c ţii ? In lin ii La c it tim p se defectează o in ­ O P TIM ILE DE F IN A L A I
m ari, to t la acelaşi n ive l pe stala ţie electrică ? IN C.E.T. L A FO TBAL i
care sesiunea a IV -a a Con­ de stat gravitează deci şi preo­ P en tru u n ită ţile de p re sta ţii trice interioare. Ba m ai m u lt, Şi asta, la o cooperativă Ie ri a avut Ioc la Zurich I
s iliu lu i po pu lar judeţean îl a ­ cu p ă rile cooperaţiei ca şi cele există catalogul de p re ţu ri deoarece branşam ente nu au unde există secţie de in s ta la ­ tragere^ la sorti a op tim ilo r
precia ca nesntisfăcâtor U n i­ ale I.G.C L -u lu i. m u lt depăşit sub ra p o rtu l d re p tu l sâ facă deeît cei dc la ţii electrice I D ar in oraşele dc finală din cadrul compe­
tă ţile prestatoare se înghesuie A m in te am m ai sus fa p tu l că gu stu rilo r. Dacă v re i să faci I R E D . cetă ţe nii care-şi exe­ in care nu există ? tiţie i internaţionale dc fo t­
şi se încurcă ‘unele pe altele sin t prea puţine lu c ră rile de ceva m ai aparte de catalog cută in s ta la ţiile p rin coopera­ Am re la ta t aceste citcva bal „Cupa europeană a tir-
în p re sta ţiile către sectorul dc co n stru cţii pc care coo pe rati­ trebu ie sâ cazi la învoială cu ţie în tîm p in â nenum ărate -fapte, citcva d iscu ţii, am adus g u rilo r". Echipa Dinamo Ba­
stat. ia r la anum ite a c tiv ită ţi va sc oferă sâ i Ic facă cetă­ zugravul. în vo ia la e însă m ai g re u tă ţi la branşate Ce e cele citcva argum ente pentru cău va în tiln i form aţia sco­
dă in u ie acelaşi paralelism ţea nului. S itu a ţia nvi e proprie m u lt un fel de şantaj, căci în- drept, c drept. Problem a s-a a dem onstra ceea ce n-am fi In pagina a I l - a : ţiană K ilniarnoclt, prim ul
dăunător cînd e vorba de ce­ doar cooperativei „P rogresul". tîm plarea relatată e s tric t au­ m işcai p u ţin din „p u n ctu l v ru t sâ avem ocazia a dem on­ meci, p o triv it trage rii la
re rile populaţiei. C ooperativa .J iu l” din P etro­ tentică m o rt". stra : câ pre stă rile în construc­ sorţi, urm ind să sc dispute
— S arcina noastră de bază şani. de pildă, execută doar Cu altă ocazie, ne-am ocu­ In Deva. pre stă rile pentru ţii au rămas tot co p ilu l tu tu ­ pe terenul echipei scoţiene.
cu p riv ire la activita te a dc z id ă rii, zugrăve li şi in s ta la ţii pat, la I.G.C.L.. de satisface­ re p a ra ţii in construcţie pen­ ro r şi al n im ă n u i, câ se m a n i­ Iată program ul celorlalte in -
co n stru cţii şi re p a ra ţii in con­ sanitare, ia r „P a rin g u l" din rea c e re rii ce tă ţe n ilo r Cu p ri­ tru po pulaţie au fost lăsate festă o sărăcie acută de idei Adunări de dări de lîln iri : F.C. Roucn — A r­
s tru c ţii sînt pre stă rile către V ulcan doar zugrăveli (F v ire la cele de pre sta ţii în pc scama cooperativei „S o li­ cu p riv ire la form e noi de senal Londra ; F.C. Neapolc
populaţie. N u satisfacem decit dre pt, cooperativa aceasta a co n stru cţii ni se spunea : „C e­ daritatea*. p re sta ţii in co n stru cţii. — A ja x Amsterdam ; V îtoria
circa 30 la sută din vo lu m u l fosl în fiin ţa tă abia in acest an tă ţe n ii si asociaţiile de loca­ — Avem secţie de in s ta la ţii Aşa stind lu c ru rile , pc cînd Sctubal — llc rth a B erlinu l
occidental ; A ndcrlccht B ru­
total dc cereri, ne inform ează si nu a pre lu at de la coopera­ ta ri ar trebu i sâ ştie câ pen­ sanitare, de tin ic h ig e rie şi in ­ o singură u n ita te căreia sâ-i seamă in organiza­ xelles — D unfcrm linc ; Ncw -
tova ră şul A d o lf M angelus, v i­ tiv a „m am ă" — „D eservirea" tru astfel de- lu c ră ri se p o t a­ sta la ţii electrice — ne spune încred in ţe zi com anda a tot castlc — Southampton ; F.C.
cepreşedinte la cooperativa L u p cn i — a c tiv ită ţi de con­ dresa sî cooperativelor m eşte­ tovarăşul Ion Pescaru. vice­ ccca ce presupune — sâ z i­ Barcelona — Intcrnazionalc
«Progresul" d in Deva. Şi aceas­ stru cţii). şugăreşti". P entru ce anum e preşedinte la cooperativa ..So­ cem — o p re lu n g ire la o casă ? M ilano : K a rl Zeiss Jena —
ta din cauza lipsei do oam eni Sâ relatăm o în tîm p la rc pot sâ se adreseze ? D in 17-18 lid a rita te a *. Căci, deocam dată unul se ofe­ U.jpcst Budapesta. Partidele
c a lific a ţi. care dovedeşte câ şi a c tiv ită ­ categorii de lu c ră ri, c îtc sin t D ar poţi num ăra pe degete ră să-ţi bată şip cilo si a ltu l ţiile de partid tu r-re tu r sc vor disputa pi-
Ce o p e ra ţii execută coope­ ţile organizate suferă de sără­ necesare la o construcţie nouă, com enzile pe care le-a p rim it să-ţi aşeze ţigla. nă la 15 ianuarie 1970.
ra tiv a ? Z id ă rii, zugrăveli de cie de idei U n cetăţean din plus cele de re p a ra ţii in tre ţi- şi satisfăcut cooperativa. Nu ION ClOCLEI O