Page 101 - Drumul_socialismului_1969_12

nul XXI Redacţia

4664 şi adminislraţia

ziarului
Miercuri

DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
31 decembrie teleloone » redactor }el - 11588 i re­
dactor şet adjunct, sectelor de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1969 lurâ-sporl şi probîeme cetăţeneşti -
72317 { secţia scrisori, documentate şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telelon de
8 PAGJN), 30 DANI serviciu intre orele 16-24 - 11585

ANUL MARILOR Primirea de cătipuşedintele Tradiţionala urare de linul nnu 3GÎ) Idlometri-zilc. La .Ui
arcurg in memorie, in
P
tr-un fel de numără
toare inversă, un drum de
Consiliului de lattovarăşul adresată de pionieri şi şcolari lometrul'* zero al anului,
bucuria
mă întîlnesc cu
EVENIMENTE trul" 3GÎ). tot bucuria Ince
La „kilome
începutului.
puţului. Un început reluat
conducătorilor la altă seară. Am rupt din*
tr-un drum continuu, cu e­
tape egale, ultima porţiune
loachim Moga parcursă D ea lungul ei
am trăit momentul maxi­
şefilor misiunilr iplomatice de partid şi de stat mei solicitări, al bucuriei,
prim-secrctar a) Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R.,
al încrederii depline în noi
preşedintele Comitetului erecutiv al Consiliului popular judeţean şi in cei de lingă noi ; toţi
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. To^ul Nicolae Ceauşescu. Ieri dimineaţa, in faţa se­ Manea Mânescu. Dumitru Po­ am trăit astfel de momen­
preşedintele Consiliului de T iu iţi În numele Consi­ diului Comitetului Central al pa. Dumitru Popescu. Leonte te. Cu ce intensitate ? La
Sîntcni aşadar, astăzi, la ultima filă a Zile şi luni de neuitat sînt cele care au stat al Republicii Socialiste liulu? Ş lal> al Consiliului Râutu. Gheorghe Stoica. Vasi­ mine, momentul maximei
calendarului unui an de împliniri majore precedat istoricelor evenimente din august România. împreună cu tovarâ- de l^P sau perso- Partidului Comunist Român, le Vîlcu. Ştefan Voitec. losif tensiuni, al maximei soli­
— cu evenimente politice de excepţională — Congresul partidului şi a 25-a aniver­ şii Ion Gheorghe Maurer, pre­ rial, mArilor corpului di- un mare grup de pionieri şi Banc, Petre Blajovici, Mihm citări a însemnat...
semnificaţie şi importanţă în viaţa parti­ sare. Ele au fost marcate de o eferves­ şedintele Consiliului de Mi­ oloh pentru felicitările a- şcolari bucureşteni a venit cu Cere, Ion Iliescu. Vasile Pa- E un început comun de
tradiţionalul Pluguşor, pentru
dului si — no care istoria tării cenţa politică şi de eforturi în muncă niştri, Emil Bodnaraş. Manea jf-0 . cu prilejul Anului a ura conducătorilor partidu­ tilineţ, Ion Stâncscu au pri­ răspuns la întrebarea re­
li fără precedent in toţi anii construcţiei Mâncscu si Vasile Vilcu, vice­ nou’spus ■ lui şi statului sănătate şi fe­ mit cu multă căldură şi dra­ porterului. Pentru inginerul
u noii orinduiri sociale. întregul partid, de preşedinţi ai Consiliului de irtâşesc întru totul apre- ricire cu prilejul noului an. goste pe reprezentanţii pionie­ Clement Marinescu, şeful
i- aproape două milioane de comunişti, în­ Stat, Ştefan Voitcc, preşedin­ ci^ecanului corpului di- rilor şi şcolarilor patriei. secţiei ~ate grupează fur­
tregul popor a participat cu cel mai pro­ tele Marii Adunări Naţionale, plcc cu privire la faptul Teşind în întîmpinarea u- In decorul alb al iernii au nalele de 1 0 0 0 me din
fund şi matur interes la pregătirea orga­ a primit, marţi la amiază, la (.¿cursul anului 1069 re­ râtorilor, tovarăşii Nicolae răsunat versuri dind glas sim- Combinatul siderurgic Hu­
nizatorică, politică şi ideologică a Congre­ Palatul Consiliului de Stat. pe ja dintre România şi ţâ­ Ceauşescu. Ion Gheorghe ţâmintelor de dragoste ale ce­ nedoara, a însemnat o su­
ei sului. la dezbaterea şi fundamentarea pro­ şefii misiunilor diplomatice rii care dumneavoastră le Maurer, Emil Bodnaraş, Paul lor mai tinere vlăstare pen­ mă de momente de intensi-
>c gramului făuririi societăţii socialiste mul­ acreditaţi în România, care au rcentaţi aici au cunoscut
in tilateral dezvoltate. Activitatea de pregă­ prezentat felicitări cu prile­ 0.oltare continuă. Niculescu - Mizil, Gheorghe tru patria socialistă, recunoş­
P­ tire a Congresului, dialogul naţional cel jul Anului nou. •â cum ştiţi. guvernul Pană, Gheorghe Râdulescu, tinţei fierbinţi faţă de parti­
1- mai vast pe care l-am cunoscut vreodată Au luat parte Constantin Virgil Trofin. Ilie Verdeţ. Ma­ dul nostru comunist, caro le
n­ asupra obiectivelor, sarcinilor şi metode­ Stâtcscu, secretarul Consiliu­ ri acordă o atenţie deo-
Ic lor desăvirşirii societăţii socialiste, au e­ lui de Stat. şi Corneliu Mâ- a dezvoltării relaţiilor de xim Berghianu. Florian Dâ- asigură o copilărie fericită, le
forare cu toate statele lu-
videnţiat încă o dată spiritul nou. profund nescu, ministrul afacerilor ex­ alît cu ţările socialiste, nâlach^, Constantin Drâgan, făureşte viitorul de lumină şî
al democratic pe care partidul ]-a imprimat terne. adjuncţi ai ministrului Janos Fazekas, Petre Lupu, bucurii i
>i cu celelalte ţâri. por­
'â. întregii sale activităţi, precum şi vieţii po­ afacerilor externe. . de la faptul că, cu cit
ie litice. economice, social-culturalc şi de stat In numele corpului diplo­ Ne-a trimis părintele nostru poporul
re­ din ţara noastră. matic şi al său personal, am­ fi mai bune relaţiile de Cu sorcova vesela şi pluguşorul SI
.borare şi
în
cooperare
dă Congresul al X-lea al P.C.R. a consti­ basadorul R. D. Germane, E ­ :e domeniile de activitate
n­ tuit o încununare deosebit de expresivă a wald Moldt, decanul corpului In sânii de aur şi mărgăritare trase ,
De telegari cu coama de mătase
*e ţările lumii, cu atît se
is- marilor succese obţinute de poporul ro­ diplomatic, a adresat preşedin­ . asigura condiţii pentru In frunte cu Prîslea călare pe cal,
Im mân. sub conducerea partidului, în lupta telui Consiliului de Stat cor­ jgresul fiecărui popor, pen* De Ja Palatul Pionierilor pînâ la Comitetul Central
ru pentru transformarea revoluţionară a so­ diale felicitări cu ocazia nou­ CIIMESIilN
j securitate şi pace în lume.
lă- cietăţii. pentru triumful socialismului in lui an. Anul 19G9 a marcat suece- Că sîntem spre sfîrşit de cincinal
in­ România. Congresul a dat partidului şi în­ Mă folosesc cu bucurie de noi pe linia colaborării in* Şi creşte şi creşte şi creşte prin ani măreţia
In ţara ce se cheamă frumos România.
xi- tregului popor un măreţ program de mun­ prilejul oferit, a spus ambasa­ e popoare, deşi în lume con- Şi-am ajuns la Comitetul Central in prag
ni­ că şi luptă pentru deceniul care urmea­ dorul Ewold Moldt. pentru a nuâ sa mai existe focare de Unde flutură roşul steag, tricolorul steag.
a- ză, în care se prefigurează In mod ştiin­ vă ura. în numele ambosodo icordare; vreau să relev în-
,
,
,
,
Unde bate inima ţârii fierbinte
isi- ţific viitorul patriei noastre socialiste, rilor. al miniştrilor plenipo- eosebi paşii făcuţi pc calea Şi unde drumul timpului duce-nainte. tate egală a solicitării.
— Colectivul
nostru n
i al. drumul său ascendent spre culmile înalte tenţian si însărcinaţilor cu a-,reării conditiilor pentru se-
lite de civilizaţie şi progres social. Chezăşia facen. dumneavoastră, stima-,uritate în E ur0 pa. La Comitetul Central comuniştii gîndesc trăit anul acesta un an al
La binele tău, popor * românesc.
acestui viitor strălucit rezidă in realismul te domnule preşedinte al Con.' - . - __ Şi prin sufletul nostru de copii limpede trece culesului. Am cules roade­
tre­
le strădaniilor anilor
obiectivelor stabilite, in conducerea încer­ stilului de Stat. si juvcrnului. PoP°rul ,dn0r£ s>* “ Lumina înaltă, a Congresului zece. cuţi.
.
•
Republicii Socialiste Româniam nou an. să
cată. profund devotată cauzei marxism- î-i«niiuiî/si; Cn^;,iieiA □An.Anuin noul an să se .n ulou ov Viitorul e-al nostru, cu marcle-i ţel. Inginerul, obişnuit mâi
leninismului, pătrunsă dc cea mai inaltă noi succese în marea operă desuccese mai PJ* intcf- Şi vom îi demni totdeauna de el. degrabă cu calculul liîrtiei
responsabilitate fată de destinele poporu­ construcţie căreia vă consa opf.rarn, Mc o l a b 0 1 Chiar dacă sînt azi căciulile mai mari decît noi. pune mina pe creion şi de­
craţi cu devotament şi puler naţionale. Nu po
<
lui — în frunte cu tovarăşul Nicolae r.-aii /-.i W o » n a ţ i o n a l e . Nu po « v i *•*- Mîine vom creşte, , monstrează aproape mate
Ceauşescu — aleasă de Congres. în înflă­ de muncă În interesul progre pnm CV ,accst pr 1 J . L* , " Vom fi în muncă eroi, matic cum şi cind a trăit
cărarea cu care partidiiI şi masele de oa­ sulul, pentru prosperitatea pc }f, ^ Cu minţi luminate şi cugetul slâpin momentul încrederii depli­
fel a tuturor popoarelor, ca
meni ai muncii au primit programul adop­ porului roman şi pentru u anul care vine sâ aducă pace Pentru etapele comuniste de mîine. ne în oameni şi al mulţu
tat şi şi-au înzecit eforturile pentru a viitor paşnic. In Vietnam, pace in Orientul Aşa precum ne creşte Partidul nostru Comunist Român mirii. Calculul e rece, dar
transpune in viaţi sarcinile de plan pe In anul 1060 au avut 1* Apropiat, sâ aducă succese în Adresîndu-se secretarului general ai partidului, unul temperatura interioară a o­
ncest an şi a pregăti condiţiile trecerii la numeroase iniţiative pentru înfăptuirea s^ujităţii m Eu- din colindători spune : mului creşte pe măsură ce
realizorca ru succes a celor din ultimul­ dezvolta ,în continuare cooţi înaintează în explicaţii şi
an al cincinalului. rarea multilaterală dintre I
publica Socialistă România ai senzaţia că a împrumu­
ţările pe care le reprezenti (CONTINUAM IN M O. • ■ »1 CONTINUA«* l(| PAO • • tat ceva din temperatura
In ajunul anului 1970 imi fontei clocotite care „fier­
IS 3 X 3 E 3 prim convingerea că noi. be" în coloşii de 1 0 0 0 dc
prczenianţii statelor care metri cubi.
ireţin relaţii diplomatice ' — O sâ aveţi un „pom
consulare cu Republica Se de iarnă" bogat.
listă România, vom întrer iecare d in tre noi a tr ă ­ ră m în e in u rm ă . C u v in te le ' şoferii l-au tr a n sp o rta t fii- — Da. numai că „mere
dc totul in vederea dezv- F it cliţia s o le m n ă In ca­ p u rta u In ele acea tainică le­ cin d loc te r m o c e n tr a le i sau le" pomului nostru sînt dc
rii şi creşterii in conţin^ re munca de ore, zile, g ă tu ră cu o m u l pe care nu-l ap elo r M u r e şu lu i, A m aflat metal încins, ca merele de
de azi o contactelor dintre popu­ lu n i sau ani a a ju n s la p u n c ­ cunoşti, dar pc care-l res­ că s-au tu r n a t 280 000 de aur. Ele cîntâresc mii de
tone.
le noastre şi poporul rc^.
jî
pecţi p e n tr u m u n c a lui
m e tr i cubi d e b eto a n e şi 7 000
în interesul înţelegerii. îpi- tu l te r m in u s al genezei, in a lă tu ri de care tră ieşti m o ­ de m e tr i cu b i de p re fa b r ic a ­ Desigur, inginerul vorbea
care gindirea, ei o rtu l fizic,
ritul umanismului şi al cii ten a cita tea se precipită in m e n tu l în cercă rii. E rau doi te, că s-au fo losit 0 000 dc dc rodul în tone de fontă
peste plan al strădaniilor
3 - 6 : -------- în lumea întreagă. e p r u b e ta n u m ită tim p , p ro ­ d in tre m ilio a n e le de o a m en i to n e d e o ţel beton, că s-au colectivului de la furnalul
Permiteţi mi. sumate dati-
fă c u t N 000 dc s u d u r i
p er­
1 0 0 0 mc.
lc preşedinte, a spus in =ic- ces in u r m a căruia se nasc care au fă u rit, toţi la u n loc, fecte — n-o s p u n e m noi, a de La un moment dat. în
R o m â n ia de azi. Ei nu ştiau
acele valor i ce d a u p e rso n a ­
N ’ 7 0 icrc ambasadorul, sâ vâ ns- litate societăţii noastre. A m că la ora la care p u rta u d is ­ c o n fir m a t-o verifica rea a m dreptul unuia sau etapei,
cu
unora
mitem urările noastre <cre
raze G a m a — şi to tu şi
cuţia lin o tip is tu l de la tip o ­
trăit m o m e n tu l c o n fr u n tă rii
dintre „kilometrii"
de sănătate şi fericire ,iti*n
dumneavoastră şi lilia ro d u lu i m u n c ii cu practica, grafie tu r n a se d eja v e ste a în co n sid era t conectarea la sis­ a certitudinea s-a întîlnit eu
te m u l en erg etic n a ţio n a l
p lu m b , „ C o m b in a tu l s id e r u r ­
dumneavoastră. p e n tr u că toţi s in te m in ­ incertitudinea, cu frâmînto-
tr -u n fel sau allul, d irect^sa u gic H u n ed o a ra şi-a în d e p li­ jirim u lu i g ru p de 210 M W ca rca şi neodihna.
nit p la n u l a n u a l", c o n fir m a ­ pe o victorie a noastră. N u
in d irect, creatori de valori — Eu nm trăit şi momen­
re p ublică a fa p tu lu i că peste este v o rb a d esp re însuşirea tul incertitudinii — se des-
m ateriale. m o m e n tu l c o n fr u n tă rii m iile a ceea ce n u ne a p a rţin e, ci tăinuie inginerul loan Mi-
D ar ce d r u m p arcurg de h u n e d o r e n i trecuseră cu d im j)0 (rîvă. Dacă acolo. stea, huţ. şeful secţiei bluming-
la
oamenii plnă a ju n g să
M in tia , s-a a p rin s o
succes ca „în fieca re a n ”.
încerce tăria b e to n u ­ e n tr u plaiurile H u n e ­ i-a m d a t si noi stră lu cire în sem¡fabricate din C.S.H. Şi
că
îmi pare
cit de bine
lui. să cîntărească rod u l h e c ­ P doarei. anul. al p a tr u ­ in im a co d ru lu i, la p la n şeta viaţa mi-a dovedit că am
ta ru lu i, să scrie pe b iletu l de lea al c in cin a lu lu i a d e proiectare sau în a d în cu l greşit ! Am trăit acest mo­
ieşire d in sp ita l „ vin d eca t”, în s e m n a t insă ceva m a l m u lt p ă m în tu lu i. ment atunci cind instalaţii­
le ultramoderne ale lami­
norului dc 1 300 au fost
lăsate definitiv în seama
oamenilor din secţie. M-am
temut atunci pentru sigu­
ranţa agregatelor. Dar oa­
menii le-au descifrat repe­
m m t m i i m m de secretul. Am trăit apoi
momentul bucuriei depline
şi al încrederii in oameni.
n A fost momentul In care
am reuşit sâ laminăm cu
noua instalaţie 350 de lin­
u gouri mari în opt ore. în
condiţiile investiţiei nefina­
lizate. E o garanţie eâ vom
să to ta lizeze kilo m e trii p a r­ decrt o ţelu l şi r ă r b u iv le . (le- T Itim a lună a lui. :6.Q smulge instalaţiei cit de
curşi, să... ! C ite n ecu n o scu te cit a u ru l şi fierul, griul sau U(‘-a d'it prileju l u nei curind tot ce ni se cere şi
n u apar pe acest d r u m , cile ch erestea u a pe care oamenii, trăiri in te n se d e te r m i­ poate ea sâ dea.
In hala uriaşă, şarpele de
p ro b le m e nu se rezolvă, cile şi-an prins b la zo n u l In a ­ nată de acele n u m e ro a se m o ­ foc aleargă pe rolele lami-
n o p ţi n u sîn t olbe, d e cite cest an ci au înscris p en tr u m e n te de încercare. In a cea s­
ori oaruenii nu a d o rm îm b ră to td ea u n a in h ro n icu l v r e m ii tă lună am a v u t im p resia că noarelor într-un dans al si­
guranţei şi al forţei, care
caii, de cite ori nu sint a ş ­ fajite d e o s e b ir e . naşterea redacţia era ( ¡doma u n u i d is ­ impune respect. înţeleg de
te p ta ţi acasă, dc cîte ori... ? ,.stelei de pe M u r e ş” cu m ii pecerat u n d e se c o n cen tra u ce oamenii situează mo­
Dc ce această fr ă m in ta r e ? sn u n ei T e r m o c e n tr a le i de la u ltim e le şi <:ale m ai în s e m ­ mentele mari ale anului ca­
Doar nu este b eto n u l lui, M intia. M u n c a de ani dc z i­ na te in fo rm a ţii. La telefo n re a trecut, exact pe para­
că rb u n e le lui, oţelu l lui. El le, încordarea a mii. dc oa ­ ni se tr a n s m ite a : „C olectivul lela sau în vecinătatea
este un s im p lu coautor si m e n i, serîşn clu t a m ii dc n o stru şi-a îndeplinit, n lanul muncii. Pentru că aici au
poate n u u n u l de mina inltr m aşini au readus in a ctu a li­ a n u a l“ ; te le g ra m e sosite din trăit emoţiile cele mai pu­
N u cl este acela care sp u n e tate. sim b o lic ţrarcă. s tr ă v e ­ ju d e ţ ne făceau cu n o scu t că : ternice care dau culoare
„bun, poate fu n c ţio n a ”. T o ­ chea Micia. P ă m în tu l ei a „în ziu a de... co lec tivu l n o s­ vieţii şi sens existenţei.
tu şi in p reziua p re m ie r e i este fost te a tru l m u lto r prem iere, tru şi-a în d e p lin it cu., zile — Am trăit puternic sen­
nelin iştit, n ervos, „dar d a ­ a căror acţiune s-a d e s fă ş u ­ m a i d e v r e m e sarcinile a n u a ­ timentul încrederii în oa­
că.. ?“ E ste n eliniştea fir e a s ­ rat sus la cola plus 220 m e ­ le“. Ce lapidare form ulări, şi. menii care m-au urmat, cit
că a. o m u lu i care s-o legat tri, in albia uscată, lingă b a ­ c u m sea m ă n ă în tre ele ! S e a ­ am bătut ţara în lung şi în
su fle te ş te de m u n c a lui rajul în al cărui piejit M u r e ­ m ă n ă atît dc m u lt nu p e n tr u lat pe şantierele termocen­
A m a u zit cu vreo săplăi- şul a fo st n e v o it să-şi d o m o ­ că o a m e n ii nu ou c u vin te, tralelor. Şi la Mintia, la fel,
mai ales cînd
generatorul
lească şi m a i m u lt apele —
ci poate jic n im că in te n s ita ­
m in ă în u rm ă o d is c u ­
ţie în a u to b u z intre o a m e n ii a v e a u n evo ie de a ­ tea trăirii nu le-a dat voie nr. 1 a fost racordat la
doi b ă rbaţi „Ce-o fi cu ju to r u l lui — sau in fata să se-ut.indă la vorbă. De timp la sistemul energetic
ăştia de la c o m b in a t p u p itr u lu i d c coinandă . La fa p t bucuria n u se sp u n e în naţional...
(de la c o m b in a tu l h u n ed o - acea zi d c 30 n o ie m b r ie cin d c u v in te multe. Citesc in ochii electri­
rean — n a .) că ta c ? Uite, În coşul a în c e p u t să toarcă pe După ce au trecu t pragul cianului specialist Marin
fieca re zi. scrie aici — şi o­ c eru l a z u r iu fir albîcios. cînd succesului, o a m en ii parcă u i­ Dan bucuria încrederii in
m u l arătă p rim a jiagină a su te de becuri d e control ou tă n ecazurile, greu tă ţile, n e a ­ oamenii cu care munceşte,
zia r u lu i — că nu ştiu care strălucit p e n tn i intiia oară. ju n s u rile pe care au tiv h u it in posibilităţile lui. A trăit
bucuria încrederii şi a suc­
în tr e p r in d e r e şi-a îndeplirtii a m încercat fiecare d in tr e să le fn frîn g ă în ce1 m a i cesului la „kilometrul" 334
planul. (a n u a l — n a ). N u m a i noi bu cu ria trecerii peste strict înţeles al c u v in tu lu i. al etapei 19G9.
combinatul tace", spunea o­ m o m e n tu l de te n s iu n e al în ­ C în d s e m n a ta r u l rîn d u rilo r Despre momente încărca­
mul. „Da. dar secţiile ? N -aî cercării. A v e m c e rtitu d in e a de fa ţă şi-a fă c u t d o c u m e n ta ­ te de emoţie şi trăire afec­
v ă z u t fu r n a lele, oletăria...” victoriei c o n se m n a tă lapidar rea pe teren a rugat m a i tivă ne vorbeşte si profe­
replică celălalt. Era în acest în citeva rîn d u r i d e teleg ra ­
m u lţi o a m e n i de pe tot c u ­ sorul Popa Zamfirescu dc
dialog poate su r p rin d erea că m ă publica tă in zia ru l zilei la Liceu) din Brad.
p rin su l ju d e ţu lu i să-i v o r ­
în irragul s ftr ş ilu lu i de ari — ad resa te aceluia care a
sid eru rg iştii nu şi-au a n u n ­ h o tă rit p u n erea în scenă a bească *i d esp re aceste greu- ION CIOCLEI
ţa t îndeplinirea, planului. N n operei care s-a scris şi m o n ­
păreau a fi sid en iro işti. V o r ­ tat fără fa st aici la noi. M ulţi DRAGOS CALIN
beau d esp re ei cu „ăştia de d in tre noi n -a m m işca t un
(CONTINUAU IN MO. . ? «|
la c o m b in a t“ Si totuşi nu bu lg ă r d in m ilio a n ele de m e ­ jtaNT!MâAP§ |N>Afl A T * l
p u te a u crede că „ăştia” vor tri cu b i de p ă m in t pe care