Page 100 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 100
PAO. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 30 DECEMBRIE 1969
HOTÂRIREA
Secvenţe internaţionale
Consiliului de Miniştri
stabilit să se acţioneze pen bării deputaţilor prin vot des nări Naţionale proiectele de
tru perfecţionarea în conti chis. Mareo Adunare Naţio legi necesare perfecţionării in Manifestări peste hotare
nuare a planificării şi condu nală a adoptat Legea pentru continuare a conducerii ■ şi
cerii economiei naţionale, prelungirea aplicării Legii planificării economiei naţio privind generalizarea experimen
Consiliul de Miniştri a pro nr, 22/1967 privind unele mă nale. consacrate aniversarii
regimul produselor şi ol sub pus un Proiect de lege pen suri de perfecţionare a con Seara, o dotă cu încheierea
stanţelor stupelionte. tru prelungirea aplicării Le ducerii şi planificării econo acestei ultime şedinţe plena tării noului sistem de salarizare
Treciodu-se Io ultimul punct gii nr, 22/1957 privind unele miei naţionale : re, lucrările celei de-a treia proclamării Republicii
de pe ordlneo de zi, preşedin măsuri de perfecţionare a Articol unic. — Se prelun «esiuni a celei de a şosea le
tele Morii Adunări Noţionole, conducerii şi planificării eco geşte aplicarea Legii nr. gislaturi a Marii Adunări Na şi majorarea salariilor în unită
Ştefan Voitee, o arătat că o- nomiei naţionale. Proiectul de 22/1967 privind unele măsuri ţionale au luat sfîrşit. PARIS 29. Corespondentul TIRANA 29 (Agerpres). —
vindu-se in vedere faptul că, lege a fost avizat favorabil şi de perfecţionare a conducerii Cuvintul de închidere o lu Agerpics, Al. Cheorghiu. In cadrul schimburilor cul
prin Rezoluţia Congresului ol de Comisia juridică a M.A N. şi planificării economiei na crărilor sesiunii a fost rostit ţile din ramura construcţii-montaj transmite: turale dintre România şi Al
X-leo al P.C R. şi prin hoto- Biroul Marii Adunări Naţio ţionale, pină la 31 decem de tovarăşul Ştefan Voitee, Cu prilejul împlinirii a 22 bania. Ia Tirana s-a deschis
ririle plenarei C.C. al P.C.R. nale a propus ca proiectul brie 1970, dată pină la care preşedintele Marii Adunări de ani de la proclamarea re Kxpoziţia de fotografii „Româ
din 10-13 decembrie 1969, s-a de lege să fie supus apro se vor prezenta Marii Adu Naţionale. publicii în România, in Fran nia 1944-1909". consacrată ce
ţa au avut loc mai multe ma lei de-a 22-a aniversări a
Consiliul dc Miniştri a apro calitate şi realizarea volumu nifestări consacrate acestui e proclamării republicii.
La inaugurare nu participat
Expunerea la proiectul de lege privind organizarea, planificarea bat printr-o hotârire genera lui lucrărilor dc construcţii- ventment. Asociaţia naţională Mişto Treska. preşedintele
monlaj.
lizarea experimentării noului
franceză a profesorilor de is
sistem de salarizare şi majo-' In vederea stimulării sala torie si geografie din Franţa Comitetului albanez penlru
rarea salariilor, cu Începere riaţilor pentru creşterea efi a organizat luni o reuniune relaţii culturale cu străinăta
şi executarea investiţiilor de la 1 februarie 1970, în loa- cienţei economice a activită profesori au relevat importan tea. Sheri Baboci. preşedirte-
in codrul căreia mat mulţi
Ip Camerei de Comerţ, func
te unităţile din ramura con
ţii unităţilor de construcţii-
strucţii-montaj aparţinînd mi montaj, aceştia beneficiază de ţa proclamării republicii în ţionari superiori din M. A. V).
nisterelor, celorlalte organe premii (gratificaţii) la sfîrşi- România. In încheiere a fost albanez şi alte personalităţi.
prezentată de tovarăşul Maxim oerghianu centrale, consiliilor populare şantiere, grupuri de şantiere românesc. La manifestare au nea. ambasadorul dc aseme
Au fost prezenţi
tul anului
Angajaţii unor
prezentat un film documentar
judeţene şi al
municipiului
Republicii
Bucureşti. şi ai staţiilor de utilaj con participat şi reprezentanţi ai Socialiste România la Tirana.
Manolc Bodnâraş, şi membri
se asigură în prealabil o pre prii. Proiectul de lege asigu probâ investiţia numeşte co Potrivit prevederilor hotâ- strucţii şi transport, organi Ambasadei Republicii Socia ai ambasadei.
gătire corespunzătoare a lu ră continuitatea proiectării pe misia de recepţie şi aprobă rîrii, salariile muncitorilor, in zate ca unităţi cu gestiune e- liste România din Paris. Expoziţia ilustrează succese
crărilor de investiţii. De ace marile şantiere, obligind mi recepţia. Se stabileşte, dc a ginerilor, economiştilor, teh conomicâ internă, p o t benefi-- De asemenea. Casa de cul le obţinute de poporul român
ea. prevederile proiectului de nisterele să numească şeful semenea, obligaţia de a se fa nicienilor şi funcţionarilor din cia de gratificaţii pc baza rea tură din Rouen a organizat o în diverse sectoare dc acti
lege urmăresc să evite lărgi de proiect şi colectivul de ce recepţia pc faze. cca de ramura construcţii-montaj se lizărilor proprii ale unităţilor seară de cultură românească
lua contact cu problemele în rea exagerată a frontului de finitivă uimind a fi efectua majorează în medie cu 8.9 la respective, independent de consacrată aceluiaşi eveni vitate in cei 25 de ani care au
că din faza de proiectare şt lucru prin atacarea unui nu proiectanţi, care să poarte sulă; împreună cu majorarea realizările întreprinderilor din ment. trecut de la eliberare.
câ această activitate se va în măr mare de obiective in a- răspunderea lucrărilor de Ia tă după realizarea indicatori salariilor mici efectuată in care acestea fac porte.
cheia cu aprobarea studiului rclnsi timp şi creează condi elaborarea temei dc proiecta lor aprobaţi. 1967 se asigură pe ansamblu Pentru stimularea scurtării
telinico-economic de câlre co ţii pentru a pregăti din timp re pînâ la punerea in func Pentru a preveni achiziţie o creştere medic de 13 la su duratei dc execuţie a obiecti
legiul ministerului rcspccbv, investiţiile pe bazâ de grafi ţiune a capacităţilor şi’ reali naica de utilaje cu defecte si tă. De aceste majorări benefi velor de investiţii şi predarea Alegerile din Japonia
va duce la scurtarea duratei ce coordonatoare, in care să zarea indicatorilor retrimiterea lor la furnizori ciază un număr de aproxima acestora înainte dc termenul
de avizare şi la îmbunătăţirea sc prevadă concret sarcinile - Proiectul de lege pune un şi a evita astfel greutăţile, tiv 550 000 de salariaţi ale că planificat. Hotârîrea Consiliu
radicală a muncii in acest do tuturor factorilor angajaţi în accent deosebit pe execuţia perturbaţi ile in lan'ţ. îmnlirit ror venituri anuale vor fi mai lui dc Miniştri prevede drep © P.C. Japonez şi-a triolat numărul mandatelor in
meniu. realizarea investiţiilor, terme lucrărilor pe şantierele de întîrzierea punerii în func mari cu aproape un miliard tul ca salariaţii care h u avut Camera inferioară a Dietei.
De asemenea, se prevede o- nele de prospectare şi con construcţii, crcînd obligaţii şi ţiune a obiectivelor, se preve si 180 milioane Ici faţă de cele o contribuţie directă la obţi © Cca mai scăzută par(¡ciparc electorală.
bligativilatea pentru băncile tractare a utilajelor, corelarea posibilităţi pentru realizarea de obligativitatea beneficiari- I realizate înainte de 1 august nerea acestor realizări să be
finanţatoare de a analiza din livrărilor de utilaje din ţară lucrărilor de construcţii-mon- lor de investiţii de a face re- | 19G7. neficieze. in afara celorlalte TOKIO 29 (Agerpres). - poniei in organizaţii cu ca
punct de vedere al eficienţei cu cele din import, ¡nlâturînd taj în ordinea şi la termenele cepţia utilajelor la furnizori, | Ţinind scama de marca va premii, şi de recompense, a Deşi numărătoarea voturi racter militar. Şi-a sporit, do
economico oporlunita'ea o- posibilitatea începerii lucrări stabilite prin graficele de e pe principalele faze de fabii- I rietate a muncii in construc căror mărime este in funcţie lor s-a încheiat, iar rezulta asemenea, numărul locurilor
biectivclor de investiţii ce sc lor in condiţii derogatorii, a xecuţie în noua concepţie, caţie şi la livrare. 8 ţii. o dată cu aplicarea nou dc eficienţa economică obţi tele oficiale sint cunoscute, in parlament partidul Komei-
aprobă de titulari Această realizării unor provizorate constructorul nu mai este un Tovarăşe deputate şi tova- g lui sistem de salarizare se nută. ca urmare a predării febra alegerilor continuă să f.o. expresia politică a sectei >
măsură este determinată de nceconomice şi unor discon simplu executant. El va avea răşi deputaţi. B introduc forme mai elastice mai devreme a lucrărilor de domine încă viaţa politică a bur| ¡ste Nichîron.
ponderea importantă pe care tinuităţi în activitatea de un rol activ şi va putea par Ţin să subliniez faptul că D dc retribuire o muncii menite investiţii. Totodată, lucrătorii Japoniei, caracterizată acum De partea celor care au pier
o au investiţiile din compc- construcţii. ticipa. alături de beneficiar proiectul de lege a fost ela- R să asigure o cointeresare di de pc şantierele dc construc prin acea specifică atmosferă dut mandate se situează. în
lenţa de aprobare a titulari şi proiectant, la stabilirea so borat cu larga consultare a (| rectă a tuturor lucrătorilor la ţii mai pot fi premiaţi şi pon- posteleetoralâ cînd se fac bi primul tind. Partidul Socia
lor. ele rcprezenlind în anul Fonduri înscmnule au fost luţiilor constructive, care sâ unor colective de specialişti |j executarea la termen şi de tru realizarea de economii la lanţuri. se socotesc victoriile list. cel mai important partid
1970 aproape 52 la sută din imobilizate timp îndelungat dîn proiectare, din organiza- B bună calitate a investiţiilor. fondul dc salarii, cu condiţia «i se dcplîng pierderile sufe de opoziţie din Japonia : în
volumul loial de investiţii pentru câ am început unele asigure industrializarea lucră ţiile de construcţii-montaj şi B Astfel, ca formă nouă de sa predării în termen şi dc cali rite. actualele alegeri el a obţinut
Dimensiunile programului lucrări fără pregătirea nece rilor. folosirea intensivă a u- din cadrul unităţilor benefi- 1 larizare se aplică acordul glo tate a lucrărilor. 9D de mandate, faţă de 134
de investiţii şi importanţa pe sară, cu derogări, presupunînd tilajolor dp construcţii si re cinre de investiţii din judeţe R bal pc bazâ de contracl-anga- Co şi în celelalte romuri Numărul cel mai mare dc cit realizase în rele preceden
care o arc realizarea lui pen că obiectivele vor fi dale ast ducerea consumului dc mate şi ministere. I jamenl pc obiect, părţi de o unde s-a introdus noul sistem locuri în Camera inferioară a te
tru dezvoltarea economiei fel in exploatare mai repede. riale. Măsurile ce vă sint supuse o biect sau dc lucrare. înche de salarizare, şi* lucrătorii din Dietei — faţă dc 272. re După rum s-a anunţat la
naţionale pun cu o deosebită In fapt, costul investiţiei a In scopul concentrării or spre legiferare evidenţiază, o \ iat intre şeful formaţiei de ramura construcţii-montaj be zultatul alegerilor preceden Tokio. nurmi 60.51 la sută
acuitate problema • reducerii crescut, durala de execuţie ganizaţiilor dc construcţii pe dată mai mult. consecvenţa şi g muncitori (echipă, brigadă) şi neficiază dc sporul pentru ve te. a fost obţinut, asa după din electoratul japonez s-n
duratei de execuţie a lucrări s-a prelungit, parametrii teh- şantierele importante de in fermitatea cu care conduce- I conducerea şantierului, in ca chimea neîntreruptă în ace cum s-a mai anunţat, de Par prezentat la urne : fenomenul
lor de cnnslrucţii. De aceea, nico-cconomici s-au realizat vestiţii. legea are în vedere rea partidului şi statului a- jj re se prevăd obligaţiile şi răs eaşi unitate. Sc menţin, dc a- tidul liberal democrat al pre este îngrijorător, mai ales câ
proiectul de lege prevede o cu întîrziere şi de aecca in executarea în legic. de către plică neabătut în viaţă hotă- I punderile reciproce. Reparti semeneo. indemnizaţia şi spo mierului Eisaku Sato. Victo acest procent este cel mai scă
serie de măsuri menite să a viitor trebuie să începem lu centrale, combinate si între ririle Conferinţei Naţionale. S zarea sumei cuvenite penlru rul dc şantier pentru nclocol- ria obţinută pentru a treia zut indice dc participare e l'-
sigure reducerea perioadelor crările numai cînd investiţia prinderi a unor dezvoltări, ale Congresului al X-lea. pri executarea lucrărilor in acord nici. sporul pentru condiţii oară de partidul de guvernâ-
de imobilizare a fondurilor, este bine pregătită, deoarece modernizări si reparaţii ca vind perfecţionarea conduce global între membrii forma deosebite de muncă şi altele mînt al Japoniei, scrie în le / toralâ înregistrat în între:
prin scurtarea duratei de e numai astfel sc poate înfăp pitale. rii şi planificării economiei, ţiei sc face in raport cu sa Aplicarea noului sistem de gătură eu aceasta corespon perioadă postbelică
xecuţie. tui punerea în funcţiune la O problemă fundamentală lărgirea atribuţiilor unităţilor lariul tarifar de încadrare şi salarizare şi majorarea salari dentul agenţiei France Presse,
Statisticile arată limpede că termen şi sc pot crea condi pentru eficienţa programului de bazâ. creşterea răspunderii timpul efectiv lucrat. La n- ilor lucrătorilor din ramura n fost determinată de voturile
timpul in care se execută o- ţiile necesare atingerii indi de investiţii o constituie re tuturor factorilor in valorifi cordarca salariilor individuale cu istrurţii -montaj reprezintă favorabile ale mieilor şi ma
va
şeful echipei sau brigăzii
biectivcle de investiţii este catorilor aprobaţi cepţia lucrărilor, deoarece în carea maximă şi eficientă n u ţine seama de contribuţia e un puternic factur mobiliza rilor industriaşi, precum şi H a v a g ia B e
mulV mai mare decît ace) ne Pentru asigurarea din timp această etapă finală a proce potenţialului economic, în sco tor in vederea înfăptuirii rele ale claselor rurale, spri
cesar in străinătate pentru lib o documentaţiilor tchnico-e- sului de transformare a in pul accelerării progresului feclivâ pe care a adus-o fie vastului program de investiţii jinitori aî acestui partid
erări similare. Durate mai conomicc. a căror lipsă a de vestiţiilor în fonduri fixe stă multilateral al tării. care membru al acesteia la prevăzut dc ccl de-al X-loa Printre partidele din opozi g r i p e ?
realizarea lucrării.
mari de execuţie, în compa terminat dificultăţi în desfă ruie o lipsă acută de răspun Congres al partidului Ea va ţie. cel rare şi-a sporit ccl
raţie cu timpul in care se şurarea investiţiilor, se preve dere şi un formalism de ne- Pe baza motivării prezen Acordarea salariilor tarifa stimula şi mai mult activita mal mult numărul locurilor VIENA 29 (Agerpres)
realizează lucrări de acelaşi de o creştere însemnată a ca îngâduît. Sc preiau lucrări cu tate, vă rog. tovarăşi deputaţi, re muncitorilor din unităţile tea pc care o desfăşoară con în parlament este Partidul La Viena au fost înrcg:
gen in alte ţâri sint la noi şi pacităţii dc proiectare, prin defecţiuni importante. care să conferiţi putere dc lege. de construcţii-montaj se face structorii şi monlorii dc pe Comunist, cnre şi-a triplat te duminică 1 300 noi c
în industria metalurgică şi trecerea treptată a elaborării conduc la funcţionarea neco- proiectului cc v-a fost supus în raport direct eu modul dc şantierele patriei in scopul ri numărul mandatelor deţinute de gripă Aeeslca au r
chimică, uşoară si alimenta proiectelor dc execuţie în sar respunzâtoare 'a instalaţiilor, spre examinare. Aprobarea Iui îndeplinire a sarcinilor sau dicării productivităţii muncii, în Camera inferioară a Die numărul loial nl boln;
ră. va determina un salt calitativ a planului de producţie stabi a eficienţei economice, redu din capitala Austriei la
cina organizaţiilor de eon- la întreruperi frecvente ale in activitatea de investiţii, va lit pe secţie, şantier, lot. e- tei : de Ia 4 la 14 : victoria, se La Snlzburg. al"doilea (
Dacă analizăm timpul ne strueţii-montaj, prin obli producţiei şi la întîrzieri mari cerii consumurilor de materia menţionează în legătură cu a- unde epidemia s-n râs
cesar execuţiei pe întreaga e- gativitatea folosirii proiectelor In atingerea indicatorilor introduce ‘importante elemen chipâ sau individual La per le. n costului lucrărilor, con rensta. a fost o consecinţă a cu rapiditate, au fost s
eonomie. faţă de proporţiile si secţiunilor tip şi extinde proiectaţi, adueîndu-se astfel te de ordine, va face să creas sonalul tehnic - administrativ comitent cu îmbunătăţirea ca programului adoptat de Par late alte 500 cazuri de
obieclivelor industriale din rea utilizării proiectelor ro- pagube însemnate economiei că răspunderea în toate veri plata salariilor tarifare este tidul Comunist şi earc preve In Austria inferioară ..
cincinalul actual şi de reali folosibile, prin constituirea in naţionale. gile economiei naţionale, va direct legată de predarea la lităţii acestora, predarea la de lupla pentru o independen spitalele sînt aglomera
zările existente pe plan mon centrale, combinate şi în u Proiectul de lege introduce, contribui la creşterea venitu termen şi inainle de termen ţă reală n ţârii. îndeosebi fa loritâ numărului mare •
dial, numai 5 la sulă dîn clă nele întreprinderi, pe baza în această activitate, clemen lui naţional produs pe unita termen a lucrărilor sau a ca a obiectivelor dc investiţii. ţă de S U A . abrogarea tra navi. In sudul tării, cî
dirile construite ar fi necesi transferului de cadre specia te de ordine şi disciplină şi tea de fonduri fixe. la dezvol pacităţilor prevăzute în plan. tatului de securitate japono- est. numărul cazurilor
tat o durată de execuţie mai lizate din institutele centra stabileşte atribuţiile şi răs tarea forţelor de producţie, la cu respectarea normelor dc (Agerpres) amcrîcan şi ueimplicarca Ja pâ a început să se reducă.
marc de doi ani. in loc de 14 le. a unor nuclee de proiecta creşterea continuă a avuţiei
la sută cil s-a realizat re care să elaboreze documen punderile ee revin comisiilor naţionale şi a nivelului dc trai
Situaţia se datorează. în de recepţie Se statuează al populaţiei, ţelul suprem al
mare măsură, faptului că nu taţiile pentru investiţii pro principiul câ organul care a- politicii partidului nostru.
Orarul autobuzelor
Angajaţi ferm in edificarea societăţii socialiste şi 2 ianuarie 1970, autobu rcle G Ia 23. niumingul de
In zilele de sărbătoare. 1
buze din oră in oră. de la o-
zele care fac legătura între la Hunedoara va fi servit de
Deva şi alte localităţi din 3 autobuze, care vor pleca
tâzi un rol de primă mărime miliarde kWh energie electri nalul şi deceniul următor sta judeţul nostru şi dinafara la orele G.14 şi 22.
în mecanismul economic na că, 1,9 milioane tone fontă, bileşte coordonate noi, per lui îşi modifică orarul de Spre Koşcani, llondol. Al-
ţional. Industria, agricultura, 3 milioane tone oţel, 2,1 mi spective luminoase pentru mers, după cerinţele dc că maşu Mare, llărâu—Cliimin-
transporturile, ca şi domeniul lioane tone laminate finite dezvoltarea multilaterală a lătorie ale populaţiei. Ast dia, Foii. llărţâgani. Riad,
vieţii social-culturalc au be pline şi alte produse de im judeţului. Trecerea la înfăp fel, spre localităţile dinafara Kapoltu Marc — Hoiu, Cliiş-
de toate gradele, afirmarea neficiat de un impresionant portanţă vitală pentru econo tuirea acestui program impu judeţului : Cluj, Tg. Mureş. cădaga şi Simcria — Clii-
ştiinţei, artei şi culturii ro volum de investiţii ce se ridi mia naţională. ne ca eforturile constructive Sibiu. Reşiţa, Cîmpcni, Pe mîndia vor circula autobu
mâneşti. că la 9,7G miliarde Ici pe anii Anii care .tu trecut mar ale oamenilor muncii din ju troşani, va pleca cîtc un sin ze numai la orele considera
Perfecţionarea continuă a 19GG—1969, urmînd ca în anul chează tot alîtea trepte pe deţul nostru să se concentre gur autobuz, in ordinea enu te cele mai solicitate dc că
vieţii şi organizării sociale se viitor să se materializeze in calea ridicării standardului ze asupra înfăptuirii exem merată, la orele : 5 ; 6 ; G,30; tre publicul călător.
caracterizează prin adîncirea vestiţii de încă 2,55 miliarde de viaţă In perioada 1966— plare a sarcinilor trasate de 7 : 8; 11. Spre Simcria sc Trogramul dc mers sc află
şi lărgirea democratismului Ici. 19G9 în judeţul nostru s-au recenta plenară a C C. al vor face 14 curse, la orele afişat Ia autogara Deva şi
orînduirii noastre care asigu Pe această bazâ s-au con construit şi predat în folosin P.C.R. privind planul econo cele mai potrivite, iar spre în punctele principale dc pe
ră participarea nemijlocită a struit si pus în funcţiune ma ţă aproape 13 000 apartamen mic pe 1970. care constituie Hunedoara vor circula auto trasee.
maselor, conduse de partid, la rile obiective industriale, s-au te. Pentru deservirea popu temelia succeselor viitoare in
edificarea multilaterală a so modernizat capacităţile exis laţiei au fost create noi spa ridicarea judeţului Hunedoa
cietăţii socialiste. Creşterea tente. Aceasta sc oglindeşte în ţii comerciale si de deservire, ra. alături de toate judeţele
rolului conducător al partidu creşterea producţiei industria unităţi sanitare, printre care patriei, la un înalt grad de
lui în toate domeniile de ac le în acest an cu 22 la sulă modernul spital dc la Hune dezvoltare. prosperitate sl
tivitate reprezintă chezăşia faţă de 1965. Pentru 1970. spo doara cu 700 dc paturi. progres.
tuturor succeselor obţinute de rul de producţie se prevede să Pentru a crea o bazâ mate Pentru fiecare om al mun
poporul român. Politica şi fie de 1.4 miliarde lei. asigu- rială adecvată extinderii ş: cii din judeţul nostru este LA 31 DECEMBRIE
programul partidului se iden rindu-se. prin aceasta, depăşi perfecţionării învâţâmîntului, limpede câ numai muncind
tifică în cel mai înalt grad rea prevederilor iniţiale ale creării liceelor dc specialitate, cu abnegaţie, pasiune şi dă
cu aspiraţiile şi năzuinţele cincinalului. şi şcolilor generale de 10 ani. ruirc vor putea prinde viaţă Cu prilejul Anului nou, 1970, comitetul de direcţie
asi „ Urmi socialisnului “
clasei muncitoare, a ţărănimii Productivitatea muncii a în numai în acest an s-au dat in ţelurile de perspectivă trasate
şi intelectualităţii, aceasta registrat constant creşteri pe folosinţă 30 noi săli de clasă de partid privind înflorirea al Combinatului siderurgic Hunedooro transmite tuturor
constituind fundamentul unî- ste nivelurile stabilite, atin- pentru I 000 elevi, iar la sate multilaterală a patriei. salariaţilor — muncitori, ingineri şi tehnicieni — precum
tâtiL indestructibile a naţiu gînd în acest an un spor de s-au construit 7 noi cămine gurarea bunăstării poporului, şi celorlalţi colaboratori ai săi cele mai călduroase feli
nii noastre socialiste in jurul 29.5 la sută faţă de 1965. ceea culturale. ridicarea României Ia nivelul citări, dorindu-le sănătate şi noi succese în muncă pen
Partidului Comunist Român. cc echivalează cu îndeplinirea Pentru anul viitor, se pre ţârilor celor mai avansate. La tru înflorirea continuă a României socialiste.
In acest amplu tablou dc cu un an mai devreme a pre conizează a fi construite în a 22-a aniversare a procla vă oferă un ziar în 8 pagini, în
remarcabile realizări, dc mu vederilor pe întregul cincinal judeţ peste 3 600 apartamen mării Republicii, la încheie
taţii esenţiale si ascensiuni la acest important indicator. te. G0 săli de clasă. 280 locuri rea unui rodnic an de mun
spre progres şi bunăstare, e Deosebit de concludentă în internate. 12 cămine cul că. minorii, siderurgiştii, con culori, în care veţi putea citi
conomia judeţului Hunedoara este creşterea în ritm accele turale. iar numărul dc sate structorii. ţărănimea şi inte
se integrează organic. în rat a producţiei dc cărbuni, electrificate va ajunge la 352. lectualitatea de pe cuprinsul
perfectă armonic şi mai cu minereuri. energie electrică, Creşterea veniturilor popu judeţului se socotesc datori articole ce consemnează CO M BIN A TUL
seamă, conectîndu-şi generos fontă, oţel şi laminate, care laţiei. ca urmare a maîorârii să-şi reafirme hotărîrilc de a
potenţialul, la efortul general dau profilul industrial al ju salariilor, va crea posibilita pune priceperea, talentul, hăr
pentru înflorirea patriei. deţului nostru. Hunedoara va tea sporirii volumului desfa nicia şi abnegaţia, de care au e bilanţul marilor EVENIMENTE Şl ÎNFĂPTUIRI
In cincinalul actual, econo produce in ultimul an al cin cerii Hc mărfuri In 2.76 mili dat dc nenumărate ori dova ALE ANULUI 1969 ;
mia lninedoreanâ a traversat cinalului peste 0 milioane tone arde lei. dă. în slujba făuririi societă
o perioadă de creşteri şi per cărbune, 400 000 tone fier în Programul elaborat dc Con ţii socialisto multilateral dez 9 ginduri la ÎNCEPUT DE NOU AN ; SID ER U R G IC
fecţionări care îi conferă as- minereu marfă, mai bine de 3 gresul al X-lca pentru cinci voltate oe pâmîntul României. • reportaje - anchetă despre cei care semnea
ză, prin munca şi ideile lor, REALI2ÂRILE CE AURE
OLEAZĂ JUDEŢUL NOSTRU.
rom ânejli: 21.30 Moment poetic: 21.35 LA : Veto Crux (,, Mu ncitoresc") ; 21,30 Avonptemiera revelionului; Cu acelaşi prilej, vă oferim un interior al ziaru HUNEDOARA
RADIO Ciñió Hinco Cerbocev; 22.00 Rodio- totesc"); ORAŞT1E : Stelele din 21.45 Un sfert de veac din două lui - „REVELION '70", în care vă invităm
VULCAN : Vadul iadului („Munci
milenii ;
Buletin
iutnol
22.20
meteorologic;
¿porii 22.30 Concert de seorâ; 0,03 Eger - seriile 1-11 („Patria“) ; 22.45 Telejurnalul de noapte; 6 să închinăm „PAHARUL DE LA ORA ZERO";
5,00 Estrado nocturnă Vin cicli)t<i („Flocăra“) ; GEOA 23,00 Mutică uţoorâ; Str. Dr. Petru Groza nr. 8.
PROGRAMUL J : 6.05-9,30 Moilco G1U-BAI : Am două marne jî doi 23,20 Inchidereo emisiunii. O să rostim un „TOAST";
l¡ actualităţi; 9,30 Aliat cultural ; toţi: HAŢEG : Suflete tari - se O să primim „PLUGUŞORUL" şi „SORCOVA IN Angajează de urgenţă muncitori necalificatî, asigu-
10.05 Ciniece ţi jocuri; 10.30 Radio- riile I I I („Popular"); B R A D ;
jco o fo ; 10,50 M elodii de Aurel Ma- Sângeroasa nunlă macedoneană „VERS ALB" ; rîndu-lc i
nolaehe; 11,05 M utica uţoorâ; 11,20 CINEMA („Steaua ro|io") ; GURABAR2A VREMEA — un cî.şlig lunar dc 1 500—1 800 leî ;
M elod'i p o p u la re ; 11.45 Stolul m edi Un delict aproape perfect („Mi © să răsfoim „PAGINI DIN FOLCLORUL TRA — suportarea cheltuielilor de transport de la domici
cu lu i; 12,30 alilnlre cu m elod’.o p o p u norul") ; I LI A : Prinţul negru DIŢIONAL" ;
lara ţi interpretul p rcfcio i; 13.00 Ro („Lum ina"). liu. în cazul cînd se prezintă în grup ;
d iO ju m o l; 13.10 Avanprem iera co lid a - DEVA : Mina cu briliante (Ci PENTRU 24 ORE e să petrecem „ANUL NOU PE 360 MERI- — cazare şt cantină contra cost ;
no; 13,22 Foim atia „M o n d io l"; 13.45 ncmaiorjroful ,,Potno'); O noapte — pentru cei cc nu au posibilităţi financiare, in pri
Cinlece ji jocuri; 14,00 C olcidoicop futlunoasâ (,.Ai»oM) ; S1MERIA : Vromea In încolţiră ujocrâ Ce D1ANE" ;
m u ticei; 14.50 Jocuri populare; 15,00 Sherloclr Holmes („Mureşul") ; rul va fi schimbător. Vor câdeo © să ciocnim paharul penlru anul care a consa mele zile se asigură un avans pină la primul salariu ;
R o d lo je o o ló : 16,00 Rad'ojurnol. 0u- HUNEDOARA : Conleso Cosei - ninsori slabe. Vinlul vo sufla po — ccj care au stagiul militar satisfăcut şi şcoala ge
lelitV ire ito -ru lie r; 16.20 Noi inregix- seriile 1-11 („Constructorul") ; Fo- trivit dm nord-vest Temperatura crat MODA „MINI" şi ZBORUL OMULUI PE LUNA. nerală. pot urma diferite cursuri dc calificare in meseriile
I / ó r i olo orcheiirei de m utică popu milia noostro trăsnită („Flacăra") ; TELEVIZIUNE va fi cuprinsă îiua între 3 ji 4 Nu lipsesc din ace6t interior caricoturiie, moteria-
lará o Aniom blului A rm atei; 16,30 Femeia îndărătnică („Sdcrurgu- grode, iar noapteo între minus 6 specifice Combinatului siderurgic Hunedoara, cum sînt :
Tlineroie inehinole R e p u b lici': 17.05 tul“) ; CALAN : Oameni in rulo |i minus 3 grade. Diminea|o - le diverse, publicitate. sudori, macaragii, manevranji vagoane, otefari, lamina
Antena tin erelu lu i; 17,30 O rclieilre de tă (.,11 Iunie") ; TEL1UC : Pe le- 17.00 Descinderea emisiunii. ceaţă locolâ. tori. zidari
mui'Câ p o p u lară; 16.10 Rodiosimpo- ren propriu („Minerul") ; GHE- Ţării mele. Cîntece ji versuri NU UITAŢI, LA 31 DECEMBRIE, CU PRILEJUL
lio n ; 18.30 O melodie pe odreso LAR : Nuntă Io MalinovsVo („M i pioniereşti închinate palnei. PENTRU URMĂTOARELE ANULUI NOU, VA OFERIM OPT PAGINI IN CU Angajările se fac între vîrstetc de 18 ani. piuă la 50
dum neavoastră; 19,00 Gaxcto rodio; nerul"): PETROŞANI : Moi peri 17,30 Festivalul mini-barchetuluî; ani pentru bărbaţi.
20.05 Toblclo de seară, de Mihoi 0e- culoase decît bârba(<i („7 Noiem 10.00 Anuar economic 1969; 2 ZILE LORI, LA PREŢUL OBIŞNUIT, DE 30 DE BANI EXEM Pentru informaţii suplimentare, cei interesaţi se vor
nîuc; 20.10 Neslemote folclorice; 20.20 brie") ; Bun pentru serviciul ou 19.00 Telejurnalul de rearâ; PLARUL I adresa serviciului personal din Combinatul siderurgic Hu
Eminesciana. Ce-ţi doresc eu ţie. i i li or (, .Republ i co") ; LUPENI : 19,20 Cintom Republica I; Vreme umedă ji relativ căldu
dulce Romănio Recită G«orgc Coxo- Somuroiul (,,Muncitorese“) ; Bal 19,4S Atomul, aecaito necunoscută: roasă. Var codea precipitaţii tem nedoara, telefon 1150. Interior 114.
rlci; 20.2S Zece melodii preferate : tagul („ C u ltu ra n : LONEA ; Sco 20,15 Film artistic: „Vuitele o- porare. Temperatura în creştere u-
21.00 Lumea de o ii: 21.20 Şlagăre ta curajului („M inerul“) ! PETRI- mului“ ; ţoară.
âA ORC