Page 98 - Drumul_socialismului_1969_11

PAS. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMSATA 29 NOIEMBRIE 1969 a

F M u n m

m m n e c i i l m a LITERATURA

A
T
A
R
„Teoria materialista care afirmă că oamenii să concepem om ul dre p t un e-
sint produsul împrejurărilor şi al educatei, (...) le m cn t a n ih ila t, lip s it de in i­
ţia tiv ă şi fo rţă creatoare. Deşi
uită că şi împrejurările sînt schimbate de oa­ „v ia ţa determ in ă co n ş tiin ţa 4'
meni şi că educatorul însuşi trebuie educat". şt „oa m en ii sînt produsul îm ­
K. MARX p re ju ră rilo r şi ai educaţiei",
totuşi acelaşi genial g in d ilo r,
M a rx , ne atrage atenţia să nu
A r fi greu, dacă nu im p osi­ ficatoare a o m u lu i". C u ltu ra uită m „că şl îm p re ju ră rile sint
b il, sâ înţelegem sensul n ă ­ ar fi deci un produs şi conco­ schim bate de oam eni şi eâ e­
zu in ţe lo r umane, şi îndeosebi m iten t un factor co n stitu tiv al ducatoru l însuşi trebu ie să fie
al a c tu lu i de c u ltu ră , fâcind societăţii, ce-şi ju s tific ă exis­ educat". O m ul reflectă deci După ce p rim ii oam eni au nâ tale, protectoare a ctm pu-
ab stracţie de ten siun ile şi ac­ tenţa şi îşi defineşte fin a lita ­ un sistem de re la ţii sociale, pus p ic io ru l pe Lună, in c in tă - r llo r şt an im a le lo r, precum şi
ţiu n ile c o n tra d ic to rii ee gene­ tea p rin e fo rtu l con tinu u de dar, datorită c u ltu rii, el nu to ru l astru al n o p ţii, ce a fe r­ a c ă lă to riilo r îndelungate.
rează şi caracterizează orice cercetare, cunoaştere şi, in u l­ devine v ic tim a lor, nu predă mecat om enirea p rin s tră lu c i­ P rin asem ănare, şi m itu l
form ă a existenţei, im p lic it pe tim ă analiză, dc stu p in ire a niciodată din m ină ştafeta in i­ rea sa senină şi a in sp ira t popoarelor asiatice vorbeşte
aceea a g in d irii umane. In n a tu rii înconjurătoare. ţia tiv e i şi nu renunţă sub nici m iile de poeţi, şl-a dezvăluit, despre A rlh c m is , a trib u in d u -i
te rm e n ii plastici ai lu i Goethc. Această orientare in d e fin i­ o form ă la prerogativa crea­ In s firş it, tainele. în tre g u l m is­ cam aceleaşi c a lită ţi. La Efes,
,"iz e t*.la acestei lu m i c fă ­ rea c u ltu rii şi a fin a lită ţii ei, ţiei. N um ai in aceste c o n d iţii ter pe caic m itu l grec îl a tri­ pentru pream ărirea ei, I s-a
cută din necesitate şî din in ­ este desigur realistă, obiectivă filo zo fia , şi p rin ea om ul, de­ buise L u n ii p rin personificarea •închinat zeiţei un vestit tem ­
tim id a re ", adică din clem ente şi valida, dar incom pletă. O ri­ păşeşte stad iul de „a in te rp re ­ ei in zeiţa Selenc, se spulbe­ plu, care a /ost socotit pe b u ­
antagonice. ginea şi e xp lica ţia acestei de­ ta lum ea", cunoscînd, după ră d in tr-o dată nă dreptate una d in tre cele
D estinul oam enilor — ei în ­ fe c ţiu n i constă in in suficie nţa cum spune tot M a rx, că „im ­ Luna, pe care P in da r o n u ­ şapte m in u n i ale lum tt. P o tri­
şişi un com plex de forţe ete­ u n g h iu lu i sub care este p riv it p o rta n t este a o schim ba", pro- mise „o c h iu l m agic al n o p ţii44 v it re la tă rilo r învă ţa tu lui, p it-
rogene si chiar oponente - conceptul de „n a tu ră ", con­ ccdlnd in consecinţă. ia r m arele poet H o ra ţiu „re ­ niu, la acest te m p lu s-a lu cra t
este de a tră i şi a se a firm a sacrat num ai lu m ii în c o n ju ră ­ îm p o triv a unei in te rp re tă ri gina tă c e rii", era socotită ca o tim p de 220 de a n i. De aseme­
in viitoarea acestei lu m i d o m i­ toare şi în d e trim e n tu l lu m ii false a m a te ria lism u lu i, p rin soră m ai m ică a s tră lu c itu lu i nea, pentru îm podobirea şi în ­
nată de dialectica c o n tra riilo r, in te rio a re ; .se neglijează ceea care om ul ar deveni sclavul soare, „ H elios" , pe care ll iu ­ frum useţarea Iu l, întreaga A ­
In care. deşi dependent şi su­ cc a tit de ob işn uit şi adecvat unei le g ită ţi istorice, Koger bea foarte m u lt. P entru a ilu s ­ Sie a m ai c o n trib u it încă două
pus rig o rilo r d e te rm in ism u lu i Se num eşte natura sau fire a G araudy consideră că, din tra acest fapt, legenda, plină secole Pe lingă toate acestea,
social şi le g ită ţii istorice, cl umană. Dacă natura e xte rioa - con tră „N u m a i m a rx is m -le n i- de um anitate şl fantezie. Spu­ pentru a fe ri te m p lu l dc cu-
nu renunţă totuşi la apana­ nism ul ne perm ite să în ţe le ­ ne că, la m oartea lu i Hellos. tre m tlfe le ce erau cam dese
ju l dc fiin ţă creatoare, capabi­ gem că fiecare idee şi fiecare înecat în riu l E rldan, sora sa, în Asia M ică, el a fost c lă d it
lă de in iţia tiv e şi a c ţiu n i o ri­ act şi m om ent al unei dezvol­ sfişiată de o m are durere, s-a pe un loc m lăştinos, pe care
ginale. Cine poate asigura o­ O P I N I I tă ri necesare este in acelaşi aruncat in apă d in p a la tu l său s-au aşternut nenum ărate s tra ­
m u lu i v irtu te a o rie n tă rii şi po­ tim p creaţie personală, co n ti- de cleştar, sâ-l salveze cit tu ri de cărbune, peste care
te n ţia lu l în tru c h ip ă rii un ui geritâ, eâ alegerea subiectivă m ai iute. In faţa m a re lu i sa­ s-au adăugat pici de oaie cu
mod p ro p riu şi u n ita r de exis­ şi lib e ră a o m u lu i este in ace­ c rific iu , zeii, înduioşaţi de lin ă cu tot. A vea 127 de coloa­
tenţă în „urzeala lu m ii" alcă­ râ este cea m ai cuprinzătoare, laşi tim p un m om ent necesar dragostea Selenei pentru iu b i­ ne d ă ltu ite de cei m al m a ri a r­
in te rio a ră a o m u lu i
na tura
tu ită de idei, tendinţe, aspi­ este cea m ai im p o rta n tă ; ea al unei de ve n iri ob ie ctive44. tu l său frate, s-au g ră b it să-i tiş ti ai tim p u lu i. Fiecare co­
ra ţii şi fo rţe c o n tra d ic to rii ? este plină de s e m n ific a ţii şi Deşi supus necesităţii dezvol­ transform e pe am îndoi in Soa­ loană, d in cauza v a lo rii prea
Răspunsul nu poate fi a ltu l cu im p lic a ţii decisive pentru tă rii sociale, lib e rta te a şi, Im ­ re şl Lună, ca m ereu de pe m a ri, a tre b u it să fie rid ica tă
d e c it: cu ltu ra , p rin întreaga p lic it, a trib u te le de creaţie bolta ce ru lu i să privească Pă- pe ch e ltu ia la u n u l rege asia­
destinul o m u lu i ; este cea m ai
sa fin a lita te . Ea. este o fo rţă im p o rta n tă ; ca este plină de n u -i sînt deci ră p ite om ului. m in tu l, personificarea m am ei tic.
astfel c o n stitu ită ineît, deşi in ­ C u ltu ra este m ijlo c de rea­
s e m n ific a ţii şi eu
im p lic a ţii
tegrată şi determ in ată social, decisive pe ntru destinul om u­ liza re şi chezăşie de succes a
determ ină la rîn d u -i cursul o m u lu i dem iurg, capabil de
lu i şi pentru desfăşurarea in
v ie ţii sociale, în d re p tă ţin d şi in iţia tiv ă , creaţie, depăşire a
e xp lîcîn d teza n tît de sem ni­ ansam blu a v ie ţii sociale. n a tu rii. Pe acest considerent, v — -
C o m ^le tin d astfel sfera con­
fic a tiv ă a lu i M a rx că îm p re ju ­ ce p tu lu i de natură, „d ia lo g u l n im ic nu poate fi m ai lip s it Mitul preafrumoasei
ră rile sociale, care determ ină dc sens şi m ai absurd decît
activ al o m u lu i" p rin actu l dc
om ul şi co n ştiin ţa sa, sin t la gra tu ita te a a c tu lu i de cu ltu ră .
c u ltu ră va tre b u i orien ta t în
rîn d u l lo r „schim bate dc oa­ In plan ul re a liz ă rilo r c u ltu ­
m eni". P rin cu ltu ră , u m a n ita ­ com pletare, pe lingă na tura rale se iveşte o de ficienţă ce
exterioară, şi spre p ro p ria -i
tea dobindeşte cunoştinţa lu ­ ne este tu tu ro r cunoscută. In Inima
na iu ră, in care de atîtea o ri
mii exterioare, stăpînim l-o, şi ş: in atitea s itu a ţii dom ină bio­ co m p a rtim e n tu l ş tiin ţe lo r po­ SeSeite a luat sfirşit
ciştigâ con ştiin ţa dc sine. a logicul, caracterizat de in stin c­ zitive , fin a lita te a e fo rtu rilo r se
fiin ţe i in te rio are, devenim ! concretizează in succese ee
te, egoism feroce, sexualitate,
de m iu rg ul p ro p riu lu i său des­ uimesc, in tim p cc ra m u rile
tin . cruzim e, in to le ra n ţă şi alte de artă finalizează sub aştep­ Ţin minte cum ieşisem pe uşa
m a n ife stă ri m inore ce a m in ­ tă ri, m ai ales la p rim a im p re ­ lui Decebal
F in a lita te a actu lui de c u ltu ­ tesc p rim itiv is m u l ru d im e n ta r ce trecea drept calendar gişlelor.
ră nu poate < fi surprinsă si l.u p tu îm p o triv a n a tu rii e x te ­ sie. Se obiectează astfel ş tiin ­ Ele însă nu mă iubeau lo r, Ceea. Aceasta fusese hă­ Spre deosebire de m itu l
nicî înţeleasă decît în ansam ­ rioare, de cucerire a fo rţe lo r ţelo r um aniste şi se consideră la fel cum iubeau răzită de „ D estin", ca p rin fe ­ grec, aci zeiţa A rth e m is era
b lu l dialectic al re a lită ţii, in - şi a le g ilo r ei, ap arţin e şi c i­ cu lp a b ile de fa p tu l că se gă­ cun dita te şl ocrotirea n a şteri­ reprezentată ca o adevărată
tru c ît cu ltu ra , in general, cu v iliz a ţie i, adică unor form e de sesc in im p o sib ilita te a de a femeia finlinâ, lo r şl creşterii co p iilo r, să fie m am ă a n a tu rii, sim b ol al no­
orice form ă şi forţă de m a n i­ c u ltu ră aplicată, c it tim p lupta face faţă p ro blem elor de m a­ Cînd stelele se încrusteazâ-n noapte femeia căuş de grăunte. p rin c ip iu l un ive rsal a l v ie ţii rilo r încărcaţi de ploaie, ce
jo ră im p o rta n ţă ce le revin.
festare a v ie ţii, nu se poate dc educare şi im p lic it de stă- In acelaşi fel, se poate ob i­ cu mii de ţinte pe albastrul scut, De obrazul meu in lum e. pentru că to ţi oam e­ vo r fe rtiliz a p ă m ln tu l. Poale
realiza şi în d e p lin i în năzuin­ p in irc a n a tu rii interioare, dc ecta a rte lo r m enirea n e îm p li­ şi dansul frunzelor se face şoapte n ii cresc şl pier la sin u l Ceet, d a to rită acestor credinţe. L u ­
ţa sa. decît în vin g în d opoziţia cu ltiva re a în tre g u lu i potenţial nită, c it tim p operele em o ţio­ şi punte intre inimă şi lut ; în nici o amiază zeiţa mamă. na a fost considerată m u ltă
ca părtaşă a tu tu ro r
vrem e
unei alte form e de existentă. dc a firm a re şi creaţie umană, nează şi „în a lţă sufleteşte44 vitele nu s-au atins. In tr-o Im agine alegorică, L u ­
Dacă luăm în considerare te ­ ap a rţin e şi c u ltu rii. tim p de m ile n ii, ca totuşi e fi­ cînd zgomotul oraşului îşi sună Se lăsau în genunchi, na sau ferm ecătoarea şt fr u ­ Id ile lo r de dragoste şl poezie
zaurul c o n trib u ţiilo r în d e fi­ O rien ta tă spre om, fin a lita ­ cienţa lo r fina lă , asupra psi­ mai altfel, parcă, ritmul creator căutau fremătînd moasa Selene, face să păleas­ pe păm înt.
nirea fenom enului cu ltu ră , tea c u ltu rii se face în mod deo­ h ic u lu i um an, să se facă lirz iu doar obrazul femeii de soare. că toată sclipire a ce ru lu i în ­ D ar, toate aceste v is u ri şi
constatăm o pre dilecţie pen­ sebit relevată. Atestată in iţia l resim ţită . Dezam ăgirea p ro v i­ sub amfora ce-şi varsâ-ncet din Lună stelat, cin d porneşte p rin tre liu z li pălesc deodată. M itu l
tru cup lu l co n tra d icţie i cul- p rin saltul de la stad iul a n i­ ne din con statările obiective penumbrele deasupra tuturor ; Acum degeaba mar trec n o ri cu ca ru l său de arg in t. preafrum oasei Selene la s flr -
turâ -n a tu ră . înţelegînd de aici m alic la cel uman, cu ltu ra că psihicul uman m ai pre zin­ întoarce-ţi ochii, calzi ca la amiază, în cercul grrbovit, căuşul e gol, In s p ira ţi de gra ţia şl fru m u ­ şlf. O m ul te re stru a descins pe
că esenţa şi sensul c u ltu ra lu ­ seţea cî. m a rii a rtiş ti şt-au în ­ Lună. „R egina\ n o p ţii* despre
..g p n tin u â apoi lupta de poten- tă in e rţie faţă de id e a lu rile spre cuibul vechi de vulturi, de pe stinci, fintina s-a spart
lu i ar consta în e fo rtu rile dc -ţa re ş i-a ctiviza re 'm a xim ă a tu ­ v ie ţii sociale. S itu a ţia s-ar da­ şi n-a mai rămas ch ip u it-o ieşind superbă din care vorbea m arele nostru poet
diwiăşîre a n a tu ra lu lu i. tu ro r fo rţe lo r s p iritu a le in ge­ t o r i tocm ai lipsei de integrare spre zidurile arse, stînd de pază nîcl un bulgăr de Soare în munte. ra lu rile înspum ate ale ocea­ M lh a l Emlnescu, deşi era cel
In s p iritu l acestei tra d iţii, nera! şi a g în d irii îndeosebi, a în a lte lo r valori in structura înaltului şi văilor adinei. n u lu i, în care şl-a scăldat m t- m ai ap rop iat corp ceresc, p u r­
din oreţioasa c o n trib u ţie a lu i fin a liz în d p rin realizarea unui p sih icu lu i uman şi, in fin a l, IONEL CR1SAN nu na ta -l făp tu ră. îm brăcată ta încă m u lte taine, cu toate
Al Tânnsc („Introducerea în om stă_oin pe destin, corespun­ absenţa unor a titu d in i care Acolo, sus, din linişti de cetate, in tr-n m antie cu la rg i fa ld u ri că ştiin ţa , cu puterea ei atot-
f i :oznfia c u ltu rii* ) desprindem : zător c e rin ţe lo r fiecărei etape să ret tec te efectele creaţiei, a neclâtinate sub al vremii val, de 'm ă tase, poartă a rip i şî pe văzătoare, îl ridicase fn cea
.C u ltu ra se naşte, filo şi ou- de e vo lu ţie a istoriei. năzuinţei şi a fin a lită ţii a rtis ­ in piept de piatră şi tăcere, bate cap o coroană înstelată făcută m al m are parte m iste ru l care
togenotic, în dialo gu l a ctiv al Societatea omenească este tice in general. Râm ine in sar­ ne-nfrintâ, inima lui Decebal. dm aur, fiin d gata să se a vtn lc o învăluia. P rin m a rile a ve n ­
o m u lu i cu natura, este coex- .supusă, in e v ita b il. în dezvol­ cina cercetării ş tiin ţific e de a in văzduh, pentru a ris ip i în ­ tu ri spaţiale ce au condus ta
tonsivă cu societatea însămi". tarea ei, d e te rm in ă rii fa c to ri­ determ ina dacă este vorba de De două mii de ani ii ştim bătaia, Chemare tu n e ric u l n o p ţii d a to rită s tră ­ aselenizarea „V u ltu ru lu i" , t r i ­
I:\tclegind p rin natură, „to t lo r o b ie ctivi ai v ie ţii econo­ o sim plă lipsă de eficienţă, cind vifor aspru, cind duios de blind ; lu c irii el. A o ln d un faeton m isu l rachetei ..A pollo-11", şi
eeca ce in lum ea în co n ju ră ­ m ice şi le g ită ţii istorice a p ro ­ sau c h ia r de o in su ficie n ţă a în ritmul ei s-a oţelit văpaia tras de cai năzdrăvani, m ereu apoi a e c h ip a ju lu i „ A pollo-12",
toare nu a fost încă supus gresului. A r fi greşit însă. ca acestor sectoare de creaţie ale acestui neam ce n-a uitat nicicind porneşte la d ru m pentru a in - bă trîn a Selene a fost s ilită
a c tiv ită ţii co g nitive şi v a lo ri- în acest cadru al necesităţii, c u ltu rii. Sub tălpi ti/n i pe fra te le său Hellos, să-şi dezvăluie go liciun ea, a­
care la fel, zl de zi. In ca ru l
Dacă nu toate aceste obiec- că munţii falnici, zarea cea albastră, simt lutul trecutului. său de foc, străbate bolta ce­ devărata faţă. D o rin ţa de
ţiu n i ce se pot aduce a rte lo r păduri şi cimpuri, ape şi poteci, Ca printr-o poartă rească şl seara coboară In ape­ veacuri a o m e n irii de a se a-
6int deplin ju stifica te , nu -i de mii de ani sint însăşi viaţa noastră a timpului le oceanului, unde îşi răcoreş­ v in ta in spaţiu pe n tru a o cu­
m ai p u ţin adevărat că m ulte noaşte se îm plinise.
şi ale noastre vor râmine-n veci. te şt scaldă caii în fic rb ln la ţi,
d in m a n ife stă rile lo r sin t încă urcă in trupul meu u rm in d ca a doua zi d im in e a ­ Selene nu m ai este acea
negative şi de m u lte o ri gra­ Acolo sus ne-am început balada sevă de baladă ţa să pornească d in nou pen­ fă p tu ră dătătoare de via ţă şi
tuite . prin glasul lui tunind ca un destin : şi dor nebun de cer. tru a in tiln i pe surioara Se- fe rtilita te , cl o suprafaţă îm ­
D c )im itin d u -n c la planul na­ - O, neam al meu, te apără cu spada, Părul mi-e răvăşit de stele lene. p ie trită , pe care de peste pa­
ţion al, docum entele celui de dar poartâ-n suflet creanga de măslin ! D nr m itu l se completează şl tru m ilia rd e de an i se în tin d e
al X -lca Congres al p a rtid u ­ iar buzele arse cu alte fapte. O am enii, fasci­ tăcerea m o rţii eterne. De da ­
lu i, ca şi unele stud ii u lte rio a ­ Aşa ne-am scris istoria, străbuna, în presimţirea poemelor na ţi dc lata m elancolică şi ta aceasta, om ul, cu ce rito ru l ei
re, au relevat gra tu itatea şi păzind cu spada zestrea de pâmint ; nescrise încă, totodată lum inoasă a L u n ii, adevărat, va tre b u i cu a ju to ru l
in u tilita te a , ce poate evolua pi- dar creanga de măslin, întotdeauna spiralate pe umbra care rătăceşte ca un etern tr u ­ m in ţii sale s-o facă să se tre ­
nâ la negativitate, a unor con­ timpului viitor badur fn imensa tăcere a nop­ zească la viaţă.
trib u ţii, dat fiin d că se izo­ noi am purtat-o-n faptă şi cuvînt. înfipt in vîrsta mea ţii. i-au creat încă o legendă S in g u ru l lu cru care i se va
lează şi, trepta t, se înd epă r­ încins cu briuri de nemărginire p lin ă de farm ec şi poezie. In cere Selenei este de a găzdui
tează de obiectivele m ajore ale ca o chemare... ca se povesteşte de dragostea pe to ţi a tle ţii c u ra ju lu i, ş tiin ­
m ăreţelor id ea luri de co n s tru i­ stă cuibul vechi sub ceruri aşternut. Selenei p e ntru păstorul Endu- ţei şi te h n icii, ce se vo r a vin ta
re a socialism ului. In umbra lui, setoşi de împlinire, m ion. care. pentru a răm lne de acum înainte in cosmos. Ea
o ţară mai frumoasă ne-am făcut. va fi p rim a treaptă pe care se
P entru dom eniul a rtelor, m ereu tln ă r. rugase pe Zeus
tovarăşul N icolae Ceauşeseu Sub revărsarea faldurilor roşii, să-l. facă să doarm ă veşnic, va urca om u l pentru a se r i­
a fo rm u la t o îndrum are pe c it Arc voltaic y.ă rin d u -i c h ip u l ferm ecător şi dica in sp a ţiu l in fin it.
de precisă, pe a tit dc pccţioa- sub zmâlţuitu-n soare tricolor p lin de tinereţe, Selene s-a Şi acum, g in d in d u -n e nos­
sâ : „N u u ita ţi că m enirea a r­ călcăm la fel de mindri ca strămoşii, înd ră go stit Im ediat de el şt, ta lg ic la poveştile şi m itu rile
tei noastre este de a în n o b i­ deschidem drumuri largi spre viitor. p lin ă de dorinţe, caută să-l despre Lună care nc-au în a in ­
la om ul, dc a-l in spira spre S-a aprins un zbor dintre munţi, intilnească noapte după noav- ta t c o p ilă ria . ne putem întreba
noi fapte măreţe, spre realiza­ Intoarce-ţi, dar, privirea pururi trează dacă nu trebu ie schim bată
rea id e a lu rilo r socialism ului spre cuibul vechi de vulturi, de pe stinci, s-a aprins un zbor din mare, te G ăsindu-l a d o rm it în cele concepţia m ilena ră a poeziei
şi com u nism u lu i". Aşadar, o ri­ spre zidurile arse, stînd de pază s-a aprins un zbor dintre frunţi m ai tainice lo cu ri, îl a lin tă liric e , care a cin ta t şi pro slă­
ce elem ente de creaţie, a tit înaltului şi văilor adinei. rug incandescent spre bolţile stelare. şi-l sărută num ai cu razele v it o frum useţe com plet im a ­
in gîndirea socială c it şi in sale argintate, pentru a n u -l ginară a L u n ii. Răspunsul se
operele de artă, dacă sint in ­ Acolo sus, din linişti de cetate, Arc voltaic destins la nesfirşit tre zi d in som nul său etern. poate da im e d ia t, Noua poezie
dife ren te şi străine id e a lu rilo r neclâtinate sub al vremii val, în prima evadare din trecut, a Selenei să Inclu dă şi b iru in ­
u m a n ism u lu i socialist, lu ptei in pieptul ţârii noastre, ritmic, bate Cu tim p u l, fantezia omeneas­ ţa o m u lu i în cucerirea cosmo­
de e libe rare a o m u lu i de sub cu braţul drept înfipt in zenit, \ că a a trib u it Selenei, care in
orice opresiune şi nă zuinţelo r ne-nfrintă, inima lui Decebal. cu braţul sting in baladă şi lut. m itolog ia greacă se m al nu­ sului, fn care Luna va fi p ri­
de progres ale v ie ţii sociale, \ mea şt A rthem ts, noi accep­ ma treaptă de lansare spre in ­
ele devin in co m p a tib ile fin a ­ NECULAI CHJRICĂ CONSTANTIN GAVRIlA \ fin it. F arm ecul ei rom a ntic nu
lită ţii actu lui dc c u ltu ră şi ţiu n i A stfe l, poporul rom an va fl d im in u a t, ci va spori şi
im p lic it lipsite dc orice valoa­ \ Işl în ch ip u ia pe Selene, care
m ai m ult.
re. acum a devenise frum oasa D in-
VICTOR ISAC na, dătătoare de via ţă şl să- NICOLAE BRADIŞTEANU
putea
vreme, clno-şl mol poole o
O m lnli de incepuluri, i o rotit venit. spuno cind n )! jl de unde o mea penfru neputinţă cu în ă lţim i­ cind In cind. cîle un strop de Lu­ vo. - Doar piine şi apă, n-am altce- dorm In fiecare pană de-o meo A ­ In camera mea Dincolo da mine Am adorm it p] | n de m ulţum ire,
O dotă eu clipa, om ajuns iarăşi
rotea
Se
pe
noopte
le cerului
ţip e te le raţelor tă lb o li-
nă. înjunghia pentru o d lp o d uri­
du-mi stele.
ii ţi noopte pe d o t t p i ] cc- deosupro io tu lu i, aug u leo stele şi ce io însemnou co n ijte hieroglife tatea beinel. Aşteptam un fulger, - Mi-e foome. vreau stele, stele ; Am Ieşit oforă in noapte c»o noapte, urla vioiul. A lătu ri, co- plin de incredcro in noul începui.
Lo gometelo cocoslircului albastru
►clor. Urni spuneau că o dolă cu d>n cind in cind ie răcorea sor­ pe pereţi! cerului. Ce tabla şl ce aşteptam semnul de bărbăţie ol fur- de stela mi-a foome. După o clipă de yindire m om le­ coslircuI o lb o sl'u mesteca lin iştit lu ­ m om t e iit. Gemea co un v ij caro
venirea nopţii sa odihneşte. l-ou bind citc-o picătură dc soare. legi. iiceom eu privindu le I Unele lunll, dar urletul v in u lu i te voia - N om deelt pline, eâutol eu gat de un urlet de vînt. l om b iciu ­ mina palidă a unei iţele, a cărei se îm potrivea sa mooră Dm frumu*
vd iu t el pe un co lţ dc cer cu cri- Poote (ă cco core-i potolea so> erau invehie in teamă 3! noapteo, stăpin pesto lume. să-l conving Doar piine |i apă it şi-om ojuns dincolo de nori, d in ­ rădăcină, singerindo meo. ii otirna seţea lui dc a ltăd o lâ n a m c wu-
Oile strinse, cum ciugulea stole. A l­ tco ero rouă de soorc. Intr-o noap­ pe cit se pricepea, le dervâluio în — Tu eşti omul ? a u rii de dincolo - Tu eşti omul 7 colo de marginea lă rll In jurul de cioc ca o lacnmâ uscoiă şi ne­
ţii spuneou că, dimpotnvO, se odih­ te om numărat stelele Numoi qio ţe letu l Triunghiurile coco'iţpr p le ­ do uşo. - Do. eu sini omul, i-am răs­ meu stele, stele multe şl opoi Ni- putincioasă. In inim ile mele şo o- m oi nimic. Un ţlp o l lung. nesfirşit
n e le llu o . l-ou vâ iu l ei cum. iţin d puteam şti cile stele ciuguleşte co- caţi pluteau co m>te umbre Intre Fără să tresar, fâio să ştiu dacă puns nedumerit. m icu I. dihneu pana. pona smulsă cu d ă r­ de lung. şi cacostircul o'bostru fru­
o lte n ii pe o morgine de soare, î>• costircul pinâ se saiurâ. In noaptea cer ji pomînt. cu virlu rlle indrepto trebuie sou nu să răspund, om spus - Tu eşti torţa supremă Dă-ml Am început 10 adun stele, să-mi nicie de el, de coeoslircul albastru, mosul cocostirc albastru, core a-
stim păro sotco ofundindo-şi co cul urm dtoore le om numărot dm nou te către nicăieri, dincolo, de tot do. stele. Sint flom ind In minteo to umplu burunarelc cu stele Ls imul- dm tr-o aripă. lunci, dem ult, cruguleo stele şl sor
in m leiw l de our. Cind ie odihnea Cerul ero Io Ici de lim pedo jl Cu frecare îl ce trecco aveam beo rouă de soare, sa sflrşit. Şi
şl ce (deeo in ocele dip«î, n-aş pu n-om ovut nicI un semn cd stelele •ol mai multe pene Pene albostre, pentru in tiio dată om a un t hohote­
tco spune Eu l-om voiut intptdcou- s ou im puţinot NJci una. deci. nu le dc ris ole m orţii Ş, pentru in-
no ib u rin d . In lo r i. porco co un pierise îngh iţită de coconite. Dc nespus de albastre, in core sim­ liio oară chipul CI I O ciop lit din in.
ochi de cer, olungot de În ă lţim i nccai am măsurat soorele. i om ţeam cum freomătă viaţa, cum mur­ chip u iico meo M oartea ero deci
mură anii odunoţi cu g rijă de Io
pentru cine ştie co păcate ţi coro măsurol odincim co să pol şti cită pnmelo începuturi. Imgo mine Spcriot, om căutat sal­
io Incăpoţîna incd sd plutească- rouă de soorc bco eoeostîrcu! Dor De Io o vrome om început o în­ ba de peno de pene olbastre. in
In loc
Un p ro ic rlj core-ţi couto un loc sacrele in loc să scadă, era mal şira penele pe-un fir de aur, îm core c o odunato veşnicia. mina o
\o !6ă.
de
locul ştiut,
Io
măcar pentru O clipă do hmşte. more, mol odinc, do Io o îl Io pletit in nopţi semna, lărâ prea
Noopteo. cînd porco-j! desfăceo $1 cita Co bco ;l ce monîncâ coco- multe stele, dm râ ie dc lu n ă Sol prins golul, golul reeo Şt neprim i­
mol mult aripile, im! parco co un st 1 rcui, m-om inlrebol neştiutor, mal ba de pene o purlom cu mine, ior tor Hohote de tis olergau de-o
Coeoslircul
v o im j prin loolă cosa
curcubeu d eird d ocln oi. vestind apus bănuitor co Io incepui ? Cine ştie, seoro o aşeiom cu grijă sub per­ plbosim piereo în aroma pâm intului
oicreo furtunii core I o a e ilcg o t do ml -om răspuns tot eu. Poole se ne. co nu cumva să prora j.lov
cine Jtle ce bleitem e. Cro o poio- hrănejte cu urmo |i umbre Nu Dmeolo de lo re a ilrâ . po ridu rile
re more. Poole un cocostirc. Cei- Ştiu de ca mi se pnreo că umbre M cji ovffom o slea ior cocostircu- cerului, pennlo olboslre. eindvc o-
lo lţ! lic e u co 1 somn, Eu susţineam le sint da o vreme mal scunde, mai dincolo da soro - Tu eşli omul 7 te repetă po o- ic lă m is lcic tcote energiile. Vreou lui olbostru, desfigurat, neputincios, dunolc în»r o solhp o meo. ie-n-
co-i cocostirc. Uneori, in c te o girbovite, iot urmele aproape nc- Veniră şi nopţile negre înspăl celaşl ton sec )• dur Intrebo/eo ► iele geom din Nimic Iară m ilă, cu »ădu dor mereu sătul, i! moi rămăsese o ticcepu In n scrie, in o s-rlje ll
noopte limpede. ■■ osem tiom cu o vătule m inlător dc negre Jnt/-o astfel de - Do am răspuns eu co un au tu nu aveam decit piine şl coco cină cu tot. m inot dc ură şi de do­ pono. Fără pene. păreo co un stri­ semne, desenau chipul coeostircu»
rinţa d e a oveo pene. cit moi m ul­
odunâturâ de iu flcte goto s5 dea Vremea trecea pe n cilm ţite Noop- noopte. norn se îm bulreou sd ojun- tomot. privind mai departe noopiea. siircul albastru dorea 10 se infrup goi. co un milog Ici colţul unei Ivi 1 .rlh o sif, core atunci, dem nii, ie
viaţâ prim ului copac in liln it in tea numărom stelele. Iar nuO pri­ gă cit mal aproope de pâmint. Pri­ norii, aşteplind înmugurirea mâca> ta cu stele. N ove cm decfl apă ş« te ponc din or.pîlc cocoslircului ol- sirău in zi de sărbâtoore io ir;i pe deosupro coselor
eolc. Dor nici unul rlln irc copocii veam la nesfirşit soarele, să văd do- vindu i inţelegeom mai bine ce in a unu> fulger, tn acest tîn iu do el darea rouă de soare. Şi in mln boslru In vremea oslo, urletul vin Intr-o seară 1 om dot şl ultim a O clip ii ceru! s a adunat, apoi
pe co»e-i ştiom eu n-o pierit icd l- co nu cumva o scă/ut sou a mal toamnă Jorul de mamO. dorul de o toamnă tco meo se lâm isleou energiile t u I u r lo n lu n ţu it şi mă purta oscul steo Cu uKimo pono. moi albastră rid u rile s nu umplut dm nou cu sem­
d ol In dorul de intrupo'e ol sune­ secat Totul ero co Io început. Co- li măcar peniiu o d 'p o învălui) dc - Tu eşti omul ? şi cocoslî'cul a l­ - Odihneşte-te căutai eu să tător de o lungul şi de-o lotul mo şi moi plină de Ireom ni decit cele­ ne şi im ie păreo că Mecore semn e
relul Nimic. O ite n iie m . Dor aveam
telor ce-mi părea co plutesc in costircul te rotco mol deporta pe duh,,! cele< cote ţi o dot viaţă Şi bastru răsări o dota cu intreba'eo sclumb vorbo. Pori obosit Poato |l <. slelc. aveom stele lalte. om inchis m lbo sclfeo coro un mugure ol onilo» adunaţi in pe­
noopte Era, oşodar, un cacoilîrc, deasupra oşerâril. co o tăcere In lo rilo r le e<o dor de pămînt Tre­ in fa<a mea li şl frig ce om nenumarotc A O reo OCum conturul perfect ol u­ nele co.*ostireuhu. că liecare muau* I
un co coilirc olbast'u, cu a ripile preajma unui om care î|i dă duhul cuse de mle-ul nopţii Erpm singur, - Tu eşh cocouîrcul aibostru 7 - Stele, rost, d'n nou cocoslireul coro deci şi pene. pon e multe, in nui cerc. Simţeam cum onli ascunşi 1 - o fn fru m il d in ţi o stoo smulsă
od unoţi
dormeau
oni
mori. cu ciocul îndreptai mereu Tocmno sojl pe neosteploie So»-1 cu mine Priveam noopteo şi mo I am fntrebot Vocea imi tremura de Stele ! Stele I Pentru liccore sten m .i!' 1 . de la iincepu tini p in i m l oni in pene se trcrcsc cum $e olăfura de mine d<n Nunle. otuno 'lem tili,
A-
spre Incinte, cu picioorcle lungi, ]i tin lu l toamnei, core se aduna in gîndeom Io stele. Io soare şi Io teamă. ne core ml-o oduni de pc cer. iţi b • O Ccum 31 r.'ţccm ini r-ot!;vr"ir cd energiilor. rare te d e ile n lin o u »n '■«nd cocoslircului albastru n era
<nme. cum ii'ire g u l, ocesl urioş. in-
fream ătul pădurii, in foşnetul ctm norii de dincolo de fc e o iiro ca - Mi e foame n te cocoilî'Cu! cl dou cile o pană.. C'le o pon3-sm ul loomn cm s'elc
lungi ca nlşlo m argini do iote in- sini eu. omu 1. că top rtnnrq ii!o cepe să mi ie oşero la picioare
pului şl în p nvirlle neputincoose >e sub delta iscusita a vi ni u1 ui. bastru Vorbeo păicâ in ohă limbo, 10 dm oripă Pensie mele. n np 'ie din Şi om num ntoi Ho nou stelele...
lin je in ip re întoarcere. Nimeni nu ale m unţilor slu d iţi do cind lu ­ ■ uou dilem e fo/mc şi chipuri. Din dor inţelegeom fiecore cuvint. melc sînt viaţă. Nenum ăraţi ani Inmi." juresc din ruin c Şl nomtii cum privind. -b,.'sr dincolo, mul!
m!;>e.
dmeolo de n vj'g in h c rarii.
RADU SELEJAN
• ,
---------------------------------------------- ---------