Page 102 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 102
'AG. 2 w n —rr DRUMUl SOCIALISMULUI - MIERCURI 31 DECEMBRIE 1969
u B iu w m w j
Intrată integral in funcţiu
ne în luna august, noua o- 30 noiembrie 1969. Este da*
ta cind acest grup, primul
ţelărie electrică de la Hune
pus in funcţiune la Mintia, a
doara reprezintă încă un pas fost racordat la sistemul e
important pe linia obţinerii
nergetic national.
unei producţii sporite de oţe Citeva date tehnice despre
luri aliate de înaltă calitate. acest uriaş agregat energe
Cele două cuptoare, avind
tic cred că or interesa în
fiecare o capacitate de 50 to mare măsură pe fiecare din
ne pe şarjă, sint dotate cu
tre cititorii ziarului. Puterea
instalaţii de agitare electro instalată a grupului este de
magnetică a oţelului lichid, 210 MW, iar tensiunea înre
care asigură omogenizarea gistrată la bornele generato
compoziţiei chimice şi a tem
rului este de 15,75 KV. Con*
peraturii din baie, contribu
tinuind cu seria caracteristi
ind astfel la ridicarea calită cilor tehnice de performantă,
ţii oţelului, uşurind in acelaşi
se poate spune câ generato
timp şi munca fizică depusă rul, acest debitor de energie,
de oţelari.
este răcit cu hidrogen şi apă
Perioada care a trecut de distilată, asigurindu-i astfel
la intrarea in funcţiune a fost un mers la parametrii tehnici
marcată de eforturi susţinute proiectaţi.
pe linia terminării tuturor lu Generatorul, la rindul lui,
crărilor aferente bunei desfă este acţionat de o /turbină
şurări a procesului de produc pusă în mişcare de forţa abu ce această energie termică, grup al centralei, nu trebuie
următorii
uitat faptul câ in
ţie, utilizării la intreaga ca superioare, urmind ca în anul nul viitor cele două cuptoare rului care la intrarea in con zilnic in focarul cazanului ord doi ani la Mintia vor mai in
pacitate a celor două cup 1970 gama oţelurilor aliate să vor fi dotate cu instalaţii de tact cu paletele turbinei are peste 3 200 tone de cărbune, tra în funcţiune încă trei gru
iar debitul de apă orar ne
toare. ajungă la circa 60 ăe mărci. vid şi degazare, paralel cu o temperatură de 545 grade cesar pentru răcirea instalaţi puri care impreunâ cu pri TIBERIU ANŢllA
In prezent aici se produc Tot in scopul măririi pro aceste lucrări introducindu-se Celsius şi o presiune de 130 ei este de 25 000 mc. mul vor avea o putere insta* inginer şef al Exploatării
peste 25 mărci de oţeluri a ducţiei şi atingerii parametri şi oxigenul necesar in proce îng. ADRIAN POPOVICI atmosfere. Pentru a se produ* Vorbind despre primul lată de 840 MW, centralei termoelectrice Mintia
liate cu caracteristici tehnice lor proiectaţi, începind din a- sul de elaborare a şarjelor. şeful secţiei oţelârie electrici
ea a marcat importante rea
lizări pe linia diversificării
întregime cu aparatura nec sortimentale, îmbunătăţirii ca
sară studierii diferitelor pr lităţii, includerii in procesul
bleme puse de practică, e. de fabricaţie a încă 12 noi
perimentârii celor mat m repere. Dintre acestea amin
procedee din domeniul mine tesc pe cele destinate Uzinei
ritului. de motoare electrice P^eşti,
Rezultatele obţinute in a noului tip de frigide# „Fram".
cest an de colectivul cen Demn de omintit este şi fap
trului de cercetări reprezintă
tul câ in intervalul de timp
o expresie fidelă a necesită care a trecut de la punerea
ţilor dictate de procesele de în funcţiune au fost date
producţie atît din ramura ex peste sarcinile de plan 30
tractivă cit şi cea a prelu tone navete destinate trans
crării minereurilor. Avizarea portului şi repere pentru in
de către beneficiari a celor dustria construcţiilor de mc-
24 de teme studiate in acest şim in valoare de 300 000 Ici.
an cu calificativul „bîne" şi In anul 1970, secţia de mo
„foarte bine” atestă nu nu se plastice va mai asimila rn
mai eficacitatea, dar şi pres procesul de fabricaţie incâ 7?
tigiul de care se bucură cer repere dintre care o mare por
cetarea in rindul practicieni te vor fi pentru autoturismul
lor din unităţile miniere pro „Dacia-1300” si pentru noul
ductive. tip de frigider cu compresor
Climatul favorabil în care care va intra in fabricaţie de
se va desfăşura şi în viitor serie la Găeştî. Astfel, prc-
munca noastră ne va da po ducţia d in secţia de pr»!ucrc-
sibilitatea efectuării unor cer re mase plastice va creşte în
cetări de înaltă calitate, a că anul viitor cu 12 milioane lei.
ror rezultate se vor oglindi po
zitiv in realizarea sarcinilor
de plan.
Viu a trecut decit o lună care va asigura in următorii mente din mase plastice.
cînd in cadrul Fabricii ani producerea diverselor re Desigur, perioada care s-a 7
Dat in folosinţă la incepu- cercetătorii Centralei minereu toare, ateliere de întreţinere a mice Orăştie a intrat in pere industriale de serie, na scurs de la intrarea în func
*'il l-inii octombrie, noul sediu rilor neferoase Deva. aparaturii, birouri, Fiecare tţiune noua secţie de pre vete pentru transport precum ţiune a secţiei este scurtă. ION IAMCU -
r-' Centrului de cercetări mi Clădirea are două niveluri din secţiile minieră, electro are a maselor plastice, şi o întreagă gamă de sorti- Dar pentru colectivul de aici inginer şef la F.C. Orăştie
nier* Devn are menirea de cuprinzind spaţii in suprafa mecanică şi preparare dis NICOLAE BOGDAN
a asigura condiţii optime de ţă de 15 000 mp, unde cer pune de laboratoare care în inginer şef al Centrului de
investigaţie ştiinţifică pentru cetătorii dispun de 16 labora anul 1970 vor fi dotate -in cercetări miniere Deva
^scriem azi sub imagi-
n,otografică a uneia din
c%iai tinere instituţii so-
c,cilturale pe care gene-
roi1969 |e-a dăruit fami-
Lucrez de mulţi ani în ca M (:fe mineri din Valea
drul cooperativei de consum J'uL creşa şi căminul pen-
din comuna Pui. Am trăit in a *ru aii din cartierul Aero-
cest timp intensitatea şi fiorul P?r* unitate modernă, a
înnoirilor care au schimbat câr£3Stre materială se va
din temelii faţa comunei noas 'mkţj şi mai mult in anul
tre. După puterile mele am ce srăbeşte să-şi facă in-
contribuit şi eu, alături de ce frarşCartierul acesta - o-
tăţenii comunei, la înfăptu devăioraş apărut la poarta
irea lor. Petro|u|ui — şi-a adăugat,
Mă opresc acum la noul cu fiee ari| edificii social-
nostru magazin universal. culturt cerute de însuşi im-
Funcţionează abia de două Perativtimpuluj. Creşa şr că
sâptâmîni, dar pot să spun câ minul : deziderate ale mul
sint puţini locuitori din Pui şi tor fan de mineri. Edificiul
din satele învecinate, care să “ ce cînde o suorafatâ de
nu-i fi trecut pragul. Din 1 874 r -¡nc|ude 50 de încă-
„biografia" lui aş vrea să P5r.' moşi mici (dormitoare,
prezint citeva date care-l ca Pen joacă, vestiare, o
racterizează. Pentru constru ficii, săhe mese, cabinet
irea lui, aşa cum ¡1 vedeţi, medical, (câtărie etc.) dota
au fost alocate însemnate te cu mo'er pe mărimea ce
fonduri băneşti. Constructorul lor care eneficiazâ de el :
s-a întrecut pe sine în ma aproape de paturi plian
terializarea proiectului, reu te şi cu 5tar, dulăpioare-
şind să ridice şi să ne pună qarderob^ţulâpioare pentru
la dispoziţie o clădire moder- jocuri si :hizite, măsuţe si
nâ, cu o elegantă linie arhi scăunele e format din educatoare, surori, In noi, cei numiţi să lucrăm
tectonică. Încăperile - care S-a amţjjat un spaţiu în cea mai tinârâ instituţie
găzduiesc la parter un ma pentru joa în aer liber, infirmiere, personal adminis a anului 1969 din Petroşani,
gazin alimentar cu autoser prevăzut cŞnstalaţii şi aoa- trativ - se ingrijişte ca mi ( s ' l J . J f ) j V -0 c<-
gată activitate comercială, toj, printr-o expunere deschi cuţele vlăstare ce ne-au fost s-a investit încredere şi răs
vire şi un bufet, fiecare o- ra minunatelor posibilităţi pa rate pentruocuri, cu umbrar, pundere. Ne vom strădui să
vind asigurate aparatura şi care să satisfacă cu prompti să, se prezintă cumpărători care le oferă acest magazin. măsuţe, bai pentru înot. Un încredinţate spre îngrijire, şi nu o umbrim cu nimic. E le- ORTENS1A POPESCU
mobilierul trebuitor, iar la e tudine exigenţele cumpărăto lor întregul fond de marfă, o- colectiv, deamdată în nu educare să găsească aici ca gâmintul cu care păşim în directoarea Căminului de copii
taj magazin de textile, con rilor. ferînd posibilitatea să-şi a măr de 35 e persoane, dor drul ambiant pentru o creşte din cartierul Aeroport Petroşani
fecţii, încălţăminte (cu utila Un lucru esenţial pe care leagă direct articolele dorite. care va crce în noul an — re şi dezvoltare sănătoasă. 1970.
jul şi mobilierul necesar) sint doresc să-l mai fac cunoscut Apoi, trebuie notat angaja
luminoase, bine proporţiona este faptul câ magazinul mentul solemn al tuturor lu PETRU MARA
le, aerisite. Deci, sint create nostru se deosebeşte in multe crătorilor de a face o servire preşedintele cooperativei de
toate condiţiile pentru o bo privinţe de altele. Sus, la e- promptă, civilizată, pe măsu consum Pui
pline a capacităţilor umane,
in strînsă legătură cu cerinţe
le economiei noastre socialis
te, pentru atingerea unui înalt
nivel de cultură şi civilizaţie.
Hunedoara îşi pune ampren
In Valea Jiului s-au făcut
ta şi pe dezvoltarea sa artis însemnate progrese în dome
tică şi culturală.
niul învâţâminlului de toate
In direcţia preocupărilor pen gradele. Daco in trecut exis
tru cultura maselor se înscrie tau doar citeva şcoli de 7 ani,
apariţia de noi obiective cul azi reţeaua de învâţâmînt cu*
turale pe harta culturală a prinde sute de şcoli de toate
judeţului. Printre cele şapte gradele. Intre şcolile date in
aşezăminte culturale săteşti folosinţă anul acesta se nu
date în folosinţă anul acesta mără şi şcoala generală din
este şi căminul cultural din Bârbâteni.
satul Leşnic. Şcoala, pentru a cărei con
Construit prin contribuţia strucţie s-a alocat din fondu
voluntară a sătenilor, valoa rile statului suma de 1 255 000
rea lui totală reprezentind lei, in care se include mobi
suma de 176 000 lei, căminul lierul şi materialul didactic,
dispune de o sală de specta are opt săli de clasă in care
cole cu 200 locuri, încăperi invaţâ anul acesta un număr
aferente activităţilor de mi- de peste 500 fii de mineri.
cro-grup şî o cabină de pro Faţă de grija partidului si
iecţie cinematografică. statului nostru pentru dezvol
• - : Prin manifestările culturaJ- tarea învâţâmîntului, devine o
artistice ce le vom organiza îndatorire de prim ordin a
aici, vom căuta să înscriem cadrelor didactice şi a elevi
acest lăcaş de cultură în cen lor de a ridica orocesul in-
structîv-educativ la nivelul ce
trul vieţii spirituale a satului.
rinţelor societăţii contempo-
rane.
La fel ca in toate srctoare- fesionale, calificarea pe pro învâţâmînt, in care activează
le de activitate, şi în dome fite moi largi, cit şi policalifi peste patru mii cadre didac
O caracteristică definitorie Devenind un bun de preţ din ce în ce mai mult la pro niul învâţâmîntului realizări carea cadrelor. In vederea a- tice cu o temeinică pregătire
a societăţii socialiste, în ac al întregului popor, cultura cesul educaţiei permanente. le sint inestimabile. Caracte (îngerii acestui ţel, an de an, şi bogată experienţă pedago
tualul stadiu al culturii şi ci constituie hrana spirituală a Efervescenţa creatoare ca in toate localităţile judeţului gică.
vilizaţiei româneşti, este ac tinerei generaţii, aflate in racteristică tuturor domeniilor LAZAR t u r c u rul dinamic al economiei mo Politica partidului nostru GHEORGHE MOANJÄ
cesul maselor largi populare procesul formării ei, cit şi a de activitate ce pulsează din directorul căminului cultural derne implică perfecţionarea Hunedoara au început să se şi-a dovedit justa orientare in directorul Şcolii generale
la valorile spirituale. generaţiei mature, aderentă plin pe teritoriul judeţului de centru Veţel necontenită a pregătirii pro inalţe importante edificii de direcţia valorificării moi de Bârbâteni
o