Page 96 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 96
PAG d
DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 28 NOIEMBRIE 1969
WASHINGTON 27 (Ager Preşedintele Comisiei senato
riale pentru serviciile forţelor
pres). — Intr-un interviu tele
Vizita tovarăşului Al lll-’ea V I E T N A M S.U.A., W illiam Rogers, a a armate. Slcphcn Young a pre
al
vizat,
secretarul de stat
cizat. după
ce
şedinţă, eâ
..au
văzute
le
demonstrat
bordat miercuri unele proble
Congres $ Declaraţia M.A.E. al R.D. Vietnam. cane. Referindu-se la războiul o cruzime cc au putea fi
me ale politicii externe ameri
timpurile
lui
depăşită
in
lan rer in Anglia unional al • Pierderi suferite de trupele americane în Viet din Vietnam, el a pus accen Hitler". El a menţionat câ una
din fotografii înfăţişa „necom
namul de sud.
tul pe „vîetnamiznrea" acestu
batanţi ucişi avînd piepturile
$ Un interviu al secretarului de s(at al S.U.A.
ia, lâsînri să se înţeleagă câ
tăiate cu baionetele", adăugind
Q Noi dezvăluiri despre crimele din cătunul My
Lai. Statele Unite îşi vor respecta câ numărul civililor asasinaţi
„angajamentele" faţă de regi
unor mari companii industria Golhozni cilor HANOI 27 (Agerpres). — dori progresiste din Statele U mul dc la Saigon. s-ar putea ridica la aproxima
ai guvernului. personalităţi Ministerul Afacerilor Externe nite să-şi ridice glasul si să ia Rcferindu-sc la convorbirile tiv 700 Young a subliniat câ
B m a r s s » ale vieţii economice, cultural- le. al R.D. Vietnam a dat publi măsuri pentru a opri pe agre de la Helsinki între reprezen a fost şocat de „aceste atroci
tăţi inimaginabile". Senatorul
arlistice. oameni de
.ştiinţă,
cităţii o declaraţie în care se
tanţii Statelor Unite si Uniunii
sorii americani, să-şi intensi
In cursul dineului, care s-a
ziarişti desfăşurat într-o atmosferă din U.R.S.S. arată câ guvernul acestei ţâri fice sprijinul şi ajutorul pen Sovietice în problema lim ită Daniel Inou.yc, care şi-a pier
a arătat câ rfo rtu rilc comu caldă, prietenească, preşedin denunţă cu holârîre masacrul tru lupta justă a poporului v i rii armelor strategice, secreta dut mina dreaptă în cursul
ne in accaslâ direcţie asigură O de la Song My si celelalte cri etnamez. pentru independen rul de stat al S.U.A. a subli ultim ului război mondial a
nu numai avantaje economice LONDRA 27. — Trim işii spe tele Consiliului de Miniştri, me comise de americani în V i ţă şi libertatea patriei, pen niat să aceste tratative se des declarat : „Credeam câ sînt
reciproce, ci constituie. tot ciali Agerprcs. Nicolae lones- Ion Gheorghe Maurer, şi pri MOSCOVA 27. — Corespon tru pacea în Asia şi in lumea făşoară într-o atmosferă gene blindat fată de cruzimi, dar a-
odată. un important aport la cu şi Liviu Kodescu, transmit : mul ministru Harold Wilson dentul Agerprcs, L. Duţâ, etnamul de sud. Guvernul R,D, întreagă. rum trebuie să recunosc câ
instaurarea unui climat de Preşedintele Consiliului de au toastat pentru prietenia transmite : La Moscova îşi con Vietnam sprijină deplin po rală favorabilă mi s-a făcut râu după cele ee
înţelegere şi oa.ee în lume. M iniştri al Republicii Socialis dintre cele două popoare, pen tinuă lucrările cel de-al treilea ziţia Guvernului Revoluţio O O am văzut".
o te' România, Ion Gheorghe tru dezvoltarea continuă a re Congres unional al colhoznici nar Provizoriu al Repu SAIGON 27 (Aoerpres). — WASHINGTON 27 (Ager Pe de altă parte, senatorul
Dupâ-amiazâ premierul ro Maurcr. a oferit joi seara un laţiilor multilaterale dintre lor din U.R.S.S. Delegaţii dez blicii Vietnamului de Sud Din punct dc vedere al pier pres) — In şedinţele desfăşu
mân şi persoanele eare-l în dineu in saloanele Hotelului România şi Marea Brilanie, bat proiectul noului statut al exprimată în declaraţia din derilor suferite de forţele rate miercuri, cu uşile închise, Charles Goodell a declarat câ
soţesc. au făcut o vizită la Claridges. în onoarea primului pentru pace si înţelegere în colhozurilor. La şedinţă partici 24 noiembrie 1969 în ca S.U.A. in Vietnamul de sud. de comisiile pentru serviciile a prim it o serie de informaţii
Palatul Weslminster, sediul ministru al Marii Britanii, tre popoare pă Lconid Brcjnev. Alexei re sc cerc ca SU.A. să sâplămînn dintre 15 şi 22 no forţelor armate ale Senatului privind alte atrocităţi comise
Parlamentului britanic. Harold Wi|$on. O Kosighin. Nikolai PodRornîi. pună tapat agresiunii. sâ-şi iembrie a constituit eea mai şi Camerei Reprezentanţilor, de trupele americane îm potri
Intîm pinaţi <le scrretarul Au luat parte Cornel iu Mâ- Joi dupâ-amiazâ au avut Ioc. alţi conducători sovietici. retragă complet si fără condi crea perioadă din ultimele trei consacrate examinării masa va populaţiei paşnice sud-viet-
grupului britanic al Uniunii ncscu. ministrul afacerilor la Forcign Office, convorbiri Joi, Congresul a fost salu ţii trupele din Vietnamul dc luni Potrivit unor cifre comu crelor la care s-au dedat tru nameze. El a refuzat să dea
Interparlamentare. M. J. Pa- externe, Vasilc Pungan, am oficiale între Corncliu Mănes- tat dc o scrie de oaspeţi de sud şi să lase populaţia sud- nicate de comnndamcniul ame pele americane împotriva alte amănunte, acuzînd în a-
terson. înalţii oaspeţi au vizi basadorul Republicii Socialis cu. ministrul afacerilor exter peste hotare. Tovarăşul Vasilc vietnameză sâ-şi reglementeze rican de la Saigon. în această populaţiei civile din Vietna eelasi timp autorităţile saigo-
tat acest monumental edifi te România 1 a Londra. Nleo- ne al României, si Michael Vîlcu. preşedintele Consiliului singură propriile sale proble perioadă au fost ucişi 139 de mul de sud. au fost prezenta neze „de a fi contribuit la pro
ciu. de care sînt legate multe lac Nicolae. adjunct a) minis Uniunii Naţionaic a Coopera me. m ilitari americani, alţi 663 fi te. pentru prima oară. diapozi cesul de brutnlizare a războiu
momente importante din is trului comerţului exterior. Stowarl. ministru] afacerilor tivelor Agricole dc Producţie Guvernul R.D. Vietnam ind răniţi tive în culori înfâtisînrl rrîm p- lui" prin iniţierea „Programu
toria poporului britanic. Ei Gheorghe Oprea, adjunct al externe si al Ccmmomvealt- din România, a transmis Con cheamă guvernele şi popoarele In aceeaşi sâptâminâ rela le din rabinul Mv Lai (locali lui Phoenix". care prevede a
au fost apoi invitaţi să asis m inistrului industriei con h-ului al Marii Britanii. greşului un călduros salul din iubitoare dc pace şi dreptate-, tează corespondentul agenţiei tatea Song Mv) Numeroşi sasinarea tuturor fruntaşilor
te la ora interpelării din Ca La convorbiri au participat, partea U N C.A.P . a Ministeru organizaţiile democratice in L’PI. trupele saigoneze au pier congresmeni americani nu diferitelor localităţi, bănuiţi de
mera Comunelor, in cadrul strucţiilor de maşini, şi alte din partea română, ambasado lui Agriculturii si S ilviculturii, ternaţionale şi regionale, per dut 567 m ilitari, alţi 1 421 fi si-au putut ascunde indigna a fi nutrit simpatii fată de
căreia prim ul ministru si alţi persoane oficiale române rul Vasilc Pungan şi Cornel a ţărănimii din ţara noastră. sonalităţile si oamenii cu va- ind răniţi. rea faţă dc aceste masacre forţele dc eliberare naţională-
membri ai guvernului au răs Din partea britanică la di Vlndu. director in Ministerul
puns la întrebări ale deputa neu au fost prezenţi Michael Afacerilor Externe, iar din
ţilor asupra unor probleme Stcw.irt. ministrul afacerilor partea britanică Georgc Thom
privind politica internă si ex externe şi al Cnmmnnweallh- son cancelar al ducatului Lan-
ternă a cabinetului. ului. lordul Shaelcleton. lord al e.islcr. şi ambasadorul Denis Se va re tra g e
In continuarea programului Sigiliului privai şi lider al Ca Laskcy. m C U R I E R O organizaţie feminină, ca
aceleiaşi zile. premierul Ton merei Lorzilor. Fred Peart. li In cursul convorbirilor au re îşi pune drept scop „eli
Gheorghe Maurei* a participat der ;il Camerei Comunelor fost abordate probleme p ri berarea femeii", a protestat
la o recepţie oferftâ în onoa Gcorge Thomson, cancelar al vind relaţiile bilaterale romu- g ene ralu l Fra n c o ? cu vehemenţă împotriva con
rea sa şi a persoanelor rare-l ducatului Lancaster. Cicdwyn no-britanice. precum si aspec cursului „Miss Univers", ca
însoţesc de guvernul Marii Hughes, m inistrul agriculturii. te ale situaţiei internaţionale, re urmează să aibă loo la
Britanii Denis Laskcy. ambasadorul printre rare problema securi MADRID 27 (Agerpres). — politici, care s-au străduit să Londra. O purtătoare dc cu-
Oaspeţii au fost întîmpinaţi. Marii Rritanii la Rurureşli. tăţii europene, problema viet Se va retrage generalul Fran descifreze ultimele acţiuni ale Sul) auspiciile asociaţiei dc răspindirc a cunoştin vînt a organizaţiei a declarat
la Banqueting House. de Robin Brook. preşedintele Ca nameză. situaţia din Orieetnţ co din funcţia de şef al statu generalului, au ajuns la con ţelor din R.IV Polonă, In Universitatea populară din câ acest concurs nu reprezin
Gcorge Thomson, cancelar al merei de Comerţ, lordul Blar- Apropiat, rolul şi activitatea lui ? Această întrebare circu cluzia câ Franco ar intenţiona Varşovia u avui loc o manifestare consacrată persona tă dccît „un nou exemplu de
ducatului Lanraster La re Icet. preşedinte al Roynl $o- Organizaţiei Naţiunilor Uni- lă dc eîtova sâplâmîni i u per să anunţe la începutul lunii lităţii lui Nicolae Balroscu. transformare a femeii intr-un
cepţie au participat membri eiety. precum şi preşedinţi ai tc. sistentă in capitala Spaniei, viitoare câ sc va retrage in Cu acest prilej, despre viata şi creaţia marelui is obiect sau o marfă supusă a-
iar cci mai mulţi observatori favoarea prinţului Juan Carlos toric. scriitor şi revoluţionar român a vorbit ataşatul preeierii la o licitaţie”. Ea a
dc Bourbon. cultural al Ambasadei Republicii Socialiste România la adăugat câ preţul concursului
Sc ştie ca. in luna iulie. Varşovia, Nicolae Mnrcş. „Miss Univers" ar fi „deva
lorizarea economică, socială şi
S-U-a . Industria Franco l-a desemnat ea succe psihologică a femeii".
Pentru solutio- Un interviu ai cancelarului sor pe prinţul Juan Carlos ne ♦ © ♦ ..
Bourbon După referendumul
* de automobile constituţional din 1966, el a Deşi se parc câ astronomul
narea diferen făcut să fie adoptate o seric afacerilor externe al Finlan 6 0 6 «Ic explorare se află pe calea cea bună tn
Ahli Ky rjalaincn. ministrul
Convorbirile
încercările de a găsi o expli
în dificultate vsst-gcrman de legi privind aplicarea legii dei. care a făcut o vizită la in vederea încheierii unui a caţie a impulsurilor radio e
organice (constituţia), „dotin-
dului dintre du-şi“ regimul cu o serie de Moscova. în vederea încheie cord comercial intre Piaţa manate do stelele ncutronice.
numite şi pulsari. totuşi cer
NEW YORK 27 (Agerprcs). BONN 27 (Agerpres). — voilor comune ale Europei oc structuri politice, administra rii unui protocol comercial cu comună şi Republic* Arabă cetările ridică noi semne de
Unită s-au încheiat la Bru
1 9 7 0 , a pă
U.R S.S. pe anul
Iran şi Irak devârat barometru al econo Intr-un interviu acordat agen cidentale". a spus el. Brandt tive şi parlamentare care ii răsit joi Moscova, plccînd xelles Comisia C.b E. va adu întrebare. Astfel, cea mai re
Industria de automobile, un u-
lipsiseră pinâ atunci.
miei americane, trece in pre ţiei France Pressc. cancelarul consideră câ este important să După numirea lui Juan Car spre patrie. Protocolul semnat ce la cunoştinţa Consiliului centă descoperire efectuată dc
radioastronomic
ministerial rezultatele convor
observatorul
vest-german WJHy Brandt a
prevede o
se ajungi la „tratative con
creştere cu 0 la
zent printr-o perioadă difici crete care vor trebui, natural, los de Bourbon. el a procedat sută a comerţului bilateral in birilor. urmind ca miniştrii Parkes din Mareo Britanie se
lă. Trei giganţi ai acestei in arătat eâ rezultatul apropiatei la 29 octombrie la o remaniere
AMMAN 27 (Agerprcs). — dustrii — „Ford". ..General conferinţe la nivel inalt a „ce să fie pregătite şi conduse de guvernamentală, numind in anul 1970. care va atinge su să hotărască dacă să se Ini rclerâ la faptul câ un astfel
Iordania a făcut cunoscute gu Motors" şi „Chrysler" — au a* lor sase", programată pentru ..coi şnse“ ea un tot", funcţia dc vicepreşedinte al ma dc 500 milioane ruble. ţieze tratativele propriu-zisc. de pulsar emite semnale a că
vernelor iranian şi irakian nunţat o reducere a producţiei, zilele de I şi 2 decembrie ac. Solicitat să precizeze poziţia noului Consiliu de M iniştri pe 6 0 9 ♦ O * ror intensitate variază la fie
propunerile sale in ceea ce deoarece stocurile produselor la Haga. depinde dc poziţia sa privind raporturile dintre amiralul Luis Carrero Blanco După cum an anunţat surse Preşedintele Nixon a sem care zecime de secundă, deşi
priveşte posibilitatea de solu ncvinduic sporesc continuu. Parisului şi Bonn-ului. Rcfc- sectoarele industrial şi agricol cure în fond îndeplineşte în oficiale biafreze — citate de nat legea privind introduce intervalul dintre impulsuri
ţionare a diferendului dintre Potrivii inform aţiilor furniza rindu-se la intrarea Angliei în în Piaţa comună. Brandt a sărcinările primului ministru agenţia France Prcsse — m rea noului sistem dc recruta râmine acelaşi.
rele două ţâri, jn legătură c»« te de „Wall Street Journal", C.EE, WiHy Brandt a preci spus eâ „le vede înlr-un mod cu toate eâ oficial Franco nu ultimele xâptâmini au avut re. Potrivit acestui sistem,
rstuarul Shalt el Arab. rcla- firma „Chrysler11 şi-a închis zat câ guvernul său va conti uşor diferit fală de anumite ‘-a transferat aceste funcţii. loc ciocniri violente intre recrutările sc vor face prin ♦ O *
Iarna intră treptat în drep
lează surse oficiale din Am- sâplâmina aceasta trei uzine. nua politica cabinetelor pre cercuri franceze" Toii parte Dar. desemnarea lui Juan forţele bialrezc şi unităţi fe tragere la sorţi de , către ti turile cî pe'cohlinentul eu
man. cedente. care s-au pronunţat nerii C EE . a adăugat el. sîn! derale nigeriene in împreju nerii care au împlinit virsta
UOde se asamblau maşini pen Carlos si numirea lui Blanco rimile importantului centru dc 19 ani. Sistemul sc va ropean. In -Europa apuseană,
Acest conflict a izbucnit în tru serviciile dc salubritate, in favoarea aderării chiar din di' acord câ agricultura tre au creat automat mecanismul strategie Onitsha şi in partea aplica tuturor celor în vîrstă ea şi-a făcut simţită prezenta
luna aprilie, cind Iranul a Iv*- şî a anunţat apropiata închi 1961. rînri Anglia Şi-a depus buie tratată diferit faţă de in succesiunii generalului. pri dc sud a oraşului O'vcrri. Se între 19 şi 26 de ani, urmind prin furtuni, ploi torenţiale,
târît să anuleze acordul în dere a altor patru uzine. Ob candidatura. Cancelarul vest- dustrie si (*m rrţ. Guvernul mul uim ind să fie încoronat precizează, totodată, că un a intra în vigoare la 1 ianua inundaţii şi, pe alocuri, nin
cheiat cu Irakul în 1937. care servatorii economiei apreciază german consideră câ este ne vest-german este partizanul u rege al Spaniei, iar al doilea puternic atac întreprins de rie 1970. soare. Prima zăpadă a căzut
definea graniţa comună între eâ în luna decembrie produc cesar ca acum să se ajungă la nei diviziuni raţionale a mun să preia funcţia de prim-mi- trupele federale a fost res şi tn Polonia şi Cehoslovacia.
cele două ţâri în zona estua ţia de automobile va fi cu 63 un rezultat ronerct în această eii în sinul comunităţii şi al nislru. Acest lucru farc pe pins. iar forţele bialrezc au Guvernul italian a hotărit In partea occidentală a conti
rului. corind totodată stabili la sulă mai mică faţă dc a- direcţie. „Lucrul acesta este unei restructurări a agricul m ulţi observatori politiei r A recucerit trei localităţi in să angajeze 5 000 de noi poli - nentului. doar Portugalia mai
posibil dacă Franţa şi R F. e
rea unei noi frontiere. ceeasi perioadă a anului 19GB. Germaniei adoptă o atitudine turii care să răspundă neersi1 creadă câ în cursul lunii v i cursul contraatacului. t di pentru a putea face faţă beneficiază de timp frumos.
Iordania s-a oferit ea m? Dificultăţile din industria care să corespundă spiritului laţilor viitoare, a conchis Wjl- itoare eind Franco ^*a îm pli ♦ o < * agitaţiilor sociale şi studen
diator pentru aplanarea con dc automobile se repercutează ni 77 de ani. el va consimţi să Cnmcntind scurta vizita pe ţeşti rare confruntă fn pre Sute dc mii, dacă nu chiar
flictului, si în acest sens Abdel negativ şi asupra altor ra Tratatului de la Roma si ne. ly Brandt. sc retragă. care ministrul de externe al zent Italia, a anunţat minis milioane de locuitori din Rio
Moncim Rifai. vieepremicr şl muri industriale, fiind cunos Franţei, Maurico Schumann, a trul de interne, Franco Rcsti- de Janeiro au aflat de ce
vo. Kl a precizat câ guvernul
ministru de externe, a între cut câ ca consuma 20 la sută făcut-o miercuri la Roma, n- a decis, dc asemenea, spori scrisorile lor corect francate
prins recent o scrie de vizite din producţia dc oţel. 10 la genţia France Pressc conside rea salariilor poliţiştilor, tn- nu ajungeau niciodată la des
succesive în cele două capita sută din producţia de alum i ră că ea a avut drept obiectiv ccpind cu 1 Ianuarie 1970. tinaţie. De mai mulţi ani. un
le Ducă demersurile sale. pre niu şi HO la sută din produc precizarea clară a poziţiilor funcţionar de poştă din Rio,
cizează în legătură cu aceasta ţia de cauciuc a Statelor U ni in preajma Conferinţei la ni Un număr dc 18 persoane împreună cu şase complici, au
vel înalt a „celor şase", care
publicaţia iordaniană „Al te In urma unor analize, sc va desfăşura la Haga in au încetat din viată şi alte 35 dezlipit timbre poştale in va
Difaa". reprezentanţi ai gu „Argus Research Corporation' zilele dc l şî 2 decembrie. au fost internate în spital. în loare de 40 de milioane de
vernelor iranian şi irakian ar — o autoritate în cercetarea e N-a fost vorba dc negocieri stare gravă, după ce au băut cruzeiros, pc care apoi le re
urma să se înlîlneascâ în v i conomirâ — a ajuns la conclu propriu-zise, precizează AFP, combustibil dc avion, pe ca vindeau. Scrisorile neexpedia
zia câ in anul 1970 economia te erau, bineînţeles, arse.
itorul apropiat la Amman. în ci dc o cunoaştere a dosaru re l-au confundat cu... rom.
americană va înregistra o scă Toate aceste persoane apar Intr-o locuinţă din Rio dc
prezenţa oficialităţilor iorda- dere a producţiei pe intrec lui pregătit pentru apropiata ţin unui sat din Insula San Janeiro. poliţia a găsit mai
reuniune.
ansamblul său. Viccnlc. care au găsit pe o multe mii de scrisori „nepre-
♦ O * plajă, aruncate de curentul lucratc", precum şi mărci
Autorităţile vcsl-ccrmanc poştale in valoare de câteva
au iniţiat o acţiune judiciară marin, mai multe butoaie cu milioane dc cruzeiros. Banda
alcool etilic folosit drept com
Uni taine ale lunii împotriva lui Hans Adolf As- bustibil pentru avioane. a fost arestată.
bach. învinuit dc a ti parti
cipat la masacrarea, in timpul
celui dc-al doilea război mon
HOUSTON 27 (Agerprcs). cate de căderea unor meteo dial a peste 1 000 dc cetăţeni
Prima cutie cu eşantioane riţi. Datorită faptului câ un paşnici in teritoriile ocupate L ud vi Ic Svobnda, preşedintele TU S. Cehoslovace,
selenare recoltate dc astro- dele seismice au avui o in de nazişti din răsăritul F,u- aflat In viz*tâ in lr:m. a purtat miercuri convorbiri ofi
nauţii Charles Conrad şi Alan tensitate relativ mică, se pre ropei. Se precizează câ As- ciale cu Mohammad Reza Pahlavi Aryamchr, şahinşa-
Bcan in Oceanul Furtunilor supune eâ meteoriţii au avut bach a fost între anii 1950 şi hul Iranului.
.i fost deschisă la laboratorul dimensiuni reduse. Nu a fost 1957 ministru pentru proble Cei doi şefi de stat au discutat probleme privind
dc recepţie lunară a Centru Inrâ elucidată cauza ecoului mele sociale în guvernul lan dezvolta»*r»a relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Iran tn
lui spaţial de la Houston. undelor seismice produse de dului Schlcswig Holstcin. diferite domenii şi au avut un schimb de vederi asu
Din primele impresii comu căderea modulului, care a du ♦ O * pra unor importante probleme ale situaţiei internaţio
nicate dc cercetători rezultă rat 55 dc minute. în tim p ce Joi a început, in faţa unui nale actuale, anunţă agenţia CTK.
eâ bucăţile dc rocă sînt aco un astfel dc fenomen nu ar fi tribunal din localitatea elve
perite de un strat gros de pulul dura pe Pâmînt mai ţiană Winterthur. procesul in
praf. puţin mai deschis la cu mult de un minut. tentat celor trei palestinieni
loare decit cel adus din Ma Datele telemetriee recepţio care au atacat în februarie un
rca Liniştii de Noii Arni- nate la Houston au dus la o avion al companiei israelicne
slrong şi Edwin Aldrin şi par nouă descoperire apreciată a „El-Al", pe aeroportul din
a fi de origine vulcanică. fi extrem dp importantă — Zurich. precum şi unui cetă
Greutatea totală a rocilor din detectarea eimpului electro ţean israclian însărcinat cu
prima cutie a fost apreciată magnetic al Lunii Magneio- securitatea avionului, care a C U R I E R ■
la aproximativ lâ.H kg Cutia mctrul a semnalat existenţa AUSTRIA. Un eşantion de rocă lunară, expus la Vieno, se bucură de atenţia vizitatorilor pâ- împuşcat pe unul dintre ata
a doua conţine aproximativ unui eimp magnetic lunar e- minteni. canţi.
10.11 kg. In afară de acestea, euatorial de o intensitate cu
în rabinii dc comandă sc mai prinsă între 30 şi 40 Gamma.
află ci Ic va pungi de plastic Deşi aceasta este extrem de
eu roci. a căror greutate nu mică, în raport cu intensita
este incâ cunoscută Ele u r tea eimpului magnetic teres
mează să fie aduse simbâtâ tru. care măsoară la Ecuator Strategia economică in te r- tn cursu l p rim e i ju m ă tă ţi a
la laboratorul de la Houston. 30 000 de Gamma. ea este mai nă a preşedintelui N ixon se a n u lu i 1970 ar rid ica, prohu-
Sc crede eâ greutatea totală a mare decit considerau astro dovedeşte a fi critică pentru b il, n iv e lu l actual al. şoma
acestor eşantioane lunare ar nomii. Pinâ acum sc presupu lum ea in d u stria lă occidenta- ju lu i la a p ro x im a tiv 4.5 la
fi între 30 şi 10 kg. nea câ intensitate,i eimpului lă. M a i îna inte de orice, a A sută. ceea ce ar însemna a lţi
In cursul zilei de joi a în magnetic al Lunii n-ar putea ceasta rezultă d in fa p tu l rd
ceput efectuarea analizelor dc depăşi 2—R Gamma. Rcferin- econom ia am ericană re p re 600-700 000 de m u n c ito ri fă
laborator pentru a se stabili du-se la această descoperire, zintă cel m ai im p o rta n t fa c ră lu cru Efectele acestei si
mai întîi nivelul de radiaţie dr. Palmer Dyal. cercetător al to r în creşterea com e rţu lu i preună cu d e cla ra ţiile recen fost, însă, în cu rin d relaxată m u lt m ai d ific ilă . N ixon în economică. M a jo rita te a tă cu tu a ţii ar putea să se dove
al lorilor. In următoarele 'zile NAS.A.. a declarat câ pre m ondial. Acum pare să nu te ale p rin c ip a lilo r bancheri şi de la s firş itu l a n u lu i 1907 suşi a v o rb it despre un „ fa tă a a n g a ja ţilo r am e rican i a dească a f i suficien t de se
vor fi făcute experienţe bio zenţa arcslui cîmp magnetic m ai existe n ici o îndoială că am ericani, con form cărora spirala in fla ţio n is tă s-a pus ta lis m '' atunci cînd s-a refe avut cel m ai m u lt de pierd ut rioase a tit pe plan in te rn ,
medicale. presupune existenţa unei sur preşedintele a h o tă rit să p o litica a n tiin fla ţio n is tă ac d in nou în mişcare Această rit la creşterea p re ţu rilo r, d in cauza rid ic ă rii p re ţu rilo r. c it şi pe ntru restul lu m ii.
La Centrul spaţial din se magnetice aflate undeva m enţină o p o litică m onetară tuală nu ar putea avea drept experienţă, coroborată cu m o care a dat naştere la rea cţii Cei de la e xtrem ita tea in fe M ai există, totuşi, o a ltă po
Houston s-n anunţat totodată sub crusta exterioară a Lunii. şi fiscală severă faţă dc ceea rezu ltat o stab iliza re a pre du l în care au fost u tiliza te s ib ilita te , ca chiar aceste re
câ seismomeirclc instalate în Numai după instalarea unor ce el consideră a fi, în mare, ţu rilo r m ai înainte de s firs i- In fla ţioniste , şi la te n d in ţa d r rioară a scării social-econo- zulta te să nu se dovedească
Oceanul Furtunilor au sem magnclometre. în diferite o bă tălie psihologică pentru lu l a n u lu i 1070, denotă co mice ar avea cel m ai m u lt a fi decit o presiune tem po
nalat un cutremur lunar na puncte ale suprafeţei lunare, A d m in is tra ţia sc pregăteşte de pierdut in cazul unei. re rară asupra in fla ţie i. In acest
tural. a cărui cauză nu este va putea fi stabilită poziţia a para a cţiu n ile p a tro n a tu lu i cesiuni. In rin d u l n e g rilo r şl u ltim caz, preşedintele N ixo n
cunoscută In legătură cu cer acestei surse. şi sindicatelor, care sînt co sa în fru n te toate riscu rile în al tin e rilo r şom ajul este deja ar avea de în fru n ta t coşm a
cetările efectuate asupra da La Centrul spaţial He la tate ca fa c to ri in fla lio n iş li eventualitatea unei în c e tin iri D in presa s tră in ă de 4-5 o ri m ai m arc decit ru l unei a lte rn a tive p o litice
telor transmise dc seismome- Houston s-a comunicat. între P re ţu rile m ai m a ri şi dnbîn- a ritm u lu i de dezvoltare eco media naţională. Preşedinte în cea de-a doua ium âtaie a
Ire privind şocul seismic pro timp. <â astronauţîi Charles zile la fe l de rid icate au a nom ică şi a creşterii n iv e lu le N ixo n trebuie, aşadar, sd m an da tu lui său Şi. aceasta,
vocat dc eioeniren etajului Conrad. Alan Rcan şi Rirhard nu la t, în fapt, încercările do lu i şom ajului. fie conştient de pericolele so pentru că el ar putea să d u
superior al modulului lunar Gordon. aflaţi la bordul port a a n ih ila aceste tendinţe in Este în g rijo ră to r totuşi sim u lta n aplicarea im p ozite a cum păra im ediat cit mai ciale şi politice ale acestei că economia am ericană in
de suprafaţa Selenci. cercetă avionului llornet. in drum fla ţio n iste p rin in te rm e d iu l pentru preşedintele N ixo n ro lo r suplim entare dc v e n itu ri m ult de teama că mai Urziu s itu a ţii tr-o recesiune de p ro p o rţiile
torii au menţionat eâ acestea spre lln ’.iu'i. se simt excc- im p o zite lo r şi al p o litic ii m o nsihologia in fla ţio n is tă a p ro şi p o litica monetară restric p re ţu rile vor fi m ai m ari. N ixon pare să se fi anga- celei din tim p u l m a n d a tu lu i
au ajutat la identificarea că U'-'l. Li au inrrput marii di netare dus serioase tu lb u ră ri in tivă ou d e term in at pe oame C ontinuarea actualei orien iat el însuşi in tr-o acţiune pre şedintelui E isenhnw er şi
derilor de meteoriţi prin stu mineaţa să fără o relatare a- Preşedintele a avertizat cursul a n ilo r '60, ia r atacul n ii de afaceri să aiungă lo ta ri economice ar putea avea de e ch ilib ristică , de în fru n cu a p ro x im a tiv 7 la sulă şo
dierea mişcărilor seismice în m ânunţili a întregii misiuni săptăm ina trecută pe cei din 1000 asupra in fla ţie i a a concluzia că W ashingtonul nu drept rezultat creşterea şo tare a in fla ţie i cu riscu l creş m eri, adică cu a lţi 2,5 m ili
registrate de aparatele plasa de zbor a navei ,.Apotlo-I2". 3 000 de reprezentanţi oi vut drept re zu lta t asigura va recurge niciodată la o m a ju lu i peste n iv e lu l de .7,5 te rii şom a ju lui A ctuala p o li
te în Marca Liniştii de Arm- După părerea lor, amerizarea ce rcu rilo r in d u stria le şi de a rea u n u i co n tro l tem po rar a cam panie am plă şi susţinută ta sută. In acest caz, preşe tică ar putea să ducă la o re oane sau chiar mai m u lt de
slrong şi Aldrin. Aceste seis- lui ,.Apol)o-12" a fost cea faceri asupra necesităţii fr i supra creşterii, p re ţu rilo r şl de com batere a in fla ţie i. A dintele N ixon este m ai de ducere a e xp an siun ii econo m u n c ito ri şl sa la ria ţi fără
lucru.
momotre au funcţionat timp mai dificilă din întregul pro n ă rii creşterii p re ţu rilo r şi d e zvo ltă rii econom iei P o liti cest fa p t face ca o astfel de grabă co n fru n ta t cu o pro m iei am ericane. O rată in fi
de 21 dc zile şi au transmis v e n itu rilo r. Acest fapt. im - ca m onetară re strictivă a orientare p o litică să devină blem ă po litică decit cu una mă de creştere a econom iei
aproximativ 20 de mişcări gram „Apollo", executat pînâ („THE TIMES")
seismice care au fost provo în prezent.
T IP A R U L ; În tre p rin d e re a p o lig ra fic ă Deva.
44 065