Page 102 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 102

'AG.  2  w n —rr                                                                                                                                   DRUMUl  SOCIALISMULUI  -  MIERCURI  31  DECEMBRIE  1969
                                                                                                                                           u B iu w m w j
















                     Intrată  integral  in  funcţiu­
                   ne  în  luna  august,  noua  o-                                                                                     30  noiembrie  1969.  Este  da*
                                                                                                                                      ta  cind  acest  grup,   primul
                   ţelărie  electrică  de  la  Hune­
                                                                                                                                      pus  in  funcţiune  la  Mintia,  a
                   doara  reprezintă  încă  un  pas                                                                                   fost  racordat  la  sistemul  e­
                   important  pe  linia   obţinerii
                                                                                                                                      nergetic  national.
                   unei  producţii  sporite  de  oţe­                                                                                  Citeva  date  tehnice  despre
                   luri  aliate  de  înaltă  calitate.                                                                                acest  uriaş  agregat  energe­
                   Cele  două  cuptoare,   avind
                                                                                                                                      tic  cred  că  or  interesa   în
                  fiecare  o  capacitate  de  50  to­                                                                                 mare  măsură  pe  fiecare  din­
                   ne  pe  şarjă,  sint  dotate   cu
                                                                                                                                      tre  cititorii  ziarului.   Puterea
                  instalaţii  de  agitare  electro­                                                                                   instalată  a  grupului  este  de
                  magnetică  a  oţelului  lichid,                                                                                     210  MW,  iar  tensiunea   înre­
                  care  asigură   omogenizarea                                                                                        gistrată  la  bornele  generato­
                  compoziţiei  chimice  şi  a  tem­
                                                                                                                                      rului  este  de  15,75  KV.  Con*
                  peraturii  din  baie,  contribu­
                                                                                                                                      tinuind  cu  seria   caracteristi­
                  ind  astfel  la  ridicarea  calită­                                                                                 cilor  tehnice  de  performantă,
                  ţii  oţelului,  uşurind  in  acelaşi
                                                                                                                                      se  poate  spune  câ  generato­
                  timp  şi  munca  fizică  depusă                                                                                     rul,  acest  debitor  de  energie,
                  de  oţelari.
                                                                                                                                      este  răcit  cu  hidrogen  şi  apă
                    Perioada  care  a  trecut  de                                                                                     distilată,  asigurindu-i   astfel
                  la  intrarea  in  funcţiune  a  fost                                                                                un  mers  la  parametrii  tehnici
                  marcată  de  eforturi  susţinute                                                                                    proiectaţi.
                  pe  linia  terminării  tuturor  lu­                                                                                   Generatorul,  la  rindul   lui,
                  crărilor  aferente  bunei  desfă­                                                                                   este  acţionat  de  o  /turbină
                  şurări  a  procesului  de  produc­                                                                                  pusă  în  mişcare  de  forţa  abu­  ce  această  energie  termică,   grup  al  centralei,  nu  trebuie
                                                                                                                                                                                                                  următorii
                                                                                                                                                                                                 uitat  faptul  câ  in
                  ţie,  utilizării  la  intreaga  ca­  superioare,  urmind  ca  în  anul   nul  viitor  cele  două  cuptoare          rului  care  la  intrarea  in  con­  zilnic  in  focarul  cazanului  ord   doi  ani  la  Mintia  vor  mai  in­
                  pacitate  a  celor  două   cup­  1970  gama  oţelurilor  aliate  să   vor  fi  dotate  cu  instalaţii  de           tact  cu  paletele  turbinei  are   peste  3 200  tone  de  cărbune,   tra  în  funcţiune  încă  trei  gru­
                                                                                                                                                                   iar  debitul  de  apă  orar  ne­
                  toare.                       ajungă  la  circa  60  ăe  mărci.  vid  şi  degazare,  paralel  cu                     o  temperatură  de  545  grade   cesar  pentru  răcirea  instalaţi­  puri  care  impreunâ  cu  pri­  TIBERIU  ANŢllA
                    In  prezent  aici  se   produc   Tot  in  scopul  măririi   pro­  aceste  lucrări  introducindu-se                Celsius  şi  o  presiune  de   130   ei  este  de  25 000  mc.  mul  vor  avea  o  putere  insta*   inginer  şef  al  Exploatării
                  peste  25  mărci  de  oţeluri  a­  ducţiei  şi  atingerii  parametri­  şi  oxigenul  necesar  in  proce­  îng.  ADRIAN  POPOVICI   atmosfere.  Pentru  a  se  produ*  Vorbind   despre   primul  lată  de  840  MW,  centralei  termoelectrice  Mintia
                  liate  cu  caracteristici  tehnice  lor  proiectaţi,  începind  din  a-  sul  de  elaborare  a  şarjelor.  şeful  secţiei  oţelârie  electrici



                                                                                                                                                                                                                                ea  a  marcat  importante  rea­
                                                                                                                                                                                                                                lizări  pe  linia   diversificării
                                                                                                           întregime  cu  aparatura  nec                                                                                        sortimentale,  îmbunătăţirii  ca­
                                                                                                           sară  studierii  diferitelor  pr                                                                                     lităţii,  includerii  in   procesul
                                                                                                           bleme  puse  de  practică,  e.                                                                                       de  fabricaţie  a  încă  12   noi
                                                                                                           perimentârii   celor  mat   m                                                                                        repere.  Dintre  acestea  amin­
                                                                                                           procedee  din  domeniul  mine                                                                                        tesc  pe  cele  destinate  Uzinei
                                                                                                           ritului.                                                                                                             de  motoare  electrice  P^eşti,
                                                                                                             Rezultatele  obţinute  in  a­                                                                                      noului  tip  de  frigide#  „Fram".
                                                                                                           cest  an  de  colectivul   cen­                                                                                        Demn  de  omintit  este  şi  fap­
                                                                                                           trului  de  cercetări  reprezintă
                                                                                                                                                                                                                                tul  câ  in  intervalul  de  timp
                                                                                                           o  expresie  fidelă  a  necesită­                                                                                    care  a  trecut  de  la  punerea
                                                                                                           ţilor  dictate  de  procesele  de                                                                                    în  funcţiune  au   fost   date
                                                                                                           producţie  atît  din  ramura  ex­                                                                                    peste  sarcinile  de  plan   30
                                                                                                           tractivă  cit  şi  cea  a   prelu­                                                                                   tone  navete  destinate   trans­
                                                                                                           crării  minereurilor.   Avizarea                                                                                     portului  şi  repere  pentru  in­
                                                                                                           de  către  beneficiari  a  celor                                                                                     dustria  construcţiilor  de  mc-
                                                                                                           24  de  teme  studiate  in  acest                                                                                    şim  in  valoare  de  300 000  Ici.
                                                                                                           an  cu  calificativul  „bîne"  şi                                                                                      In  anul  1970,  secţia  de  mo­
                                                                                                           „foarte  bine”  atestă  nu  nu­                                                                                      se  plastice  va  mai  asimila  rn
                                                                                                           mai  eficacitatea,  dar  şi  pres­                                                                                   procesul  de  fabricaţie  incâ  7?
                                                                                                           tigiul  de  care  se  bucură  cer­                                                                                   repere  dintre  care  o  mare  por­
                                                                                                           cetarea  in  rindul  practicieni­                                                                                    te  vor  fi  pentru  autoturismul
                                                                                                           lor  din  unităţile  miniere  pro­                                                                                   „Dacia-1300”  si  pentru  noul
                                                                                                           ductive.                                                                                                             tip  de  frigider  cu  compresor
                                                                                                             Climatul  favorabil  în   care                                                                                     care  va  intra  in  fabricaţie  de
                                                                                                           se  va  desfăşura  şi  în   viitor                                                                                   serie  la  Găeştî.  Astfel,   prc-
                                                                                                           munca  noastră  ne  va  da  po­                                                                                      ducţia  d in  secţia  de  pr»!ucrc-
                                                                                                           sibilitatea  efectuării  unor  cer­                                                                                  re  mase  plastice  va  creşte  în
                                                                                                           cetări  de  înaltă  calitate,  a  că­                                                                                anul  viitor  cu  12  milioane  lei.
                                                                                                           ror  rezultate  se  vor  oglindi  po­
                                                                                                           zitiv  in  realizarea   sarcinilor
                                                                                                           de  plan.
                                                                                                                                         Viu  a  trecut  decit  o   lună   care  va  asigura  in  următorii   mente  din  mase  plastice.
                                                                                                                                          cînd  in  cadrul   Fabricii   ani  producerea  diverselor  re­  Desigur,  perioada  care  s-a          7
                   Dat  in  folosinţă  la  incepu-   cercetătorii  Centralei  minereu­  toare,  ateliere  de  întreţinere  a             mice  Orăştie  a  intrat  in   pere  industriale  de  serie,  na­  scurs  de  la  intrarea  în  func­
                 *'il  l-inii  octombrie,  noul  sediu   rilor  neferoase  Deva.  aparaturii,   birouri,   Fiecare                       tţiune  noua  secţie  de  pre­  vete  pentru  transport  precum   ţiune  a  secţiei  este   scurtă.   ION  IAMCU   -
                 r-'  Centrului  de  cercetări  mi­  Clădirea  are  două  niveluri   din  secţiile  minieră,   electro­                   are  a  maselor   plastice,  şi  o  întreagă  gamă  de  sorti-  Dar  pentru  colectivul  de  aici  inginer  şef  la  F.C.  Orăştie
                  nier*  Devn  are  menirea  de   cuprinzind  spaţii  in  suprafa­  mecanică  şi  preparare  dis­  NICOLAE  BOGDAN
                 a  asigura  condiţii  optime  de   ţă  de  15 000  mp,  unde  cer­  pune  de  laboratoare  care  în   inginer  şef  al  Centrului  de
                 investigaţie  ştiinţifică   pentru  cetătorii  dispun  de  16  labora­  anul  1970  vor  fi  dotate   -in  cercetări  miniere  Deva
                                                                                                                                           ^scriem  azi  sub   imagi-
                                                                                                                                          n,otografică  a  uneia  din
                                                                                                                                          c%iai  tinere  instituţii  so-
                                                                                                                                          c,cilturale  pe  care  gene-
                                                                                                                                          roi1969  |e-a  dăruit  fami-
                   Lucrez  de  mulţi  ani  în  ca­                                                                                        M (:fe  mineri  din   Valea
                 drul  cooperativei  de  consum                                                                                           J'uL  creşa  şi  căminul  pen-
                 din  comuna  Pui.  Am  trăit  in a­                                                                                      *ru aii  din  cartierul  Aero-
                 cest  timp  intensitatea  şi  fiorul                                                                                     P?r*  unitate  modernă,   a
                 înnoirilor  care  au   schimbat                                                                                          câr£3Stre  materială  se   va
                 din  temelii  faţa  comunei  noas­                                                                                       'mkţj  şi  mai  mult  in  anul
                 tre.  După  puterile  mele  am                                                                                          ce  srăbeşte  să-şi  facă  in-
                 contribuit  şi  eu,  alături  de  ce­                                                                                   frarşCartierul  acesta  -   o-
                 tăţenii  comunei,  la  înfăptu­                                                                                         devăioraş  apărut  la  poarta
                 irea  lor.                                                                                                              Petro|u|ui  —  şi-a  adăugat,
                   Mă  opresc  acum  la   noul                                                                                           cu  fiee  ari|  edificii  social-
                 nostru   magazin   universal.                                                                                           culturt cerute  de  însuşi  im-
                 Funcţionează  abia  de   două                                                                                           Perativtimpuluj.  Creşa  şr  că­
                 sâptâmîni,  dar  pot  să  spun  câ                                                                                      minul  :  deziderate  ale  mul­
                 sint  puţini  locuitori  din  Pui  şi                                                                                   tor  fan  de  mineri.  Edificiul
                 din  satele  învecinate,  care  să                                                                                      “   ce  cînde  o  suorafatâ  de
                 nu-i  fi   trecut   pragul.   Din                                                                                       1  874  r -¡nc|ude 50 de încă-
                 „biografia"  lui  aş  vrea   să                                                                                         P5r.'  moşi  mici  (dormitoare,
                 prezint  citeva  date  care-l  ca­                                                                                          Pen  joacă,  vestiare,  o­
                 racterizează.  Pentru  constru­                                                                                         ficii,  săhe  mese,   cabinet
                 irea  lui,  aşa  cum  ¡1   vedeţi,                                                                                      medical, (câtărie  etc.)  dota­
                 au  fost  alocate   însemnate                                                                                           te  cu  mo'er  pe  mărimea  ce­
                 fonduri  băneşti.  Constructorul                                                                                        lor  care eneficiazâ  de  el  :
                 s-a  întrecut  pe  sine  în   ma­                                                                                       aproape   de  paturi  plian­
                 terializarea  proiectului,  reu­                                                                                        te  şi  cu  5tar,   dulăpioare-
                 şind  să  ridice  şi  să  ne  pună                                                                                      qarderob^ţulâpioare  pentru
                 la  dispoziţie  o  clădire  moder-                                                                                      jocuri  si  :hizite,  măsuţe  si
                 nâ,  cu  o  elegantă  linie  arhi­                                                                                      scăunele  e                format  din  educatoare,  surori,   In  noi,  cei  numiţi  să  lucrăm
                 tectonică.  Încăperile  -    care                                                                                         S-a  amţjjat  un   spaţiu                             în  cea  mai  tinârâ   instituţie
                 găzduiesc  la  parter  un  ma­                                                                                          pentru  joa  în  aer   liber,   infirmiere,  personal   adminis­  a  anului  1969  din  Petroşani,
                 gazin  alimentar  cu  autoser­                                                                                          prevăzut  cŞnstalaţii  şi  aoa-   trativ  -   se  ingrijişte  ca  mi­                  ( s ' l J   .   J f )  j V -0  c<-
                                              gată   activitate   comercială,   toj,  printr-o  expunere  deschi­                                                   cuţele  vlăstare  ce  ne-au  fost   s-a  investit  încredere  şi  răs­
                 vire  şi  un  bufet,  fiecare   o-                                                     ra  minunatelor  posibilităţi  pa   rate  pentruocuri,  cu  umbrar,                       pundere.  Ne  vom  strădui  să
                 vind  asigurate  aparatura   şi   care  să  satisfacă  cu  prompti­  să,  se  prezintă  cumpărători­  care  le  oferă  acest  magazin.  măsuţe,  bai  pentru  înot.  Un   încredinţate  spre  îngrijire,  şi   nu  o  umbrim  cu  nimic.  E  le-   ORTENS1A  POPESCU
                 mobilierul  trebuitor,  iar  la  e­  tudine  exigenţele  cumpărăto­  lor  întregul  fond  de  marfă,  o-                colectiv,  deamdată  în  nu­  educare  să  găsească  aici  ca­  gâmintul  cu  care  păşim   în   directoarea  Căminului  de  copii
                 taj  magazin  de  textile,  con­  rilor.                  ferînd  posibilitatea  să-şi  a­                              măr  de  35 e  persoane,  dor   drul  ambiant  pentru  o  creşte­                    din  cartierul  Aeroport  Petroşani
                 fecţii,  încălţăminte  (cu  utila­  Un  lucru  esenţial  pe  care   leagă  direct  articolele  dorite.                  care  va  crce  în  noul  an  —  re  şi  dezvoltare   sănătoasă.  1970.
                 jul  şi  mobilierul  necesar)  sint   doresc  să-l  mai  fac  cunoscut   Apoi,  trebuie  notat   angaja­
                 luminoase,  bine  proporţiona­  este  faptul   câ   magazinul   mentul  solemn  al  tuturor  lu­  PETRU  MARA
                 le,  aerisite.  Deci,  sint  create   nostru  se  deosebeşte  in  multe   crătorilor  de  a  face  o  servire   preşedintele  cooperativei   de
                 toate  condiţiile  pentru  o  bo­  privinţe  de  altele.  Sus,  la  e-  promptă,  civilizată,  pe  măsu­  consum  Pui
                                                                                                                                                                                                                                 pline  a  capacităţilor  umane,
                                                                                                                                                                                                                                 in  strînsă  legătură  cu  cerinţe­
                                                                                                                                                                                                                                 le  economiei  noastre  socialis­
                                                                                                                                                                                                                                 te,  pentru  atingerea  unui  înalt
                                                                                                                                                                                                                                 nivel  de  cultură  şi  civilizaţie.
                                                                                                         Hunedoara  îşi  pune  ampren­
                                                                                                                                                                                                                                   In  Valea  Jiului  s-au   făcut
                                                                                                         ta  şi  pe  dezvoltarea  sa  artis­                                                                                     însemnate  progrese  în  dome­
                                                                                                         tică  şi  culturală.
                                                                                                                                                                                                                                 niul  învâţâminlului  de   toate
                                                                                                           In direcţia preocupărilor pen­                                                                                        gradele.  Daco  in  trecut  exis­
                                                                                                         tru  cultura  maselor  se  înscrie                                                                                      tau  doar  citeva  şcoli  de  7  ani,
                                                                                                         apariţia  de  noi  obiective  cul­                                                                                      azi  reţeaua  de  învâţâmînt  cu*
                                                                                                         turale  pe  harta  culturală   a                                                                                        prinde  sute  de  şcoli  de  toate
                                                                                                         judeţului.  Printre  cele   şapte                                                                                       gradele.  Intre  şcolile  date  in
                                                                                                         aşezăminte  culturale   săteşti                                                                                         folosinţă  anul  acesta  se  nu­
                                                                                                         date  în  folosinţă  anul  acesta                                                                                       mără  şi  şcoala  generală  din
                                                                                                         este  şi  căminul  cultural  din                                                                                        Bârbâteni.
                                                                                                         satul  Leşnic.                                                                                                            Şcoala,  pentru  a  cărei  con­
                                                                                                           Construit  prin   contribuţia                                                                                         strucţie  s-a  alocat  din  fondu­
                                                                                                         voluntară  a  sătenilor,  valoa­                                                                                        rile  statului  suma  de  1  255 000
                                                                                                         rea  lui   totală   reprezentind                                                                                        lei,  in  care  se  include  mobi­
                                                                                                         suma  de  176 000  lei,  căminul                                                                                        lierul  şi  materialul   didactic,
                                                                                                         dispune  de  o  sală  de  specta­                                                                                       are  opt  săli  de  clasă  in  care
                                                                                                         cole  cu  200  locuri,   încăperi                                                                                       invaţâ  anul  acesta  un  număr
                                                                                                         aferente  activităţilor  de  mi-                                                                                        de  peste  500  fii  de  mineri.
                                                                                                         cro-grup  şî  o  cabină  de  pro­                                                                                         Faţă  de  grija  partidului  si
                                                                                                         iecţie  cinematografică.                                                                                                statului  nostru  pentru  dezvol­
                   • -   :                                                                                 Prin  manifestările  culturaJ-                                                                                        tarea  învâţâmîntului,  devine  o
                                                                                                         artistice  ce  le  vom  organiza                                                                                        îndatorire  de  prim  ordin   a
                                                                                                         aici,  vom  căuta  să  înscriem                                                                                         cadrelor  didactice  şi  a  elevi­
                                                                                                         acest  lăcaş  de  cultură  în  cen­                                                                                     lor  de  a  ridica  orocesul   in-
                                                                                                                                                                                                                                 structîv-educativ  la  nivelul  ce­
                                                                                                         trul  vieţii  spirituale  a  satului.
                                                                                                                                                                                                                                 rinţelor  societăţii   contempo-
                                                                                                                                                                                                                                 rane.
                                                                                                                                          La  fel  ca  in  toate  srctoare-   fesionale,  calificarea  pe  pro­  învâţâmînt,  in  care  activează
                                                                                                                                         le  de  activitate,  şi  în  dome­  fite  moi  largi,  cit  şi  policalifi­  peste  patru  mii  cadre  didac­
                   O  caracteristică  definitorie   Devenind  un  bun  de  preţ   din  ce  în  ce  mai  mult  la  pro­                   niul  învâţâmîntului   realizări­  carea  cadrelor.  In  vederea  a-   tice  cu  o  temeinică  pregătire
                 a  societăţii  socialiste,  în  ac­  al  întregului  popor,   cultura   cesul  educaţiei  permanente.                   le  sint  inestimabile.  Caracte­  (îngerii  acestui  ţel,  an  de  an,   şi  bogată  experienţă  pedago­
                 tualul  stadiu  al  culturii  şi  ci­  constituie  hrana  spirituală  a   Efervescenţa  creatoare  ca­                                              in  toate  localităţile  judeţului   gică.
                 vilizaţiei  româneşti,  este  ac­  tinerei  generaţii,   aflate   in   racteristică  tuturor  domeniilor   LAZAR  t u r c u  rul  dinamic  al  economiei  mo­                      Politica   partidului   nostru   GHEORGHE  MOANJÄ
                 cesul  maselor  largi  populare   procesul  formării  ei,  cit  şi  a   de  activitate  ce  pulsează  din   directorul  căminului   cultural   derne  implică  perfecţionarea   Hunedoara  au  început  să  se   şi-a  dovedit  justa  orientare  in   directorul  Şcolii  generale
                 la  valorile  spirituale.    generaţiei  mature,   aderentă  plin  pe   teritoriul   judeţului  de  centru  Veţel       necontenită  a  pregătirii  pro­  inalţe  importante  edificii   de  direcţia  valorificării  moi  de­  Bârbâteni



                    o
   97   98   99   100   101   102   103   104